BILET NR.

2
I.
Cat. I.XI - CONTABILITATE
Problema nr. 39
SC ALPHA SRL a cumparat un robot pentru operatiunile sale de productie, cu un cost
de 1.440.000 USD la inceputul anului 1. Robotul are o durata estimata de functionare de 4 ani si o
valoare reziduala de 120.000 USD. De asemenea, se estimeaza ca robotul va functiona 20.000 ore .
In anul 1 robotul a lucrat 6.000 ore pe an, in anul 2 8.000 ore pe an, in anul 3 4.000 ore pe an si in
anul 4 2.000 ore.
1. Calculati amortizarea anuala si valoarea ramasa de amortizat a robotului pentru fiecare an,
aplicand urmatoarele metode de amortizare: a. metoda liniara, b. metoda productiei, c. metoda
degresiva fara influenta uzurii morale.
2. Ce concluzii se pot extrage din evolutia (graficelelor) amortizarii anuale si a valorii ramase de
amortizat de la punctul 1?
Obs: AD1 cota de amortizare liniara * 1.5; aplicarea cotei AD1 la valoarea ramasa pana in
momentul in care amortizarea degresiva este egala sau mai mica cu/decat amortizarea anuala
calculata prin raportul intre valoarea ramasa si numarul de ani de utilizare ramasi.

Rezolvare : -------------Problema nr. 42

Care sunt destinatiile, in ordinea in care acestea se au in vedere, pentru repartizarea profitului
net la entitatile economice cu capital privat?

Rezolvare:
Profitul contabil net se repartizeaz, in mod provizoriu, de regul la sfaritul exerciiului
financiar, pe urmtoarele destinaii:
a) destinaii prevzute obligatoriu de lege: rezerve legale, acoperirea pierderilor contabile din
anii precedeni, vrsminte la bugetul statului, surse proprii de finanare aferente profitului
rezultat din vanzri de active, respectiv aferente facilitilor fiscale la impozitul
pe profit;
b) destinaii stabilite prin actul constitutiv al societii: rezerve statutare;
c) destinaii hotrate de adunarea general a acionarilor sau asociailor: surse proprii de
finanare, alte rezerve, participarea salariailor la profit, dividende, capital social.
Problema nr. 45
La o societate comerciala, capitalul social este de 1500 lei, rezerve 300 lei, numar de actiuni
600; valoarea nominala a unei actiuni este de 2,5 lei/buc. Se hotaraste reducerea capitalului social
1

prin rascumpararea si anularea a 10% din numarul actiunilor emise. Pretul de rascumparare al unei
actiuni este de 3,2 lei. Care sunt sumele si inregistrarile contabile aferente acestor operatiuni?
Rezolvare:

Valoarea nominala = 2,5 lei/actiune

10% actiuni = 600 * 10% = 60 actiuni urmeaza a fi anulate
60 * 2,5 lei/actiune = 150 lei diminuarea capitalului social
60 * 3,2 lei/actiune = 192 lei valoarea de rascumparare a celor 60 actiuni
Rascumpararea actiunilor se va inregistra astfel :
109 = 5121

192 lei

Reducerea capitalului social cu valoarea nominala a actiunilor si anularea acestora:

%
=
109
192 lei
Actiuni proprii
1012
Capital subscris
varsat
149
Pierderi legate de
emiterea,rascumpa
rarea,vanzarea,ced
area cu titlu gratuit
sau anularea
instrumentelor de
capitaluri

150 lei

42 lei

Problema nr. 48
In cursul lunii noiembrie N, societatea a achizitionat un teren in valoare de 50.000 EUR pentru
care s-a obtinut o finantare de la banca in valoare de 45.000 Eur pe 2 ani la o rata a dobanzii de 8%.
Care este tratamentul contabil al costului imprumutului in conformitate cu Ordinul 3055? Efectuati
inregistrarile contabile aferente achizitiei terenului si ale primului an de finantare

Rezolvare:

Achizitionare teren:

2111
Terenuri

461
Furnizori de

50000 eur
2

imobilizari

Primirea finantarii:

5124
Conturi banci in
Valuta

1621
Crdite bancare pe
termen lung

45000 eur

Dobanda:
45.000 eur x 8% x 2 = 7.200 eur
666
Cheltuieli cu
dobanzile

1682
Dobnzi aferente
creditelor bancare
pe termen lung

7200 eur

Plata dobanzii in anul N:

45.000 x 8% x 2/12 = 600 eur
1682

5124

600 eur

Plata dobanzii in anul N+1:

45.000 x 8% x 1an = 3.600
1682

5124

3.600 eur

Plata dobanzii in anul N+2:

45.000 x 8% x 10/12 = 3.000 eur
1682

5124

3.000 eur

Problema nr. 51
Situatia stocurilor unei societi comerciale este:
01.08. stoc iniial 5.000 buc. x 4.000 lei/buc.; intrri: pe 05.08 2.000 buc. x 6.000 lei/buc.,
pe 09.08 3.000 buc. x 7.000 lei/buc., pe 25.08 6.000 buc. x3.000 lei/buc., pe 30.08 1.000 buc. x
1.500 lei/buc.;
ieiri: pe 18.08 8.000 buc. si pe 28.08 4.000 buc.

Care este valoarea ieirilor din data de 28.08 i a stocului final evaluat prin metoda costului mediu
ponderat calculat dup fiecare operaie de intrare?

