Primul cnt[modificare | modificare surs]

Primul cnt are ca titlu Un rob pentru un galben. Aciunea se petrece ntr-o pia din Iai. Rzvan
vine i gsete o pung pierdut de boierul Sbierea. El d punga unui srac, Tnase, dar acesta la
nceput refuz s primeasc poman de la un igan. Apoi vznd nobleea sa, ia un galben lasndu-i
pe ceilali s fie dai altor sraci. n mnstire, Rzvan a nvat s scrie i s citeasc, acest nivel
de educaie fiind n acea vreme doar la ndemna fiilor de nobili i a clerului. Rzvan scrie un
pamflet la adresa domnitorului, pe care-l afieaz n pia. Trgoveii l citesc i rd. n pia vine
boierul Baot, marele arma, cu un grup de oteni i-i aresteaz pe trgovei. Rzvan nu poate
rbda ca altcineva s fie pedepsit n locul su i se autodenun, dei tie c va fi pedepsit cu
moartea. Boierul Sbierea vine i vede punga sa la Rzvan, constat lipsa unui galben i-i cere lui
Baot s i-l dea pe Rzvan rob. Rzvan redevine rob dei ar fi preferat s fie ucis.

Al doilea cnt[modificare | modificare surs]

Cntul al II-lea se intituleaz Rzbunarea, i are ca moto patru versuri ale poetului C. Bolliac:
iganul i clcaul/Au fost gndirea mea;/ Stpnul, arendaul/ i legea lor cea grea, iar locul
unde se desfoar aciunea este n codrul Orheiului. Rzvan este cpitanul haiducilor, dupa ce
trei ani fusese robul lui Sbierea, o robie de spaima, () fost-am n lanturi. Cersetorul Tanase vine in
codru sa se fac i el haiduc (Auzeam mereu tot vorbe de capitanul Rzvan), ca sa-si razbune
necazurile indurate din pricina boierilor nemilosi: Decat sa mor in orase de cruzimea celor rai,/ Mai
bine voi in padure, prin mine sa piara ei!. Boierul Ganea ofera lui Rzvan o simbrie de sase sute
de galbeni ca sa o rapeasca pe Vidra din mainile unchiului sau, care vrea sa o duca la schit sa o
calugareasca, pentru a-i putea lua averea.
Rzvan rosteste un impresionant monolog, in care isi exprima credinta in dreptatea haiduceasca,
deoarece orasu-i o lighioana i numai codru-i crestin/ () Toti cei slabi, izbiti de soarta, de nevoi
inconjurati,/ Afla-n codru mangaiere i ne dau nume de frati. Haiducii il aduc la capitan pe boierul
Sbierea, prins in codru, care se vaicareste cu disperare atunci cand da cu ochii de Rzvan: Sunt
pierdut! Preasfnt troita! Maica Precista! Sunt mort!. insa Rzvan, scarbit de umilinta lasa a
boierului, ii aminteste ca Jupnului, ce-i cu dreptul de-a sedea chiar n divan/ Nu se cade sa se
plece de frica unui igan. intre timp, este adusa Vidra, care asista la judecata pe care o face Rzvan
boierului Sbiereai pe care, desi il uraste pentru cruzimea cu care se purtase cu el atunci cand ii
fusese rob (ma legase-n zgarda, ca pe-un caine-n batatura), il iarta cu marinimie, deoarece el este
convins ca Razbunarea cea mai cruda este cand dusmanul tau/ E silit a recunoaste ca esti bun i
dansu-i rau!. Toti haiducii se opun eliberarii boierului Sbierea, se rzvrtesc mpotriva iganului pe
care-l jignesc, se cunoate c-i igan, numai Vidra, descendenta din osul acelui vornic Motoc,/ De
care Moldova-ntreaga mi se temea ca de foc, este impresionata de gestul nobil i inteligent al lui
Rzvan: A fi mndr, cpitane, ca s strng o mn care/ Nu voieste sa-si razbune dect numai
prin iertare!. Rzvan se ndrgostete de Vidra (Ca domnul Hristos pe Lazr tu din moarte m-ai
sculat!) i refuz sa o predea boierului Gane, inapoindu-i acestuia banii.

