Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Evaluare Ordonata
Evaluare Ordonata
Expertul evaluator trebuie s neleag realitile din ntreprindere; s aib permanent n vedere i s considere c toate
informaiile-bilan, statistici, evidene de orice fel - nu constituie dect imagini ale unei realiti, iar datoria lui este s afle realitatea nsi;
numai astfel se ptrunde n intimitatea ntreprinderii dup care estimarea valorii nu este dect o chestiune de metodologie.
De exemplu, la o fabric de nclminte, statisticile arat realizarea produciei prevzute, bilanul contabil reflect un stoc etc; dar
acestea sunt doar imagini: analiza diagnostic arat c stocul e format din pantofi pentru brbai, numerele 44-46, din care se vinde doar o
pereche pe lun; expertul evaluator va trebui s rein aceast realitate cu toate consecinele care decurg.
Tot astfel, la o ntreprindere industrial, puternic imobilizat, statisticile arat preocuparea conducerii pentru dezvoltarea factorului
investiional, bilanul contabil reflect valoarea contabil a instalaiei de baz pus recent n funciune etc; analiza diagnostic arat ns c
ntreprinderea a introdus n costuri amortizarea fiscal (beneficiind i de facilitatea de 20% n primul an) i nu amortismentul tehnicoeconomic realizat; expertul evaluator va trebui s rein aceast realitate cu toate consecinele care decurg din distorsiunile existente
ntre valoarea contabil i valoarea economic a instalaiei de baz.
Se consider c, n evaluarea unei ntreprinderi, diagnosticului de evaluare i se atribuie cea. 80% din resursele necesare iar
calculelor propriu-zise de evaluare cea 20%.
Diagnosticul de evaluare permite identificarea factorilor de risc i stabilirea ipotezelor de evaluare, anticiparea viitorului
ntreprinderii.
Diagnosticul de evaluare permite alegerea metodelor de evaluare a ntreprinderii i tot el poate explica diferenele dintre valorile
determinate de evaluatori diferii.
Diagnosticul trebuie s cuprind toate laturile i sectoarele activitii i toate funciile ntreprinderii scond n eviden oportunitile, atuurile i factorii de succes ai ntreprinderii, pe de o parte, i ameninrile, slbiciunile ntreprinderii, pe de alt parte.
Principalele obiective urmrite i mijloace de realizare pentru fiecare latur a activitii ntreprinderii sunt prezentate n cadrul
diagnosticelor sectoriale, dup cum rezult n cele ce urmeaz.
Diagnosticul are drept scop
intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate al intreprinderii;
cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte intreprinderea;
determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in present si in viitor;
facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii
raportului de evaluare il cauta in acea intreprindere pentru a deduce rapid consecintele la nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa
respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, alegerea metodelor, ajuta la anticiparea viitorului firmei, la depistarea
factorilor de risc si la sabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final.
20.Care sunt paii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi?
Activul net corijat al unei entiti se determin parcurgndu-se succesiv trei etape:
- separarea tuturor bunurilor evideniate n bilanul contabil, n bunuri necesare exploatrii i bunuri n afara exploatrii;
- reevaluarea bunurilor necesare exploatrii;
- calculul matematic al activului net corijat.
25.Cum se calculeaz valoarea substanial brut a unei ntreprinderi? Explicai semnificaia acesteia.
Prin valoare substanial brut (VSB) se nelege activul reevaluat n ipoteza continurii activitii, plus valoarea
bunurilor folosite de ntreprindere fr a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care dei sunt nregistrate n patrimoniul
ntreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze (nchiriate etc).
Valoarea substantiala bruta ( VSB) reprezinta totalitatea mijloacelor corporale ale intreprinderii, angajate si organizate
pentru a realiza obiectul sau de activitate fara a tine cont de modul de finantare a acestora.
Valoarea substantiala bruta, asa cum s-a mai spus de altfel, este egala cu totalitatea activului reevaluat corijat plus
valoarea actuala a bunurilor pe care intreprinderea le foloseste fara a fi proprietara ( inchiriate, imprumutate, leaging etc) minus
valoarea actuala a elementelor corporale care, desi sunt inregistrate in patrimoniu, nu se gasesc in intreprindere.
Cu cat valoarea substantiala bruta este mai mare cu atat remuneratia sa va fi mai puternica micsorand profitul si
diminuand valoarea goodwill-ului.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un
moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.