Rezolvare:
Stoc initial: 5.000 buc. x 4.000 lei/buc = 20.000.000 lei
Intrari:
05.08: 2.000 buc. x 6.000 lei/buc = 12.000.000 lei
09.08: 3.000 buc. x 7.000 lei/buc = 21.000.000.lei
25.08: 6.000 buc. x3.000 lei/buc = 18.000.000 lei
30.08: 1.000 buc. x 1.500 lei/buc. = 1.500.000 lei
La fiecare operatie de intrare vom calcula costul mediu ponderat dupa cum urmeaza:
Val 01.08+Val 05.08
Q 01.08+Q 05.08

= 20.000.000+12.000.000 = 4.571
5.000 + 2.000

Val 01.08+Val 05.08+Val 09.08 = 20.000.000 + 12.000.000 +21.000.000 = 5.300

Q01.08+Q05.08+Q09.08
5.000 + 2.000 + 3.000
Val Stoc 18.08+Val 25.08 = 10.600.000 + 18.000.000 = 3.575
Q Stoc 18.08+Q25.08
2.000 +6.000
Val Stoc 28.08+Val 30.08 = 14.300.000 + 1.500.000 = 3.160
Q Stoc 28.08+Q30.08
4.000 + 1.000
Data
Q

Intrari
PU
Valoare
20.000.00
0
12.000.00
0

5.000

Stoc
PUCMP
4.000

Stoc
01.08
Intrare
05.08

5.000

4.000

2.000

6.000

7.000

4.571

Intrare
09.08
Iesire
18.08
Intrare
25.08
Iesire
28.08
Intrare
30.08

3.000

7.000

21.000.00
0

10.000

5.300

2.000

5.300

8.000

3.575

4.000

3.575

5.000

3160

8.000
6.000

3.000

1.500

5.300

42.400.00
0

18.000.00
0
4.000

1.000

Iesiri
CMP
Valoare

1.500.000

3.575

14.300.00
0

Valoare
20.000.00
0
32.000.00
0
53.000.00
0
10.600.00
0
28.600.00
0
14.300.00
0
15.800.00
0
4

La data de 28.08 valoarea iesirilor este de 14.300.000 si valoarea stocului final evaluat prin
metoda CMP este de 15.800.000.

Problema nr. 54
O ntreprindere de vnzri cu amnuntul, exclusiv TVA, are bunuri disponibile pentru vnzare
n valoare de 1.000.000 lei pre cu amnuntul i 600.000 lei cost de cumprare, i un stoc final n
valoare de 100.000 lei pre cu amnuntul.
Care este costul estimat al bunurilor vndute?

Rezolvare:
Valoare stoc initial marfuri = 1.000.000 lei
Cost de cumparare = 600.000 lei
Valoare stoc final marfuri = 100.000 lei
Valoare rulaj marfuri vandute = 1.000.000 100.000 = 900.000 lei
Cost marfuri vandute = 900.000 lei x (600.000 lei / 1.000.000 lei) = 540.000 lei
Problema nr. 57
O societate comercial emite 5.000 obligaiuni avnd valoarea nominal 20.000 lei; valoarea
de emisiune este de 18.000 lei i valoarea de rambursare este de 21.000 lei. Durata mprumutului este
de 5 ani, iar dobnda anual este de 20%. Care sunt nregistrrile specifice emiterii acestui mprumut
obligatar.

Rezolvare:
Emiterea obligatiunilor:
%
=
161
21.000 lei
Imprumuturi din emisiuni
de obligatiuni
461
18.000
Debitori diversi
169
3.000 (21.000 18.000)
Prime privind
rambursarea de obligatiuni
Incasarea imprumutului
5121
=
461
18.000 lei
Conturi la
Debitori diversi
banci

Inregistrari contabile la 31.12.N+1

Inregistrarea si plata dobanzii:

666
=
1681
Cheltuielile privind
Dobanzi aferente imprumuturilor
dobanzile
din emisiuni de obligatiuni
Dobanda: 20.000 x 20% = 4.000 lei /an
1681
=
Dobanzi aferente imprumuturilor
din emisiuni de obligatiuni
-

5121
Conturi la
banci

4.000 lei

4.000 lei

Amortizarea primelor de rambursare: 3.000 lei / 5 ani = 600 lei/an

6868
=
169
600 lei
Chelt. financiare privind
Prime privind
amortiz primelor de rambursare
rambursarea de obligatiuni
a obligatiunilor
- Rambursarea primei transe de obligatiuni
5.000 obligatiuni/5 = 1.000 oblig/an: vom considera ca rambursarease va face in 5
transe egale.
21.000 lei / 5 ani = 4.200 lei/an
161

5121

4.200 lei

Inregistrari contabile la 31.12.N+2

-

Inregistrarea si plata dobanzii:

666
=
1681
Cheltuielile privind
Dobanzi aferente imprumuturilor
dobanzile
din emisiuni de obligatiuni
Dobanda: 16.000 x 20% = 3.200 lei /an
1681
=
Dobanzi aferente imprumuturilor
din emisiuni de obligatiuni
-

5121
Conturi la
banci

3.200 lei

3.200 lei

Amortizarea primelor de rambursare: 3.000 lei / 5 ani = 600 lei/an

6868
=
169
600 lei
Chelt. financiare privind
Prime privind
amortiz primelor de rambursare
rambursarea de obligatiuni
a obligatiunilor
- Rambursare a doua transa de obligatiuni
6

5.000 obligatiuni/5 = 1.000 oblig/an: vom considera ca rambursarea se va face in 5

transe egale.
21.000 lei / 5 ani = 4.200 lei/an
161

5121

4.200 lei

Inregistrari contabile la 31.12.N+3

-

Inregistrarea si plata dobanzii:

666
=
1681
Cheltuielile privind
Dobanzi aferente imprumuturilor
dobanzile
din emisiuni de obligatiuni
Dobanda: 12.000 x 20% = 2.4 00 lei /an
1681
=
Dobanzi aferente imprumuturilor
din emisiuni de obligatiuni
-

5121
Conturi la
banci

2.400 lei

2.400 lei

Amortizarea primelor de rambursare: 3.000 lei / 5 ani = 600 lei/an

6868
=
169
600 lei
Chelt. financiare privind
Prime privind
amortiz primelor de rambursare
rambursarea de obligatiuni
a obligatiunilor
- Rambursare a treia transa de obligatiuni
5.000 obligatiuni/5 = 1.000 oblig/an: vom considera ca rambursarea se va face in 5
transe egale.
21.000 lei / 5 ani = 4.200 lei/an
161

5121

4.200 lei

Inregistrari contabile la 31.12.N+4

-

Inregistrarea si plata dobanzii:

666
=
1681
Cheltuielile privind
Dobanzi aferente imprumuturilor
dobanzile
din emisiuni de obligatiuni

1.600 lei

Dobanda: 8.000 x 20% = 1.600 lei /an

1681
=
Dobanzi aferente imprumuturilor
din emisiuni de obligatiuni
-

5121
Conturi la
banci

1.600 lei

Amortizarea primelor de rambursare: 3.000 lei / 5 ani = 600 lei/an

6868
=
169
600 lei
Chelt. financiare privind
Prime privind
amortiz primelor de rambursare
rambursarea de obligatiuni
a obligatiunilor
- Rambursare a patra transa de obligatiuni:
5.000 obligatiuni/5 = 1.000 oblig/an: vom considera ca rambursarea se va face in 5
transe egale.
21.000 lei / 5 ani = 4.200 lei/an
161

5121

4.200 lei

Inregistrari contabile la 31.12.N+5

666
Cheltuielile privind
dobanzile

Inregistrarea si plata dobanzii:

=
1681
Dobanzi aferente imprumuturilor
din emisiuni de obligatiuni

Dobanda: 4.000 x 20% = 800 lei /an

1681
=
Dobanzi aferente imprumuturilor
din emisiuni de obligatiuni
-

5121
Conturi la
banci

800 lei

800 lei

Amortizarea primelor de rambursare: 3.000 lei / 5 ani = 600 lei/an

6868
=
169
600 lei
Chelt. financiare privind
Prime privind
amortiz primelor de rambursare
rambursarea de obligatiuni
a obligatiunilor
- Rambursare a ultimei transe de obligatiuni:
5.000 obligatiuni/5 = 1.000 oblig/an: vom considera ca rambursarea se va face in 5
transe egale.
21.000 lei / 5 ani = 4.200 lei/an

161

5121

4.200 lei

Problema nr. 60
Dispunei de urmtoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniial 2.000 buc. a
500 lei/buc.; intrri 1.000 buc. a 800 lei/buc.; ieiri 1.800 buc. Care este valoarea iesirilor si a
stocului final determinate dup metodele: preului mediu (PM) si FIFO.

Rezolvare:
Stoc initial:2.000 buc. x 500 lei/buc.= 1.000.000 lei
Intrari: 1.000 buc. X 800 lei/buc = 800.000 lei
Iesiri: 1.800 buc.
Metoda FIFO:
Iesiri: 1.800 buc. X 500 lei = 900.000 lei
Stoc final:
200 buc x 500 lei = 100.000 lei
1.000 buc x 800 lei = 800.000 lei
TOTAL: 900.000 lei
Metoda PM:

PM = (Valoarea stocului la PMP la finalul lunii precedente + Valoarea intrarilor din luna) /
(Stocul la finalul lunii precedente + Cantitatea intrata in timpul lunii curente)
PM = 1.000.000 + 800.000 = 600 lei
2000 + 1000
Iesiri: 1.800 buc x 600 lei = 1.080.000 lei
Stoc final:
Stoc initial:2.000 buc. x 500 lei/buc.= 1.000.000 lei
Intrari: 1.000 buc. X 800 lei/buc = 800.000 lei
Iesiri: 1.800 buc. X 600 lei/buc = 1.080.000 lei
TOTAL : 720.000 lei

Problema nr. 63
Furnizorul A livreaz clientului B materii prime n valoare de 5.000 lei + TVA19%. Cu
ocazia recepiei faptice comisia constat bunuri degradate din cauza cruului n valoare de 2.000
lei. Cruul factureaz clientului B servicii de transport n valoare de 3.500 lei + TVA 24%.
9

Rezolvare :

Vanzare materii prime Furnizor A catre Client B:

4111

%
707
4427

5.950 lei
5.000
950

Achizitii materii prime - B

%

401

5.950 lei

301

5.000

4427

950

Inregistrarea bunurilor degradate:

658 = 301

2.000 lei

Carausul factureaza clientului B servicii de transport in valoare de 3.500 lei + TVA 24%
4111

%
704

4.340 lei
3.500

4427
840
Inregistrarea facturii de transport de catre B
%

401

4.340 lei

628

3.500

4426

840

II.
Cat. II. - Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare
Problema nr. 19
Coninutul raportului de audit.
Raportul de audit trebuie s contin:

10

relatia contractual de executare a misiunii de audit;

observatiile reiesite din diverse verificari;
informatiile a cror mentiune n raport este prevazut expres de lege;
oferirea garantiei pentru actionari si terti c un personal calificat a obtinut
asigurarea c situatiile financiare ofer o imagine fidela, clar si complet
pozitiei financiare, performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii;
- mentiunea c situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar:
mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii;
- descrierea obiectivelor i natura misiunii de audit;
- situatiile care fac s apar incertitudini;
- natura i locul observatiilor n raport.
Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele
elemente de baza: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzand natura i
intinderea lucrrilor de audit, paragraful opiniei, semnatura, adresa i data raportului.