Al treilea cnt[modificare | modificare surs]

Cantul III are ca titlu Nepoata lui Motoc, iar ca motto o maxima a lui Anton Pann: Sa nu te
blasteme cineva: s-ajungi sluga la cai albi i stapan femeie s-aibi!. Actiunea se petrece intr-o
tabara leeasca la marginile tarii muscalesti, iar Rzvan este un viteaz luptator in armata le easca,

Ostasul cel mai de frunte, barbatul cel mai vestit,/ Podoaba taberei noastre, un luceafar, o minune!.
Fostii tovarasi de haiducie ai lui Rzvan, Vulpoi i Razasul, il urmasera la Iesi, dar regreta ca au
parasit tara i codrul blagoslovit, mai ales ca acum Rzvan este sub puterea i influenta nefasta a
Vidrei, care mi-l misca i mi-l intoarce fara preget,/ i la dreapta, i la stnga, nu cu mana, ei c-un
deget!. Rzvan este naintat la gradul de cpitan n oastea leeasc, dar Vidra este nemul umit:
Cpitanu-i o furnic!/() Cpitanii ntr-o oaste? Sunt ataia, c-n mul ime se lovesc coaste la coaste.
Rzvan se revolta, indignat:Nu sunt un copil, de care sa-si bata joc o femeie, apoi este gelos pe
capitanul Minski i mrturisete ca o iubete cu patim pe Vidra: dragoste fr team nu se poate!.
Sbierea fusese luat rob de tatari, de la care il luasera muscalii, apoi ajunsese robul hatmanului
leesc, iar acum, desi Rzvan il iarta pentru-a doua oara, boierul ii cere inapoi nu numai banii de
care fusese jefuit de catre haiduci, tatari, muscali i Iesi, ci i dobanda aferenta: Fii datornic bun de
plat/ Rzvnic, sufleele, sa nu uiti ca esti crestin/ Numai camata s-ar face noua sute, pe
putin.Vidra ii admira boierului tenacitatea (Vezi! invata de la dansul patima ce vrea sa.zica!) si-i
reproeaz lui Rzvan lipsa de ambiie pentru mrire: Eu te las! Te las, Rzvane! Om tmpit i
sfiicios!/ O prpastie ne desparte: eu prea sus i tu prea jos!.

Al patrulea cnt[modificare | modificare surs]

Cantul IV poarta titlul inca un pas i are ca moto versuri din Jalnica tragedie a lui Beldiman:
Pentru igani s-au zis multe, ca sa nu fie primiti/ Caci rusine Eteriei a fi cu igani uniti,/ Caci luanduse Elada, de vor fi i ei ostasi,/ Vor cere cu tot cuvantul i ei sa fie partasi. Actiunea se petrece in
locuinta lui Rzvan intr-un orasel leesc la marginea Moldovei.Vulpoi i Razasul comenteaza
faptele de vitejie ale lui Rzvan, ascensiunea acestuia in oastea leeasca, dar dorul de Moldova le
sfasie inimile i este mai puternic decat devotamentul fata de polcovnicul Rzvan. Boierul Sbierea
vine la Vidra cu intentia de a-i cumpara mosia, Patru sate, doua iazuri, mii de vite ramatoare/ Septe
mori, o herghelie, s-o padure, deoarece unchiul sau murise. Mistuit i el de dorul de tara, Rzvan
respinge cu hotarare oferta lui Sbierea, ar vrea sa se intoarca in Moldova, mai ales ca aflase vestea
ca leii intrau in razboi cu moldovenii, iar lui ii este cu neputinta ca bratul meu sa izbeasca/ Un piept
de roman? S-aprinza o coliba romaneasca?. Hatmanul incearca sa-l convinga pe Rzvan sa lupte
impotriva romanilor caci patria ubi bene (tara este acolo unde-ti este binE) i nu mai esti
moldovean, dar Rzvan este ferm, indignat i revoltat: nu ma bat cu romaniinu; asta-i peste
putinta!/No, hatmane! Niciodata! Fie painea cat de rea,/ Tot mai dulce mi se pare cand o stiu din tara
mea! . intrucat hatmanul e gata sa-i dea in casatorie pe fiica lui i crezand ca Vidra ii e sora, ii
propune s-o marite cu nepotul sau, Piotrowski, Rzvan isi dezvaluie trecutul de hot, apoi ii
marturiseste ca Eueu sunt igan, iar Vidra nu soru-mea, ci sotie. Marele vataf moldovean Basota
este trimis de domnitorul Aron-voda cu solie la polcovnicul Rzvan./ Ca sa-i spun ca-l cheama tara,
dandu-i un loc in divan, adica functia de hatman in Tara Moldovei. Rzvan mediteaza asupra rolului
pe care Basota 1-a avut in ascensiunea lui (Acest om, fara s-o stie, m-a radicat pan-aici), pentru ca
daca nu m-arunca-n robie, nu s-ar fi facut hot de codru, n-ar fi intalnit-o pe Vidra, care 1-a impins
cu-ncetul la tinta cea mai inalta!. Bucuroasa i incantata, dintr-un orgoliu nemasurat, Vidra-i spune
lui Rzvan ca mai are un singur pas de facut in ascensiunea sa i anume s-apuci cu fala scaunul
lui Stefan cel Mare, idee care-l cucereste definitiv: O, nepoata Iui Motoci/Sufletul meu fara tine n-ar
fi cunoscut deloc/ Asta simtire ciudata ce-l indeamna sa doreasca/ Jos la picioarele sale toata lumea
sa priveasca! () Voiesc a fi mare.

