Sunteți pe pagina 1din 82

Cateva lucruri in lb turca

Alfabetul turc este format din 29 de litere, latine, majoritatea prezente in limba romana sau
engleza. Sunt 21 de consoane si 8 vocale. Literele noi fata de limba engleza (fac des referire la
limba engleza pentru ca este mijlocul utilizat de mine cel mai des de a invatata turca) sunt:
, , , , , I*
*Atentie: pentru ca spre deosebire de limba romana, in limba turca avem o distinctie intre i si ,
ca majuscule i, si , I (scriem stanbul si nu Istanbul)
Exista 3 reguli de baza ale acestui alfabet:
-fiecare litera reprezinta un sunet (este o limba fonetica);
- se pronunta toate literele (nu apar acele omisiuni de citire, ca la finalul de cuvant, din
franceza);
-doua sau trei litere nu se combina niciodata, formand un alt sunet (asa cum avem in romana cu
grupurile de litere ce/ci sau ge/gi de exemplu)
Asadar, iata intregul alfabet:
A, B, C, , D, E, F, G, , H, , I, J, K, L, M, N, O, , P, R, S, , T, U, , V, Y, Z
A se observa ca din alfabetul turc lipsesc literele: Q,W si X.
Vocalele sunt:
AEIOU
Limba turca este o limba fonetica, iar citirea literelor, cu mici exceptii, e ca in limba romana.
A se citeste ca si in romana pat ; akam seara;
B se citeste ca si in romana bac; baba tata;
C se citeste ge gem; cam [geam] sticla;
se citeste ci cineva; ay [ceai] ceai;
D se citeste ca si in romana doar; duvar perete;
E se citeste ca si in romana elev; ekmek paine;
F se citeste ca si in romana far; fakir sarac;
G se citeste ca si in romana gol; gece [ghege] noapte;
nu se citeste e denumit yumuak g si alungeste vocala pe care o urmeaza aa [aaaci]
copac; yourt [ioourt] iaurt; nu apare niciodata la inceput de cuvant;
H se citeste ca si in romana hol; hafta saptamana;
se citeste ca si in romana iarna; iyi bun;
I se citeste ca literele sau din limba romana pine; kz [kz] fata;
J se citeste ca si in romana joc; jeton jeton;
K se citeste c cal; kim cine;

L se citeste ca si in romana lot; limon lamaie;


M se citeste ca si in romana mim; limon lamaie;
N se citeste ca si in romana nou; limon lamaie;
O se citeste ca si in romana olar; limon lamaie;
se citeste ca grupul eu din bleu; sz cuvant;
P se citeste ca si in romana pol; pilav pilaf;
R se citeste ca si in romana rece; ruj ruj;
S se citeste ca si in romana sonic; su apa;
se citeste ca si in romana al; air poet;
T se citeste ca si in romana tot; jeton jeton;
U se citeste ca si in romana mure; uzun lung;
se citeste ca u-ul din franceza sau ca -ul din germana; zm strugure;
V se citeste ca si in romana vara; pilav pilaf;
Y se citeste i ieri; yeni nou;
Z se citeste ca si in romana zidar; zil clopot;
Mai apar si alte semne ca accentul curcumflex ^, extrem de rar si in cuvinte de origine araba
sau persana:
- vocala in cateva cuvinte de origine araba. Se pronunta ca a lung lzm necesar (sursa); lle
lalea.
- vocala se citeste ca un prelungit mill national
- vocala se citeste ca un prelungit skt liniste; mahkm condamnat (sursa).
In clipul de mai jos aveti exemplificata citirea intregului alfabet, de catre un vorbitor nativ,
urmata de cateva cuvinte care contin fiecare litera:

Caracteristicile lb. turce


Este o limba turcica (apartine marii grupe de limbi altaice), cu peste 70 de milioane de vorbitori,
majoritatea locuitori ai Turciei. Are mai multe dialecte, iar ca standard este considerat cel din
stanbul.
- o caracteristica pe care am sesizat-o inca de la inceput, comparand-o cu celelalte limbi straine
pe care le cunosc, este ca gramatica limbii turce este extrem de regulata, foarte rar aparand
exceptii;
- este o limba aglutinanta, adica se adauga la cuvantul de baza diverse sufixe, intr-o ordine
prestabilita si determina numarul, genul sau timpul:
ev evdime (casa la casa mea)
- sufixele se adauga conform respectand regulile armoniei vocalice - pe scurt, vocalele din
sufixe sunt determinate de ultima vocala din cuvantul de baza; cand se intalnesc mai multe
sufixe, se evita intalnirea mai multor vocale prin utilizarea literelor de legatura;
- nu exista genuri; atunci cand totusi ar fi necesare, s-a ajuns la solutia de a fi substantive

specifice care denumesc persoanele sau animalele;


- cand este prezent un numeral sau un adverb cantitativ, substantivul e folosit la singular:
kpek kpekler (caine caini)
bir kpek be kpek (un caine cinci caini)
birok kpek (multi caini)
Ka kpek var? Cati caini sunt?
- atributul precede substantivul, daca are sau nu un articol insotitor:
gzel iek (floare frumoas)
gzel bir iek (o floare frumoas)
- verbul se acorda in gen si caz cu substantivul pe care il determina;
- particula de negare deil (adverb care neaga verbul) sta langa cuvantul pe care il determina;
- particula interogativa -mi (- mi/m/m/mu) sta de asemena dupa cuvantul pe care il determina;
- in cazul unei propozitii pronume+verb, pronumele de obicei lipseste si se deduce persoana
dupa sufixele prezente;
- ordinea cuvintelor in propozitie: Subiect + Obiect + Verb; verbul e situat la finaul propozitiei:
Ali bir elma yiyor. (Ali mananca un mar.)
- accentul este de obicei pe ultima silaba, iar in cazul neologismelor pe penultima; pentru
substantivele proprii este mai atipic: stanbul [istanbu], Ankara[akaa].

Apostroful Kesme iareti/Apostrof


Limba Turca 4 ianuarie 2011 Comments: 7
Inca de la inceputurile invatarii acestei limbi straine, statutul apostrofului in limba turca m-a
intrigat si mi-a dat batai de cap. Acum pot spune ca m-am apropiat ceva mai mult de dumirirea
mea.
- e folosit in cuvintele imprumutate din araba, pentru a marca intonatia;
- toate substantivele proprii (fie ca denumesc persoane, localitati, tari etc.) sunt separate de
sufixele care li se adauga printr-un apostrof: Alinin sandalye scaunul lui Ali, Trkiyenin
Dalar Muntii Turciei, stanbuldan din Istanbul;
- pentru a face distinctia intre omonime (cuvinte care se pronunta la fel dar au sensuri diferite):
karn stomac si karn sotia ta; halk oynu dans popular si halk oynu referendum (Ac.);
- pentru a marca absenta unei litere, intr-un limbaj colocvial: nolacak vs. ne olacak ce se va
intampla?
- pentru numeralele ordinale: 5inci al cincilea, 6nc al saselea, 10uncu al zecelea, 2nci kat
etajul al doilea, 1985te in 1985;
Atentie! numeralul ordinal se scrie fie 5inci, fie 5., nefiind corecta forma 5.inci
- in exprimarea timpului: saat 15te la ora 15

- in cazul abrevierilor: BMde la Natiunile Unite, ABDde in Statele Unite


- la persoana a III-a singular, cand se doreste a marca respectul fata de o anumita persoana:
Onun al Sau Onan Lui.

Litere de legatura
Armonia sunetelor 15 septembrie 2010 Comments: 10
Apar in limba turca unele situatii in care intre cuvantul de baza si sufixe sau doar intre sufixe se
insereaza o litera, in general, cu scopul de a separa vocalele (sursa). Cele trei litere cu rolul de
intermediar sunt: - s -, - y -, - n .
-S
- este utilizat pentru substantive, cu sufixele -i, -, -u, - (Sufix de Tip (b), vezi tabelul) pentru
persoana a III-a singular, cu scopul de a marca posesia.
kedi pisica > kedisi pisica lui/ei
emsiye umbrela > emsiyesi umbrela lui/ei
kap usa > kaps usa lui/ei
palto palton > paltosu paltonul lui/ei
araba masina > arabas masina lui/ei
Exceptie: Un caz mai special il reprezinta cuvantul su (apa). Acest substantiv va fi insotit da
litera de legatura de y si nu de s, pentru a evita forma susu. (sursa)
suyun sesi Sunetul apei
-Y
se utilizeaza pentru substantivele care se termina intr-o vocala, iar sufixul care urmeaza incepe
tot cu o vocala.
1. substantiv + sufix predicativ
yi > yiyim. (bine > (Eu) sunt bine.)
Hasta > Hastaym. (bolnav > (Eu) sunt bolnav.)
Fulbolcu > Futbolcuyum. (fotbalist > (Eu) sunt fotbalist.)
2. substantiv + sufix dativ
kedi > kediye [kedi-y-e] pisica > pisicii
banka > bankaya [banka-y-a] banca > bancii
baba > babaya [baba-y-a] tata > tatei
Atentie: Litera de legatura y - este utilizate in cazul substantivelor simple, care nu au primit
inca sufixe. In cazul in care un substantiv are deja un sufix terminat intr-o vocala si urmeaza un
altul, care incepe tot cu o vocala, in acest caz se utilizeaza ca litera de legatura -n-.

kedisi [kedi-s-i] pisica lui/ei > kedisine [kedi-s-i-n-e] pisicii lui/ei


bankas [banka-s-] banca lui/ei > bankasna [banka-s--n-a] bancii lui/ei
babalar [baba-lar] tatal lor > babalarna [baba-lar-n-a] tatalui
-N- (cu -da/-de si -dan/-den)
-da/-de (in, pe, la) si -dan/-den (de, prin). Ambele sunt sufixe de tip (a) vezi tabelul:
Sufixele -da/-de si -dan/-den se adauga in aceasta forma direct cuvantului de baza.
kedi kedide [kedi-de] kediden [kedi-den]
(pisica pe pisica de la pisica)
kap kapda [kap-da] kapdan [kap-dan]
(usa pe/la usa de la usa)
Daca sunt deja sufixe atasate cuvantului de baza, atunci -da/-de devin -nda/-nde, iar -dan/-den
> -ndan/-nden
kedisi kedisinde [kedi-si-n-de] kedisinden [kedi-si-n-den]
(pisica lui/ei pisicii lui/ei de la pisica lui/ei)
kaps kapsnda [kap-s-n-da] kapsndan [kap-s-n-dan]
(usa lui/ei pe/de la usa lui/ei usii lui/ei de la usa lui/ei)
Este o exceptie pentru aceasta litera de legatura -n-:
- pronumele interogativ ne (ce) ar fi trebuit la genitiv sa aiba forma ne+ -n- +- in > nenin, dar
este utilizat ca neyin.

Negarea in limba turca


Negarea 29 septembrie 2010 Comments: 3
ca in orice limba, oricat de pozitiv ai fi, nu se poate sa nu existe si situatii in care sa fie necesara
exprimarea unei negatii. in limba turca se poate face acest lucru in mai multe forme, in functie de
tipul context sau de propozitie.
1 cel mai simplu e raspunsul hayr = nu
Bir ay ister misiniz? Ati dori un ceai?
Hayr. Nu
2 alt mod este utilizarea lui yok = nu exista, nu se afla
Hibir sandalye burada yok. Aici nu e nici un scaun.
Gne yok. Nu este soare.
Tuz ve biber masaya yok. Nu sunt sare si piper pe masa.
3 folosirea particulei deil(=nu) in propozitiile in care nu exista verb. sufixele pentru persoana
si numar se adauga la particula deil.
O bir doktor deil. El/ea nu este doctor.
Siz Trk deilsiniz. Voi nu sunteti turci.

- se comporta ca un verb si sta mereu la sfarsitul propozitiei;


- sta langa cuvantul pe care il neaga;
Bu doktor turk deil. Acest doctor nu este turc.
Bu turk doktor deil. Acest turc nu este doctor.
A FI forma negativa
Ben deilim Eu nu sunt
Sen deilsin Tu nu esti
O deil El/ea nu este
Biz deiliz Noi nu suntem
Siz deilsiniz voi nu sunteti
Onlar deiller Ei/ele nu sunt
4 folosirea sufixului -mi in cazul verbului. este un sufix de Tip (b) care isi schimba forma
conform Regulii armoniei vocalice, avand urmatoarele forme, conform tabelului de mai jos: -mi,
-m, -mu, -m.
bilmek bilmemek a sti a nu sti
vermek vermemek a da a nu da
grmek grmemek a vedea a nu vedea
glmek glmemek a rade, a zambi a nu rade, a nu zambi
yapmak yapmamak a face a nu face
armak armamak a durea a nu durea
kopmak kopmamak a (se) sparge a nu (se) sparge
kurumak kurumamak a (se) usca a nu (se) usca
Si cateva exemple:
Ben ngilizce biliyorum. Eu stiu limba engleza.
Ben spanyolca bilmiyorum. Eu nu stiu limba spaniola.
O devini yapyor. El/ea isi face temele.
O devini yapmyor El/ea nu isi face temele.

Cuvintele duble kilemeler


Adjective, Adverb 29 decembrie 2010 Comments: 6
Expresiile romanesti treaca-mearga, vrand-nevrand, terchea-berchea, talmes-balmes au
corespondenta in limba turca, nu atat ca sens ci ca maniera de constructie sub forma cuvintelor
duble. Unele cuvinte din limba turca au ajuns chiar si in limba romana:
Iava-iava= ncet, binior, fr grab. Din tc. yava Sursa: DEX
Techer-mecher adv. (Turcism nv.) n mare grab, imediat; pe sus, cu sila. [Acc. i: tchermcher] Din tc. teker meker. Sursa: DEX
harcea-parcea adv. (Fam.; n expr.) A face (pe cineva sau ceva) harcea-parcea = a tia (pe cineva
sau ceva) n buci, a face frme; a distruge, a nimici. Din tc. para-para bucat cu bucat
Sursa: DEX
In general se refera la adjective sau adverbe, care prin dublare fie isi accentueaza sensul, fie il
nuanteaza intr-o alta directie. Sunt mai multe moduri prin care au fost construite. O lista foarte
bine pusa la punct a acestor cuvinte gasiti aici.
Daca unele dintre sunt obtinute prin simpla dublare a cuvantului, ca yava-yava, altele au la
baza un alte seturi de reguli, precum asocierea unui termen care nu are sens in afara expresiei sau
inserarea unui m la cel de-al doilea termen. Cateva exemple, mai jos:
havadan sudan deodata
delik deik gaunos
elim melim mana cu totul
ucuz mucuz ieftin
odun modun lemn si alte materiale care ard
bakan makan ministere si birocratie
Category Archives: 10 cuvinte pe zi

10 cuvinte pe zi (XIV)
10 cuvinte pe zi, Limba Turca 5 ianuarie 2011 Un comentariu

Indicatii pentru a gasi o anumita locatie:


sol stanga
sa dreapta
yukar sus
aa jos
ileri inainte
geri inapoi
dorudan direct

dolambal ocolit
sokak, cadde strada
yol drum
bulvar, geni cadde bulkevard (geni = larg)
kavak intersectie
dner kavak sens giratoriu (dner=rotitor kavak=intersectie)

10 cuvinte pe zi (XIII)
10 cuvinte pe zi, Limba Turca 13 decembrie 2010 Scrie un comentariu

Pentru ca am vazut ca cineva a ajuns pe blog cautand punctele cardinale in turca, am zis sa-i dau
omului o mana de ajutor:
kuzey nord
gney sud
bat vest, occident
dou est, orient
bahar primavara
yaz vara
sonbahar toamna
k iarna
kar zapada
kar ya a ninge (yamak = a ploua)

10 cuvinte pe zi (XII)
10 cuvinte pe zi 27 octombrie 2010 Scrie un comentariu

meyve fruct
elma mar
armut para
kays caisa
kiraz cireasa
limon lamaie
portakal portocala
zm strugure
ilek capsuna
muz banana

10 cuvinte pe zi (XI)
10 cuvinte pe zi 26 octombrie 2010 Comments: 2

ay ceai
biskvi biscuite
marmelat, reel marmelada, gem
ekmek paine
sucuk varietate de carnati turcesti
tereya unt
peynir branza
zeytin maslina
tuz sare
eker zahar

10 cuvinte pe zi (X)
10 cuvinte pe zi, Limba Turca 25 octombrie 2010 Comments: 2

kitap carte
yazar scriitor
roman roman
film film
sinema cinematograf, cinema
senaryo scenariu
aktr actor
aktris actrita
ynetmen regizor, director
televizyon televizor
Category Archives: 10 cuvinte pe zi

10 cuvinte pe zi (IX)
10 cuvinte pe zi 28 septembrie 2010 Scrie un comentariu

ofis birou (incinta)


alma masas/yaz masas birou (unde scrii) (alma=studiu, yaz=scris)
bilgisayar calculator (bilgi=informatie, sayar=socoti)
sandalye scaun
yazc/printer imprimanta
kt hartie
dolmakalem stilou, pix (dolma=umplut, kalem=creion)
belge/dkman documente
yazma corespondenta
dosya dosar

10 cuvinte pe zi (VIII)
10 cuvinte pe zi 23 septembrie 2010 Scrie un comentariu

frn cuptor
soba aragaz
buzdolab frigider (buz=gheata)
mutfak dolap dulap de bucatarie (mutfak=bucatarie)
plato platou
tabak /kase farfurie/castron
kupa/fincan cana/ceasca
orba ka/tatl ka lingura/lingurita (tatl = dulce, desert)
atal furculita
bak cutit (cuvantul de origine al substantivului de la noi, briceag)