Problema nr. 27

Planul de misiune: coninut, rol.

Planul de misiune este programul general de munc n care sunt sintetizate toate
informaiile obinute pe baza crora s poat fi orientat i planificat misiunea de audit. Este
documentul care servete ca instrument de baz pentru toi intervenanii de-a lungul ntregii
misiuni de audit.
IAS nu prevede un Redactarea planului de misiune i pe aceast baz a programului de munc
presupune:
alegerea membrilor echipei n funcie de experiena i cunotinele lor n sectorul de activitate
al intreprinderii;
repartizarea lucrrilor pe oameni, n timp i n spaiu (subuniti, filiale n ar i n strintate
etc.);
utilizarea lucrrilor realizate de auditorul intern al intreprinderii de ali auditori externi sau
experi;
coordonarea cu auditorii de la societile-surori i de la societatea-mam;
solicitarea de specialiti pentru studierea sistemelor i datelor informatizate n orice alte
domenii (juridic, fiscal, tehnic etc.);
calendarul edinelor AGA i CA;
termenul de depunere a raportului.
Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la:
11

lucrrile de efectuat, mijloacele necesare, datele interveniilor n teren, rapoarte i relaii de

stabilit, bugetul de timp i costurile angajate.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 300 intitulat Planificarea lucrrilor de audit
prevede obligaia planificrii activitii de audit ca o msur de asigurare c aceast activitate se
realizeaz de o manier eficient.
IAS nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma i fondul
acestuia variind n funcie de talia intreprinderii, complexitatea auditului, metodologia i
tehnologia specificat utilizat de auditor; din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se
refer la: cunoaterea activitilor intreprinderii, nelegerea sistemului contabil i de control
intern, riscul i pragul de semnificaie, natura calendarului i ntinderea procedurilor de audit i
coordonarea, conducerea, supravegherea i revizuirea lucrrilor.
Problema nr. 137
Circumstane sau evenimente care ridic riscul de fraud sau de eroare sunt:
a) aspecte privind integritatea sau competena conducerii;
b) elemente probante insuficiente;
c) informaii din mass-media.
Problema nr. 146
Incertitudini grave i multiple pot conduce auditorul la:
a) formularea unor rezerve;
b) formularea unei opinii defavorabile;
c) imposibilitatea exprimrii unor opinii.
Cat. IV- Evaluarea ntreprinderilor
Problema nr. 18
Situaia stocurilor de materii prime ncursul lunii august este: 1.08. sold iniial 10 buc x
1 lei/bucat; 5.08. intrri 20 buc x 2 lei/bucat; 10.08. intrri 30 buc x 3 lei/bucat; 20.08 intrri 40
buc x 4 lei/bucat; 30.08. intrri 5 bucx 4,5 lei/bucat; ieiri pe 18.08. 55 buc i pe 25.08 43 buc. La
ieirea din gestiune se utilizeazmetoda FIFO (primulintrat primulieit).
Stabilii valoarea ieirilor din 25.08.
Rezolvare :
01.08: Sold initial:10 buc x 1 lei/buc = 10 lei
Intrari:
05.08: 20 buc x 2 lei/buc = 40 lei
12

10.08: 30 buc x 3 lei/buc = 90 lei

20.08: 40 buc x 4 lei/buc = 160 lei
30.08: 5 buc x 4.5 lei/buc = 22.5 lei

Iesiri:
18.08: 55 buc- 10 buc x 1 lei/buc = 10 lei
20 buc x 2 lei/buc = 40 lei
25 buc x 3 lei/buc = 75 lei
Total valoare 18.08: 125 lei
25.08: 43 buc - 5 buc x 3 lei/buc = 15 lei
38 buc x 4 lei/buc = 152 lei
Total valoare 25.08: 167 lei

Problema nr. 26
Care din urmtoarele categorii de factori fac necesar pozitionarea sistematic a ntreprinderii
pe piat:
a) factori legati de existenta preturilor libere;
b) inflatia;
c) politicile de restructurare.

Aplicaia 6.
Pentru o ntreprindere se cunosc urmtoarele date referitoare la exerciiul curent N i urmtorii 3 ani
(date previzionate):
- mii leiNr.crt.
Indicatori/ N
N+1
N+2
N+3
Anul
1
Venituri
12500
13.000
12.800
13.500
brute
2
Profit brut 1.300
1.400
1.500
1.600
Se mai cunosc:
cota de impozit pe profit = 16 %
rata anual a dobnzii la titlurile de stat =
14%
rata anuala a inflatiei
= 6%
riscul este mediu
capital social
= 2.000 lei
valoarea nominala a actiunii = 25 lei
13

valoarea bursiera a actiunii = 30 lei

profitul net = 1.500 lei.
Sa se determine valoarea de de randament medie.