Al cincilea cnt[modificare | modificare surs]

Cantul al V-lea se intituleaz Mrirea i are ca moto: Asa s-a platit i lui
Rzvan raul ce-i facuse i el lui Aron-voda (Miron Costin, cap.lL). Actiunea
se desfasoara la Palatul lui Rzvan in Iasi. Tnase, Vulpoi i Razasul sunt
acum capitani in armata moldoveneasca i se bucura de pacea ncheiat
pe cale diplomatic de ctre trimisul lui Aron-vod, vataful Basota, cu
armata leeasca. Poporul il aclama pe domnitor (S triasc Aron-vod),
dar acest fapt este unul trector, pentru ca istoria a demonstrat- cum
sustine Tanase - ca uralele moldovenilor sunt urmate de caderea de pe
tron a domnitorilor: ASa traiasca LpuneanulA, si-l viclenira urat;/
ADespot-voda sa traiascaA, s-apoi mi l-au omorat/ ASa traiasca Stefan
TomsaA, si-l gonira ca pe-un cane;/ () asa-i romanul din fire. Rzvan este
hatman la Curtea Moldovei, dar nu-i mai ajunge marirea i vrea sa devina
domnitorul tarii, insa Tanase, desi ii recunoaste meritele, considera ca un
igan nu poate ajunge sa ocupe cea mai inalta functie in stat: Eu stiu ca-n
tara Moldovei uwiil e Rzvan, ma jur!/ Pacat ca-i igan.., La dracul.s-Asta-ri
singuru-i cusur! Rzvan este insa hotarat sa domneasca, Negresit, una
din doua: sau moarte, ori sa domnesc!, desi, de aceasta data, Vidra, care
este insarcinata, are o presimtire ciudata si-l sfatuieste sa astepte un
moment mai potrivit. Rzvan isi cheama capitanii i le spune sa organizeze
nlaturarea de la tron a lui Aron-vod, prin manipularea poporului: S-apoi
sa facem ca norodul sa se scoale,/ S-adunandu-se cu gloata, mic i mare
pe maidan, sa zbiere dobitoceste: ATraiasca voda RzvanA. Rzvan
devine domnitorul Moldovei. iar Hasdeu puncteaza aici cateva traditii
stravechi privind nscunarea, urrile pe care le primeste noul domnitor de
la Soltuzul de Suceava, de la baiatul cel mai sarac, de la capitanii sai i
de la Vidra, care-i ureaza domnie fericit i sa ajung mprat prin unirea
rilor romne, Tu s legi ntr-o cunun toate rile romne,/ inct de la
Marea Neagr pn la falnicul Carpat,/ S nu domne ti ca un vod, ci ca
Rzvan-mprat! Rzvan le promite tuturor ca La to i i la fiecare va da
rsplat pe rnd.

Vidra este nepoata boierului Motoc, un intrigant, de la care a

mostenit patima maririi: O muiere din neamul acelui groaznic
barbat,/ Care numai c-o-mbran-cire patru domni a rasturnat". Ea
reuseste sa declanseze dorinta de marire a lui Razvan.
Femeie ambitioasa, impresionata de calitatile lui Razvan, Vidra
recurge la orice mijloace pentru a-1 determina pe acesta sa urce
pe treapta sociala cea mai inalta.

Cu o vointa de fier, trufasa, Vidra stimuleaza energiile latente ale

viteazului si dreptului Razvan.
Convinsa ca acestuia i se cuvine, gratie calitatilor pe care le are,
sa aspire la functii inalte, ea si-1 imagineaza pe Razvan imbracat
in haina de hatman sau de domn.