10 cuvinte pe zi (VII)
10 cuvinte pe zi 21 septembrie 2010 Scrie un comentariu

voi relua un cuvant din postul anterior (banyo = baie) si voi orbita in jurul lui, pentru a obtine un
mic vocabular.
banyo baie
tuvalet toaleta
lavabo chiuveta
kvet cada
ayna oglinda
sabun sapun
ampuan sampon
havlu prosop
di macunu pasta de dinti (macun=pasta, originea cuvantului magiun)
di fras periuta de dinti

10 cuvinte pe zi (VI)
10 cuvinte pe zi 21 septembrie 2010 Scrie un comentariu

ev casa
salon, hol hol
mutfak bucatarie
banyo baie
oda camera
yatak odas dormitor
yatak pat
masa masa

sandalye scaun
koltuk fotoliu

10 cuvinte pe zi (V)
10 cuvinte pe zi 20 septembrie 2010 Scrie un comentariu

Pentru ca in acest week-end am urcat pe munte, cuvintele alese astazi sunt legate de urcusul pana
pe Varful Piatra Mare (1844m):
da munte
orman padure
gkyz cer
toprak pamant, sol
bitki planta
hayvan animal
aa copac
iek floare
gndoumu rasarit
gn batm/gnein bat apus
Category Archives: 10 cuvinte pe zi

10 cuvinte pe zi (IV)
10 cuvinte pe zi 16 septembrie 2010 Scrie un comentariu

Pentru astazi, cateva formule de salut uzuale


Merhaba Salut/Buna
Gnaydn Buna dimineata (gn = zi)
yi akamlar Buna seara (akamlar = seara)
yi geceler Noapte buna (gece = noapte)
Hoakaln/Hoakal La revedere (informal/formal) spus de cel care pleaca
Gle gle Pa (spus de cel care ramane)
Teekkr ederim /Teekkrler/ Mersi Toate 3 sunt folosite cu sensul de Multumesc
Bir ey deil/Rica ederim Pentru putin/Cu placere
Hogeldiniz/Hogeldin Bine ati venit!/Bine ai venit!
Afedersiniz Scuzati-ma
zr dilerim/zgnm Imi pare rau

10 cuvinte pe zi (III)
10 cuvinte pe zi, Limba Turca 15 septembrie 2010 Scrie un comentariu

Pentru azi, culorile:

krmz rosu
sar galben
mavi albastru
yeil verde
turuncu portocaliu
kahverengi maro
pembe roz
mor mov
altn auriu
gm argintiu
Si bonus, non-culorile:
siyah negru
beyaz alb
gri gri
Pentru a exprima o anume nuanta, se folosesc cuvintele:
ak deschis
koyu inchis
Bu ak yeil defter benim. Acest caiet verde deschis e al meu.
O koyu krmz renkli bir arabas var. El are o masina rosu-inchis.
un mic slide-show unde se si aud culorile citite: aici.

10 cuvinte pe zi (II)
10 cuvinte pe zi 14 septembrie 2010 Scrie un comentariu

pentru astazi m-am gandit sa aleg 10 subtantive din capitolul timp ciclul zi-noapte:
gn zi
gece noapte
sabah dimineata
akam seara
gne soare
ay luna
saat ora
dakika minut
kol saati ceas (de mana)
zaman timp

10 cuvinte pe zi
10 cuvinte pe zi 13 septembrie 2010 Scrie un comentariu

pentru ca simt ca acumulez mai greu cuvintele noi, mi-am propus sa fac un serial, care sa contina
10 cuvinte noi, in fiecare zi. pentru azi m-am gandit la 5 perechi de adjective:
gzel irkin (frumos-urat)
kk byk (mic-mare)
bo dolu (gol-plin)
souk scak (rece-cald)
yeni eski (nou-vechi)

Exprimarea orei
Cardinal, Limba Turca, Numeralul 4 ianuarie 2011 Comments: 5
Pentru a putea exprima ora, trebuie mai intai aruncata o privire pe numeralele cardinale, daca e
cazul.
Ulterior, trebuie sa stiti si cativa termeni, precum:
saat-saatler ora-ore (am notat pluralul pentru ca este o exceptie)
dakika minut
saniye secunda
eyrek sfert
buuk jumatate
zaman timp
Important! in limba turca ce ora e si la ce ora sunt 2 concepte distincte, care se exprima diferit.
Intrebarile cu care putem afla detalii legate de timp:
Ne zaman? Cat e ceasul? (lit. Ce timp?)
Saat ka? Cat e ora? (lit. Ora cat?)
Saat kata? La ce ora?
Saat ka acaba? Cat este ora, va rog? (lit. Ora cat oare?)
Ka zaman? Cat de mult (timp)? Cat dureaza? (lit. Cat timp?)
Pentru a raspunde la intrebari, sunt mai multe variante ca si in limba romana, unde fie spunem
ora si minutul, fie facem o combinatie intre numerale si cuvinte precum:si, fara, sfert, jumatate.
saat* iki ora unu
saat on ora zece
*saat poate fi omis din raspunsuri

CE ORA E?
Pentru a spune minutele din intervalul 0-30, folosim urmatorul model:
saat + ora + -(y)i + minutul + geiyor
saat bei on geiyor ora 5 si 10 minute (05:10)
saat on ikiyi eyrek geiyor ora 12 si un sfert (12:15)
saat yirmi be geiyor ora 3 si 25 de minute (03:25)
Observatii:
- -(y)i este un sufix Tip(b), care are 4 forme, conform ultimei vocale din numeralul caruia ii este
atasat.
- se foloseste -y-, daca numeralul se termina cu o vocala;
- geiyor are aici sensul de trecut de si il traducem prin si;
La fel cum se utilizeaza cuvantul eyrek sfert, se utilizeaza si buuk jumatate:
drt buuk 4 si jumatete (04:30)
on buuk 10 si jumatate (10:30)
Pentru a exprima minutele din intervalul 30-0, se utilizeaza urmatorul model:
saat + ora + -(y)e/a + minutul + var
saat yediye yirmi var 7 fara 20 (06:40)
saat on bire be var 11 fara 5 (10:55)
saat dokuza eyrek var 9 fara un sfert (8:45)
Observatii:
- -(y)e/a este un sufix Tip(a), care are 2 forme, conform ultimei vocale din numeralul caruia ii
este atasat.
- se foloseste -y-, daca numeralul se termina cu o vocala;
- var are sensul de exista, se afla, insa aici se traduce prin fara;

LA CAT NE VEDEM? (Saat kata? La ce ora?)


Pentru a spune o anumita ora, se foloseste sufixul -de/-da (Tip(a)):
saat birde la unu (01:00)
saat onda la zece (10:00)
saat bir buukta la unu si jumatate (01:30)
saat drt bucukta la 4 si un sfert (04:15)
saat on bir ceyrekte la 11 si un sfert (11:15)
saat iki ceyrekte la 2 si un sfert (02:15)
LA CE ORA S-A INTAMPLAT?
Pentru a indica ora la care se petrece (s-a petrecut) un anumit eveniment se folosesc alte 2
cuvinte (gee si kala) si avem astefel cele 2 situatii:
saat + ora + -(y)i + minute + gee pentru situatiile in care mai sunt minute pana la si jumatate:
ikiyi eyrek gee doua si un sfert (02:15)
saat + ora + -(y)a/e + minute + kala pentru situatiile in care mai sunt minute de la si jumatate
pana la fix:
dokuza be kala 9 fara 5 (08:55)
sekize eyrek kala 8 fara un sfert (07:45)

La o prima vedere lectia parea usoara, dar sunt destule elemente diferite de romana care o pot
face putin mai dificila. Sper sa va fie de ajutor explicatiile si imaginea. Pentru mai multe detalii
si exemple, va recomand sa urmariti articolele indicate ca sursa, mai jos.
Category Archives: Timpuri

Viitorul Gelecek zaman


Limba Turca, Timpuri, Verbul, Viitor 20 ianuarie 2011 Comments: 2

- este un timp care exprima o actiune care se petrece dupa momentul vorbirii si se formeaza
urmand acelasi tipar ca si Prezentul -iyor;
- pentru ca verbul da indicatii despre natura subiectului (numar, persoana), subiectul poate sa fie
sau sa nu fie prezent se deduce din context;
FORMA AFIRMATIVA:
Ex: imek i + mek
i + -ecek iecek
iecek+ terminatii
Terminatiile:
-um
uz
-sun
-sunuz
-/
-lar
geleceim eu voi veni
satacaksn tu vei vinde
srecek el/ea va conduce
yazacaz noi vom scrie
alacaksnz voi veti cumpara
koacaklar ei/ele vor alearga
Observatii:
- viitorul se formeaza plecand tot de la radacina verbului, careia i se adauga sufixul -(y)ecek si
apoi terminatiile pentru fiecare persoana in parte;
- cand dupa -(y)ecek urmeaza un alt sufix, care incepe cu o vocala, -(y)ecek devine -(y)ece;
- -(y)ecek este un sufix Tip(a), care se armonizeaza cu ultima vocala, avand formele: -(y)ecek
sau -(y)acak;
- sufixele personale, cu exceptia persoanei a III-a plural (care e Tip(a)), sunt sufixe Tip(b) si se
armonizeaza cu ultima vocala din -(y)ecek;
FORMA NEGATIVA: se adauga sufixul -me radacinii verbului, apoi -(y)ecek si terminatia;
gelmeyeceim eu nu voi veni

satmayacaksn
srmeyecek
yazmayacaz
alamayacaksnz
komayacaklar
Observatii:
- -me este un sufix Tip(a);
- -me se termina cu o vocala si pentru ca in limba turca se evita intalnirea a 2 vocale, se floseste
litera de legatura -y-;
FORMA INTEROGATIVA POZITIVA:
afirmativ: geleceim: gelecek | im geliecek mym?
gelecek mym? voi veni?/voi veni eu?
satacak msn?
srecek mi?
yazacak myz?
alacak msnz?
koacaklar m?
Observatii:
- se foloseste -y- litera de legatura, atunci cand se intalnesc 2 vocale;
- la pers. a III-a mu se foloseste la final, separat;
FORMA INTEROGATIVA NEGATIVA:
gelmeyecek miyim? nu voi veni eu?
satmayacak msn?
srmeyecek mi?
yazmayaca myz?
alamayacak msnz?
komayacaklar m?

Trecutul simplu -DI


Limba Turca, Timpuri, Verbul 11 ianuarie 2011 Comments: 3

Acest timp exprima o actiune care s-a petrecut in trecut sau un eveniment care s-a incheiat
inainte de momentul vorbirii. In limba romana se traduce atat prin perfetul simplu, cat si prin
perfectul compus.
Sufixul cu care se formeaza acest timp este -di (vezi acest articol).
Astfel, trecutul simplu se obtine in tlimba turca dupa urmatoarea schema:

Radacina verbului + -di + terminatii


de conjugat
Terminatiile (Tip II):
-m -k
-n
-niz (-niz/-nz/-nz/-nuz) (Sufix Tip (b))
-/
-ler/lar (sufix Tip (a))
Important:
-di are in realitate mai 8 forme, mai intai pentru ca este un sufix Tip (b), si apoi pentru ca daca
un cuvant setermina in urmatoarele consoane p, , t, k , h , s, , iar sufixul care trebuie adaugat
incepe cu d, aceasta devine t si astfel -di poate fi avea una dintre formele:
-di /-d/-d/-du
-ti /-t /-t/-tu
FORMA AFIRMATIVA
yemek yedim a manca am mancat
imek itin a bea ai baut
kmak kt a iesi a iesit
grmek grdk a vedea am vazut
rtmek rttnz a acoperi ati acoperit
komak kotular a alerga au alergat
FORMA NEGATIVA
Radacina verbului + -me* + -di + terminatii
de conjugat
- -me e un sufix Tip (a) si are formele -me/-ma;
yemek yemedim a manca nu am mancat
imek imetin a bea nu ai baut
kmak kmat a iesi nu a iesit
grmek grmedk a vedea nu am vazut
rtmek rtmetnz a acoperi nu ati acoperit
komak komatular a alerga nu au alergat
FORMA INTEROGATIVA - are 2 forme:
1. Daca formulam o intrebare la care se cerem un raspuns de forma DA sau NU, verbul are
urmatoarea forma:
Radacina verbului + -di + terminatii + mi
de conjugat
- mi e un sufix Tip (b) si are formele mi/m/m/mu;

yemek yedim mi? a manca am mancat?


imek itin mi? a bea ai baut?
kmak kt m? a iesi a iesit?
grmek grmedk m? a vedea am vazut?
rtmek rttnz m? a acoperi ati acoperit?
komak kotular m? a alerga au alergat?
2. Daca intrebarea este in forma negativa, atunci sufixul de negare me este imediat langa
radacina verbului si verbul are urmatoarea forma:
Radacina verbului + -me* + -di + terminatii
de conjugat
- -me e un sufix Tip (a) si are formele -me/-ma;
- mi e un sufix Tip (b) si are formele mi/m/m/mu;
Later edit: in 25 martie 2012, Adicsx a facut cateva corecturi, pentru care ii multumesc si il
felicit pentru atentie. Editez postarea conform justelor lui observatii:
yemek yemedim mi? a manca nu am mancat?
imek imedin mi? a bea nu ai baut?
kmak kmad m? a iesi nu a iesit?
grmek grmedik m? a vedea nu am vazut?
rtmek rtmediniz m? a acoperi nu ati acoperit?
komak komadlar m? a alerga nu au alergat?
Cand formulam o intrebare si ne referim la un anumit termen propozitiei, altul decat verbul,
particula interogativa mi urmeaza imediat dupa cuvantul pe care il determina. Veti intelege mai
bine dupa ce urmariti exemplul de mai jos:
Ali dn stanbula gitti. Ali a plecat ieri la Istanbul.
Ali dn stanbula gitti mi? Ali a plecat ieri la Istanbul?/ A plecat ieri Ali la Istanbul?
Ali dn stanbula m gitti? Ali a plecat ieri la Istanbul?/ La Istanbul a plecat ieri Ali?
Ali dn m stanbula gitti? Ali a plecat ieri la Istanbul?/ Ieri a plecat Ali la Istanbul?
Ali mi dn stanbula gitti? Ali a plecat ieri la Istanbul?
Ultimile 4 propozitii pot fi traduse identic in romana, diferentierea facandu-se pe baza intonatiei.
In unele cazuri se poate pune la inceput de propozitie cuvantul la care face referire intrebarea.
Astfel ca, in absenta unui context, in scris, romana apare mai putin specifica decat turca.
Cand construim o intrebare si folosim cuvinte precum kim cine, nerede unde, ka cate, ne ce,
nu mai apare in propozitie particula interogativa mi:
Kim geldi? Cine a venit?

Dn akam nerede yednz? Ieri seara unde ati mancat?


Adam ka lra verdi? Barbatul cate lire avea?
Category Archives: Timpuri

Prezentul continuu- imdiki Zaman / Afirmativ pozitiv


Prezent, Timpuri, Verbul 27 septembrie 2010 Comments: 3

Acest timp indica o actiune care se desfasoara in momentul vorbirii.


Se formeaza extrem de simplu: verbului la invitiv i se indeparteaza marca infinitivului (-mak/mek), iar radacinii i se adauga sufixul -(i)yor-, urmat de urmatoarele terminatii:
sg.
-um
-sun
pl.
-uz
-sunuz
-lar
Exemplu: imek a bea
iiyorum - eu beau
iiyorsun - tu bei
iiyor - el/ ea bea
iiyoruz - noi bem
iiyorsunuz - voi beti
iiyorlar - ei/ele beau
De mentionat ca:
- la persoana a III-a sg. nu se mai adauga nici o terminatie, ci doar sufixul pentru prezent;
- -iyor- este un Sufix Tip (b) si in functie de ultima vocala a cuvantului de baza, are 4 forme:
-iyor, -yor, -uyor sau -yor (vezi tabelul de mai jos);
- pentru ca verbul da indicatii despre natura subiectului (numar, persoana), subiectul poate sa fie
sau sa nu fie prezent se deduce din context;
- cand radacina verbului se termina intr-o vocala, sufixul care se adauga este doar -yor:
okumak (a invata, a studia, a citi) > okuyor
yrmek (a pasi, a se plimba) > yryor
kurumak (a usca) > kuruyor*
*corectura in urma unui comentariu de pe blog

Prezentul simplu sau Aoristul Geni Zaman/ Afirmativ pozitiv


Limba Turca, Prezent, Timpuri, Verbul 26 septembrie 2010 Comments: 5

este un timp care apartine modului indicativ si indica o actiune care se desfasoara in momentul
vorbirii.
Se formeaza astfel:
radacina verbului + -r- (-ar-/-er-)+ terminatii
-im
-sin
-iz
-siniz
-ler
Exemplu: imek - a bea
(ben) ierim eu beau
(sen) iersin tu bei
(o) ier el/ea bea
(biz) ieriz noi bem
(siz) iersiniz voi beti
(onlar) ierler - ei/ele beau
Observatii:
- daca radacina unui verb se termina intr-o vocala, se adauga direct -r-:
benze- > benzer (benzemek a semana)
anla- > anlar (anlamak a intelege)

koru- >korur (korumak a proteja)


de- > der (demek a spune)
-daca radacina verbului se termina cu o consoana, atunci intre consoana respectiva si -r- se
adauga o vocala (a sau e), conform Regulilor armoniei vocalice:
bin > biner (binmek a calari)
dn- > dner (dnmek a roti)
et- > eder (etmek a face)
yap- > yapar (yapmak - a face)
sun- > sunar- (sunmak a prezenta)
- la aceasta regula sunt 13 exceptii mai precis radacina a 13 verbe, care este monosilabica si
care face ca intre radacina si r sa se intercaleze i, , u sau ; majoritatea acestor verbe se
termina in l sau r.
bil- > bilir (bilmek a sti)
gel- > gelir (gelmek a veni)
ver- > verir (vermek a da)
gr- > grr (grmek a vedea)
l- > lr (lmek - a muri)
al- > alr (almak a lua)
lal- > kalr (kalmak a sta)
san- > sanr (sanmak a gandi, a presupune)
var- > varr (varmak a ajunge a nimeri)
bul- > bulur (bulmak a gasi, a descoperi)
dur- > durur (durmak a sta)
ol- > olur (olmak - a deveni, a fi, a se intampla)
vur- > vurur (vurmak a lovi, a ciocani)
- sunt si cateva radacini polisilabice care primesc i, , u sau :
imren- > imrenir (imrenmek a jindui, a dori)
spr- > sprr (sprmek a matura)
aldat- > aldatr (aldatmak a dezamagi)
konu- > konuur (konumak - a vorbi)

Sufixele predicative A FI
Prezent, Timpuri, Verbul 21 septembrie 2010 Comments: 2

Sunt acele sufixe care indica starea unei persoane, numarul si persoana subiectului si indeplinesc
functia verbului a fi.
Sufixele predicative pentru PREZENT afirmativ sunt:

-(y)im
-sin
-dir
-(y)iz
-siniz
-dirler
De mentionat ca sunt Sufixe tip (b), conform Regulii armoniei vocalice (vezi tabelul) si isi
modifca forma in functie de ultima vocala a radacinii cuvantului de baza.
Litera (-y-) care apare este litera de legatura atunci cand cuvantul de baza se termina intr-o
vocala, pentru a evita intalnirea celor 2 vocale cea a cuvantului de baza si cea a sufixului.