XY
1
(1 i) n
1 i n
Actualizarea este un instrument prin care se asigur comparabilitatea unor indicatori financiari i parametri economici ce se
realizeaz n perioade diferite de timp.
Actualizarea sumelor reprezint un ansamblu de calcule menite s msoare valoarea actual a unei sume de bani viitoare sau
trecute care depind de doi parametrii eseniali: durata temporal reinut i rata dobnzii luat n calcul pentru a msura indisponibilitatea sumei n prezent.
36.Ce este valoarea patrimonial a unei ntreprinderi? Prezentai cteva metode de determinare.
Abordarea patrimonial urmrete estimarea unei valori de pia pentru patrimoniul ntreprinderii pornind de la situaiile
sale financiare, de o manier static, fr a ine seama de potenialul economic al ntreprinderii; este o abordare minimalist care
furnizeaz prilor interesate un minim de garanie asupra unei valori, la un moment dat, probnd unui investitor c exist o
contrapartid pentru aciunile pe care el le deine la ntreprinderea respectiv.
Valorile patrimoniale care se pot determina pentru o ntreprindere sunt:
valoarea contabil;
valoarea real sau valoarea matematic;
valoarea activului net reevaluat;
valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatrii
activul net de lichidare;
valoarea substanial;
37.Ce este capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i ce semnificaie are n evaluarea unei
ntreprinderi?
Capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi poate fi definit ca fiind aptitudinea unei ntreprinderi de a degaja un
beneficiu n viitorul apropiat, n condiii de gestiune normale, identice cu cele din perioadele trecute, dac schimbri
semnificative nu au loc n viaa ntreprinderii.
Este vorba de a determina, pornind de la bilant si evidentele contabile, care este rezultatul economic rezonabil la care
un comparator ar putea sa se astepte. Este ceea ce se numeste capacitatea beneficiara.
Capacitatea beneficiara ceeaza usor o confuzie suplimentara: nu este vorba de un beneficiu, de un profit in sensul
usual, ci de un randament financiar al totalitatii capitalurilor care finanteaza exploatarea.
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori:
- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de ntreprindere.
Rezultatele publicate ca atare de intreprindere sunt adesea putin semnificative,ca urmare a celor 3
categorii de factori a caror incidenta tre stabilita,masurata.Influenta acestor factori asupra
val.intreprinderii tre.analizata distinct si anume:
-incidenta fiscalitatii
-incidenta metodologiei contabile
-distorsiunile voluntare ale rez.financiar.
Deci,este vorba de a determina,pornind de la bilant si evidentele contabile,care este rez.econimoc
40.Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei ntreprinderi?
Se poate utiliza una din urmtoarele patru variante:
- capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale provizionale, variant recomandat n cazul evalurilor pentru
privatizare (CBj);
- capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale corectate (CB2);
- capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale din ntreaga perioad trecut i viitoare (CB3);
- capacitatea beneficiar ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute i viitoare (CB4).
41.Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n evaluarea acesteia pe baza
performanelor financiare?
Perioada de referin exprimat n numr de ani corespunde perioadei de prognoz a ntreprinderii, adic perioada la
sfritul creia proprietarul ar trebui s-i schimbe atitudinea fa de afacerea sa. Schimbarea de atitudine const n
provocarea unor astfel de modificri n viaa ntreprinderii care s-i permit s-i reia ciclul vieii; astfel de modificri constau
n iniierea unor ci de restructurare, cum ar fi: formarea de noi societi comerciale, fuziunea, divizarea, asocierea cu pri ale
ntreprinderii, injecii de capital pentru nlocuirea tehnologiilor, modernizarea echipamentelor, renoirea produselor etc. Deci,
perioada de referin se exprim de regul n ani i corespunde limitei de prognoz stabilit de experi pe baza constatrilor din
diagnosticele sectoriale. Din punct de vedere al cumprtorului, aceast perioad coincide cu termenul de recuperare a
investiiei pe care acesta este pe cale s o fac.
45.Care sunt cele patru etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de
disponibiliti actualizate?