Pentru a-si atinge scopul, Vidra i-1 da exemplu lui Razvan pe Sbierea, incearca sa-i raneasca orgoliul, simuland un dispret total
pentru lipsa lui de ambitie: Fugi! Mi-e mila si mie jale! Mic, tot mic
si iarasi mic!/in desert din injosire eu ma-ncerc sa te ridic! ()/Eu te
las! Te las, Razvane! Om tampit si sJiiciosl/O prapaste ne
desparte: eu prea sus si tu prea jos!"
Atitudinea Vidrei declanseaza intr-un final dorinta lui Razvan de a
gusta din Jagurul de-a fi mare", de a urca pe cea mai inalta
treapta sociala.

Vidra joaca in viata lui Razvan un rol nefast. Ambitia ei

nemasurata, dublata de un egoism feroce, il imping pe acesta
spre un deznodamant tragic.
Vidra este si ea marcata de un destin, acela al neamului lui Motoc,
de la care a mostenit patima maririi: Neamul lui Motoc nu poate saiba alta cugetare,/Decat numai-numai-numai vapaia s-ajunga
mare!".
Portret fizic realizat prin caracterizare directa de catre Basota: Nas
de soim; o frunte inalta. Din ochi tresare! / Mai in sfarsit, toata
fata numai duh si numai foc!/ Caci pe cei alesi de soarta eu unu-i
ghicesc pe loc." Detaliile fizionomice ajuta la conturarea unui erou
de exceptie, tipic romantic, ce poseda o frumusete tulburatoare, o
vointa de neclintit (sugerata de nasul acviliN) si un spirit
patrunzator (simbolizat de fruntea inalta).
Portret moral realizat prin autocaracterizare (Numai singur eu
supt soare, / Dintre mii de tiganime, stiut-am sa-nvaf scrisoare, /
Sarbeasca si romaneasca, incat ajunsei de mic / In casa

mitropoliei cel mai istet gramatic"), caracterizare directa (Rob,

tigan, haiduc, de oriunde soarta sa te fi adus / Un suflet c-al
dumitale isi va face loc in sus") si caracterizare indirecta, ce
reiese din comportament, limbaj si mentalitate. l incearca!
Analizeaza urmatoarele trasaturi morale ale lui Razvan si
argumen-teaza-fi ideile cu citate din opera:
- personaj exceptional pus in situatii exceptionale, tipic romantic;
- inteligent, cultivat, cu spirit ascutit, ironic, cu talent literar;
- altruist;
- poseda noblete sufleteasca - refuzul unei razbunari meschine
impotriva lui Sbierea;
- e capabil de o dragoste profunda pentru Vidra;
- are un simt innascut al onoarei si datoriei.
Atentiei Razvan nu este indiferent fata de pozitia sa sociala, asa
cum lasa impresia in confruntarile verbale cu Vidra, nemultumita
de statutul lui de capitan in armata leseasca. incearca! Analizeaza
raportul de forte dintre Razvan si Vidra, urmarind fiecare treapta a
ascensiunii sociale, de la fericirea de a fi capitan (Doresc si nu pot
sa crez / Nu-i cumva vro nalucire? Poate dorm? Poate visez?") la
patima nestavilita de a obtine tronul de domn al Moldovei (Vidro!
Vidro! Eu voiesc! / Negresit una din doua: sau moartea sau sa
domnesc"). Ai in vedere urmatoarele opinii critice:
Razvan nu e un ins slab, impins dincolo de capacitatea lui de o
femeie ambitioasa. Este dimpotriva un om de vointa si de putere
si, daca ezita, face aceasta din cauza unei masurari juste a
conditiilor. El stie ca un tigan nu poate patrunde. Iubirea Vidrei,
respectul polonilor fata de el desteapta amorul de sine amortit de
prejudecata oarba a vulgului." (G. CalinescU)
Razvan nu trebuie socotit ca fiind la inceput un generos, animat
pozitiv de instinctul de clasa si devenit pe urma un ambitios fara
scrupule, insetat de putere []. Razvan e un romantic tipic, macinat
de ambitie ca de o boala, si care-si dezvaluie treptat esenta