Acum urmeaza o scurta prezentare pentru fiecare persoana in parte.


Pers. I, sg. formele sufixelor, in functie de ultima vocala a cuvantului de baza, sunt:
-(y)im
-(y)m
-(y)m
-(y)um
Gen > Genim. (tanar(a) > (Eu) sunt tanar(a).)
yi > yiyim. (bine > (Eu) sunt bine.)
Yal > Yalym. (batran(a) > (Eu) sunt batran(a).)
Mutlu > Mutluyum. (fericit(a) > (Eu) sunt fericit(a).)
Kt > Ktym. (rau/rea > (Eu) sunt rau/rea.)
Pers. a II-a, sg. formele sufixelor sunt:
-sin

-sn
-sn
-sun
Gen > Gensin. (tanar(a) > (Tu) esti tanar(a).)
yi > yisin. (bine > (Tu) esti bine.)
Yal > Yalsn. (batran(a) > (Tu) esti batran(a).)
Mutlu > Mutlusun. (fericit(a) > (Tu) esti fericit(a).)
Kt > Ktsn. (rau/rea > (Tu) esti rau/rea.)
Pers. a III-a, sg. formele sufixelor sunt:
-dir sau -tir
-dr sau -tr
-dr sau -tr
-dur sau -tur
In limbajul uzual se omite acest sufix. Se utilizeaza mai degraba pentru emfaza. Genul persoanei
se deduce din context.
Formele cu -t se folosesc atunci cand cuvantul de baza se termina in consoanele: p, , t, k , h , s,
.
Gen > Gen(tir). (tanar(a) > (El/ea) este tanar(a).)
yi > yi(dir). (bine > (El/ea) este bine.)
Yal > Yal(dr). (batran(a) > (El/ea) este batran(a).)
Mutlu > Mutlu(dur). (fericit(a) > (El/ea) este fericit(a).)
Kt > Kt(dr). (rau/rea > (El/ea) este rau/rea.)
Pers. I, pl. formele sufixelor, in functie de ultima vocala a cuvantului de baza, sunt:
-(y)iz
-(y)z
-(y)z
-(y)uz
Gen > Geniz. (tanar(a) > (Noi) suntem tineri(e).)
yi > yiyiz. (bine > (Noi) suntem bine.)
Yal > Yalyz. (batran(a) > (Noi) suntem batrani(e).)
Mutlu > Mutluyuz. (fericit(a) > (Noi) suntem fericiti(e).)
Kt > Ktyz. (rau/rea > (Noi) suntem rai/rele.)

Pers. a II-a, pl. formele sufixelor sunt:


-siniz
-snz
-snz
-sunuz
Gen > Gensiniz. (tanar(a) > (Voi) sunteti tineri(e).)
yi > yisiniz. (bine > (Voi) sunteti bine.)
Yal > Yalsnz. (batran(a) > (Voi) sunteti batrani(e).)
Mutlu > Mutlusunuz. (fericit(a) > (Voi) sunteti fericiti(e).)
Kt > Ktsnz. (rau/rea > (Voi) sunteti rai/rele.)
Pers. a III-a, pl. formele sufixelor sunt:
-dirler sau -tirler
-drlar sau -trlar
-drler sau -trler
-durlar sau -turlar
Pentru persoana a III-a plural, practic sa adauga marca pluralului -lar/-ler, ca Sufix Tip (a).
In limbajul uzual se foloseste doar -ler/-lar. Se utilizeaza mai degraba pentru emfaza. Genul
persoanelor se deduce din context.
Formele cu -t se folosesc atunci cand cuvantul de baza se termina in consoanele: p, , t, k , h , s,
.
Gen > Gen(tir)ler. (tanar(a) > (Ei/ele) sunt tineri(e).)
yi > yi(dir)ler. (bine > (Ei/ele) sunt bine.)
Yal > Yal(dr)lar. (batran(a) > (Ei/ele) sunt batrani(e).)
Mutlu > Mutlu(dur)lar. (fericit(a) > (Ei/ele) sunt fericiti(e).)
Kt > Kt(dr)ler. (rau/rea > (Ei/ele) sunt rai/rele.)

Verbul
Infinitiv, Timpuri, Verbul 15 septembrie 2010 Comments: 3

Oricate diferente ar fi intre limba turca si limba latina sau germana, gasim si aici verbul situat, in
cele mai multe cazuri, la finalul propozitiei.
Forma pe care o gasim in dictionar este infinitivul, care in turca apare marcat prin 2 sufixe:
-mak sau -mek, conform Regulii armoniei vocalice Sufix de tip (a) (vezi tabelul).

bakmak a privi, a vedea


yrmek a (se) plimba
istemek a placea
almak a lua
konumak a vorbi
retmek a preda
sylemek a spune
grmek a vedea
oturmak a sta
glmek a zambi
yzmek a innota
almak a munci
yazmak a scrie
Indepartand marca infinitivului -mak/-mek, se obtine radacina verbului, careia i se adauga
sufixele necesare pentru a obtine diversele timpuri, forma negativa sau interogativa. Aceste
sufixe se vor adauga intr-o ordine specifica si conform, desigur, Regulii armoniei vocalice, in
cele mai multe cazuri, fiind sufixe de Tip (b).
pmek > p- (a saruta)
amak > a- (a deschide, a porni)
Din ce am gasit eu prin resursele online, sunt peste 20 de timpuri (sursa) ale verbului, unele mai
des utilizate, altele mai rar, ca in orice limba Ce e cu adevarat surpizantor pentru mine, ca
roman care a incercat sa explice conjugarea verbelor personelor straine, e ca in turca conjugarea
este foarte regulata. Ba chiar sunt programe online sau soft-uri ce pot fi descarcate si care sa
conjuge un anumit verb.

Prezentul -iyor / imdiki Zaman


Limba Turca, Prezent, Timpuri, Verbul 10 ianuarie 2011 Comments: 3

- prezinta o actiune care se desfasoara acum, in momentul vorbirii;


- pentru ca verbul da indicatii despre natura subiectului (numar, persoana), subiectul poate sa fie
sau sa nu fie prezent se deduce din context;
FORMA AFIRMATIVA:
imek i + mek
i + iyor iiyor
iiyor+ terminatii

Terminatiile:
-um uz
-sun -sunuz
- / -lar
geliyorum eu vin (acum)
satyorsun tu vinzi (acum)
sryor el/ea conduce (acum)
yazyoruz noi scriem (acum)
alyorsunuz voi cumparati (acum)
kouyorlar ei/ele alearga (acum)
Observatii:
- -iyor este un sufix Tip(b), in care prima litera se armonizeaza cu ultima vocala a radacinii
verbului si are astfel 4 forme (-iyor, -yor, -uyor, -yor), asa cum puteti observa din exemplele
de mai sus;
- terminatiile -um, -uz, -sun si -lar se armonizeaza cu litera o din -iyor;
FORMA NEGATIVA: se adauga sufixul -me radacinii verbului, apoi -iyor si terminatia;
geliyorum gelmiyorum eu nu vin (acum)
satyorsun satmyorsun
sryor srmyor
yazyoruz yazmyoruz
alyorsunuz almyorsunuz
kouyorlar komuyorlar
Observatii:
- -me se termina cu o vocala si pentru ca in limba turca se evita intalnirea a 2 vocale, aici are loc
eludarea -e-ului.
FORMA INTEROGATIVA POZITIVA:
afirmativ: geliyorsunuz: geliyor|sunuz geliyor musunuz?
bakyorum bakyor muyum? eu privesc (acum)?
satyorsun satyor musun?
sryor sryor mu?
yazyoruz yazyor muyuz?
alyorsunuz alyor musunuz?
kouyorlar kouyorlar mu?

Observatii:
- se foloseste -y- litera de legatura, atunci cand se intalnesc 2 vocale;
- la pers. a III-a pl. mu se foloseste la final, separat;
FORMA INTEROGATIVA NEGATIVA:
bakyorum bakmyor muyum? eu nu privesc (acum)?/ nu privesc eu (acum)?
satyorsun satmyor musun?
sryor srmyor mu?
yazyoruz yazmyor muyuz
alyorsunuz almyor musunuz?
kouyorlar komuyorlar mu?

Prezentul simplu sau Aoristul Geni Zaman/ Afirmativ negativ


Prezent, Timpuri, Verbul 18 octombrie 2010 Un comentariu

in general, fiecare timp are 4 forme:


- afirmativ pozitiv (Eu mananc.)
- afirmativ negativ (Eu nu mananc.)
- interogativ pozitiv (Mananc eu?)
- interogativ negativ (Nu mananc eu?)
Daca despre forma afirmativ pozitiva a Aoristului am discutat deja, astazi ma voi ocupa de cea
afirmativ negativa.
Formarea e relativ simpla:
- mai intai se indepartea marca infinitivului (-mak/-mek);
- radacinii i se adauga -ma/-me (in functie de ultima vocala din radacina si conform regulii
armoniei vocalice vezi tabelul de mai jos)
- urmeaza terminatiile specifice aoristului:
Singular:
-im
-sin
Plural
-iz
-siniz

-ler

Exemplu: beklemek a astepta


ben beklemem eu nu astept
sen beklemezsin tu nu astepti
o beklemez
biz beklemeyiz
siz beklemezsiniz
onlar beklemezler
Observatii:
- apare o litera de legatura intre radacina compusa (radacina simpla+negare): -z-, care nu este
folosita insa la persoana intai (singular si plural);
- la persoana I plural se mai foloseste ca litera de legatura - y - pentru a evita intalnirea celor 2
vocale;

Infinitivul forma negativa


Infinitiv, Timpuri, Verbul 18 octombrie 2010 Scrie un comentariu

o scurta prezentare a verbului am facut-o aici.


Infinitivul are si o forma negativa care se obtine prin intercalarea silabei -ma-/-me- intre
radacina verbului si marca de infinitiv.
bakmak a privi, a vedea >> bakmamak a nu privi, a nu vedea
yrmek a (se) plimba >> yrmemek a nu (se) plimba
istemek a placea >> istememek a nu placea
almak a lua >> almamak a nu lua
konumak a vorbi >> konumamak a nu vorbi

retmek a preda >> retmemek a nu preda


sylemek a spune >> sylememek a nu spune
grmek a vedea >> grmemek a nu vedea
oturmak a sta >> oturmamak a nu sta
glmek a zambi >> glmemek a nu zambi
yzmek a innota >> yzmemek a nu innota
almak a munci >> almamak a nu munci
yazmak a scrie >> yazmamak a nu scrie
Observatii: Dupa cum se vede mai sus, vocala din silaba de negare este aceeasi cu cea din marca
infinituvului si apare acest tipar de silabe repetitive. Vocala din ambele silabe este determinata de
ultima vocala din radacina verbului si sunt Sufixe de tip (a) (vezi tabelul de mai jos).
Practic, forma negativa a unui verb se obtine conjugand aceasta noua radacina, care include
-ma-/-me-, careia i se adauga diversele sufixe pentru a obtine un anumit timp.

Pluralul substantivelor
Substantivul 14 septembrie 2010 Un comentariu
Pluralul substantivelor este un Sufix de Tip (a) (vezi tabelul), adica:
- in cazul in care ultima vocala din radacina este a, , o sau u se adauga sufixul -lar;
- in cazul in care ultima vocala din radacina este e, i, sau se adauga sufixul -ler;
Urmarind tabelul si observatiile de mai sus, devine foarte simplu sa formam pluralul unor
cuvinte precum:
balta baltalar topor-topoare
kap kaplar usa-usi
ev evler casa-case
kedi kediler pisica-pisici

gz gzler ochi-ochi
yemek yemekler mancare-mancaruri
telefon telefonlar telefon-telefoane
gl gller lac-lacuri
glmse glmseler zambet-zambete
gl gler trandafir trandafiri
Sunt si cateva exceptii mai ales in cazul cuvintelor de origine araba sau persana:
vaat vaatler promisiune promisiuni
kalp kalpler inima inimi*
saat saatler ora-ore
harf harfler litera-litere
rol roller rol-roluri (sursa)
Tot ca exceptie mai sunt unele cuvinte din limba turca veche, unde sifixele iz, z, uz si z sunt
folosite pentru forma de plural.
ikiz gemeni
ggs piept
boynuz coarne
gz ochi (doi ochi)
O alta forma de plural estie in -an, -en si inca mai apare in unele cuvinte turcesti (aceste sufixe
sunt inca utilizate in zona Altay a Turciei):
orman padure
Exceptie:
saat saatler ora ore; forma de plural este asfel (si nu saatlar, cum probabil v-ati imaginat),
deoarece este un cuvant preluat din araba si face execeptie;
ATENTIE!
- daca un substantiv este precedat de un numeral cardinal se foloseste la singular:
kpek caine
kpekler caini
iki kpek doi caini

Genurile substativului
Substantivul, Sufixe 11 noiembrie 2010 Un comentariu
- cand am invatat franceza, si, mai tarziu, germana (der, die und das ), problema genurilor era
destul de mare, pentru mine, ca incepator; dar turca, la fel ca majoritatea limbilor turcice, nu are
aceasta diferenta de genuri (am precizat asta si in aticolul Caracteristicile limbii turce);

- nici pronumele personal, la persoana a III-a (o/onlar) nu are forme diferite pentru feminin,
masculin sau neutru, de aceea, este extrem de important contextul, pentru a intelege la cine/ce se
refera o anumita propozitie;
- in cazul in care totusi e necesara specificarea clara a genului, pentru persoane, sunt utilizati
termenii kadn/kz (femeie/fata) pentru feminin:
kz talebe studenta
kadn garson ospatarita
karde/ kz karde frate sau sora/sora
arkada/kz arkada prieten/prieten (aici cred ca se poate face o paralela cu termenii din
engleza: friend/girl-friend)
- pentru animale (in special pentru cele domestice), in general, sunt denumiri specifice pentru
cele doua forme, de feminin si masculin:
aygr/ksrak armasar/iapa
boa/inek taur/vaca
- cand nu apare aceasta distinctie, se folosesc termenii erkek, pentru masculin si dii pentru
feminin:
erkek kedi/dii kedi motan/pisica
erkek kpek /dii kpek caine/catea

Conjunctia I VE
Limba Turca 14 februarie 2011 Un comentariu
Mi-e foarte greu sa ma refer la o limba straina, fara sa nu fiu tentata sa fac rapid o comparatie
intre celelalte limbi pe care le-am invatat. In legatura cu aceasta conjunctie i care are o
omologie foarte buna in franceza (et), engleza (and), germana (und), in limba turca ve apar
insa unele diferente.
Conjunctia ve este utilizata rar in turca si uneori termenii sunt separati doar de virgula ca in
expresia latina Veni, vedi, vici a lui Cezar. Pe langa situatia aceasta, are si cateva corespondente
in alte parti de vorbire, care se pot traduce cu sensul de i:
A da, de (de asemenea) Sufix Tip (a)
Ben de krmz bir ceket var. Si eu am o geaca rosie.
O da stanbula tren ald. Si el/ea a luat trenul spre Istanbul.
B -p, -ip, -up, -p Sufix Tip (b)
C ile, -la/ -le Sufix Tip (a)
De exemplu, daca dorim sa spunem: eu si cu tine avem 2 variante: ben ve sen sau beninle sen.
Sau: familia mea si cu mine: ailem ve ben/ ailemle ben.