Aplicarea metodei se face n patru etape succesive:
-
Calculul fluxului de lichiditi nete istorice (minim trei ani anteriori). Aici se folosesc toate constatrile din diagnosticul general i sectorial, cu deosebire din cel financiar (vnzri, costuri pe natur). Fluxul de lichiditi nete istorice
se poate calcula pornind de la profitul net cruia i se aduc ajustri (cum s-a artat mai sus) sau pornind de la
excedentul brut de exploatare (EBE):
CF = EBE - NFR - Ir - impozitul pe profit + rezultatul financiar + active cedate (nete)
Proiectarea fluxului de lichiditi nete pe o perioad ct mai lung posibil, dar compatibil cu orizontul de prognoz
al ntreprinderii; aceasta presupune s avem o bun nelegere a fluxurilor trecute pentru a putea desprinde fluxurile
viitoare ct mai fidel posibil, deci o bun viziune a volumului vnzrilor, preurile, structura costurilor de
exploatare i a cheltuielilor de capital.
Determinarea valorii reziduale ce urmeaz s fie adugat la suma fluxurilor degajate de ntreprindere.
- La sfritul perioadei proiectate, ntreprinderea posed o anumit valoare care trebuie estimat.
determinarea valorii reziduale ce urmeaza sa fie adugata la suma fluxurilor degajate de intreprindere.
valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat
(Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creterea pe
K-g termen lung a fluxului de numerar
- Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a valorii reziduale in
valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat
46.Ce sunt elementele intangibile ale unei ntreprinderi i care sunt acestea?
Elementele intangibile sunt de regul elemente imateriale care pot sau nu s fie nregistrate n patrimoniu (cele care pot fi
nregistrate sunt imobilizrile necorporale) dar contribuie la meninerea potenialului actual i influeneaz rezultatele financiare
ale ntreprinderii i, pe aceast cale, valoarea ntreprinderii; elementele intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu
sau rent de goodwill, adic profitul obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de pia n funcie de efortul
investiional al ntreprinderii, efort exprimat prin valoarea patrimonial a acesteia.
Elementele intangibile care nu pot fi nregistrate n patrimoniu se pot referi la: reputaia ntreprinderii, superioritatea
produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea i solvabilitatea fa de teri, poziia fa de organismele publice i administrative,
competena tehnic (licene, brevete, mrci, studii, laboratoare etc), competena comercial (promovare, publicitate, clieni, vad
comercial etc), competena managerial (calitatea personalului, performanele managerilor, cadrele cheie etc.) etc.
Neputnd fi nregistrate n patrimoniu, sau chiar dac sunt nregistrate, sunt considerate nonvalori din punct de
vedere patrimonial; elementele intangibile formeaz acea parte invizibil" a ntreprinderii a crei valoare obinut prin capitalizare
reprezint goodwillul ntreprinderii. Prin adugarea goodwill-ului la valoarea patrimonial se obine valoarea global a
ntreprinderii.
47.Ce sunt metodele combinate de evaluare a ntreprinderii i n cte grupe se pot clasifica?
Metodele combinate presupun luarea n consideraie, sub o form sau alta de exprimare, att a patrimoniului ct i a
indicatorilor calitativi referitori la performanele financiare ale ntreprinderii.
Metodele de evaluare, combinate, se mpart n dou mari grupe, n funcie de tehnicile folosite i anume:
- tehnici bazate pe ponderarea ntre o valoare patrimonial i una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonial a unuia sau a mai multor elemente intangibile.
Metodele combinate fac apel att la valori statice, patrimoniale, ct i la valori dinamice bazate pe rentabilitate sau pe
randament. Valoarea patrimonial constituie valoarea de baz a ntreprinderii, care poate beneficia, ntre altele, de o rent
economic (valoarea dinamic) obinut prin calculul goodwill-ului sau badwill-ului.
Aciunile sunt evaluate diferit, dup cum coteaz sau nu la burs i dup cum se constituie ntr-un pachet majoritar sau
un pachet minoritar. Aciunile care coteaz se evalueaz prin metodele indicate de organismul de reglementare al pieei de
capital; cea mai utilizat metod const n estimarea valorii actuale a unui titlu la nivelul cel mai redus dintre: media ponderat a
preurilor la tranzaciile care au avut loc n ultima zi de la burs i preul ultimei tranzacii din aceeai zi, cu condiia s fie un pre
relevant, adic s se refere Ia cel puin 0,5% din numrul de titluri ale emitentului. Aciunile care nu coteaz i se constituie ntr-un
pachet minoritar sunt evaluate prin metoda capitalizrii dividendelor; cele care nu coteaz dar se constituie ntr-un pachet majoritar
pot fi evaluate prin aceeai metod a capitalizrii dividendelor, dar pot fi utilizate i alte metode bazate pe evaluarea global a
ntreprinderii n care s-a investit.
