Sunteți pe pagina 1din 4

Posesia [art 916-921 NCC]

I.Notiune.
Posesia este o stare de fapt generatoare de efecte juridice,care consta in stapanirea materiala sau
exercitarea unei puteri de fapt,de catre o persoana asupra unui bun,cu intentia si vointa de a se
comporta,fata de toti ceilalti,ca proprietar sau titular al altui drept real. [art 916 NCC]
Elemente constitutive necesare.
Elementul material (corpus) presupune contactul direct cu lucrul posedat concretizat in acte materiale
de stapanire.(detinerea lucrului,folosirea acestuia,culegerea fructelor etc).Contactul material nu
inseamna neaparat contactul fizic intre posesor si bunul posedat.O persoana poseda un imobil prin
simplul fapt ca incaseaza chiria
Elementul psihologic (animus) consta in intentia de stapani lucrul pentru sine,ca un adevarat titular al
dreptului de proprietate.
II.Dobandirea si pierderea posesiei.
A)Dobandirea posesiei.
Numai indeplinirea ambelor elemente conduce la dobandirea posesiei.
Stapanirea materiala a bunului in absenta elementului intentional (psihologic) este caracteristica
detentiei precare, care exclude posesia.
Cazurile care nu constituie posesie conform art 918 NCC.
-stapanirea unui bun de catre un detentor precar
-locatarul,comodatarul,depozitarul,creditorul gajist
-titularul dreptului de superficie,uzufruct,uz,abitatie sau servitute,fata de nuda proprietate
-fiecare coproprietar,in proportie cu cotele-parti ce revin celorlalti coproprietari
-orice alta persoana care,detinand temporar un bun al altuia,este obligata sa il restituie sau care il
stapaneste cu ingaduinta proprietarului de drept
B)Dovada posesiei.
Presupune dovedirea existentei elementelor sale componente
-Elementul material, concretizandu-se in acte materiale,poate fi dovedit prin orice mijloc de proba
-Elementul intentional,psihologic, este difici de dovedit,de aceea legiuitorul a instiuit o prezumtie
legala potrivit careia,existenta elementului material al posesiei face dovada existentei elementului
intentional. (a se vedea art 919 NCC).Din textul de lege rezulta ca sarcina dovezii,prin care sa se ajunga
la concluzia ca paratul este doar un detentor precar revine reclamanatului.
C)Pierderea posesiei.(art 921 NCC)
Posesia se pierde odata cu pierderea unuia sau a ambelor elemente componente corpus si animus:
-instrainarea sau abandonarea bunului
-pieirea bunului sau trecerea acestuia in stapanirea altui posesor
-constitutul posesor ia nastere prin instrainarea bunului de catre posesor si inchirierea acestuia de catre
dobanditor instrainatorului.
-trecerea bunului in proprietate publica
III.Calitatile si viciile posesiei.
A)Calitatile posesiei.
Odata ce elementele constitutive ale posesiei au fost intrunite,pentru ca posesia sa produca efecte este
necesar ca ea sa fie utila,respectiv sa aiba anumite calitati.
Potrivit art 922 NCC, este utila numai posesia continua,netulburata si publica.Inexistenta acestor
calitati nu afecteaza existenta posesiei,dar o impiedica sa produca efectele prevazute de lege.
B)Viciile posesiei. - sunt contrariul calitatilor acesteia.
Neintrunirea oricarei calitati a posesiei este de natura sa o vicieze si sa o faca astfel incat sa nu fie utila

Sunt vicii ale posesiei:discontinuitatea,violenta si clandestinitatea.