Conjunctia DAR

Limba Turca 13 aprilie 2011 Un comentariu


Ma uit pe ultimul articol postat si constat ca a trecut aproape o luna. Sunt departe de scopul
propus, de a posta macar 2 articole pe saptamana. Am lasat o seama de alte proiecte sa o ia
inaintea astuia si imi pare rau. Sper ca in lunile ramase sa ma revansez si sa recuperez din
absenta. Asta pentru ca am decis ca sa mai lucrez la acest blog pana la sfarsitul anului, urmand ca
din 2012 sa ma apuc de invatat portugheza. Asa ca repede, sa ma pun pe treaba!
In limba turca avem mai multi termeni corespondenti pentru seria noastra de conjunctii
adversative dar/insa/ci, si acesti termeni sunt:
ama
ancak
fakat
yalnz
(Conjunctia adversativ este un tip de conjunctie care introduce in fraza o propozitie
adversativ, adica o propozitie care exprim o opozitie fata de coordonata ei, transformand
discutia intr-un sens opus celui initial.)
Kitap gzel ama pahal. Cartea e buna/frumoasa, dar scumpa.
Kitap gzel fakat pahal. Cartea e buna/frumoasa, dar scumpa.
Kitap gzel ancak pahal. Cartea e buna/frumoasa, dar scumpa.
ancak mai are si semnificatia de numai, doar, cu exceptia
Yorgunum ama mutluyum. Sunt obosit(a), dar fericit(a).
fakat mai are si sensul de totusi, desi, cu toate astea
yalnz are aceeasi forma si ca adjectiv si ca adverb (=singur). In unele situatii insa, poate indepli
si rolul de conjunctie, cu sensul de dar, numai
ancak si yalnz, spre deosebire de ama si fakat, sunt folosite mai cu seama in situatii in care
introduc propozitii care exprima inferioritatea, lipsa, absenta, obligatia, dezavantajul:
Ahmet aslnda ok iyi bir mimar. Ancak/Yalnz aksilii yznden mterileri karyor.
Ahmet este de fapt un bun arhitect. Dar pierde clienti din cauza temperamentului neplacut.
Surse articol: 1 si TURKISH: A COMPREHENSIVE GRAMMAR, de Asl Gksel si Celia
Kerslake.

Conjunctia ORI/SAU
Limba Turca 16 mai 2011 Comments: 3

Conform titlului, parea un articol usor. Dar cu limba turca nu merge intotdeauna sa faci
presupuneri Spun asta pentru ca la o simpla cautare am gasit mai multe conjuctii care pot avea,
in functie de context, sensul de ori/sau:
ya da/yada
veya
yahut
veyahut
yoksa
Dar sa le luam pe rand. Prima pe care am invatat-o este ya da, care apare scrisa uneori si ca
yada:
yaya, ya da ori ori/ sau sau/fie fie
Ya bunu yaparsan, ya buradan temelli defolursun. Ori faci tu asta, ori mergi sa gasesti
mancare.
Bu i ya olacak ya da olmayacak. Aceasta intelegere va functiona sau nu.
Ayenlerin evlerin nnde ya da deniz kysndaki iskelede seni bekleyeceim. Te voi
astepta fie in fata casei familiei lui Ayen, fie pe docul de la mal.
yahut ori/sau
Sana bir elma yahut bir portakal yemek istiyorum? Vrei sa mananci un mar sau o portocala?
yoksa, yokise ori/ori altfel/ daca nu asa atunci
aka m sylyorsun, yoksa gerekten gcendin mi? Glumesti ori/sau chiar te-ai suparat?
Bu mmkn m yoksa deil mi? Se poate ori nu se poate?
Bana verdiin sz tut, yoksa ok piman olursun! Sa te tii de cuvant ori altfel vei regreta!
Bana borcunu hemen de yoksa yasal yollara bavururum. Achita-mi datoria pe care o ai la
mine chiar acum sau voi incepe proceduri legale.
Daha hzla al yoksa patron seni kap dar eder! Munceste mai repede, sau altfel seful tau
te va concedia!

Postpozitiile generalitati
Postpozitii, Sufixe 3 decembrie 2010 Comments: 14
A invata o limba noua presupune multe corelatii intre elementele stiute din propria limba sau din
alte limbi straine invatate. Fiecare incearca sa faca tot felul de analogii, asocieri, intre elemente
deja cunoscute, pentru a asimila mai usor regulile noii limbi. La fel stau lucrurile si cand vine
vorba de prepozitii.
ro:Masa se afla in centrul camerei. Cartea este pe masa. In vaza sunt flori.
tr: Masa odann ortasnda yer almaktadr. Kitap masann zerinde. Vazo iinde iekler vardr.
Prepozitia, conform definitiei din dictionarul nostru, este un element al limbii care precede un
cuvant (cel mai des, un substantiv sau un pronume) si prin care se exprima raporturile dintre

elementele unei propozitii. Ce e mai special in limba turca, e ca nu sunt prepozitii. Locul lor a
fost preluat fie de sufixele cazurilor (vezi Cazurile substantivului), fie de postpozitii.
O particularitate a acestor postpozitii din limba turca e faptul ca se declina adica forma difera,
in functie de persoana, de exemplu (am observat ca se aplica mai mult la singular):
yanmda alaturi de mine
yannda alaturi de tine
yanna alturi de el/ea
Aceste postpozitii indeplinesc functia prepozitiilor si au forma unor cuvinte independente in text.
In general, apar clasificate in functie de cazul pe care il determina prezenta lor (am observat asta
si in limba germana prepozitii cu dativul, prepozitii cu acuzativul etc.) Ca de exemplu:
benden sonra dupa mine
ev(in) nnde in fata casei
saat ondan nce inainte de ora 1 / mai devreme de ora 1
(in exemplele de mai sus se vede foarte clar de ce aceste parti de vorbire se numesc postpozitii
pentru limba turca si prepozitii, pentru romana)
O alta clasificare gasita este impartirea in postpozitii primare si secundare (sunt postpozitii
compuse; in limba romana ar fi diferenta dintre n simpla si n fa- compusa)

Numeralul cardinal
Cardinal, Numeralul 19 octombrie 2010 Comments: 6
Ca si in limba romana, in limba turca avem un numeral cardinal (unu, doi, trei) si unul ordinal
(primul, al doilea, al treilea). Ce este insa special in cazul limbii turce, este faptul ca
substantivele, desi au forma de plural, cand sunt insotite de un numeral, se folosesc la
singular:
kpek caine
kpekler caini
iki kpek doi caini
Astfel, in limba turca avem urmatoarele cuvinte care exprima numeralele:
sfr 0
bir 1
iki 2
3
drt 4
be 5
alt 6
yedi 7

sekiz 8
dokuz 9
on 10
- pentru a exprima un numar format din zeci si unitati, se utilizeaza denumirea pentru zeci si apoi
cea pentru unitati, fara particula si asa cum e in limba romana (douazecisipatru).
on 10
yirmi 20
otuz 30
krk 40
elli 50
altm 60
yetmi 70
seksen 80
doksan 90
yz (sau bir yz) 100
on 10
on bir (sau onbir) 11
on iki (oniki) 12
on (on) 13
on drt (ondrt) 14
on be (onbe) 15
on alt (onalt) 16
on yedi (onyedi) 17
on sekiz (onsekiz) 18
on dokuz (ondokuz) 19
yirmi 20
yirmi bir (sau yirmibir) 21
Pentru celelalte categorii de numerale, exista denumiri specifice:
bin 1.000
milyon 1.000.000.
milyar 1.000.000.000
Avand toate aceste informatii, e deja suficient pentru a exprima numere oricat de complexe
247 iki yz krk yedi
1980 bir bin dokuz yz seksen
359.879 yz elli dokuz bin sekiz yz yetmi dokuz

Numeralul ordinal Sra saylar


Numeralul, Ordinal 1 decembrie 2010 Comments: 2

Pentru ca am discutat deja deja de numeralul cardinal (si nu am inspiratie pentru alta lectie), cred
ca pot sa prezint astazi cum se formeaza si cel ordinal. Formula este simpla:
numeralul cardinal + sufix -inci
Observatii:
- forma sufixului este -inci dupa consoane si -nci dupa vocale;
- este un sufix de Tip (b) asta inseamna ca in functie de ultima vocala a cuvantului de baza,
formele pot fi: -inc, -inci, -incu, -inc (vezi tabelul);
- in scris, numeralele ordinale apar fie intregi, fie prescurtate sub forma N(i)nci sau N. (cu punct
dupa cifra spre a le deosebi de numeralele cardinale, ca si in limba germana);
- in cazul unui numeral compus, sufixul se adauga ultimului element, si nu fiecaruia in parte;
- pentru drt apare o transformare a lui t in d:
Exemple:
bir birinci/ 1inci /1. /ilk unu primul, ntiul
iki ikinci 2nci/ 2. doi al doilea, secund
nc / 3nc / 3. trei al treilea etc.
drt drdnc / 4nc / 4.
be beinci / 5inci / 5.
altn altnc / 6nc or 6.
on onuncu / 10uncu / 10.
on bir on birinci / onbirinci / 11inci / 11.
yirmi yirminci / 20inci / 20.
yirmi bir yirmi birinci / 21inci / 21.
otuz otuzuncu / 30uncu / 30.
krk krknc / 40nc / 40.
elli ellinci / 50inci / 50.
altm altmnc / 60nc / 60.
yetmi yetmiinci / 70inci / 70.
seksen sekseninci / 80inci / 80.
doksan doksannc /90nc / 90.
yz yznc /100nc / 100.
bin bininci / 1000inci / 1000.
milyon milyonuncu /1.000.000uncu /1.000.000.
miliyar milyarnc / 1.000.000.000nc / 1.000.000.000.
Alte observatii:
- uneori, primele sase numerale ordinale arabe pot insoti numele unor suverani din vechime;
acestea sunt:
evvel primul
sani al II-lea
salis al III-lea
rabi al IV-lea

hamis al V-lea
sadis al VI-lea
ex: Mehemmedi sani = ikinci Mehmet Mohamed al II-lea; Selimi salis = nc Selim
Selim al III-lea

Ordinea sufixelor pentru un substantiv


Sufixe 19 ianuarie 2012 Comments: 4
Ca sunt multe sufixe in turca, nu e ceva nou. Dar cum le atasam unui substantiv poate deveni o
problema mai complicata. Ordinea este insa importanta, pentru ca in functie de felul in care se
termina un sufix (consoana sau vocala), folosim sau nu litere de legatura.
SUBSTANTIV + (PLURALUL) + (POSESIA) + (CAZUL) + (TERM. VERBULUI)
ocuklarsnz. Voi sunteti copiii.

Pronumele (Zamirler)
Pronume, Sufixe 28 octombrie 2010 Comments: 6
Pronumele sunt cuvintele folosite cu scopul de a inlocui in substantiv. In limba turca sunt mai
multe tipuri de pronume:
Pronume personale Kii zamirleri
Pronume demonstrative aret zamirleri
Pronume nehotarate/indefinite Belgisiz zamirler
Pronume interogative Soru zamirleri
In aceasta postare ma voi ocupa de pronumele personale, care la nominativ au urmatoarele
forme:
ben eu
sen tu
o el/ea
biz noi
siz voi
onlar ei/ele
Observatii:
-pentru cazul nominativ, formele de pronume personal au o singura forma pentru persoana a IIIa, atat la singular, cat si la plural; genul subiectului se deduce din context;
-pentru ca sufixele personale ofera detalii la persoana, pronumele sunt absente, nu apar ca subiect
in propozitie (acelasi lucru se intampla frecvent si in limba romana, spre deosebire de limba
engleza, de exemplu, unde mai mereu e cerut un subiect in propozitie):

Yiyorum. > Ben yiyorum. Mananc> Eu mananc.


Yryorsanz. > Sen yryorsanz. Te plimbi. > Tu te plimbi.
- astfel ca, utilizarea pronumelor in propozitie este mai mult pentru emfaza:
Siz gensiniz, ben yalym. Tu esti tanar(a), eu sunt batran(a).
Biz Romenler, sen Trkler. Noi suntem romani, voi sunteti turci.
- forma de siz este folosita atunci cand vrem sa ne adresa cuiva intr-o forma mai politicoasa, de
tipul: dumneavoastra (poate fi considerat corespondentul lui Sie din germana);
- uneori se adauga sufixul -ler, pronumelor biz si siz, fara a le modifica sensul:
biz>bizler
siz>sizler
- formele de plural intuite pentru ben si sen sunt: benler si senler, dar in realitate sunt folosite:
biz si siz;
-la persoana a III-a plural, fata de forma presupusa: o+lar>olar, apare o alta: onlar;
Pronumele, in limba turca are forme si pentru celelalte cazuri:

- in cazul dativ, ben si sen, devin bana si sana, fata de formele intuite: bena si sena.

Pronumele demonstrativ

Pronume 2 noiembrie 2010 Un comentariu


Cele trei forme intalnite sunt:
Singular:
bu - acesta, aceasta
u acesta/acela, aceasta/aceea
o acela, aceea (are si sensul de el/ea pers. a III-a sg.)
Plural:
bunlar acestia, acestea
unlar acestia/aceia, acestea/acelea
onlar aceia, acelea (are si sensul de ei/ele pers. a III-a pl.)
Observatii:
- pot avea atat rol de prenume (inlocuind un substantiv), cat si rol de adjective (determinand un
substantiv);
- prima problema care a apre este cum diferentiem u de bu sau o, ambele avand prin traducere,
aceeasi semnificatie; pe scurt, u se refera la la un obiect situat intre cei doi interlocutori, in timp
ce o se refera la ceva mai indepartat. Foarte frecvent, o apare in discutiile cu referire la alte tari,
alte locatii.
- u de obicei apare insotit de un gest care indica o anumita directie, la care se refera subiectul;
de asemenea, u se mai poate referi la ceva ca urmeaza sa fie mentionat (si poate fi tradus ca
urmatoarele):
u renkler gzel: krmz, yeil ve sar. Urmatoarele culori sunt frumoase: rosu, verde si
galben.
- ca si adjectivele, pronumele demonstrative pot fi adjective pronominale si pot precede
substantivul:
Bu araba mavi. Aceasta masina este albastra.
- daca substantivul e precedat de un adjectiv, pronumele demonstrativ precede adjectivul:
Bu byk araba mavi. Aceasta masina mare este albastra.
- in situatia in care pronumele are rol de ajdectiv si determina un substantiv la plural, pronumele
demonstrativ ramane la singular (spre deosebire de limba romana):
Bu arabalar pahal. Aceste (lit. aceasta) masini sunt scumpe.
- cand insa sunt folosite ca pronume, pot avea si forma de plural:
<Bunlar pahal. Acestea (lit. aceasta) sunt scumpe.
-la genitiv au urmatoarele forme:
bunun a/al/ai/ale acestuia/acesteia
unun
onun a/al/ai/ale acesluia/aceleia
bunlarn a/al/ai/ale acestora/acelora
unlarn
onlarn

Pronumele nehotarate Belgisiz Zamirler


Limba Turca, Nehotarat, Pronume 7 martie 2011 Comments: 3
Sunt acele pronume care se refera (in mod direct sau aparent) la cineva nespecific. Ca sa va dati
seama mai usor, iata cateva exemple in limba romana: toti, unii, oricine etc. Articolul despre
pronumele personale in limba turca il gasiti aici.
biri, birisi unul/una, cineva
birileri unii/unele, cineva
birka cativa
kimisi cine
kimse oricine, nimeni
herkes oricine
tm multimea
pek ou o parte dintre ei
hepsini toti
bazs unii/unele
hibirini, hibirisi nimeni, niciunul
her biri fiecare
bakas altul/alta
bakalar altii/altele
bir ksm o parte
brleri ceilalti/celelalte
Cateva exemple:
Biri yemeini yemedi. Unul dintre ei nu si-a mancat pranzul.
Birisi okula gelmedi. Nimeni nu a venit la scoala.
Kimse incinmesin. Sa nu fie nimeni ranit.
ocuklarn tm otobse binsin. Toti copiii sa urce in autobuz.

Pronumele interogative Soru Zamiri


Limba Turca, Pronume 8 martie 2011 Un comentariu
Pronumele interogrative sunt parti esentiale intr-o conversatie. Pentru cei care sunt mai putin
familiarizati cu termenii gramaticali, ma refer in acest articol la cuvinte precum: cine, ce, cum,
cat, unde etc.
In limba turca exista asfel de corespondente:
ne? ce?
kim? cine?
ka? cat? cate? cati?
nasl? cum?

kimin? a/ai/ale cui?


hangi? care?
niin?/neden? de ce?
ne zaman? cand?
nerede? unde?
Din start trebuie facuta o precizare importanta. Ati observat ca timpurile prezinta si o varianta
interogativa, realizata cu particula mi (ca de exemplu). Intr-o propozitie interogativa fie folosim
un pronume interogativ, fie particula mi, dar nu amandoua.
kim cine
impreuna cu diverse sufixe, are forme atat de singular, cat si de plural:
Sg.
kim cine
kime cui
kimin a/al cui?
kimi cine (obiect)
kimde pe cine
kimden de la cine
kiminle cu cine?
Pl.
kimler cine
kimlere cui
kimlerin ale cui?
kimleri cine?
kimlerde pe cine?
kimlerden de la cine?
kimlerle cu cine?
Adjective

Var si yok
Adjective 30 septembrie 2010 Un comentariu
sunt doua adjective care sunt utilizate des in limba turca. desi cand m-am decis sa scriu acest
post, lucrurile pareau relativ simple, documentarea mi-a aratat ca nu e chiar asa
VAR = existent; se foloseste cu sensul de a fi, a exista sau de a avea
Kitap masann zerinde var. Cartea este pe masa.
Sabun banyoda var. In baie este sapun.

YOK= nonexistent; se foloseste cu sensul de a nu fi, a nu exista sau de a nu avea


Yeil kutuda hi topu yok. In cutia verde nu este nici o minge.
Arabann iinde hi kadn yok. In masina nu e nici o femeie.
Observatii:
- atat pentru singular, cat si pentru plural se folosesc formele var/yok.
- desi este foarte frecvent utilizat la persoana a III-a singular, dar poate primi si sufixe care sa
indice alte persoane, precum si alte timpuri (asta intr-o postare viitoare);
- cand var e folosit la persoana I si a II-a isi schimba sensul in a participa, a fi inclus in ceva:
Toplantda varm. Eu particip la intalnire.
Yemekte varsnz. Tu participi la cina.
- este situat mereu la sfasitul propozitiei;
- cand apar intr-o intrebare, raspunsul la intrebare va fi var sau yok (si nu da sau nu)
Caddede krmz bir araba var m? Var/Yok Este vreo masina rosie pe strada? Da (Este)/Nu
(Nu este)
- cand au sensul de a avea, subiectul este la genitiv:
ocuun babas var > copilul are un tata
copilul tata are
- pentru ca yok functioneaza ca forma negativa pentru var, deil nu apare impreuna cu var; exita
un numar redus de exceptii pentru care deil insoteste var/yok, pentru a accentua intr-o maniera
dura semnficatia propozitiei:
ok i var deil, ama ben yorgunum. Nu e mult de munca, dar ma simt obosit(a).
- yok apare si in expresia yok yere = nicaieri
- apar impreuna in expresia uzuala ne var? ne yok?, care se traduce punctual: ce este? ce nu
este, dar formal inseamna ce mai faci?/cum iti merge?