Rezolvare : ----------------------------

Cat. V. Fuziuni si divizari

Problema nr. 13
Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Se
cunosc urmtoarele date: Societatea A: active diverse 60.000 lei, datorii 10.000 lei, numr de
aciuni 10.000 titluri, valoarea nominal a unei aciuni 3,5 lei/aciune. Societatea B: capital social
30.000 lei, rezerve 10.000 lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 15.000 lei.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emis i prima de fuziune.
Rezolvare :

Societatea A:
Active diverse : 60.000 lei
(-) Datorii: 10.000 lei
Activ net contabil = 50.000 lei
Nr. Actiuni: 10.000
VMC(A) = 50.000 lei / 10.000 act = 5 lei/act
Societatea B:
Capital social:

30.000 lei

Rezerve: 10.000 lei

Plusvaloare din reeval imobilizarilor: 15.000 lei
Activ net contabil = 55.000 lei
Numarul de actiuni ce trebuie emise este 55.000 lei / 5lei act = 11.000 actiuni.
La societatea A in urma fuziunii :
Capitalul propriu creste cu

55.000 lei

Capitalul social creste cu 11.000 act

emise x 3.5 lei/ act (valoarea nominala a unei act.) 38.500 lei
Prima fuziune : 93.500 lei.
14

Problema nr. 18
Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor
dou societi este: Societatea A: capital social 60.000 lei mprit n 6.000 de aciuni, rezerve 40.000
lei, plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 20.000 lei. Societatea B: active diverse 80.000 lei,
datorii 30.000 lei, numr de aciuni 8.000 de titluri.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emis de societatea A dac ea absoarbe pe B.
Rezolvare :

Societatea A:
Capital social:

60.000 lei

+ Rezerve: 40.000 lei

+ Plusvaloare din reeval imobilizarilor: 20.000 lei
Activ net contabil = 120 .000 lei
Nr. Actiuni: 6.000
VMC(A) = 120.000 lei / 6.000 act = 20.000 lei/act
Societatea B:
Active diverse : 80.000 lei
(-) Datorii: 30.000 lei
Activ net contabil = 50.000 lei
Numarul de actiuni ce trebuie emise este 50.000 lei / 20.000lei act = 2,5 actiuni.

Cat. X. - Organizarea auditului intern i controlul intern

Problema nr. 19
Ce categorii de audit intern cunoasteti ?

Auditul intern poate fi: audit de regularitate (conformitate); audit de eficacitate; audit de
management; audit de strategie.
a) Auditul de regularitate (conformitate):
examineaz si apreciaz dac regulile si procedurile sunt bine aplicate, dac se respect
organigramele, sistemele de informare etc.;
15

 are la baz un sistem de referint si actioneaz prin constatri si completri privind aplicarea,
interpretarea, eventualele deficite sau dezechilibre produse si consecintele acestora, pe care le
raporteaz managementului entittii economice;
are ca scop compararea realittii cu sistemul de referint adecvat;
examineaz dac sunt respectate:
dispozitiile, regulile si procedurile definite pentru entitate;
reglementrile care au legtur cu securitatea entittii.
Examinarea cuprinde modalittile de contabilizare a operatiunilor entittii si reguli de
contabilizare analitic.
b) Auditul de eficacitate:
se refer la calitate si nu la un sistem de referint. Se are in vedere c eficacitatea se refer la
calitatea activittii si a rezultatelor obtinute prin respectarea regulilor adoptate de entitatea
economic, dar eficacitatea depinde de modul in care s-a desfsurat efectiv activitatea;
se poate numi si audit de performant, care reflect calitatea msurilor adoptate prin rezultatele
inregistrate. Eficacitatea reprezint atingerea obiectivelor fixate, respectiv, rspunsul entittii
economice la asteptri, iar eficienta inseamn a face cat mai bine posibil, respectiv, a obtine cea
mai bun calitate in ce priveste cunostintele, comportamentele si comunicarea.
Intrebarea esential in auditul de eficacitate este dac gestionarea entittii este exercitat cu
maximum de eficacitate si eficient, avandu-se in vedere dac obiectivele fixate:
pot fi si sunt atinse cu maximum de eficacitate;
pot fi imbunttite, depsite cu maximum de eficient.
Examinarea are in vedere care sunt indicatorii, sistemele de informare folosite, msurile care pot
fi luate pentru ca dispozitiile, regulile, procedurile etc. s fie cat mai bine adaptate pentru
eliminarea disfunctiilor si insuficientelor in gestionarea entittii economice.
c) Auditul de management:
examineaz si se asigur c exist o politic de management si in ce msur aceasta este
exprimat cu claritate de cel care o are in responsabilitate;
analizeaz modul in care politica sectorial corespunde strategiei entittii economice sau
politicilor cuprinse si rezultate din strategie;
cerceteaz si se asigur c pe teren, politica este cunoscut, inteleas si aplicat corespunztor.
Se are in vedere conformitatea intre politic si aplicarea sa;
are ca scop s vad dac misiunea responsabililor de activitti din structura entittii economice
este clar definit si dac se refer la: prevenirea tuturor incidentelor si penelor de functionare;
reducerea bugetului la costuri minime; cresterea duratei de functionare a instalatiilor. In functie
de rspunsurile la aceste intrebri auditul intern se asigur c politica de gestiune este conform
cu strategia entittii.
d) Auditul de strategie:
examineaz dac exist o strategie definit si aprobat si dac aceasta se aplic;
reprezint o confruntare intre toate politicile si strategiile entittii economice cu mediul in care
aceasta se afl pentru aprecierea coerentei globale;
se limiteaz la semnalarea incoerentelor partiale si are menirea s faciliteze asigurarea
coerentei globale.
III.