49.Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Stocurile din contabilitate trebuie s se sprijine pe inventare fizice. Dup aceasta se procedeaz la elaborarea unei balane
pe vechimi a tuturor stocurilor i constituirea de provizioane pentru stocurile fr micare sau cu micare lent.
Valorile de exploatare, n general, sunt evaluate la valoarea lor de realizare ntr-o perspectiv de continuitate a exploatrii,
la evaluarea stocurilor urmnd s fie avute n vedere urmtoarele reguli particulare:
- Stocurile la intrare (materii prime, materiale, combustibili, piese de schimb, obiecte de inventar etc.) se evalueaz la
preurile de achiziie practicate n luna anterioar celei n care se face evaluarea, iar dac intrrile sunt mai rare, la
media preurilor de achiziie din cea mai recent perioad.
- Stocurile din interior (producie neterminat, semifabricate din producie proprie etc.) se evalueaz la nivelul costurilor
efective corectate cu gradul de naintare n realizarea fizic a produselor.
- Stocurile la ieire (produsele finite) se evalueaz la nivelul preurilor de vnzare mai puin beneficiile estimate n aceste
preuri.
50.Cum se evalueaz creanele din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Pentru evaluarea creanelor se elaboreaz o balan n funcie de vechimea acestora i se calculeaz provizioane pentru
creanele incerte sau cu termenele de ncasare depite; creanele se iau n calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate, cele
n valut fiind actualizate la raportul de schimb al monedei naionale din ultima zi a lunii anterioare celei n care are loc evaluarea
ntreprinderii.
51.Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Disponibilitile bneti intr n calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate, cele n valut fiind ns
actualizate la raportul de schimb al monedei naionale din ultima zi a lunii anterioare celei n care are loc evaluarea.
52.Cum se evalueaz imobilizrile necorporale ale unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Imobilizrile necorporale (cheltuieli de nfiinare, mrci, brevete, licene, studii, tehnologii etc.) sunt considerate, de
regul, nonvalori pentru determinarea activului net corijat al ntreprinderii, cu o singur excepie: cheltuielile de cercetare i studiile
care se refer la produse noi sau la dezvoltare (i nu cele care sunt efectuate pentru meninerea potenialului existent), care se iau n
calculul activului net corijat cu sumele nregistrate n contabilitate. Motivul? Dac imobilizrile necorporale, ca de altfel toate
elementele intangibile ale ntreprinderii, sunt bine gestionate i exploatate, influeneaz valoarea ntreprinderii ns nu patrimonial ci
prin rentabilitate, aa cum se va vedea la capitalul privind evaluarea prii invizibile a ntreprinderii.
53.Cum se evalueaz obligaiunile din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Obligaiile financiare i nefinanciare n valut se actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale, diferenele fiind
regularizate pe seama rezultatelor financiare ale ntreprinderii.
Structura frecvent intalnita la acest element al bilantului contabil se refera la titluri de participare la capitalul altor
intreprinderi( actiuni, parti sociale, etc.) si credite acordate sau plasamente.
Titlurile sunt evaluate diferit, dupa cum coteaza sau nu la bursa si dupa cum se constituie intr-un pachet majoritar sau
un pachet minoritar. Titlurile care coteaza se evalueaza prin metodele indicate de organismul de reglementare al pietei de
capital; cea mai utilizata metoda consta in estimarea valorii actuale a unui titlu la nivelul cel mai redus dintre: media ponderata
a preturilor la tranzactiile care au avut loc in ultima zi de la bursa si pretul ultimei tranzactii din aceeasi zi, cu conditia sa fie
un prt relevant, adica sa se refere la cel putin 0,5% din numarul de titluri ale emitentului. Titlurile care nu coteaza si se
constituie intr-un pachet minoritar sunt evaluate prin metoda capitalizarii dividendelor; cele care nu coteaza dar se constituie
intr-un pachet majoritar pot fi evaluate prin aceeasi metoda a capitalizarii dividendelor, dar pot fi utilizate si alte metode bazate
pe evaluarea globala a intreprinderii in care s-a investit.
Creditele acordate, plasamentele, sunt luate in calculul activului net corijat cu valorile dihn scriptele contabile, cele in
valuta fiind insa actualizate la raportul de schimb al monedei nationale din ultima zi a lunii anterioare in care au demarat
studiile pentru evaluarea intreprinderii.