Adjectivul (Sfat)
Adjective 28 octombrie 2010 Un comentariu
In general, adjectivul descrie atributele, calitatile unui substantiv. In limba turca este plasat
inaintea cuvantului pe care il determina.
krmz rosu
krmz etek fusta rosie
mavi albastru
mavi ev casa albastra
byk mare
byk elma marul mare
In limba turca adjectivul este invariabil, nu apar modificari in functie de gen sau numar.
Majoritatea adjectivelor capata rol de substativ, ca in exemplele:
hasta > bir hasta bolnav > un bolnav

byk > byklerim mare, batran > batranii (in sensul de parintii)
Krmz temiz. Cel rosu e curat.
In situatia in care un adjectiv apare inaintea substantivul, sensul se schimba, devenind o
declaratie:
etek krmz fusta e rosie
ev mavi casa e albastra
elma byk marul e mare
Pentru ca in mod frecvent la persoana a III-a singular nu se foloseste sufixul (vezi a fi),
utilizarea particulei -dir se face in situatia in care se doreste o accentuare, o pronuntie cu emfaza:
Bu araba yeildir. Aceasta masina este verde.
In discutiile colocviale, acest -dir este absent.

Gradele de comparatie
Adjective, Adverb 3 ianuarie 2011 Un comentariu
Ca si in limba romana, si in limba turca, atat adjectivul cat si adverbul au grade de comparatie.
Atributele unei actiuni sau insusirile unui obiect pot fi comparate cu altele. Gradele de
comparatie sunt forme pe care le ia adjectivul sau adverbul pentru a arata in ce masura un obiect
poseda o insusire in raport cu alte obiecte sau cu alte momente ale existentei sale; in limba turca
se exprima prin termeni care preced adjectivul sau adverbul. Fac acum o scruta prezentare in
limba romana pe care o voi folosi ca model pentru limba turca:
Gradul pozitiv: exprima o insusire a obiectului fara a o raporta la un alt obiect sau la alt
moment flori rosii, mers rapid.
Gradul comparativ: exprima insusirea unui obiect in raport cu insusirile unui alt obiect,
stabilind raporturi de egalitate sau inegalitate;
-de superioritate (mai frumos)
-de egalitate (la fel de frumos)
-de inferioritate (mai putin frumos)
Gradul superlativ - relativ: exprima insusirile la cel mai inalt sau cel mai scazut grad, prin
comparatie cu alt obiect;
-de superioritate (cel mai frumos)
-de inferioritate (cel mai putin frumos)
-absolut: arata gradul cel mai inalt sau mai scazut grad,fara a compara obiectul
(foarte/extraordinar de frumos)
Exemplele care urmeaza se folosesc atat pentru adjective, cat si pentru adverbe.
Gradul pozitiv se refera la adjectivele in forma lor absoluta sau declinata: gzel frumos
Bu gzel bir gl. Acesta este un trandafir frumos.

Comparativul de superioritate se obtine prin utilizarea termenului daha, corespondetul lui mai
din limba romana: daha gzel mai frumos
Bu daha gzel bir gl. Acesta este un trandafir mai frumos.
Comparativul de egalitate se obtine prin utilizarea termenului kadar ca, la fel ca, ca si:
Kar kadar beyaz. Este alb ca zapada.
Daca sunt 2 substantive care urmeaza sa fie comparate, ordinea in propozitie este urmatoarea:
substantiv1 substantiv2* kadar adjectiv
sau
substantiv1 de** substantiv2 kadar adjectiv
(de are aici sensul de asemenea)
Elbise etek kadar gzel. Rochia si fusta sunt la fel de frumoase.
Elbise de etek kadar gzel. Rochia este la fel de frumoasa ca fusta.
Observatii:
*Substantiv2 poate fi inlocuit si de un pronume simplu, precum: ben, sen, bu, u sau unul
posesiv: benim, senin, bunun, unun.
** de desi se scrie separat, se comporta ca un sufix Tip(a) si are 2 forme;
Comparativul de inferioritate: se obtine prin adaugarea daha az mai putin decat inaintea
adjectivului: daha az gzel mai putin frumos decat
Bu plaka kupa daha az gzel. Farfuria e mai putin frumoasa decat cana.
Superlativul de superioritate se obtine cu ajutorul lui en cel mai: en gzel cel mai frumos
Gl en gzel iek. Trandafirul e cea mai frumoasa floare.
Superlativul de inferioritate: se obtine folosind en az cel mai putin inaintea adjectivului; en az
gzel cel mai putin frumos
Dkkanda daha az gzel kuma elbise. Cea mai putin frumoasa haina din magazin e rochia.
Superlativul absolut se obtine cel mai frecvent folosind ok foarte: ok gzel foarte frumos
Bu gl ok gzel. Acest trandafir este foarte frumos.
In mare parte mi se pare o lectie relativ usoara. Pe scurt, un adjectiv trecut prin toate gradele,
arata cam asa:
gzel
daha gzel
daha az gzel
en gzel
en az gzel
ok gzel
Dar ca sa nu va faceti iluzii prea mari ca intelegeti care-i treaba cu turca, mai completez lectia cu
niste observatii. Asadar, trebuie sa stiti ca si in limba turca, ca si in limba romana se mai folosesc
si alte cuvinte care nuanteaza diverse forme de comparatie si care se folosesc de asemenea in fata

adjectivului/adverbului:
fazla prea
daha fazla prea mult
kadar iyi la fel de bun ca
-dan daha iyi mai bun decat
en iyisi cel ami bun
pek az foarte putin
ok az cel mai putin
daha ok mai mult, supraMai sunt si o seama de termeni cu origine arabica si persana, dar voi reveni cu un articol doar
pentru acesti termeni. Va recomand sa va uitati si pe articolele indicate ca sursa pentru lamuriri
suplimentare si exemple.
Tot ca o forma de intarire a adjectivelor si adverbelor, mai este si dublarea lor, despre care am
discutat intr-un articol anterior.

Adverbul Zarflar
Adverb, Sufixe 2 noiembrie 2010 Comments: 2
- ca parte de vorbire, adverbul, atat in romana, cat si in turca, determina un verb; este folosit
frecvent in turca si ne ofera detalii despre momentul in care are loc actiunea, unde si in ce mod;
- majoritatea adjectivelor pot fi folosite ca adverbe:
gzel > Bu gzel elbise./O ok gzel ark sylyor.
frumos > Aceasta este o rochie frumoasa./ Ea canta foarte frumos.
iyi > Ben iyiyim./Bu iyi bir kitaptr.
bun/bine > Sunt bine. Aceasta carte este foarte buna.
- in general orice adjectiv poate fi folosit ca adverb; in unele situatii insa, adjectivul sufera o
transformare, in sensul ca i se adauga sufixul ce (atentie! daca cuvantul se termina cu o
consoana dintre urmatoarele: f,s,t,k,,,h,p, ce devine -e):
yava / yavaa lent/usor
In relatia pronume demonstrative adverb: bu, u si o pot deveni si ele adverbe, prin
adaugarea sufixului re (un sufix care se conformeaza regulilor armoniei vocalice):
bu > bura acesta > acest loc
u > ura acesta/acela > acesta/acel loc
o >ora acel > acel loc
- pentru a putea fi utilizate, trebuie insa sa primeasca sufixe:
Buras souk. Acest loc e rece.
uras temiz. Acest/acel loc este curat.
Oras rahat. Acel loc e confortabil/placut.

- prin adaugarea altor sufixe personale, bu, u si o se refera la parti ale corpului:
Oran nasl?
Buram iyi.
Cum te simti acolo? (in acea parte a corpului)
(Acolo) sunt bine.
-insa cea mai frecventa utilizare a adverbe a bura, ura si ora este ca adverbe de loc:
burada aici
urada aici/acolo
orada acolo
buraya catre/spre aici
uraya catre/spre aici/acolo
oraya catre/spre aici/acolo
burandan de aici
urandan de aici/acolo
orandan de acolo
Oraya gitmedik, burada gittik. Nu am fost acolo, am fost aici/acolo.

Adverbul de timp Zaman Belirteleri


Adverb 14 decembrie 2010 Un comentariu
Despre adverbe, in general si despre relatia loc cu pronumele demonstrative, am facut o mica
prezentare deja, aici. Astazi vreau insa sa ma refer strict la adverbul de timp, adica acea parte de
vorbire care ne ofera detalii despre cum, unde, cand, cat de frecvent sau in ce masura are loc o
actiune; cateva exemple de adverbe de timp, gasiti intr-o postare anterioara, aici.
O alta varianta de a determina un adverb de timp este ca acesta raspunde la intrebarea cand (s-a
intamplat)? Astfel, in limba turca, rolul de adverb de timp poate fi preluat de substantive, in
forma absoluta, de le nominativ:
ne zaman cand
(ne = ce, zaman = timp)
- in alte situatii, adverbele de timp se obtin din substantive + sufixul predicativ pentru a fi, de la
pers. a III-a sg.:
akamlar seara (akam sear )
geceleri noaptea (gece noapte)
sonralar dupa aceea (sonra dupa)
- exista situatii cand un substantiv in locativ are rol de adverb de timp:
sonbaharda toamna

imdilerde chiar acum (imdi acum)


haziranda in iunie
- se mai obtin adverbe de timp prin adaugarea unor sufixe (cel mai des intalnite sufixe sunt cele
pentru locativ: -da/-de), dar si unele grupuri de sufixe plus un alt cuvant::
-n ex: kn iarna, in timpul iernii
-e degin, -e dek, -e kadar ex. sonuna kadar pana la sfarsit/capat (sonun capat, kadar pana)
-leyin ex: sabahleiyn dimineata; akamleiyn seara
-de bir
-den beri/nce/sonra
-lerce (pentru aceste sufixe trebuie sa revin cu exemple)
- de asemenea, orice numeral urmat de cuvinte legate de timp precum:
ay luna (calendaristica)
dakika minut
gn zi
hafta saptamana
saat ora
yl an
zaman timp
- adjectivele pronominale: bu, u, o insotite de cuvinte asociate cu timpul, precum:
akam seara
gece noapte
sabah dimineata
zaman timp
- cuvintele gemi (trecut) sau gelecek (viitor) plus cuvinte asociate cu timpul, precum: ay,
hafta, yl;
- de asemenea hangi (care) insotit de cuvinte asociate cu timpul, precum: ay, dakika, gn,
hafta, saat, yl, zaman;
- cuvintele duble, precum:
zaman zaman din timp in timp
heme hemen aproape
gnden gne zilnic
- forma veche de instrumental adica plus sufixele -in/-n/-un/-n (un caz care nu mai apare in
limba turca moderna):
ilkin in primul rand
gzn toamna
yazn vara

Gradele de comparatie

Adjective, Adverb 3 ianuarie 2011 Un comentariu


Ca si in limba romana, si in limba turca, atat adjectivul cat si adverbul au grade de comparatie.
Atributele unei actiuni sau insusirile unui obiect pot fi comparate cu altele. Gradele de
comparatie sunt forme pe care le ia adjectivul sau adverbul pentru a arata in ce masura un obiect
poseda o insusire in raport cu alte obiecte sau cu alte momente ale existentei sale; in limba turca
se exprima prin termeni care preced adjectivul sau adverbul. Fac acum o scruta prezentare in
limba romana pe care o voi folosi ca model pentru limba turca:
Gradul pozitiv: exprima o insusire a obiectului fara a o raporta la un alt obiect sau la alt
moment flori rosii, mers rapid.
Gradul comparativ: exprima insusirea unui obiect in raport cu insusirile unui alt obiect,
stabilind raporturi de egalitate sau inegalitate;
-de superioritate (mai frumos)
-de egalitate (la fel de frumos)
-de inferioritate (mai putin frumos)
Gradul superlativ - relativ: exprima insusirile la cel mai inalt sau cel mai scazut grad, prin
comparatie cu alt obiect;
-de superioritate (cel mai frumos)
-de inferioritate (cel mai putin frumos)
-absolut: arata gradul cel mai inalt sau mai scazut grad,fara a compara obiectul
(foarte/extraordinar de frumos)
Exemplele care urmeaza se folosesc atat pentru adjective, cat si pentru adverbe.
Gradul pozitiv se refera la adjectivele in forma lor absoluta sau declinata: gzel frumos
Bu gzel bir gl. Acesta este un trandafir frumos.
Comparativul de superioritate se obtine prin utilizarea termenului daha, corespondetul lui mai
din limba romana: daha gzel mai frumos
Bu daha gzel bir gl. Acesta este un trandafir mai frumos.
Comparativul de egalitate se obtine prin utilizarea termenului kadar ca, la fel ca, ca si:
Kar kadar beyaz. Este alb ca zapada.
Daca sunt 2 substantive care urmeaza sa fie comparate, ordinea in propozitie este urmatoarea:
substantiv1 substantiv2* kadar adjectiv
sau
substantiv1 de** substantiv2 kadar adjectiv
(de are aici sensul de asemenea)
Elbise etek kadar gzel. Rochia si fusta sunt la fel de frumoase.
Elbise de etek kadar gzel. Rochia este la fel de frumoasa ca fusta.
Observatii:
*Substantiv2 poate fi inlocuit si de un pronume simplu, precum: ben, sen, bu, u sau unul

posesiv: benim, senin, bunun, unun.


** de desi se scrie separat, se comporta ca un sufix Tip(a) si are 2 forme;
Comparativul de inferioritate: se obtine prin adaugarea daha az mai putin decat inaintea
adjectivului: daha az gzel mai putin frumos decat
Bu plaka kupa daha az gzel. Farfuria e mai putin frumoasa decat cana.
Superlativul de superioritate se obtine cu ajutorul lui en cel mai: en gzel cel mai frumos
Gl en gzel iek. Trandafirul e cea mai frumoasa floare.
Superlativul de inferioritate: se obtine folosind en az cel mai putin inaintea adjectivului; en az
gzel cel mai putin frumos
Dkkanda daha az gzel kuma elbise. Cea mai putin frumoasa haina din magazin e rochia.
Superlativul absolut se obtine cel mai frecvent folosind ok foarte: ok gzel foarte frumos
Bu gl ok gzel. Acest trandafir este foarte frumos.
In mare parte mi se pare o lectie relativ usoara. Pe scurt, un adjectiv trecut prin toate gradele,
arata cam asa:
gzel
daha gzel
daha az gzel
en gzel
en az gzel
ok gzel
Dar ca sa nu va faceti iluzii prea mari ca intelegeti care-i treaba cu turca, mai completez lectia cu
niste observatii. Asadar, trebuie sa stiti ca si in limba turca, ca si in limba romana se mai folosesc
si alte cuvinte care nuanteaza diverse forme de comparatie si care se folosesc de asemenea in fata
adjectivului/adverbului:
fazla prea
daha fazla prea mult
kadar iyi la fel de bun ca
-dan daha iyi mai bun decat
en iyisi cel ami bun
pek az foarte putin
ok az cel mai putin
daha ok mai mult, supraMai sunt si o seama de termeni cu origine arabica si persana, dar voi reveni cu un articol doar
pentru acesti termeni. Va recomand sa va uitati si pe articolele indicate ca sursa pentru lamuriri
suplimentare si exemple.
Tot ca o forma de intarire a adjectivelor si adverbelor, mai este si dublarea lor, despre
care am discutat intr-un articol anterior.

Timpurile verbului
Resurse, Verbul 8 decembrie 2010 Comments: 5
De-a lungul timpului, am ajuns la concluzia ca cea mai problematica parte de vorbire a unei
limbi straine este verbul. Prin numarul mare de forme pe care il capata, prin faptul ca se conjuga
in atatea timpuri, moduri si persoane mi se pare mie ca piatra de incercare a unei limbi.
In limba turca sunt si moduri si timpuri, dar mai sunt si sufixele. Iar pe langa astea, forma unui
timp poate fi: afirmativ pozitiva, afirmativ negativa, interogativ pozitiva sau interogrativ
negativa cand nu e suficienta inversarea subiectului cu predicatul, ca in engleza (I am/ I am
not/ Am I? Aint I?). Astfel avem, pentru bilmek a sti la prezent, pers. I sg.:
biliyorum eu stiu
bilmiyorum eu nu stiu
biliyor muyum? stiu eu?
bilmiyor muyum? nu stiu eu?
Nu mai aduc si diatezele in discutie, ca va sperii de tot. Dar ca sa va linistesc putin, pot sa
recomand o sursa de verificare a timpurilor, foarte buna: un conjugator de verbe: WinMekMak
(l-am mai pus pe blog cu alta ocazie).
Din ce am studiat eu aseara, pe scurt pot spune ca in limba turca, un timp se formeaza astfel:

Unde I, II sau III inseamna:

Atentie: unele din aceste terminatii sunt sufixe Tip (b), care isi schimba forma conform regulii
armoniei vocalice.
Iar sufixul timpului poate fi unul dintre urmatoarele:
-ir- pentru aorist;
-(y)ecek- pentru viitor;
-meli- pentru necesitativ etc.
Dar schema asta nu pare asa complicata, nu? Si totusi, unde-i problema? E in faptul ca limba
turca foloseste, pe langa aceste sufixe, cateva in plus. Adica in loc de 2-3-5-7 cuvinte romanesti,
in limba turca este unul singur care include mai multe sufixe, adaugate intr-o anumita ordine. De
exemplu, avem acelasi verb, a sti, la persoana I sg.):
biliyorum eu stiu
bileceim eu voi sti
bilmiim se spune ca stiam
bilebilmiim s-a spus ca as fi putut sti/ s-ar fi putut sa stiu
bilemesem daca nu pot sti
bilmemeliuim nu trebuie sa stiu
Aceste lucruri fiind zise, am scris acest articol ca sa il pot lua ca punct de reper pe viitor, cand
vreau sa imi depasesc frica si sa scriu mai mult despre verb si timpurile verbelor.