-Discontinuitatea. Este contrariul calitatii posesiei de a fi continua.Potrivit art 923 NCC,Posesia este
discontinua atat timp cat posesorul o exercita cu intermitente anormale in raport cu natura bunului.
Continuitatea posesiei este prezumata de legiuitor, conform art 919 NCC.
Discontinuitatea are urmatoarele caractere juridice:
-este un viciu temporar,incetand daca actele de stapanire devin regulate.
-este un viciu absolut,putand fi invocata de catre orice persoana interesata
-se intalneste atat in cazul bunurilor imobile cat si in cel al bunurilor mobile.
Discontinuitatea posesiei nu trebuie confundata cu intreruperea acesteia.Intreruperea este rezultatul
interventiei unui tert si are drept consecinta incetarea posesiei,pe cand discontinuitatea este rezultatul
exercitarii posesiei cu intermitente anormale de catre posesor,deci al unei conduite voluntare acestuia.
Discontinuitatea nu conduce la incetarea posesiei ,ci doar la vicierea sa.
-Violenta.Este contrariul calitatii posesiei de a fi netulburata.
Conform art 924 NCC,Posesia este tulburata atat timp cat este dobandita sau conservata prin acte de
violenta,fizica sau morala,care nu au fost provocate de o alta persoana.
Posesorul trebuie sa intre in posesia bunului in mod pasnic si tot astfel trebuie s-o continuie si s-o
conserve.
Violenta are urmatoarele caractere juridice:
-este un viciu relativ.neputand fi invocat decat de catre cel impotriva caruia violenta a fost
exercitata
-este un viciu temporar,posesia redevenind utila de indata ce violenta a incetat
-isi gaseste aplicare atat in cazul posesiei bunurilor imobile cat si in cel al bunurilor mobile
-Clandestinitatea. Este opusul calitatii posesiei de a fi publica.
O posesie este publica atunci cand se exercita in astfel de conditii incat orice persoana interesata si
indeosebi proprietarul bunului poate lua la cunostinta de existenta acesteia.
Potrivit art 925 NCC, Posesia este clandestina,daca se exercita astfel incat nu poate fi cunoscuta.
Clandestinitatea are urmatoarele caractere juridice:
-este un viciu relativ, putand fi invocat numai de catre cel fata de care posesia a fost exercitata
pe ascuns
-este un viciu temporar,incetand de indata ce posesia a devenit publica
-se aplica de regula.,posesiei bunurilor mobile,fiind mai greu de iamginat in cazul bunurilor
imobile.(teoretic,este posibila si posesia cladestina a unui imobil,fiind dat ca exemplu cea
exercitata asupra subsolului)
-Echivocul.
Se caracterizeaza prin aceea ca doua sau mai multe persoane exercita acte de stapanire asaupra unui
bun astfel incat niciuna nu poate pretinde o posesie proprie distincta.
C)Precaritatea.[art 918 NCC]
Nu este un simplu viciu al posesiei,ci este lipsa insasi a posesiei,deoarece stapanirea lucrului nu se
realizeaza cu intentia de a se comporta ca un adevarat proprietar,deci lipseste elementul psihologic.
Precaristul nu stapaneste lucrul pentru sine,ci pentru altul.
Detentorii precari pot fi impartiti in trei categorii:
-persoane care detin bunul in temeiul unui raport juridic existent intre ei si proprietar,carora le
revine obligatia de restituire.
-persoanele care detin temporar bunul,cu ingaduinta proprietarului
-fiecare coproprietar,in proportie cu cotele-parti ce revin celorlalti proprietari
Au calitate de detentori precari :
-toti cei care au intrat in detentia lucrului in baza unor acte juridice incehiate cu proprietarul,iar uneori
chiar si cu posesorul lucrurului,acte juridice care dau nastere obligatiei de

restituire(locatarul,comodatarul,depozitarul,creditorul gajist etc)