Obilgatiile financiare si nefinanciare in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua
evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama
rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.
calitatea specific n care particip la lucrrile de evaluare (evaluator, agent independent sau imparial,
consultana ntreprinderii sau mediator), precum i Declaraia de conformitate" care va confirma c:
- prezentrile faptelor din raport sunt corecte i reflect cele mai pertinente cunotine ale evaluatorului;
- analizele i concluziile sunt limitate numai la ipotezele i condiiile prezentate n raport;
- nu a existat (sau dac a existat trebuie specificat) nici un interes al evaluatorului asupra ntreprinderii evaluate;
- onorariul evaluatorului nu este (sau dac este trebuie specificat) condiionat de nici un aspect al raportului;
- evaluarea a fost efectuat cu respectarea Codului etic i a standardelor naionale sau internaionale de evaluare;
- evaluatorul ndeplinete cerinele adecvate de calificare profesional;
- evaluatorul a efectuat (sau nu a efectuat) cel puin o inspecie personal la ntreprinderea evaluat;
- nici o persoan, cu excepia celor specificate n raport, nu a acordat asisten profesional evaluatorilor.
4.
Un capitol intitulat Diagnosticul de evaluare i analiz fundamental" prezentat pe subcapitole sectoriale, astfel:
4.1. Diagnosticul juridic
4.1.1 obiectiv: aprecierea situaiei juridice a ntreprinderii in raport cu proprietarii, terii si cu salariaii.
4.12. Constatri: innd seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor stabili daca intreprinederea este constituita
legal, daca exista acte si contracte privind drepturile de proprietate, daca exista contracte ncheiate cu partenerii de afaceri,
daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fizice sau juridice, daca exista contracte de munca individuale si colective, si vor
analiza regimul fiscal al intreprinderii.
4.1.3. Concluzii: dupa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de lucru utilizate se stabilesc:
-oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un character previzibil pozitiv pentru entitatea
evaluata ca: legislatie si reglementari favorabile, conditii economico financiare optime;
-riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil negative, respective condintionarii
inverse oportunitatilor;
-punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare si functionare a entitatii evaluate, contract,
statut corespunzatoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara asigurata, absenta litigiilro, regelementari fiscale corecte
si obligatii fiscale indeplinite la timp;
-punctele slabe, deficientele consatate in organizarea si functionarea entitatii: contarct si satatut necorespunzatoare situatiei de
fapt, existenta unor litigii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac, obligatii fiscale nerespectate,etc.
4.2. Diagnosticul commercial
4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor
42.2. Constatari
a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al
activitatii intrepr
b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala
e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau externe in
cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei
g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de
promovare a produselor si imaginii firmei;
4.2.3. Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante:
- oprtunitati
- riscuri
- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc.
- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale
intreprinderii sau ale potentialului comparator.
4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp,
stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare
dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
-oportunitatilor;
-riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente,
-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri
de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor.
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la realizarea activitatilor intreprinderii
4.4.2. Constatari:
a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinderii; date cu privire la personal- varsat, pregatire,
grad de ocupare, vechime in intreprindere, etc.
b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si experienta, stil de conducere, sistem de
remunerare
c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din intreprindere, nr. de zile de greva.,
patrimonial, dar un patrimoniu exprimat in valori economice si nu contabile, precum si un rezultat financiar, profitul net, dar
un profit determinat tinand seama de conditiile normale ale pietii din care face parte intreprinderea sau activul.
Bilanul economic este instrumentul de lucru pe baza cruia se evalueaz o ntreprindere.
El prezint patrimonial rentabilitatea ntreprinderii actualizate i corectate n funcie de exigenele pieei, pe baza constatrilor
din diagnosticul de evaluare.
Expertul evaluator innd cont de faptul c:
- bilanul contabil nu permite nelegerea corect a realitii economice i financiare a ntreprinderii.
- valoarea net contabil - ca diferen ntre ceea ce ea posed i ceea ce ea datoreaz- nu reflect dect imperfect valoarea
economic real va aduce o serie de corecii elementelor patrimoniale (extracontabil), elabornd un bilan economic, care va
oferi datele necesare, aplicrii metodelor de evaluare.