16

Cat. III. - Expertiza contabil

Problema nr. 18
Enumerati faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

Princialele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului sunt:
Comportament necuviincios fata de membri Corpului, de reprezetantul MFP sau de alti
participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si controlale Corpului;
Absenta nemotivata de la intrunirea AG a filialei ;
Nerespectarea dispozitiilor Codului, privind conduita etica si profesionala a expertilor
contabili si contabililor autorizati din Romania, referitoare la publicitate;
Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare profesionala,
reglementate prin normele emise de Corp;
Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza
unui contract , in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie: EC,
CA;
Nerespectarea obligatiilor de pastrare a secretului professional;
Nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor, in scopul sustragerii de la plata
cotizatiei stabilite de Regulament;
Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului a documentelor privind
activitatea profesionla.

Problema nr. 26
S.C. LOTUS S.R.L. din Baia Mare, str. Victoriei nr. 84, J 24/564/2008, CUI RO 2136548
a depus contestaie mpotriva Deciziei de impunere nr. 2193/12.02.2013 pentru suma de 800 lei
reprezentnd impozit pe profit de plat stabilit suplimentar i 72 lei majorri de ntrziere,
contestaie care a fost respins ca nentemeiat, prin Decizia de soluionare a contestaiei nr.
1875/17.06.2013 emis de D.G.F.P. Maramure - Biroul Soluionarea Contestaiilor.
Rezolvare : ------------------------------------------

Problema nr. 5
Care sunt principiile deontologice pe care trebuie s le respecte expertul contabil n
activitatea sa de efectuare a expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare?
a)
principiul independenei expertului contabil;
principiul competenei expertului contabil;
principiul calitii expertizelor contabile;
principiul secretului profesional i al confidenialitii expertului contabil;
principiul acceptrii expertizelor contabile;
17

b)

principiul responsabilitii efecturii expertizelor contabile;

principiul calitii expertizelor contabile;

principiul acceptrii expertizelor contabile;
principiul responsabilitii efecturii expertizelor contabile;

principiul independenei expertului contabil;

principiul competenei expertului contabil;
principiul secretului profesional i al confidenialitii expertului contabil;

c)

Cat. VII. - STUDII DE FEZABILITATE

Problema nr. 7
De ce este nevoie de un plan de afaceri?
Planul de afaceri reprezinta pe de o parte instrumentul intern prin care putem
conduce si controla, procesul de demarare si de functionare ulterioara a afacerii noastre. Pe de
alta parte, planul de afaceri reprezinta un excelent instrument extern de comunicare cu mediul
economic. Un plan de afaceri fundamentat si redactat bine transmite tuturor celor din jurul tau
(clienti, furnizori, parteneri strategici, finantatori, actionari), ca stapanim ceea ce avem de
facut, ca afacerea noastra este o afacere de succes. Intr-o economie de piata functionala,
partenerii nostri de afaceri seriosi apreciaza acest lucru si ne vor percepe ca pe un actor pertinent
al mediului economic.
Planul de afaceri este piatra de temelie in initierea unei afaceri, fiind un instrument important
pentru monitorizarea progresului si cresterea companiei.
Iata 10 motive pentru care trebuie sa avem un plan de afaceri:

1. Pentru atragerea investitorilor. Inainte ca investitorii sa se decida daca intra in

afacere sau nu, ei au nevoie sa stie pe cat de mult posibil despre cum se va desfasura
afacerea si cum vor fi cheltuite investitiile lor.

2. Pentru a vedea daca ideile noastre de afaceri vor functiona. Prin elaborarea
unui plan de afaceri si sublinierea fiecarui aspect important putem afla daca ideea noastra
este cu adevarat viabila.

18

3. Pentru a schita fiecare domeniu al afacerii. Un plan de afaceri va oferi o imagine de

ansamblu tuturor aspectelor afacerii. Astfel vom putea detalia cine, ce, unde, cand, si de
ce se realizeaza toate activitatile de zi cu zi ale afacerii, costurile si profitabilitatea
proiectului.

4. Pentru a stabili punctele de reper. Punctele de prognoza pentru afacerea noastra la

sase luni, un an sau cinci ani, ne ajuta la etapizarea realista atat a activitatii firmei cat si a
angajatilor.

5. Pentru a invata despre piata. Cercetand, analizand si scriind despre piata nu numai
ca vom obtine o imagine de ansamblu pentru planul de afaceri, dar ne si ofera o
perspectiva mai larga pe piata globala.

6. Pentru a obtine sume suplimentare sau credite. Planul nostru de afaceri poate
demonstra faptul ca avem nevoie de fonduri suplimentare pentru realizarea obiectivelor si
cresterea companiei.

7. Pentru a ne descoperi nevoile financiare. Realizarea planului de afaceri ne va

determina sa analizam situatia financiara.

8. Pentru a atrage oameni top-level. Planul de afaceri va oferi oamenilor talentati o

prezentare generala a afacerii.

9. Pentru a monitoriza afacerea. Planul de afaceri este un instrument pe care il putem

folosi pentru a monitoriza progresul activitatii.

10. Pentru elaborarea planurilor de urgenta. Planurile de afaceri includ adesea planuri
de urgenta; astfel putem vedea, daca este necesar, cum si unde se pot face modificari
relativ repede.