demonica []. Vidra e catalizatorul patimii lui (femeie, ea insasi, din

aceeasi speta de monomani si obsedatI), insa nu mai mult. E
gresit a vedea in ea geniul rau si dublul impur al lui Razvan."
(Nicolae ManolescU)
Elemente romantice
- sursa de inspiratie este un moment din istoria nationala, pe care
autorul isi ia libertatea de a-l modifica in scopul obtinerii unor
efecte artistice sporite;
- Razvan este un erou exceptional (titanul revoltat, macinat de o
pasiune devoratoare: ambitia maririI), pus in situatii exceptionale
(domneste o singura zi pe tronul Moldovei si moare intr-o lupta la
portile cetatiI); c - autorul opteaza pentru situatii extreme: Razvan
este initial un paria al societatii, iar in final domn al Moldovei;
- se manifesta preferinta pentru personajul stigmatizat prin
apartenenta la un grup etnic defavorizat;
- principalul mijloc artistic este antiteza: Razvan este inger si
demon, inocent si totodata calculat, impacat cu propria conditie,
dar ravnind totul cand vede ca soarta ii este favorabila;
- viziunea hiperbolica marcata de visul premonitoriu;
- destinul lui Razvan este marcat de o predestinare nefasta;
- prezenta unor motive romantice: motivul saracului imbogatit din
intamplare si , care refuza imbogatirea; motivul stapanului
devenit robul robului sau; motivul razbunarii prin bunatate,
motivul coincidentelor simultane etc;
- retorica declamativa.
Concepte oprationale folosite: act, actiune, autor, conflict,
compozitie, caracterizare, dialog, drama, didascalii (indicatii
scenicE), final, scena, personaj literar, text literar, romantism, titlu

Rzvan i Vidra este o dram romantic, care are ca tem

exaltarea trecutului glorios i critica prezentului deczut.
Ideea este c lupta pentru putere aduce nenorocire unei ri i
persoanelor implicate.
Subiectul este inspirat din istoria Moldovei. Rzvan, un igan
eliberat de pe una din moiile mnstireti, devine, din cauza
climatului de instabilitate politic, creat de lupta pretendenilor la
tron, pentru scurt timp, domn.
Compoziia dramei este realizat n cinci pri, numite cnturi,
fiecare avnd cte un titlu, care sintetizeaz coninutul. Drama
este realizat n versuri i dovedete ndemnarea autorului de a
versifica.
Primul cnt are ca titlu Un rob pentru un galben. Aciunea se
petrece ntr-o pia din Iai. Rzvan vine i gsete o pung
pierdut de boierul Sbierea. El d punga unui srac, Tnase, dar
acesta, la nceput, refuz s primeasc poman de la un igan.
Apoi, vznd nobleea sa, ia un galben, lsndu-i pe ceilali s fie
dai altor sraci. In mnstire Rzvan a nvat s scrie i s
citeasc, fiindc instrucia aceasta o primeau doar fiii de nobili i
clerul. Rzvan scrie un pamflet la adresa domnului, pe care-1
afieaz n pia. Trgoveii l citesc i rd. In pia vine boierul
Baot, marele arma, cu un grup de oteni, i-i aresteaz pe
trgovei. Rzvan nu poate rbda ca altcineva s fie pedepsit n
locul su i se autodenun, dei tie c va fi pedepsit cu
moartea. Boierul Sbierea vine i vede punga la Rzvan. Constat
lipsa unui galben i-i cere lui Baot s i-1 dea pe Rzvan rob
pentru un galben. Rzvan redevine rob, dei ar fi preferat s fie
ucis.
n cntul al doilea, care are ca titlu Rzbunarea, Rzvan fuge de
pe moie i este cpitan de haiduci, de aceea aciunea se
desfoar n codru. Boierul Ganea, dorind s se cstoreasc cu
Vidra, nepoata vornicului Motoc, vine n codru i-i cere lui Rzvan
s-o rpeasc pe Vidra. Familia voia s-o trimit la mnstire,
pentru ca s nu nstrineze averea familiei prin cstorie i s
decad din rndul marii boierimi. Haiducii o rpesc pe Vidra, dar l
prind i pe boierul Sbierea. Rzvan are prilejul s se rzbune, dar
autorul i mprumut teza sa despre nobleea nnscut n suflet,
moral, i nu prin natere. De aceea i d drumul boierului
Sbierea, dup ce i spune plin de patos retoric:
Rzbunarea cea mai crunt este cnd dumanul tu
E silit a recunoate c eti bun i dnsu-i ru .