Prezentul -iyor / imdiki Zaman


Limba Turca, Prezent, Timpuri, Verbul 10 ianuarie 2011 Comments: 3

- prezinta o actiune care se desfasoara acum, in momentul vorbirii;


- pentru ca verbul da indicatii despre natura subiectului (numar, persoana), subiectul poate sa fie
sau sa nu fie prezent se deduce din context;
FORMA AFIRMATIVA:
imek i + mek
i + iyor iiyor
iiyor+ terminatii
Terminatiile:
-um uz
-sun -sunuz
- / -lar
geliyorum eu vin (acum)
satyorsun tu vinzi (acum)
sryor el/ea conduce (acum)
yazyoruz noi scriem (acum)
alyorsunuz voi cumparati (acum)
kouyorlar ei/ele alearga (acum)
Observatii:
- -iyor este un sufix Tip(b), in care prima litera se armonizeaza cu ultima vocala a radacinii
verbului si are astfel 4 forme (-iyor, -yor, -uyor, -yor), asa cum puteti observa din exemplele
de mai sus;
- terminatiile -um, -uz, -sun si -lar se armonizeaza cu litera o din -iyor;
FORMA NEGATIVA: se adauga sufixul -me radacinii verbului, apoi -iyor si terminatia;
geliyorum gelmiyorum eu nu vin (acum)
satyorsun satmyorsun
sryor srmyor
yazyoruz yazmyoruz
alyorsunuz almyorsunuz
kouyorlar komuyorlar
Observatii:
- -me se termina cu o vocala si pentru ca in limba turca se evita intalnirea a 2 vocale, aici are loc
eludarea -e-ului.
FORMA INTEROGATIVA POZITIVA:
afirmativ: geliyorsunuz: geliyor|sunuz geliyor musunuz?
bakyorum bakyor muyum? eu privesc (acum)?
satyorsun satyor musun?
sryor sryor mu?

yazyoruz yazyor muyuz?


alyorsunuz alyor musunuz?
kouyorlar kouyorlar mu?
Observatii:
- se foloseste -y- litera de legatura, atunci cand se intalnesc 2 vocale;
- la pers. a III-a pl. mu se foloseste la final, separat;
FORMA INTEROGATIVA NEGATIVA:
bakyorum bakmyor muyum? eu nu privesc (acum)?/ nu privesc eu (acum)?
satyorsun satmyor musun?
sryor srmyor mu?
yazyoruz yazmyor muyuz
alyorsunuz almyor musunuz?
kouyorlar komuyorlar mu?

Trecutul simplu -DI


Limba Turca, Timpuri, Verbul 11 ianuarie 2011 Comments: 3
Acest timp exprima o actiune care s-a petrecut in trecut sau un eveniment care s-a incheiat
inainte de momentul vorbirii. In limba romana se traduce atat prin perfetul simplu, cat si prin
perfectul compus.
Sufixul cu care se formeaza acest timp este -di (vezi acest articol).
Astfel, trecutul simplu se obtine in tlimba turca dupa urmatoarea schema:
Radacina verbului + -di + terminatii
de conjugat
Terminatiile (Tip II):
-m -k
-n
-niz (-niz/-nz/-nz/-nuz) (Sufix Tip (b))
-/
-ler/lar (sufix Tip (a))
Important:
-di are in realitate mai 8 forme, mai intai pentru ca este un sufix Tip (b), si apoi pentru ca daca
un cuvant setermina in urmatoarele consoane p, , t, k , h , s, , iar sufixul care trebuie adaugat
incepe cu d, aceasta devine t si astfel -di poate fi avea una dintre formele:
-di /-d/-d/-du
-ti /-t /-t/-tu
FORMA AFIRMATIVA
yemek yedim a manca am mancat
imek itin a bea ai baut
kmak kt a iesi a iesit

grmek grdk a vedea am vazut


rtmek rttnz a acoperi ati acoperit
komak kotular a alerga au alergat
FORMA NEGATIVA
Radacina verbului + -me* + -di + terminatii
de conjugat
- -me e un sufix Tip (a) si are formele -me/-ma;
yemek yemedim a manca nu am mancat
imek imetin a bea nu ai baut
kmak kmat a iesi nu a iesit
grmek grmedk a vedea nu am vazut
rtmek rtmetnz a acoperi nu ati acoperit
komak komatular a alerga nu au alergat
FORMA INTEROGATIVA - are 2 forme:
1. Daca formulam o intrebare la care se cerem un raspuns de forma DA sau NU, verbul are
urmatoarea forma:
Radacina verbului + -di + terminatii + mi
de conjugat
- mi e un sufix Tip (b) si are formele mi/m/m/mu;
yemek yedim mi? a manca am mancat?
imek itin mi? a bea ai baut?
kmak kt m? a iesi a iesit?
grmek grmedk m? a vedea am vazut?
rtmek rttnz m? a acoperi ati acoperit?
komak kotular m? a alerga au alergat?
2. Daca intrebarea este in forma negativa, atunci sufixul de negare me este imediat langa
radacina verbului si verbul are urmatoarea forma:
Radacina verbului + -me* + -di + terminatii
de conjugat
- -me e un sufix Tip (a) si are formele -me/-ma;
- mi e un sufix Tip (b) si are formele mi/m/m/mu;
Later edit: in 25 martie 2012, Adicsx a facut cateva corecturi, pentru care ii multumesc si il
felicit pentru atentie. Editez postarea conform justelor lui observatii:
yemek yemedim mi? a manca nu am mancat?
imek imedin mi? a bea nu ai baut?
kmak kmad m? a iesi nu a iesit?
grmek grmedik m? a vedea nu am vazut?

rtmek rtmediniz m? a acoperi nu ati acoperit?


komak komadlar m? a alerga nu au alergat?
Cand formulam o intrebare si ne referim la un anumit termen propozitiei, altul decat verbul,
particula interogativa mi urmeaza imediat dupa cuvantul pe care il determina. Veti intelege mai
bine dupa ce urmariti exemplul de mai jos:
Ali dn stanbula gitti. Ali a plecat ieri la Istanbul.
Ali dn stanbula gitti mi? Ali a plecat ieri la Istanbul?/ A plecat ieri Ali la Istanbul?
Ali dn stanbula m gitti? Ali a plecat ieri la Istanbul?/ La Istanbul a plecat ieri Ali?
Ali dn m stanbula gitti? Ali a plecat ieri la Istanbul?/ Ieri a plecat Ali la Istanbul?
Ali mi dn stanbula gitti? Ali a plecat ieri la Istanbul?
Ultimile 4 propozitii pot fi traduse identic in romana, diferentierea facandu-se pe baza intonatiei.
In unele cazuri se poate pune la inceput de propozitie cuvantul la care face referire intrebarea.
Astfel ca, in absenta unui context, in scris, romana apare mai putin specifica decat turca.
Cand construim o intrebare si folosim cuvinte precum kim cine, nerede unde, ka cate, ne ce,
nu mai apare in propozitie particula interogativa mi:
Kim geldi? Cine a venit?
Dn akam nerede yednz? Ieri seara unde ati mancat?
Adam ka lra verdi? Barbatul cate lire avea?

Viitorul Gelecek zaman


Limba Turca, Timpuri, Verbul, Viitor 20 ianuarie 2011 Comments: 2
- este un timp care exprima o actiune care se petrece dupa momentul vorbirii si se formeaza
urmand acelasi tipar ca si Prezentul -iyor;
- pentru ca verbul da indicatii despre natura subiectului (numar, persoana), subiectul poate sa fie
sau sa nu fie prezent se deduce din context;
FORMA AFIRMATIVA:
Ex: imek i + mek
i + -ecek iecek
iecek+ terminatii
Terminatiile:
-um
uz
-sun
-sunuz
-/
-lar
geleceim eu voi veni
satacaksn tu vei vinde
srecek el/ea va conduce
yazacaz noi vom scrie

alacaksnz voi veti cumpara


koacaklar ei/ele vor alearga
Observatii:
- viitorul se formeaza plecand tot de la radacina verbului, careia i se adauga sufixul -(y)ecek si
apoi terminatiile pentru fiecare persoana in parte;
- cand dupa -(y)ecek urmeaza un alt sufix, care incepe cu o vocala, -(y)ecek devine -(y)ece;
- -(y)ecek este un sufix Tip(a), care se armonizeaza cu ultima vocala, avand formele: -(y)ecek
sau -(y)acak;
- sufixele personale, cu exceptia persoanei a III-a plural (care e Tip(a)), sunt sufixe Tip(b) si se
armonizeaza cu ultima vocala din -(y)ecek;
FORMA NEGATIVA: se adauga sufixul -me radacinii verbului, apoi -(y)ecek si terminatia;
gelmeyeceim eu nu voi veni
satmayacaksn
srmeyecek
yazmayacaz
alamayacaksnz
komayacaklar
Observatii:
- -me este un sufix Tip(a);
- -me se termina cu o vocala si pentru ca in limba turca se evita intalnirea a 2 vocale, se floseste
litera de legatura -y-;
FORMA INTEROGATIVA POZITIVA:
afirmativ: geleceim: gelecek | im geliecek mym?
gelecek mym? voi veni?/voi veni eu?
satacak msn?
srecek mi?
yazacak myz?
alacak msnz?
koacaklar m?
Observatii:
- se foloseste -y- litera de legatura, atunci cand se intalnesc 2 vocale;
- la pers. a III-a mu se foloseste la final, separat;
FORMA INTEROGATIVA NEGATIVA:
gelmeyecek miyim? nu voi veni eu?
satmayacak msn?
srmeyecek mi?
yazmayaca myz?
alamayacak msnz?
komayacaklar m?

Verbe cu dativul
Limba Turca, Verbul 8 februarie 2012 Un comentariu
Daca tot am reusit sa adun o seama de verbe pentru acuzativ si pentru ca sursele sunt la
indemana, prezint mai jos si cateva verbe care cer dativul. Inca nu am invatat suficient incat sa
pot spune daca e valabil in orice context sau numai uneori, dar le pun aici, urmand ca, in timp, sa
revin cu noi puncte de vedere.
anlatmak a descrie, a nara, a spune
ak olmak a se indragosti
atmak a arunca
barmak a striga
bakmak a privi (la/spre)
balamak a incepe, a porni
binmek a calari
almak a munci
cevap vermek a raspunde
engel olmak prevent
ge kalmak a intarzia
gelmek a veni (la)
girmek a intra
gitmek a merge
gndermek a trimite
gtrmek a lua
glmek a rade, a zambi
gvenmek a se increde, a avea incredere
inanmak a crede
izin vermek a permite, a da voie
karmak a interfera, a interveni
kzmak a se enerva, a-si iesi din fire
koymak a pune
sevinmek a se bucura
(soru) sormak a intreba, a pune intrebari
sylemek a spune, a zice
sz vermek a promite
telefon etmek a telefona, a da un telefon
zlmek a (se) uza, a (se) toci
vermek a da
yardm etmek a ajuta
yazmak a scrie

Verbe care cer acuzativul

Limba Turca 25 ianuarie 2012 Un comentariu


Acesta este un articol ajutator la cel cu Acuzativul. Urmatoarele verbe determina ca substantivul
(pronumele) sa fie in acest acuzativ:
bitirmek = a termina, a finaliza
boyanmak = a colora, a vopsi, a machia
bulmak = a gasi
agrmak = a chema, a invita, a striga
dinlemek = a asculta
gndermek = a trimite
grmek = a vedea
gtrmek = a lua
hatrlamak = a(-si) aminti
imek = a bea
istemek = a dori
kapatmak = a inchide
okumak = a citi
zlemek = a tanji, a duce dorul
sevmek = a placea, a iubi
silmek = a sterge, a anula
sulamak = a iriga, a stropi
sprmek = a matura, a peria
tamir etmek = a repara
tanmak = a cunoaste (pe cineva)
tebrik etmek = a felicita
temizlemek = a curata
unutmak = a uita
uyandrmak = a se trezi
vermek = a da
yapmak = a face
yazmak = a scrie
yemek = a manca
ykamak = a spala
ziyaret etmek = a vizita
Referitor la cuvintele de mai jos:
hi / ok / az Cuvintele pe care le determina nu vor fi niciodata in acuzativ.
her / btn / baz Cuvintele pe care le determina pot fi in acuzativ (depinde de contaxt).

Verbe care cer ablativul


Limba Turca 10 februarie 2012 Un comentariu

almak a obtine
atmak a arunca
ayrlmak a lasa, a pleca
bahsetmek a mentiona
bakmak a privi
bezmek a fi obosit
bkmak a se plictisi
kmak a iesi
dnmek a se intoarce
faydalanmak a folosi
gemek a trece
gelmek a veni
getirmek a aduce
haberi olmak a fi constient de, a avea cunostinta de
holanmak a placea
inmek a descinde
istemek a cere
kalkmak a se ridica
korkmak a se teme, a avea frica
kovmak a concedia, a da afara
memnun olmak a fi bucuros
nefret etmek a uri
zr dilemek a se scuza
satn almak a cumpara
sklamak a asigura
sz etmek a mentiona
phelenmek a suspecta
usanmak a fi satul de
utanmak a se rusina, a se jena
vazgemek a renunta
Modul potential/abilitativ Yeterlilik eylemi/kipi

Pentru ca in ultima vreme m-am eschivat de la articolele de gramatica, m-am mobilizat si revin
astazi cu exprimarea posibilitatii. Din pacate, nu am nici un manual de gramatica a limbii turce,
in romana, sa va pot da o alta traducere traducere a modului, insa daca aveti o sugestie, va rog
Asadar, in limba turca, acest concept posibilitatea de a (nu) face ceva reprezinta un mod
verbal, cu mai multe timpuri si este marcat de un sufix, care se adauga radacinii verbului, astfel:
Rad. vb. + - (Y)EBIL-/ (Y)EME*- + terminatia timpului
* -(Y)EBIL forma afirmativa pozitiva
- (Y)EME - forma negativa
Cateva exemple pentru vb. gelmek = a veni:
gelmek > forma de infinitiv

gel- > radacina vb.


gelebil- > a putea veni (forma la timpul prezent, la care se adauga sufixele personale,
corespunzatoare timpului dorit de ex. pt. aorist)
gelme- > a nu veni (exemplu pt. comparatie cu forma de mai jos)
geleme- >a nu putea veni (forma la timpul prezent, la care se adauga sufixele personale
corespunzatoare timpului dorit)
gelebilecek > el/ea nu va putea veni
gelmeyebilir > (el/ea) e posibil sa nu vina
gelebilirsen > daca (tu) ai putea veni
gelebilmeliydin > (tu) ar fi trebuit sa poti veni
gelebilseydin > daca (tu) ai fi putut veni
Prezenta acestui sufix indica faptul ca o anume actiune poate fi facuta sau ca va fi facut tot
posibilul pentru a indeplini actiunea precizata la forma afrimativa, desigur. In fapt, acest
sufix este compus din 2 elemente distincte:
- (Y)E + BIL (derivat istoric din verbul bilmek = a sti)
Ca traducere in limba romana, verbul de conjugat va fi la invinitiv sau conjunctiv, verbul care isi
schimba forma este a putea.
Ce trebuie retinut e ca prima parte se conformeaza armoniei vocalice, in timp ce a doua isi
pastreaza forma, fiind un sufix inflexilbil. Astfel incat sunt patru forme posibile.
Pt. verbe a caror radacina se termina intr-o vocala:
- YEBIL
- YABIL
Pt. verbe a caror radacina se termina intr-o consoana:
-EBIL
-ABIL
Ex: Burada yzebilirsin. Poti inota aici.
imdi bu metin yazabilirsin. Acum poti scrie acest text.
O daha sonra arayabilir. El poate suna mai tarziu.
Ben gelebilirim. Eu pot sa vin/veni.
Ben gelebilir. Eu as putea sa vin/veni.
Ben gelebileceim. Eu voi putea sa vin/veni.
Pentru exercitiu, va sugerez sa luati cateva verbe (cevaplamak = a raspunde, kapamak = a
inchide, yapmak = a face, renmek = a invata), sa incercati sa vedeti ce forme capata la
prezent si aorist, si apoi sa va corectati cu WinMekMak (se descarca rapid, gratuit).

