Sunteți pe pagina 1din 2

Romanul Mara aparut in volum in 1906 este considerat de George Calinescu aproape

o capodopera si de Serban Cioculescu cel mai bun roman al nostru inainte de Ion
al lui Rebreanu.
Mara este un roman traditional de tip obiectiv prin naratiunea heterodiegetica (
la persoana a III-a), focalizarea zero si un anumit tip de personaje. in aceeasi
masura este un roman realist - social despre relatia individ - colectivitate in
momentul dezvoltarii capitalismului in targurile de provincie din Ardeal, la sf
arsitul secolului al XIX - lea.
Romanul zugraveste o lume pestrita, alcatuita din targoveti, breslasi, negustori
si mica burghezie.
Prin amploarea actiunii desfasurate pe mai multe planuri, cu un conflict complex
si personaje numeroase, romanul Mara nu exclude analiza psihologica. Spre deose
bire de proza realist obiectiva, aici domina stilul indirect liber, limbajul nar
atorului fiind influentat de limbajul personajelor.
Tema romanului o reprezinta eforturile unei femei vaduve din targul transilvanea
n, Radna, de a obtine o pozitie sociala cat mai buna intre micii negustori local
i, prin harnicie si perseverenta, pentru a asigura un trai mai bun copiilor sai,
Persida si Trica.
Mara poate fi socotit un roman de familie, dar si un bildungsroman, daca il priv
im din privinta copiilor.
Cei mai multi critici au considerat ca nepotrivit titlul romanului. Nicolae Iorg
a afirma ca titlul potrivit ar fi fost Copiii Marei, deoarece personajul central
, prin frecventa aparitiilor este Persida. La fel sustine si criticul Magdalena
Popescu. in realitate, cartea este romanul Marei, deoarece Persida nu este decat
o Mara juvenila pe cale de a lua cu varsta infatisarea si obiceiurile mamei sal
e.
Discursul narativ este alcatuit din 21 de capitole ce poarta titluri semnificati
ve: Saracutii mamei; Primavara; Ani de tinerete; Ispita etc.
Modurile de expunere indeplinesc si o serie de functii epice: descrierea prezint
a universul social, locul si timpul in care se desfasoara actiunea; naratiunea a
re functia de reprezentare a realitatii; dialogul sustine veridicitatea si conce
ntrarea epica ajutand si la portretizarea personajelor impreuna cu descrierea si
monologul interior.
Nicolae Manolescu in Arca lui Noe sustine prezenta a doua naratiuni principale i
n roman, legate prin alternanta: romanul Zgarceniei grijulii a Marei si romanul
Iubirii dintre Persida si Natl. Viata personajelor evolueaza paralel. Existenta
Persidei este prezentata in alternanta cu viata lui Trica in familia lui Bocioac
a, starostele cojocarilor. Succesiunea secventelor narative la nivelul fiecarui
plan se face prin inlantuire.
Actiunea romanului debuteaza cu portretul personajului principal eponim, Mara.
in expozitiune este prezentat si locul actiunii, targul ardelenesc Radna, de pe
valea Muresului, aproape de Lipova si Arad. Unele intamplari se petrec la Viena.
Personajele fac parte din lumea targovetilor: Mara e precupeata, Hubar e macelar
, Bocioaca e cojocar, iar cei tineri vor avea ocupatii asemanatoare.
Primele capitole o au in centru pe Mara. Ramasa vaduva, saraca si cu doi copii m
ici, dupa moartea lui Barzoveanu, Mara munceste din greu ca precupeata pentru a
le asigura copiilor un viitor mai bun. Ea doreste ca Persida sa fie preoteasa bo
gata, frumoasa si respectata, iar Trica sa devina starostele cojocarilor. Cu min
imum de efort financiar, ii asigura fetei o buna educatie la calugarite, iar pe

Trica il da ucenic la cojocarul Bocioaca. Numai ca lucrurile nu vor evolua dupa


cum planuieste Mara.
Intriga romanului o constituie faptul ca de la fereastra manastirii, Persida zar
este pe Natl, fiul macelarului Anton Hubar. in sufletul fetei se naste o pasiune
puternica pentru tanar. Sentimentelor ei i se opune o tripla interdictie: etnic
a, sociala si religioasa. incalcarea interdictiilor reprezinta conflictul princi
pal al romanului.
Conflictul erotic, considerat de George Calinescu, un jaratic mistuitor este ata
t exterior, intre Persida si comunitatea ce nu ii accepta iubirea pentru Natl, c
at si interior, in sufletul Persidei, intre datorie si iubire.
La Mara conflictul apare intre iubirea materna si iubirea pentru bani. Mara nu p
lateste ca Trica sa nu plece in armata si nici Persidei nu ii da o zestre substa
ntiala.
Cea mai mare parte a actiunii se concentreaza pe iubirea dintre Persida si Natl.
Initial, amandoi lupta cu ei insisi impotriva sentimentelor care ii stapanesc.
Natl crede ca o va putea uita pe fiica Marei, daca pleaca in calatoria necesara
pentru a patrunde in breasla macelarilor. in acest timp, Persida este curtata de
teologul Codreanu, pe care fata il respinge fara jigniri inutile. Dupa ce Natl
isi loveste tatal si ajunge de batjocura targului, Persida hotaraste sa fuga cu
el. Cei doi sunt cununati in secret de Codreanu si pleaca la Viena. Natl se va r
evolta impotriva sotiei, care devine prea protectoare asezandu-l ...

S-ar putea să vă placă și