-titularii dezmembramintelor drepturilor de proprietate,care sunt posesori in limita acestui drept,dar
sunt detentori precari cu privire la dreptul de proprietate ce apartine titularului.
-tutorii numiti pentru administrarea averii minorului sau a persoanei puse sub
interdictie,curatorii,executorii testamentari.
-persoana care foloseste lucrul cu ingaduinta proprietarului
-cel care stapaneste bunul in temeiul unui antecontract de vanzare-cumparare,pana la momentul
incheierii in forma autentica a actului translativ de proprietate.
Precaritatea poate fi transformata in posesie, prin intervertirea titlului.
D)Intervertirea precaritatii.
Prin intervertirea(transformarea) precaritatii se intelege transformarea acesteia in posesie utila.
Conform art 920 NCC, cazurile de intervertire sunt:
-daca detentorul precar incheie cu buna-credinta un act translativ de proprietate cu o alta persoana decat
cu proprietarul bunului,considerand cu buna credinta ca vanzatorul a devenit intre timp proprietarul
acelui bun.
-daca detentorul precar savarseste acte de rezistenta neechivoce impotriva posesorului in privinta
intentiei sale de a incepe sa se comporte ca un proprietar.In acest caz, intervertirea nu se va produce
insa mai inainte de implinirea termenului prevazut pentru restituirea bunului.
-daca detentorul precare instraineaza bunul printr-un act translativ de proprietate cu titlu particular,cu
conditia ca dobanditorul sa fie de buna credinta.Astfel in cazul bunurilor mobile dar si in cel al
bunurilor imobile neinscrise in cartea funciara,este de buna credinta
IV.Efectele posesiei.
Enumerare.
-posesia creeaza in favoarea posesorului o prezumtie de proprietate [art 919 si 935 NCC]
-dobanditorul de buna-credinta al unui bun mobil,printr-un act juridic incehiat cu un
neproprietar,dobandeste proprietatea bunului [art 937 NCC]
-posesorul de buna-credinta al unui bun frugifer dobandeste proprietatea fructelor acestui bun948 NCC
-posesia bunurilor imobile este aparata prin actiunile posesorii.
-posesia exercitata asupra unui lucru mobil care nu apartine nimanui duce la dobandirea dreptului de
proprietate prin ocupatiune [941 NCC]
-posesia exercitata in timpul si conditiile prevazute de lege duce la dobandirea dreptului de proprietate
asupra bunului mobil sau imobil posedat prin uzucapiune.
A)Posesia creeaza o prezumtie de proprietate.
Conform art 919 NCC,Pana la proba contrara,posesorul este considerat proprietar,cu exceptia
imobilelor inscrise in cartea funciara.
Conform art 935 NCC, Oricine se afla la un moment dat in posesia unui bun mobil este prezumat ca are
un titlu de dobandire a dreptului de proprietate asupra bunului.
Potrivit art 948 NCC, Posesorul de buna credinta dobandeste dreptul de proprietate asupra fructelor
bunului posedat.
Posesorul este de buna credinta atunci cand are convingerea ca este proprietarul in temeiul unui act
translativ de proprietate ale carui cauze de ineficacitate nu le cunoaste si nici nu ar trebui,dupa
imprejurari sa le cunoasca, si inceteaza sa fie de buna credinta in momentul in care aceste cauze ii sunt
cunoscute.
Productele se cuvin intotdeauna proprietarului,indiferent de buna sau de reaua-credinta a proprietarului
V.Apararea posesiei bunurilor imobile prin actiunile posesorii.
Actiunea posesorie este actiunea prin care posesorul isi poate apara posesia ca stare de fapt
impotriva oricarei tulburari,pentru a mentine aceasta stare ori pentru a redobandi posesia atunci cand
ea a fost pierduta.

Actiunea posesorie nu poate fi insa introdusa impotriva persoanei fata de care exista obligatia de
restituire a bunului.
Chiar si posesia nelegitima se bucura de protectie pe calea actiunilor posesorii potrivit principiului ca
nimeni nu-si poate face dreptate singur, nimanui nu I este permisa intrarea in posesia bunului,impotriva
celui ce o exercita efectiv.
Actiunile posesorii prezinta marele avantaj de a nu pune in discutie existenta dreptului de proprietate
asupra bunului in litigiu.
NCC reglementeaza trei categorii de actiuni posesorii:actiunea in complangere,actiunea in reintegrare
si actiunea posesorie pentru conservarea lucrului posedat.
A)Actiunea in complangere.
Potrivit art 949 NCC, Cel care a posedat un bun cel putin un an poate solicita instantei de judecata
prevenirea ori inlaturarea oricarei tulburari a posesiei sale sau,dupa caz,restituirea bunului.
Pentru exercitarea acestei actiuni este necesara intrunirea cumulativa a trei conditii:
-reclamantul sa dovedeasca faptul ca,inainte de tulburare sau deposedare, a posedat cel putin un an
-sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare
-posesiunea reclamantului sa fie o posesie utila,neviciata.
B)Actiunea in reintegrare.
Este o actiune posesorie speciala prin care reclamantul pretinde sa fie repus in situatia anterioara,atunci
cand a intervenit o deposedare sau o tulburare cu violenta.
Aceasta actiune poate fi introdusa si de cel care exercita o posesie viciata.
C)Actiunea posesorie pentru conservarea lucrului posedat.
Conform art 952 NCC, Daca exista motive temeinice sa se considere ca bunul posedat poate fi distrus
ori deteriorat de un lucru aflat in posesia unei alte persoane sau ca urmare a unor lucrari,posesorul
poate sa cera luarea masurilor necesare pentru evitarea pericolului sau,daca este cazul,incetarea
lucrarilor.
Instanta ii poate obliga pe posesorul reclamant sau pe parat,dupa caz,la plata unei cautiuni,pana la
solutionarea cererii.
D)Exercitarea actiunilor posesorii.
Actiunea posesorie poate fi formulata de orice persoana care poseda un imobil in conditiile prevazute
de lege.
In ce-i priveste pe coproprietari,acestia nu vor putea folosi actiunea posesorie unul impotriva
celuilalt,pentru ca se prezuma ca ei poseda unul pentru altul.
Actiunile posesorii pot fi folosite si de catre titularii dezmembramintelor dreptului de proprietate.
Conform art 949 NCC actiunile posesorii pot fi exercitate si de catre detentorul precar.