Vidra este impresionat de aceastnoblee moral, pe care o

arat Rzvan, refuz s plece cu boierul Ganea i cere s rmn
cu Rzvan n codru.
n cntul al treilea, intitulat Nepoata lui Motoc, aciunea se
petrece n Polonia, n tabra armatei polone, unde Rzvan i toi
haiducii si s-au nrolat ca mercenari. Dup o btlie, n care
oamenii si au artat mult vitejie, Rzvan este numit cpitan.
Vidra i spune c pentru ea a fi cpitan nu nseamn nimic, dei
Rzvan este mndru de aceast numire. Rzvan devine un
ambiios i-i propune s urce n ierarhia social, pentru a fi demn
de poziia social a Vidrei.
n cntul al patrulea, intitulat nc un pas, Rzvan se gsete
dup o alt btlie ctigat de poloni mpotriva ruilor, n care el
a avut un rol important. Hatmanul polon l ridic la rangul de
polcovnic, adic s fie unul din conductorii armatei polone, dei
leahticii poloni se opun. La Rzvan vine o delegaie secret din
partea ruilor i-i propun onoruri, bani, ca s treac n armata lor.
Rzvan ns este cuprins de dorul de ar i vrea sase rentoarc:
Fie pinea ct de rea / Tot mai dulce mi se pare, cnd o tiu
din ara mea. De aceea, cnd vine o delegaie de boieri, trimii
de Aron Vod, care-1 cheam ca hatman, el refuz s participe la
luptele armatei polone cu Moldova i pleac n ar.
n cntul al cincilea, intitulat Mrirea, aciunea se petrece n
cetatea Sucevei, dup mai mult timp. Sosit n ar, Aron Vod i
ofer lui Rzvan funcia de hatman, adic de comandant al
armatei. Fiind cstorit cu Vidra, Rzvan intrase n rndurile marii
boierimi i n mod firesc putea ocupa o funcie nalt. El nu se
mulumete cu acest rol social important. Personajul iese din teza
lui Hasdeu, a nobleei morale, se dovedete viu, violent, obraznic
i viclean, aa cum a fost Rzvan cel real. l nltur pe Aron Vod,
se autoproclam domn, dar boierii nu-1 accept. ara este
atacat de armata polon, cetatea Sucevei este asediat i
nfometat. Boierul Baot deschide porile cetii. Pentru a salva
cetatea, Rzvan i vitejii lui se bat cu mult hotrre. Polonii sunt
alungai, dar Rzvan este rnit grav. El este adus n faa Vidrei i,
nainte de moarte, rostete cteva replici de un retorism patetic i
moralizator, aa cum i plceau autorului. El mediteaz pe
tema fortuna labilis, contemplnd cadavrul boierului Sbierea,
afirmnd c puterea i averea sunt o iluzie neltoare. Cei fr
minte se zbat toat viaa, ca s le obin, dar n faa morii afl
adevrul c valoarea omului este sufletul su. Sensul mesajului
moralizator clasicist este c mndria, ambiia, lupta pentru putere
genereaz, ca i patima avariiei, nenorociri i moarte. De aceea

cultivarea virtuilor morale este ansa de a fi a omului, a

societii, a sufletului.
Caracterul romantic rezult din faptul c ascensiunea lui Rzvan de la rob
eliberat la cpitan, polcovnic, hatman, domn este excepional n mprejurri
excepionale. Tema, eroii, subiectul pot fi interpretate ca o poveste de iubire,
cu sfrit nefericit. Evaziunea n codru ca haiduc, rpirea Vidrei, felul n care
haiducii cnt o doin sunt tot attea elemente romantice. Chiar lovitura de
stat, prin care Rzvan l nltur pe Aron Vod, este romantic. El devine, din
angelic, demonic.
n pies avem i unele elemente realiste, n sensul c tema, eroii, subiectul,
conflictul sunt luate din realitatea social-istoric. Scriitorul se documenteaz
ca un istoric i actul de creaie este o elaborare pe baza unor realiti. Boierii
Baot, Sbierea, Ganea sunt tipuri bine conturate. Ei reprezint respectiv
boierul autoritar, avar, arivist, ca ipostaze ale prototipului boierul. Avem i
elemente de analiz psihologic, care, combinate cu tipizarea, dau conturul
eroilor. Rzvan poate fi interpretat i din unghiul esteticii clasiciste. El poate
fi la nceput generosul, iar apoi ambiiosul. Sbierea este avarul, Ganea
arivistul, Vidra orgolioasa. Aceste trsturi general-umane reflect bine
modul de a gndi al autorului.
Sinteza estetic se realizeaz pe structura romantic a dramei, n care
nuanele i clementele realiste, clasiciste se integreaz armonios.
Drama Rzvan i Vidra a constituit un model, pe care l-au urmat Vasile
Alecsandri n Despot Vod, Alexandru Davila n Vlaicu Vod, Barbu
tefnescu Delavrancea n trilogia Apus de soare. Viforul, L uceafrul.