Verbul
Infinitiv, Timpuri, Verbul 15 septembrie 2010 Comments: 3
Oricate diferente ar fi intre limba turca si limba latina sau germana, gasim si aici verbul situat, in
cele mai multe cazuri, la finalul propozitiei.
Forma pe care o gasim in dictionar este infinitivul, care in turca apare marcat prin 2 sufixe:
-mak sau -mek, conform Regulii armoniei vocalice Sufix de tip (a) (vezi tabelul).
bakmak a privi, a vedea
yrmek a (se) plimba
istemek a placea
almak a lua
konumak a vorbi
retmek a preda
sylemek a spune
grmek a vedea
oturmak a sta
glmek a zambi
yzmek a innota
almak a munci
yazmak a scrie
Indepartand marca infinitivului -mak/-mek, se obtine radacina verbului, careia i se adauga
sufixele necesare pentru a obtine diversele timpuri, forma negativa sau interogativa. Aceste
sufixe se vor adauga intr-o ordine specifica si conform, desigur, Regulii armoniei vocalice, in
cele mai multe cazuri, fiind sufixe de Tip (b).
pmek > p- (a saruta)
amak > a- (a deschide, a porni)
Din ce am gasit eu prin resursele online, sunt peste 20 de timpuri (sursa) ale verbului, unele mai
des utilizate, altele mai rar, ca in orice limba Ce e cu adevarat surpizantor pentru mine, ca
roman care a incercat sa explice conjugarea verbelor personelor straine, e ca in turca conjugarea
este foarte regulata. Ba chiar sunt programe online sau soft-uri ce pot fi descarcate si care sa
conjuge un anumit verb.

Sufixele predicative A FI
Prezent, Timpuri, Verbul 21 septembrie 2010 Comments: 2

Sunt acele sufixe care indica starea unei persoane, numarul si persoana subiectului si indeplinesc
functia verbului a fi.
Sufixele predicative pentru PREZENT afirmativ sunt:
-(y)im
-sin
-dir
-(y)iz
-siniz
-dirler
De mentionat ca sunt Sufixe tip (b), conform Regulii armoniei vocalice (vezi tabelul) si isi
modifca forma in functie de ultima vocala a radacinii cuvantului de baza.
Litera (-y-) care apare este litera de legatura atunci cand cuvantul de baza se termina intr-o
vocala, pentru a evita intalnirea celor 2 vocale cea a cuvantului de baza si cea a sufixului.

Acum urmeaza o scurta prezentare pentru fiecare persoana in parte.


Pers. I, sg. formele sufixelor, in functie de ultima vocala a cuvantului de baza, sunt:
-(y)im
-(y)m
-(y)m
-(y)um
Gen > Genim. (tanar(a) > (Eu) sunt tanar(a).)
yi > yiyim. (bine > (Eu) sunt bine.)
Yal > Yalym. (batran(a) > (Eu) sunt batran(a).)
Mutlu > Mutluyum. (fericit(a) > (Eu) sunt fericit(a).)
Kt > Ktym. (rau/rea > (Eu) sunt rau/rea.)

Pers. a II-a, sg. formele sufixelor sunt:


-sin
-sn
-sn
-sun
Gen > Gensin. (tanar(a) > (Tu) esti tanar(a).)
yi > yisin. (bine > (Tu) esti bine.)
Yal > Yalsn. (batran(a) > (Tu) esti batran(a).)
Mutlu > Mutlusun. (fericit(a) > (Tu) esti fericit(a).)
Kt > Ktsn. (rau/rea > (Tu) esti rau/rea.)
Pers. a III-a, sg. formele sufixelor sunt:
-dir sau -tir
-dr sau -tr
-dr sau -tr
-dur sau -tur
In limbajul uzual se omite acest sufix. Se utilizeaza mai degraba pentru emfaza. Genul persoanei
se deduce din context.
Formele cu -t se folosesc atunci cand cuvantul de baza se termina in consoanele: p, , t, k , h , s,
.
Gen > Gen(tir). (tanar(a) > (El/ea) este tanar(a).)
yi > yi(dir). (bine > (El/ea) este bine.)
Yal > Yal(dr). (batran(a) > (El/ea) este batran(a).)
Mutlu > Mutlu(dur). (fericit(a) > (El/ea) este fericit(a).)
Kt > Kt(dr). (rau/rea > (El/ea) este rau/rea.)
Pers. I, pl. formele sufixelor, in functie de ultima vocala a cuvantului de baza, sunt:
-(y)iz
-(y)z
-(y)z
-(y)uz
Gen > Geniz. (tanar(a) > (Noi) suntem tineri(e).)
yi > yiyiz. (bine > (Noi) suntem bine.)
Yal > Yalyz. (batran(a) > (Noi) suntem batrani(e).)
Mutlu > Mutluyuz. (fericit(a) > (Noi) suntem fericiti(e).)
Kt > Ktyz. (rau/rea > (Noi) suntem rai/rele.)
Pers. a II-a, pl. formele sufixelor sunt:
-siniz
-snz

-snz
-sunuz
Gen > Gensiniz. (tanar(a) > (Voi) sunteti tineri(e).)
yi > yisiniz. (bine > (Voi) sunteti bine.)
Yal > Yalsnz. (batran(a) > (Voi) sunteti batrani(e).)
Mutlu > Mutlusunuz. (fericit(a) > (Voi) sunteti fericiti(e).)
Kt > Ktsnz. (rau/rea > (Voi) sunteti rai/rele.)
Pers. a III-a, pl. formele sufixelor sunt:
-dirler sau -tirler
-drlar sau -trlar
-drler sau -trler
-durlar sau -turlar
Pentru persoana a III-a plural, practic sa adauga marca pluralului -lar/-ler, ca Sufix Tip (a).
In limbajul uzual se foloseste doar -ler/-lar. Se utilizeaza mai degraba pentru emfaza. Genul
persoanelor se deduce din context.
Formele cu -t se folosesc atunci cand cuvantul de baza se termina in consoanele: p, , t, k , h , s,
.
Gen > Gen(tir)ler. (tanar(a) > (Ei/ele) sunt tineri(e).)
yi > yi(dir)ler. (bine > (Ei/ele) sunt bine.)
Yal > Yal(dr)lar. (batran(a) > (Ei/ele) sunt batrani(e).)
Mutlu > Mutlu(dur)lar. (fericit(a) > (Ei/ele) sunt fericiti(e).)
Kt > Kt(dr)ler. (rau/rea > (Ei/ele) sunt rai/rele.)

Prezentul simplu sau Aoristul Geni


Zaman/ Afirmativ pozitiv
Limba Turca, Prezent, Timpuri, Verbul 26 septembrie 2010 Comments: 5
este un timp care apartine modului indicativ si indica o actiune care se desfasoara in momentul
vorbirii.
Se formeaza astfel:
radacina verbului + -r- (-ar-/-er-)+ terminatii
-im
-sin
-iz

-siniz
-ler
Exemplu: imek - a bea
(ben) ierim eu beau
(sen) iersin tu bei
(o) ier el/ea bea
(biz) ieriz noi bem
(siz) iersiniz voi beti
(onlar) ierler - ei/ele beau
Observatii:
- daca radacina unui verb se termina intr-o vocala, se adauga direct -r-:
benze- > benzer (benzemek a semana)
anla- > anlar (anlamak a intelege)
koru- >korur (korumak a proteja)
de- > der (demek a spune)
-daca radacina verbului se termina cu o consoana, atunci intre consoana respectiva si -r- se
adauga o vocala (a sau e), conform Regulilor armoniei vocalice:
bin > biner (binmek a calari)
dn- > dner (dnmek a roti)
et- > eder (etmek a face)
yap- > yapar (yapmak - a face)
sun- > sunar- (sunmak a prezenta)
- la aceasta regula sunt 13 exceptii mai precis radacina a 13 verbe, care este monosilabica si
care face ca intre radacina si r sa se intercaleze i, , u sau ; majoritatea acestor verbe se
termina in l sau r.
bil- > bilir (bilmek a sti)
gel- > gelir (gelmek a veni)
ver- > verir (vermek a da)
gr- > grr (grmek a vedea)
l- > lr (lmek - a muri)
al- > alr (almak a lua)
lal- > kalr (kalmak a sta)
san- > sanr (sanmak a gandi, a presupune)
var- > varr (varmak a ajunge a nimeri)
bul- > bulur (bulmak a gasi, a descoperi)
dur- > durur (durmak a sta)
ol- > olur (olmak - a deveni, a fi, a se intampla)
vur- > vurur (vurmak a lovi, a ciocani)
- sunt si cateva radacini polisilabice care primesc i, , u sau :
imren- > imrenir (imrenmek a jindui, a dori)

spr- > sprr (sprmek a matura)


aldat- > aldatr (aldatmak a dezamagi)
konu- > konuur (konumak - a vorbi)

Cazurile substantivului sim durumlarda


Substantivul 12 noiembrie 2010 Comments: 10
- in limba turca sunt 6 cazuri si ca sa fie mai usor, voi declina un substantiv simplu: ev casa
1.NOMINATIV: ev / evler casa/casele
2.ACUZATIV: evi / evleri (pe) casa/(pe) casele
3.GENITIV:evin / evlerin al/a/ai/ale casei/ al/a/ai/ale caselor
4.DATIV:eve / evlere casei/caselor
5.ABLATIV: evde / evlerde de la casa/de la casele
6.LOCATIV: evden /evlerden in casa/ in casele
Generalitati despre cazuri cazuri:
- dupa cum se vede mai sus, declinarea unui substantiv se face prin adaugarea de sufixe; aceste
sufixe indeplinesc rolul unor prepozii in alte limbi, precum romana (se observa usor si in
traducerea de mai sus) sau engleza;
- aceste sufixe respecta regulile armoniei vocalice, astfel:
I) pentru N si Ac sufixele sunt de Tip (b)
II) pentru G, D, Ab si Loc sufixele sunt de Tip (a) vezi tabelul de mai jos

- pentru a evita intalnirea a doua vocale se folosesc litere de legatura; astfel se utilizeaza -npentru G si -y- pentru Ac si D;
- sufixul pentru plural se adauga radacinii cuvantului, inaintea sufixului pentru caz cum se
poate observa si mai sus;
- nu intotdeauna analogiile intre cazurile limbii romane si ale limbii turce sunt valabile si ma
refer aici la ablativ, locativ, care in romana sunt incluse in acuzativ;
- ca o sumarizare a regulilor dupa care se face declinarea substantivelor, urmariti tabelul urmator:

Tabel facut dupa G. Lewiss Turkish Grammar


Intr-un alt articol despre cazurile substantivelor am gasit urmatoarea clasificare:
- forma absoluta fara sufix forma cuvantului din dictionar;
- forma i marcheaza substantivul ca fiind subiectul unei actiuni;
- forma e implica semnificatia unei directii (asemenator prepozitiilor la, spre);
- forma de implica semnificatia unei pozitii (asemenator prepozitiilor in , pe, la);
- forma den implica semnificatia prepozitiei de la
- in limba turca un substantiv poate avea una din aceste 5 forme, care iau nastere prin adaugarea
de sufixe; acesta sufixe inlocuiesc unele dintre prepozitiile pe care le folosim noi pentru a marca
un anumit caz;
- o precizare importanta trebuie facuta: al doilea caz (forma -i), subiectul trebuie sa fie unul
specific substantivul trebuie sa fie articulat cu articol hotarat; se poate face o analogie cu limba
engleza, in functie de prezenta sau absenta articolului the, ca in exemplul urmator:
Bir kedi grdm. Am vazut o pisica. (in acest caz, desi pisica e subiectul actiunii, substantivul
este la forma absoluta, nefiind un subiect specific);
Kediyi grdm. Am vazut pisica. (in acest caz, substantivul a primit sufixul (+litera de
legatura), deoarece este un subiect specific se presupune ca a mai fost la un moment dat
mentionata aceasta pisica);
Exemple pentru fiecare dintre forme:
Bu bir ev. Aceasta este o casa.
Evi grdm. Am vazut casa
Eve git. Mergi acasa.(ev=casa, acasa)
Kalem masada. Creionul este pe masa.

Annen o odada. Mama ta e in acea camera.


Evden geldim. Vin de acasa.

Acuzativul smin Belirtme Durumu


Substantivul 19 ianuarie 2012 Comments: 3
Desi am mai prezentat pe blog cazurile substantivului (smin hlleri), mi-am propus ca in
urmatoarea perioada sa dezbat fiecare caz, mai pe larg, in cate un articol. Va fi destul de
complex, pentru ca vreau sa includ cat mai multe materiale din sursele care apar la finalul acestei
postari.
Incep seria de articole cu ACUZATIVUL - smin Belirtme Durumu.
Acest caz al substantivelor sau pronumelor este przent si in limba romana, unde exprim
complementele direct, indirect si curcumstantiale. In limba turca insa, apare o usoara diferenta.
Acuzativul in turca marcheaza obiectul definit de verb, acesta fiind o persoana, o vietate sau un
lucru. Aceastea poarta marca specificului, adica sunt fie descrise in detaliu, fie s-a mai facut
referire la acestea in trecut. Reiau exemplu de mai jos, care este edificator:
cazul absolut/ Nominativ:
Bir kedi grdm. Am vazut o pisica. (in acest caz, desi pisica e subiectul actiunii, substantivul
este la forma absoluta, nefiind un subiect specific);
cazul Acuzativ:
Kediyi grdm. Am vazut pisica. (in acest caz, substantivul a primit sufixul (+litera de
legatura), deoarece este un subiect specific se presupune ca a mai fost la un moment dat
mentionata aceasta pisica);
In limba turca nu exista articolul hotarat si practic se poate considera ca acuzativul corespunde
acestei absente. De exemplu, in limba romana avem:
o cas articol nehotarat
casa (aceea, ceva specific) articol hotarat
Astfel, marcarea (specificarea) poate fi facuta in mai multe feluri:
a. print-un articol demonstrativ (bu = acesta/aceasta)
bu gazeteyi karmak zor bir i sa publici acest ziar este o munca dificila
b.printr-un pronume personal, atasat ca sufix sau separat:
bizim evi kiralad a inchiriat casa noastra
c. utilizarea unui titlu specific:
Profesr selamlad l-a salutat pe profesor
d. prin utilizarea unui subtantiv propriu:
Adanay gezdik am fcut turul Adanei/orasului Adana

Cum se formeaza?
Substantivului sau pronumelui in acuzativ i se adauga sufixul (y)# Tipul b, conform armoniei
vocalice.
Totalitatea formelor sunt:
- -i/-/-u/- cand radacina cuvantului este o consoana
- -yi/-y/-yu/-y cand radacina se termina cu o vocala
- -ni/-n/-nu/-n cand radacina mai are un sufix si acesta se termina cu vocala: kapsn usa lui;
(vezi si Ordinea sufixelor pentru un substantiv).
1. Daca radacina cuvintului se termina cu o vocala se adauga yi, y, yu, y:
kpr kpry pod podul
ada aday insul insula
sandalye sandalyeyi scaun scaunul
kasko kaskoyu asigurare auto asigurarea auto
ar ary pia piaa
2. Daca radacina unui cuvant se termina cu o consoana, cu exceptia: , k, p, t, se adauga unul din
sufixele: i, , u,
sabah sabah diminea dimineaa
program program program programul
gnah gnah pcat pcatul
aktr aktr actor actorul
mizah mizah umor umorul
snr snr grani grania
avu avuu sergent sergentul
saray saray palat palatul
3. Daca ultima litera a unui cuvant este de obicei este transformata in c:
aa aac copac copacul
ha hac cruce crucea
sonu sonucu rezultat rezultatul
4. Daca ultima litera a cuvantului este k:
4a. In cele mai multe cazuri este transformata in .
parmak parma deget degetul
yatak yata pat patul
sokak soka strad strada
4b. Sunt cateva cuvinte monosilabice in care k se mentine:
ok oku sgeat sgeata
4c. Unele cuvinte care se termina in nk se modifica in ng la final:
ahenk ahengi armonie armonia
renk rengi culoare culoarea

5. Daca litera finala este p este transformata cel mai frecvent in b:


hesap hesab not (de plat) nota
orap orab ciorap ciorapul
arap arab vin vinul
6. Daca litera finala este t:
6a. In unele cuvinte isi pastreaza forma, t:
fiyat fiyat pre preul
at -at cal calul
ift ifti cuplu cuplul
6b. In altele este transformata in d:
kat kad hrtie hrtia
kurt kurdu lup lupul
Cazuri speciale:
A. Cuvintele terminate printr-o vocala si care prin adaugarea sufixului, duc la formarea de grupri
de trei litere, vocala-consoana-vocala, prima vocala din grup se pierde:
az - az > az gur gura
vakit vakt timp-timpul
gnl gnl suflet sufletul
ehir ehri oras orasul
(ca si la resim resmim imagine imaginea mea )
B. Substantivele proprii se separa de sufixe prin apostrof. Chiar daca se termina intr-o consoana
precum , k, p, t, nu se comporta ca substantivele comune, ci isi pastreaza forma. Doar adaugam
apostroful si sufixele corespunzatoare, precedate sau nu de -y-:
Marmaris Marmarisi
Meri Merii
stanbul stanbulu
Mehmet Mehmeti
Yunanistan Yunanistan
Marmara Marmaray
Bulgristan Bulgristan
C. Sunt si unele cuvinte care nu sunt de orgine turca si care nu se comporta conform regulii
armoniei vocalice. Acestea formeaza acuzativul astfel:
normal normali normal normalul
dikkat dikkati atentie atentia
saat saati ceas, or ceasul, ora
hayal hayali vis- visul
kontrol kontrol control controlul