Aceste corecii trebuie realizate n raport cu:
- valoarea patrimonial de moment a fiecrui element
- de capacitatea potenial de a produce profit.
aciuni volatile cu > 1 care semnific faptul c o variaie de 1 % a indicelui general al pieii determin
o variaie mai mare de 1% a rentabilitii aciunii ntreprinderii; situaia este specific ntreprinderilor
din chimie, sticlrie, echipamente electrice i electronice etc, n general n industria bunurilor de
consum cu o sensibilitate mai mare n raport cu comportamentul cumprtorilor;
- aciuni puin volatile cu < 1 care exprim o variabilitate degresiv a rentabilitii aciunii ntreprinderii
(material rulant, imobiliare, asigurri etc);
- aciuni cu = 1 pentru care o variaie a rentabilitii generale antreneaz aceeai variaie a
rentabilitii aciunii ntreprinderii (uniti de tip holdyng, construcii industriale, bnci etc.)
-
63.Care este valoarea care se stabilete pentru activele considerate n afara exploatrii?
Activele considerate n afara exploatrii sunt evideniate distinct de evaluator, nefiind supuse operaiunilor din
etapele 2 i 3 de determinare a activului net corijat (reevaluare i calcul matematic). Ele sunt evaluate distinct n funcie de
natura i piaa fiecrui bun.
Val. care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va
degaja la cesiunea lor.
n cazul privatizrii, evaluarea bazat pe expertiz i diagnostic este necesar din cel puin trei puncte de vedere:
din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanturile societatilor cu capital de stat nu
reflecta valori de piata ci valori administrative, reevalurarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor
- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care
au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post
privatizare
Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea
profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale,
cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentrtu politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara
utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si
analizata necesitatea unei eventuale restructurari.
26.Determinai activul net corijat al unei ntreprinderi prin ambele metode, cunoscnd urmtoarele
elemente din bilanul economic al acesteia: casa 10000; banca 150000; cheltuieli de nfiinare 15000;
cldiri 200000; echipamente 250000; stocuri 300000; furnizri 400000; creditori 80000; mprumuturi
bancare pe termen lung 200000; capital social 100000; rezerve 10000; venituri anticipate 80000; profit
55000.
a) ANC = AT DT
AT = 10000 + 150000 + 200000 + 250000 + 300000 = 910000
DT = 400000 + 80000 + 200000 + 80000 = 760000
ANC = 910000 760000 = 150000
b) ANC = Kpr Diferene = 100000 + 10000 + 55000 15000 = 150000
capitalizarea veniturilor
3) Dividendul folosit in evaluarea titlurilor dar si in evaluarea intreprinderilor prin metode
bazate pe randamentul capitalului
4) Cash-flow folosit in evaluarile prin metode bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de
numerar.
2.Explicai rolul bilanului contabil n evaluarea unui activ sau a unei ntreprinderi
Instrumentul universal de lucru, potrivit standardelor internaionale i naionale de contabilitate, n care se gsesc informaiile
cu privire la patrimoniu i la performane, l constituie bilanul contabil, component de baz a situaiilor financiare pe care orice
ntreprindere trebuie s le elaboreze cel puin anual.
Bilanul contabil constituie, deci, punctul de pornire n orice evaluare de activ sau de ntreprindere, dar numai punct de
pornire.
A neglija bilanul contabil ca punct de pornire n orice evaluare de activ sau ntreprindere este o abordare eronat; experii
contabili cunosc metodele directe i tehnicile convenionale de repartizare a tuturor posturilor din bilanul contabil pn la ultimul
atelier sau subdiviziune a ntreprinderii.
Pe de alt parte, a evalua un activ sau o ntreprindere pe baza bilanului contabil constituie o abordare chiar mai
eronat din multe puncte de vedere, dar cel mai important l constituie faptul c bilanul, fiind ntocmit dup anumite reguli i
principii referitoare la evaluare, face ca patrimoniul s nu fie exprimat n valori de pia iar performanele s nu fie cele care sar fi obinut n condiiile normale ale pieii.
Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si riscul determinat de punctele
slabe
rezultate
din
sinteza
diagnosticelor.
Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare.
69.Indicai cteva corecii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma n capacitate beneficiar
(metode de randament) (vezi ntrebarea 39)
Pentru determinarea capacitii beneficiare se pornete de la profitul din bilanul contabil, cruia i se aduc dou
categorii de corecii:
- corecii pe orizontal, ntre exerciii, scondu-se n eviden influenele tuturor modificrilor din legislaia fiscal i
contabil; de regul, contul de rezultate din anii anteriori se retrateaz n funcie de reglementrile contabile i fiscale n
vigoare la data elaborrii situaiilor financiare cele mai recente;
- corecii pe vertical, adic, de la cifra de afaceri i pn la profitul net, sunt analizate i corectate toate marjele din
contul de rezultate al unui exerciiu, n funcie de constatrile din diagnosticul de evaluare i din analiza
fundamental.