Cat. VIII. - Analiza diagnostic a ntreprinderii

Problema nr. 12
Calculai i interpretai rata stabilitii financiare i rata autonomiei financiare pentru o
ntreprindere din domeniul industriei prelucrtoare care prezint urmtoarele informaii bilaniere:
Indicator
Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibilitati

31.12.n
100.000
20.000
40.000
5.000

19

Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen foarte scurt

65.000
50.000
47.000
3.000

Rezolvare :

a) Rata stabilitii financiare

(Rsf) reflect legtura dintre capitalul permanent de care firma dispune n mod stabil (pe o
perioad mai mare de 1 an) i patrimoniul total. Rsf = Cp / R x 100 = 115.000 / 165.000 x 100 =
69,69 %
unde: Cp capitalul permanent care se constituie din capitalul propriu la care se adaug
mprumuturile pe termen lung;R totalul resurselor
Rata stabilitii financiare reflect msura n care firma dispune de resurse financiare cu caracter
permanent (stabil) fa de
total resurse.Preponderena capitalului permanent n resursele financiare reflect caracterul perm
anent al finanrii activitii i un grad ridicat de siguran prin stabilitate nfinanare.
b) Rata autonomiei financiare globale
(Rafg) este un indicator global referitor laautonomia financiar a firmei apreciat n ansamblul
finanrii sale
Rafg = Cpr / R x 100 = 65.000 / 165.000 x 100 = 39,39%
unde: Cpr capitalul propriu. Rata autonomiei financiare globale arat ct din patrimoniul
firmei este finanat pe baza resurselor proprii. Valoarea minim admisibil este de 33%, dei se
consider c sursele proprii ar trebui s contribuie la finanare ntr-o proporie de cel puin 50%.
Problema nr. 15
O ntreprindere este caracterizat de situaia bilanier descris n tabelul de mai jos. tiind
c imobilizri necorporale n valoare de 200 sunt aferente cheltuielilor de constituire ale
ntreprinderii, datorii pe termen lung n valoare de 400 reprezint rate scadente n anul curent, iar
10% din creane sunt garanii de bun execuie ce vor fi ncasate peste 20 de luni s se analizeze
nivelul fondului de rulment, al necesarului de fond de rulment i al trezoreriei ntreprinderii pe
baza bilanului contabil i a bilanului financiar i s se explice diferenele constatate.
Indicator
Imobilizri corporale
Imobilizri necorporale
Stocuri
Creante

31.12.n
3.000
800
1.000
2.000
20

Disponibilitati
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen foarte scurt

1.000
2.000
3.000
2.400
400

Rezolvare :

1. Analiza pe baza bilanului contabil

a) fondul de rulment net
FRN = Active circulante Datorii pe termen scurt = (Stocuri + Creante + disponibilitati)(Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt) = (1000+2000+1000)(2400+400) =4000-2800=1200
Pentru a putea controla nivelul fondului de rulment se calculeaza si urmatoarele rate:
-rata de apreciere a stocurilor= FRN /Stocuri=1200/1000=1,20
Limita normala stabilita acestei rate este de 2/3=0,66 deci nu respecta raportul de 2/3 ceea ce
este benefic pentru intreprindere
-rata de finantare a activelor=FRN/Active circulante x100=1200/4000 =30%
Limita normala este intre 20-30%,deci se afla la limita superioara
b) nevoia de fond de rulment
NFR= Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans (Datorii curente-Credite de trezorerie)-Venituri
in avans= 1000+2000+0-(2800-0)-0=200
c)Trezoreria neta
TN=FRN-NFR=1200-200=1000
Sau TN= Disponibilitati- Credite de trezorerie=1000-0=1000
2. Analiza pe baza bilantului financiar
Pentru a analiza bilantul din punct de vedere al celui financiar vor trebui facute corectiile
necesare in functie de lichiditate (activele) si exigibilitate (pasivul), astfel:
Cheltuieli de constituire =200 cu specificatia ca: cheltuielile de constituire in suma de 200 sunt
considerate elemente de activ fictiv si se deduc din capitalurile proprii
ACTIVE:
Imobilizarile corporale =3000
Imobilizari necorporale=600 {(800 -200) }
Creantele se vor separa pe termene de lichidare ,astfel 10% din creante care apartin garantiilor
de buna executie si vor fi incasate peste 20 luni vor fi trecute separat ca si Creante mai mari de
un an=200 (si se vor inscrie in activ)
ACTIVE IMOBILIZATE = 3000+600+200=3800
21

Stocuri =1000
Creante mai mici de un an=1800
ACTIVE CIRCULANTE = 1000+1800=2800
Disponibilitati= 1000
TOTAL ACTIV= 3800+2800+1000=7600
PASIVE
Capitaluri permanente= 4800
Capitaluri proprii =1800
Datorii pe termen lung =2600 (3000-400 ratele scadente in anul in curs)
Datorii pe termen scurt =2800
Datorii pe perioada mai mica de un an =400
TOTAL PASIV= 1800+2600+2800+400=7600
Astfel, pe baza bilanului financiar prezentat se poate calcula:
a) fondul de rulment
FR= Capitaluri permanente Active imobilizate= 4800-3800=1000
b) necesarul de fond de rulment
NFR = Active circulante Datorii pe termen scurt =2800-2800=0
c) trezoreria neta
TN = Disponibilitati Credite de tezorerie =1000-0=1000
Din cele calculate , rezulta ca fata de bilantul contabil,in cazul bilantului financiar indicatorii
FRN si NFR au valori diferite in timp ce trezoreria este aceeasi.Aceasta se explica prin modul
de grupare a elementelor de activ si pasiv in cadrul acestor tipuri de bilanturi.
Problema nr. 18
Analizai ratele de lichiditate ale societii comperciale Amonil S.A. care prezint urmtoarele
informaii financiare (sursa: www.bvb.ro)
2007(RON)
39.153.337,00
2006(RON)
2005(RON) Active
imobilizate - Total
Active circulante 54.987.181,00
Total
Datorii ce trebuie
24.671.948,00
platite intr-o
perioada de un an - Total
Active circulante,
30.302.733,00
respectiv datorii
curente nete
Total active minus
69.456.070,00
datorii curente
Datorii ce trebuie
720.978,00