Dativul smin Ynelme Durumu

Substantivul 8 februarie 2012 Scrie un comentariu


Acest articol are doua parti: mai intai prezint cum se formeaza dativul, iar mai apoi, in ce conditii
este utilizat.
In limba turca, pentru substantivele in cazul dativ se adauga sufixele urmatoare, conform regulii
armoniei vocalice:
-e/-a cand radacina se termina cu o consoana sau cand substantivul are deja un sufx care se
termina cu o consoana (vezi si ordinea sufixelor pt. substantiv);
-ye/-ya - numai cand radacina se termina cu o vocala (nu mai are alt sufix); -y- este litera de
legatura (buffer letter in engleza);
-ne/-na doar atunci cand substantivul in dativ are deja alt sufix care se termina intr-o vocala;
k ka iarna
arkada arkadaa prieten
snf snfa clasa
okul okula scoala
liman- limana port
polis polise polotie, politist
sabah- sabaha dimineata
kalem - kaleme creion
Cand litera de legatura -y- este adaugata unui substantiv care se termina cu o vocala, face ca
sufixul sa ia forma: -ye, -ya
banka bankaya banca
tepe tepeye deal
ansiklopedi ansiklopediye enciclopedie
ayna aynaya oglinda
kedi kediye pisica
su- suya apa
Daca discutam despre o extensie substantivul are deja un alt sufix, si la final are o consoana,
adaugam -e sau -a:
ev evim ev-im-e evime casa casei mele
gl - gller gl-ler-e gllere trandafir trandafiri trandafirilor
Utilizam litera de legatura -n-, cand adaugam sufixul dativului dupa un alt sufix, terminat cu o
vocala: -ne, -na
kedi kedisine pisica pisicii ei
baba babalarna tata tatalui lor
Aceasta modificare a literei de legatura, de la -y- la -n- ajuta ascultatorul sa-si dea seama daca
acel substantiv mai are deja alte sufixe sau nu.
Daca ultima litera a unui cuvant este este de obicei transformata in c:
kl klca sabie

ha haca cruce
pirin pirince orez
Daca ultima litera a unui cuvant este k, atunci:
- In majoritatea cazurilor este transformata in .
k a lumina
iek iee floare
meslek meslee profesie
- Sunt cateva cuvinte monosilabice care mentin litera k finala:
ok oka sageata
- Cateva cuvinte au parte de transformarea lui -k in -ng:
ahenk ahenge armonie
renk renge culoare
Daca ultima litera este p, este de obicei schimbata in b:
hap haba pastila
arap araba vin
orap oraba ciorap, soseta
Daca litera finala este t:
In unele ramane la fel:
ift ifte cuplu
tirt tirte tricou
st ste lapte
In timp ce in altele este transformata in d:
kat kada hartie
kurt kurda lup
Situatii speciale:
Cuvintele care au o vocala intre 2 consoane, de obicei pierd vocala:
resim resme tablou
vakit vakta timp
karn- karna abdomen
ehir ehre oras
Substantivele proprii un un statut special. In prmul rand ca sufixul se separa prin aportrof (). In
al doilea rand, nu se aplica regulile valabile pentru literele: k p t . Se adaugasufixele a, e sau ya,
ye dupa caz, conform armoniei vocalice:
Britanya - Britanyaya
Ankara Ankaraya
Marmaris Marmarise
Kbrs Kbrsa Cipru
Bulgristan Bulgristana Bulgaria
Exista si cateva cuvinte, imprmutate din alte limbi, care reprezinta exceptii de la regula armoniei
vocalice, cand formeaza dativul:
petrol - petrole petrol

dikkat dikkate atentie


saat - saate ora, ceas
normal normale
sembol sembole simbol
Cazul dativ, prezent in limba romana (raspunde la intrebarea cui? ), are in limba turca un rol
putin diferit. Inglobeaza insa alt tip de substantive, si anume pe cele din urmatoarele situatii:
a) Substantivul este subiectul indirect al unui verb:
mektubu Aliye gnderdim am trimis scrisoarea lui Ali
ocua bir palto alacaz vom cumpara un palton copilului/ pentru copil
b) Substantivul are semnificatia unei actiuni a unei directii de deplasare, corespunzator
sensului prepozitiilor la, spre (Comparativ cu limba engleza, se poate spuna ca acest caz tine
locul prepozitiilor to/for la, catre/pentru):
Trkiyeye dndler s-au intors in Turcia
yere dt a cazut pe pamant
ieyi masaya koydu a pus sticla pe masa
bir ormana gizlendiler s-au ascuns in padure
sandalyeye oturdum m-am asezat pe scaun ( Atentie: pentru a spune stateam pe scaun
sandalyede oturuyordum, se foloseste locativul, care va fi prezentat intr-o postare ulterioara)
c) Substantivul este scopul actiunii:
renci snava hazrlanyor studentul se pregateste pentru examinare
d) Pretul unui obiect
bunu kaa aldin? cat ai platit pe asta?

Ablativul smin kma Durumu


Limba Turca, Substantivul 9 februarie 2012 Un comentariu
Acest caz grupeaza substantivele care reprezinta conditia miscarii de indepartare, plecarea de
la Sufixele pentru ablativ sunt echivalentul prepozitiilor din, de la sau from, by, via din
engleza. Pe scurt, ablativul se obtine prin adaugarea sufixelor de mai jos, care vor respecta regula
armoniei vocalice:
-dan/-den se adauga cuvintelor, indiferent de litera finala, cu exceptia h, , f, s, t, k, p,
consoane tari.
-tan/-ten cand radacina se termina in: h, , f, s, t, k, p, . Un pont, pentru a retine mai usor
aceste litere este propozitia: hi fstk paa! (fistic deloc, paa!), care le include pe toate.
-nden/-ndan de adauga unui cuvant care are deja alt sufix si care termina cu o vocala.
Cuvintele care se termina in orice litera, cu exceptia h, , f, s, t, k, p, , au forma de ablativ
astfel:
turizm turizmden turism
hava havadan aer
okul okuldan scoala
program programdan program
snr snrdan granita

saray saraydan palat


pencere pencereden fereastra
bilim bilimden stiinta
Pentru cuvintele care se termina cu h, , f, s, t, k, p, , avem aparea modificarea din -den/-dan in
-ten/tan:
h
ruh ruhtan suflet, spirit
mizah mizahtan umor

ha hatan cruce
sonu sonutan rezultat
f
snf snftan clasa
raf raftan raft
s
prens prensten prin
makas makastan foarfeca
t
alet aletten unealta
edebiyat edebiyattan literatura
k
meslek meslekten profesie
yatak yataktan pat
p
hesap hesaptan nota (de plata)
arap araptan vin

ta tatan piatra
k ktan iarna
Substantivelor proprii li se aplica aceleasi reguli, cu diferenta ca sufixul este separat de
substantiv, printr-un apostrof ():
Topkap Topkapdan
Meri Meriten
Yunanistan Yunanistandan Grecia
Trkiye Trkiyeden
Antalya Antalyadan
Exista si cateva exceptii, a unor cuvinte de origine neturcica:
dikkat dikkatten atentie
harf harften litera
alkol alkolden alcool
kabul kabulden acceptare
sembol - sembolden simbol

Sunt mai multe situatii care desemneaza substantivele in ablativ:


a) Locul din care are loc actiunea:
ehirden ayrld el a plecat din oras
bu davran onu iinden edecek acest comportament il va face sa plece de la locul lui de
munca
b) Locul prin care are loc actiunea:
pencereden girdi el a intrat prin fereastra
hangi yoldan gidilir? pe care drum se merge?
sizi telefondan aryorlar esti cautat la telefon (ei te cauta prin intermediul telefonului)
c) Cauza actiunii:
alktan bitkin epuizat de foame
neden? de ce? (lit. din ce (cauza)?)
ondan de aceea (din cauza asta)
d) Al doilea termen al unei comparatii este in ablativ:
Trkiye Lbnandan byktr Turcia este mai mare decat Libanul
e) Ablativul contine si termenii care arata materialul din care un obiect este facut:
naylondan yazlm bir balk a o plasa de pescuit din nylon
f) Utilizarea partitivului:
komulardan biri unul dintre vecini
yelerden birka cativa dintre membri
g) Exprimarea pretului, dar intr-o forma diferita de a dativului:
bu elmalar katan aldn? cu cat (la ce pret) ai cumparat aceste mere?
Category Archives: Armonia sunetelor

Notarile lui David Pierce


Armonia sunetelor 13 iunie 2011 Comments: 2

Chiar daca scriu putin, tot mai pun mana pe cate o carte sau material de turca. Deunazi am gasit
acest document al lui David Pierce in care face cateva observatii cu privire la gramatica limbii
turce.
Matematician la origine (spre surprinderea mea), m-am bucurat sa vad ca are o contributie mai
vasta si puteti gasi articolele lui cu privire la limba turca, aici. E formidabila structura pe care o
da articolelor sale prin rigoare si spirit analitic. Din ce am inteles de pe site si articolul de pe
Wikipedia, Turkish Grammar este semnat tot de el.
Mi-a retinut atentia si mi-a placut in mod deosebit in articolul pe care l-am citit initial, notarea lui
cu privire la sufixele care respecta Regula armoniei vocalice.
Adica ce am notat eu in tabel cu Sufix Tip a, el noteaza cu @ si ce am notat cu Sufix Tip b,
noteaza cu #, astfel incat formula pentru cazuri de exemplu, devine:
nominativ: acuzativ: -(y)#
genitive: -(n)#n

dativ: -(y)@
locativ: -d@
ablativ: -d@n
Iar declinarea unui substantiv sau pronume se face, in functie de ultima vocala:
nominativ: ehir
acusativ: ehiri
genitive: ehirin
dativ: ehire
locativ: ehirde
ablativ: ehirden
Voi utiliza pe viitor aceasta codificare, pentru ca mi se pare extrem de utila.
Category Archives: Armonia sunetelor

Notarile lui David Pierce


Armonia sunetelor 13 iunie 2011 Comments: 2

Chiar daca scriu putin, tot mai pun mana pe cate o carte sau material de turca. Deunazi am gasit
acest document al lui David Pierce in care face cateva observatii cu privire la gramatica limbii
turce.
Matematician la origine (spre surprinderea mea), m-am bucurat sa vad ca are o contributie mai
vasta si puteti gasi articolele lui cu privire la limba turca, aici. E formidabila structura pe care o
da articolelor sale prin rigoare si spirit analitic. Din ce am inteles de pe site si articolul de pe
Wikipedia, Turkish Grammar este semnat tot de el.
Mi-a retinut atentia si mi-a placut in mod deosebit in articolul pe care l-am citit initial, notarea lui
cu privire la sufixele care respecta Regula armoniei vocalice.
Adica ce am notat eu in tabel cu Sufix Tip a, el noteaza cu @ si ce am notat cu Sufix Tip b,
noteaza cu #, astfel incat formula pentru cazuri de exemplu, devine:
nominativ: acuzativ: -(y)#
genitive: -(n)#n
dativ: -(y)@
locativ: -d@
ablativ: -d@n
Iar declinarea unui substantiv sau pronume se face, in functie de ultima vocala:
nominativ: ehir

acusativ: ehiri
genitive: ehirin
dativ: ehire
locativ: ehirde
ablativ: ehirden
Voi utiliza pe viitor aceasta codificare, pentru ca mi se pare extrem de utila.
Thank you, Mr. Pierce!

Litere de legatura
Armonia sunetelor 15 septembrie 2010 Comments: 10

Apar in limba turca unele situatii in care intre cuvantul de baza si sufixe sau doar intre sufixe se
insereaza o litera, in general, cu scopul de a separa vocalele (sursa). Cele trei litere cu rolul de
intermediar sunt: - s -, - y -, - n .
-S
- este utilizat pentru substantive, cu sufixele -i, -, -u, - (Sufix de Tip (b), vezi tabelul) pentru
persoana a III-a singular, cu scopul de a marca posesia.
kedi pisica > kedisi pisica lui/ei
emsiye umbrela > emsiyesi umbrela lui/ei
kap usa > kaps usa lui/ei
palto palton > paltosu paltonul lui/ei
araba masina > arabas masina lui/ei
Exceptie: Un caz mai special il reprezinta cuvantul su (apa). Acest substantiv va fi insotit da
litera de legatura de y si nu de s, pentru a evita forma susu. (sursa)
suyun sesi Sunetul apei
-Y
se utilizeaza pentru substantivele care se termina intr-o vocala, iar sufixul care urmeaza incepe
tot cu o vocala.
1. substantiv + sufix predicativ
yi > yiyim. (bine > (Eu) sunt bine.)
Hasta > Hastaym. (bolnav > (Eu) sunt bolnav.)
Fulbolcu > Futbolcuyum. (fotbalist > (Eu) sunt fotbalist.)
2. substantiv + sufix dativ
kedi > kediye [kedi-y-e] pisica > pisicii
banka > bankaya [banka-y-a] banca > bancii
baba > babaya [baba-y-a] tata > tatei

Atentie: Litera de legatura y - este utilizate in cazul substantivelor simple, care nu au primit
inca sufixe. In cazul in care un substantiv are deja un sufix terminat intr-o vocala si urmeaza un
altul, care incepe tot cu o vocala, in acest caz se utilizeaza ca litera de legatura -n-.
kedisi [kedi-s-i] pisica lui/ei > kedisine [kedi-s-i-n-e] pisicii lui/ei
bankas [banka-s-] banca lui/ei > bankasna [banka-s--n-a] bancii lui/ei
babalar [baba-lar] tatal lor > babalarna [baba-lar-n-a] tatalui
-N- (cu -da/-de si -dan/-den)
-da/-de (in, pe, la) si -dan/-den (de, prin). Ambele sunt sufixe de tip (a) vezi tabelul:
Sufixele -da/-de si -dan/-den se adauga in aceasta forma direct cuvantului de baza.
kedi kedide [kedi-de] kediden [kedi-den]
(pisica pe pisica de la pisica)
kap kapda [kap-da] kapdan [kap-dan]
(usa pe/la usa de la usa)
Daca sunt deja sufixe atasate cuvantului de baza, atunci -da/-de devin -nda/-nde, iar -dan/-den
> -ndan/-nden
kedisi kedisinde [kedi-si-n-de] kedisinden [kedi-si-n-den]
(pisica lui/ei pisicii lui/ei de la pisica lui/ei)
kaps kapsnda [kap-s-n-da] kapsndan [kap-s-n-dan]
(usa lui/ei pe/de la usa lui/ei usii lui/ei de la usa lui/ei)
Este o exceptie pentru aceasta litera de legatura -n-:
- pronumele interogativ ne (ce) ar fi trebuit la genitiv sa aiba forma ne+ -n- +- in > nenin, dar
este utilizat ca neyin.
Sursa articol

Armonia consoanelor
Armonia sunetelor 15 septembrie 2010 Comments: 2

pe langa atentia acordata vocalelor, trebuie luata in seama si o regula cu privire la consoane.
avem astfel, urmatoarele precizari (sursa):
1. daca un cuvant se termina in p, , t, k si urmeaza un sufix care incepe cu o vocala, litera finala
a cuvantului se schimba
pb
c

td
k
Exemple:
kitap carte
kitab cartea ei/lui
kazan profit
kazanc profitul lui/ei
kilit incuietoare
kilidi incuietoarea lui/ei
kpek caine
kpeiniz cainele vostru
2. daca un cuvant se termina in urmatoarele consoane h, , f, s, t, k, p, , iar sufixul care trebuie
adaugat incepe cu d, aceasta devine t [d t]. (Un pont, pentru a retine mai usor aceste litere
este propozitia: hi fstk paa! (fistic deloc, paa!), care le include pe toate.)
Exemple:
kpek caine
kpek + den ten kpekten de la caine
sabah dimineata
sabah + dan tan sabahtan de dimineata
giri iesire
giri + de te girite la iesire
3. daca un cuvant care nu e verb se termina cu o vocala urmata de -k, atunci acesta devine - in
fata unui sufix care incepe cu o vocala:
ayak > aya piciorul > piciorul meu
sokak> soka strada > strada mea
Exceptie: hukuk > hukuku lege

Armonia vocalica
Alfabet, Armonia sunetelor 14 septembrie 2010 Comments: 24

Armonia vocalica ste un concept extrem de important pentru limba turca. Pentru a putea
conjuga un verb sau pentru a declina un substantiv ori adjectiv, e nevoie sa vedem ce regula se
aplica. In limba turca clasificata ca o limba aglutinanta aceste procese se fac adaugand sufixe
la cuvantul de baza, iar aceste sufixe sunt supuse unor reguli. Mai precis, vocala din sufix(e)
este/sunt determinata(e) de ultima vocala a cuvantului de baza.
ev
evler
evin
casa
eviniz
casa
evim
casa
evlerinizin
caselor
evlerinizden
din
casele
evlerinizdendi
el/ea
era
din
Evinizdeyim.
(Eu)
sunt
in
Evinizdeymiim.
(Eu)
as
fi
fost
in
Evinizde miyim? Sunt (eu) in casa voastra? (sursa)

casa
casa
casa

cas(a)
case*
ta
voastra
mea
voastre
voastre
voastra
voastra.
voastra.

Astfel, cuvantul capata o forma de silabe aproape repetitive, armonioase din punctul de vedere al
sunetelor.
Dupa cum am precizat cand am prezentat alfabetul, sunt 8 vocale in limba turca:
AEIOU
Sunt clasificate in mai multe clase:
- vocale anterioare: e, i, , (A-undotted in engleza)
- vocale posterioare: a, , o, u(E-dotted in engleza)
O alta clasificare gasita in engleza este (nu am gasit corespondenta in romana):
- rotunde: o, u, ,
- nerotunde: a, e, i, .
Astfel ca, sufixele din limba turca sunt de doua tipuri:
Tip (a) care contin vocalele a sau e. Astfel aceste sufixe se armonizeaza cu a, daca ultima
vocala a cuvantului este a, , o, u si cu e, daca ultima vocala a cuvantului este e, i, , .
Tip (b) - care contin vocalele i, , u, .

Observatii:
- aceste reguli de armonie nu se aplica in urmatoarele situatii:
> cand avem de a face cu cuvinte compuse (sunt considerate cuvinte separate):
bu+gn>bugn aceasta+zi>astazi
>cand sunt folosite sufixe invariabile precum -iyor, -da;
> cand e vorba de imprumuturi din alte limbi;
> in cazul unor cuvinte vechi trucesti, ca: anne mama sau karde frate/sora, care nu respecta
regula armoniei, avand forme de tipul: ana si, respectiv, karnda.