Principalele corecii ale profiturilor din bilanurile contabile se refer la:
amortizri i diferite alte deprecieri; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a oricrui exces de
amortizare i adugarea oricrei insuficiene de amortizare, referina constituind-o standardele profesionale sau studiile efectuate de experii tehnici asupra duratelor de via util ale activelor amortizabile;
salarii i asimilate salariilor; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a exceselor de salarizare i
adugarea insuficienei de salarizare, referina constituind-o standardele sau studiile efectuate pe piaa muncii de ctre
experi independeni n munc i protecie social;
corecii legate de sinergiile descoperite n cadrul diagnosticului de evaluare. Efectele sinergice presupun complementaritate
de activiti ale cror rezultate sunt superioare celor reieite din nsumarea algebric a rezultatelor individuale
n
1 t
1 t n
in care:
V(DCF) = valoarea activului sau a societii prin metoda fluxului de trezorerie redus;
CF = cash flow;
Ir = investiii de rennoire, de meninere;
Vr = valoarea rezidual;
t = rata de actualizare;
n = ultimul an de prognoz;
Esena metodei const n nsumarea fluxurilor de disponibiliti care rmn n fiecare an n ntreprindere pn la anul n",
cnd se apreciaz c proprietarul ar trebui s-i reconsidere modul de abordare a afacerii sale; n acest an n" se stabilete
valoarea rezidual a ntreprinderii.
Potrivit acestei metode, evaluarea ntreprinderii se face n funcie de perspectivele sale de dezvoltare; este o metod prin
excelen futurist. Aceast metod utilizeaz principiul financiar potrivit cruia valoarea unui activ este egal cu valoarea actual
a fluxurilor nete de disponibiliti (cash flow) susceptibile de a fi degajate n viitor de ctre activul respectiv. Actualizarea
fluxurilor nete se face pentru a ine cont de riscuri i de exigena de rentabilitate a cumprtorului (investitorului).
Mijloace de realizare:
A. Punerea n lucru a chestionarului de diagnostic juridic, care cuprinde:
> drept comercial, cu subrubricile:
- acte i contracte privind modul de exploatare (fond comercial, locaii, concesiuni, licene, contracte de franciz);
- acte i contracte privind situaia imobiliar (acte de proprietate, leasing, nchirieri, expertize recente privind
evaluarea);
- acte i contracte privind alte imobilizri (titluri de participare, mrci i brevete etc);
- acte i contracte privind finanarea pe termen mediui lung (credite bancare, linii de credit);
- asigurri (contracte de asigurri, obiect, riscuri asigurate).
> drept social, cu subrubricile:
- existena contractelor de munc, a regulamentelor de organizare i funcionare sau regulamentelor interne;
- data ultimului control al organismelor sociale i principalele constatri;
- partenerii sociali (sindicate, conflicte sociale etc).
> drept fiscal, cu subrubricile:
- analiza regimului fiscal al ntreprinderii; particulariti;
- data ultimului control fiscal i principalele constatri.
> drept societar, cu subrubricile:
- analiza documentelor juridice generale (registrul de procese-verbale al Adunrilor Generale i ale Consiliului de
Administraie);
- inerea la zi a documentelor juridice generale ale ntreprinderii.
B. Punerea n lucru a chestionarului de diagnostic patrimonial al conductorilor ntreprinderii
Concluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc:
Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previzibil pozitiv pt
ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si reglementari specifice favorabile.
Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negativ (invers
oportunitilor) ;
Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
- o buna organizare si funcionare a ntreprinderii;
- contract si statut corespunztoare;
- relaii contractuale corecte;
- finanare asigurata;
- absenta litigiilor;
- reglementari fiscale aplicate corecte;
- obligaii fiscale ndeplinite la timp;
puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii:
- statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt;
- existenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai;
- conflicte de munca;
- obligaii fiscale nerespectate.
11.Prezentai trei momente din viaa ntreprinderii n care este obligatorie evaluarea
Cazurile n care este necesar s se procedeze la o evaluare a ntreprinderii sunt foarte numeroase. Iat cteva:
a) Ca instrument de msurare a calitii gestiunii ntreprinderii
b) In tranzaciile comerciale
c) Ori de cte ori au loc schimbri n mrimea i structura capitalului social al ntreprinderii
d) Ori de cte ori au loc schimbri n numrul i componena acionarilor sau asociaiilor
Ccp
Cci
Ccix
Ccp Cci
Ccp Cci
n care:
Cep = costul capitalului propriu;
Cci = costul capitalului mprumutat;
Cep + Cci = masa capitalurilor folosite de ntreprindere.