39.056.352,00

22.833.508,00

68.937.272,00

38.962.603,00

28.355.332,00

16.388.188,00

40.581.940,00

22.574.415,00

79.449.063,00

45.405.235,00

1.178.995,00

0,00
22

platite intr-o
perioada mai mare de un an - Total
Venituri in avans
157.912,00
Capital subscris
29.284.133,00
varsat
Total capitaluri
66.532.144,00
proprii
Creante - Total
36.955.757,00
Datorii - Total
25.392.926,00
Cifra de afaceri neta
139.190.732,00
Venituri din
140.495.662,00
exploatare - Total
Cheltuieli din
130.473.814,00
exploatare - Total
Rezultat din
10.021.848,00
exploatare
Venituri financiare
2.711.217,00
Cheltuieli financiare
1.814.506,00
Rezultat financiar
896.711,00
Rezultat curent
10.918.559,00
Venituri extraordinare 0,00
Cheltuieli
0,00
extraordinare
Rezultat extraordinar 0,00
Venituri totale
143.206.879,00
Cheltuieli totale
132.288.320,00
Rezultat brut
10.918.559,00
Rezultat net
10.146.868,00

189.229,00
29.284.133,00

2.688,00
29.284.133,00

66.823.961,00

42.658.516,00

7.582.347,00
29.534.327,00
140.976.614,00
143.786.393,00

12.097.538,00
16.388.188,00
102.734.723,00
105.464.254,00

126.759.422,00

98.313.131,00

17.026.971,00

7.151.123,00

2.639.124,00
2.269.375,00
369.749,00
17.396.720,00
0,00
0,00

1.886.494,00
1.132.541,00
753.953,00
7.905.076,00
0,00
0,00

0,00
146.425.517,00
129.028.797,00
17.396.720,00
13.450.668,00

0,00
107.350.748,00
99.445.672,00
7.905.076,00
6.800.130,00

Rezolvare :

Lichiditatea si capitalul de lucru

A
B

Active circulante
total
Datorii 1 an

A/B

54.987.181

68.937.272

38962.603

24.671.948

28.355.332

16.388.188

2.23

2.43

2.38

Rata rapida a lichiditatii

Active circulante
total

54.987.181

68.937.272

38962.603

B
C

Stocuri

0
24.671.948

0
28.355.332

0
16.388.188

2.23

2.43

2.38

(A-B)/C

Datorii 1 an

23

Perioada incasarii clientilor

Total creante
Cifra de afaceri
neta

A
B
A/B*365 ZILE

36.955.757
139.190.732

7.582.347
140.976.614

12.097.538
102.734.723

96,91

19,63

42,98

Cat. IX. - Fiscalitatea ntreprinderii

Problema nr. 41
Persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania sunt considerate
contribuabil in cazul impozitului pe venit?
a.~nu
b.=da
c.~numai in tara de origine

Problema nr. 50
Activul net contabil se determina astfel:
a) Total activ Total pasiv
b) - Total activ Total datorii
c) Mijloace fixe mprumuturi R

Problema nr. 60
Divizarea unei societi comerciale duce la:
a) dispariia societii divizate
b) nu dispare societatea divizat
c) n funcie de procentul de divizare, societatea divizat poate continua activitatea
sau poate disprea
Problema nr. 70
Cum se impun veniturile din jocuri de noroc realizate de persoane fizice?

Conform modificarilor aduse de OUG 92/2014, veniturile din jocuri de noroc se vor
impune, prin retinerea la sursa, cu o cota de 1% aplicata asupra tuturor sumelor incasate de un
participant de la un organizator de jocuri de noroc. Veniturile din jocuri de noroc care depasesc
echivalentul a 15.000 euro se impoziteaza cu 16%, iar veniturile care depasesc echivalentul a
100.000 euro se impoziteaza cu 25%.
Nu se vor impozita la sursa veniturile realizate de catre persoanele fizice ca urmare
a participarii la jocuri de noroc la distanta (on-line), slot-machine, lozuri si festivaluri de poker.
Persoanele fizice care vor obtine astfel de venituri din jocurile de noroc vor depune declaratia
privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pana la data de 25
24

mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului. Organul fiscal competent are
obligatia de a stabili impozitul datorat, aferent venitului incasat din jocurile de noroc, pe baza
declaratiei privind venitul realizat din jocuri de noroc, prin emiterea deciziei de impunere. Pentru
aceste venituri cota de impunere este de 1% pentru sumele de pana la echivalentul a 14.999 euro,
16% pentru sumele cuprinse intre 15.000-99.999 euro si 25% pentru sumele care depasesc
echivalentul a 100.000 euro. Organizatorul acestor jocuri de noroc are obligativitatea de a pastra
o evidenta nominala a persoanelor fizice care au obtinut venituri din jocuri de noroc mai mari de
15.000 euro si a le declara organului fiscal competent, pana la 25 mai inclusiv a anului urmator,
celui de realizare a venitului.

25