Costul capitalului propriu se determin n baza relaiei:
Ccp = Rn + (Rr Rn)x
unde: Rn = rata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar (care n condiii normale
poate fi de3-6%);
Rr = rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supus ntreprinderea; att cele externe
(riscul de ar, riscul de ramur, riscul de politic economic, fiscal, riscul de neadaptare a
managementului la exigenele economiei de pia etc), ct i cele interne (dezechilibru
financiar, tehnologii nvechite, echipamente depite, produse demodate i orice punct slab
reinut n cadrul diagnosticului etc);
Rr - Rn = prima de risc a ntreprinderii;
= coeficient care semnific volatilitatea aciunii ntreprinderii de evaluat; Beta exprim i msoar
sensul i mrimea abaterii rentabilitii aciunilor ntreprinderii fa de mrimea abaterii rentabilitii
aciunilor pe piaa (ramura) din care face parte ntreprinderea. Variabilitatea total a rentabilitii unei
aciuni se mparte n dou: una determinat de influena pieei care se explic prin riscul sistematic
numit i risc nedifereniat; alta determinat de influena caracteristicilor specifice fiecrei aciuni
care se explic prin riscul specific sau nesistematic, difereniat sau individual. Riscul specific poate
fi mprit n risc specific fiecrei aciuni determinat de modificri n comportamentul economic al
ntreprinderii emitente sau n cel al deintorilor acestor aciuni, riscul specific ramurii industriale de
care aparine ntreprinderea.
n raport cu , aciunile se clasific n:
- aciuni volatile cu > 1 care semnific faptul c o variaie de 1 % a indicelui general al pieii determin
o variaie mai mare de 1% a rentabilitii aciunii ntreprinderii; situaia este specific ntreprinderilor
din chimie, sticlrie, echipamente electrice i electronice etc, n general n industria bunurilor de
consum cu o sensibilitate mai mare n raport cu comportamentul cumprtorilor;
- aciuni puin volatile cu < 1 care exprim o variabilitate degresiv a rentabilitii aciunii ntreprinderii
(material rulant, imobiliare, asigurri etc);
- aciuni cu = 1 pentru care o variaie a rentabilitii generale antreneaz aceeai variaie a
rentabilitii aciunii ntreprinderii (uniti de tip holdyng, construcii industriale, bnci etc.)
Costul capitalului mprumutat se obine prin relaia:
Cci = Cd(1-0,16)
unde: Cd = costul datoriei (care ns trebuie defiscalizat)
39.Prezentai i explicai patru corecii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanul contabil pentru
determinarea capacitii beneficiare
Pentru determinarea capacitii beneficiare se pornete de la profitul din bilanul contabil, cruia i se aduc dou
categorii de corecii:
- corecii pe orizontal, ntre exerciii, scondu-se n eviden influenele tuturor modificrilor din legislaia fiscal i
contabil; de regul, contul de rezultate din anii anteriori se retrateaz n funcie de reglementrile contabile i fiscale n
vigoare la data elaborrii situaiilor financiare cele mai recente;
- corecii pe vertical, adic, de la cifra de afaceri i pn la profitul net, sunt analizate i corectate toate marjele din
contul de rezultate al unui exerciiu, n funcie de constatrile din diagnosticul de evaluare i din analiza
fundamental.
Principalele corecii ale profiturilor din bilanurile contabile se refer la:
amortizri i diferite alte deprecieri; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a oricrui exces de
amortizare i adugarea oricrei insuficiene de amortizare, referina constituind-o standardele profesionale sau studiile efectuate de experii tehnici asupra duratelor de via util ale activelor amortizabile;
salarii i asimilate salariilor; se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a exceselor de salarizare i
adugarea insuficienei de salarizare, referina constituind-o standardele sau studiile efectuate pe piaa muncii de ctre
experi independeni n munc i protecie social;
corecii legate de sinergiile descoperite n cadrul diagnosticului de evaluare. Efectele sinergice presupun
complementaritate de activiti ale cror rezultate sunt superioare celor reieite din nsumarea algebric a rezultatelor individuale.