Ion

de Liviu Rebreanu

Roman interbelic;
Roman obiectiv;
Roman realist;

Epoca interbelica:
In epoca interbelica se petrece fenomenul de sincronizare cu proza
europeana;
Sirit traditionalist;
Efervescenta creatoare;
Impune romanul ca specie literara dominanta;

Liviu Rebreanu:

Se inscrie intre marii romancieri ai limbii romane;

Nuvelist;
Pubilcist;
Ctitorul romanului romanesc modern;

Romanul Ion:
Reprezinta o data istorica in procesul de obiectivare a literaturii;
Opera pune capat unei viziuni ideilice a satului;
Ilustreaza romanul realist/obiectiv prin:
Surprindera realitatii satului intr-un mond veridic si verosimil;
Naratorul estel:
Omniscient;
Omnipresent;
Relateaza la persoana a III-a;
Pozitie extradiegetica;
Viziune auctoriala;
Perspectiva narativa obiectiva;
1

Narator demiurgic (cunoaste desfasurarea epica si utilizeaza

motive anticipative);

Structura compozitionala:
a) Romanul este format din 2 parti cu 2 titluri simbolice:
Glasul pamantului eroul vrea pamant;
Glasul iubirii dupa ce a obtinut pamantul eroul nu se mai simte
multumit si aspira la iubirea;
b) Cele 13 capitole au titluri sugestive ( Ex: Inceputul, Sfarsitul,
Zvarcolirea, Sarutarea). Capitolele sunt organizate prin tehnica moderna
a contrapunctului.
c) Relatia incipit-final pune in evidenta simetria compozitionala;

Incipitul:
Se organizeaza in jurul motivului drumului;
Drumul este personificat si devine primul personaj;
Drumul este tanar (tanar, sprinten, vessel);
Toponimele sunt reale (Carlibaba, Cluj). Pripas este un sat fictive;
Drumul face legatura intre realitate si fictiune.
Incipitul contine motive anticipative:
Locutiunile adverbial (cand in dreapta, cand in stanga anunta
caracterul oscilant al eroului, penduland intre glasul pamantului si
glasul iubirii);
Prezinta casele: de o parte casa invatatorului, de celalalta parte casa
lui Ion sugerand 2 planuri narative.
Detaliile cu privire la casa lui Ion devin motive anticipative usa
inchisa cu zavorul; coperisul de paie, parca e un cap de balaur);
Prezinta imagini ale satului invaluit intr-o tacere nabusitoare;
Surprinde hora din curtea vaduvei lui Maxim Oprea si prin intermediul
acesteia pune in fata cititorului o scena etnografica;
Dezvaluie stratificarea sociala:
Oficialitatile stau intr-un loc;
Taranii bogati in alt loc;
Intelectualii;
Taranii lipsiti de pamant;
2

Finalul:
Reia imaginea incipitului;
Familia herdelea paraseste satul trecand pe langa aceiasi cruce din incipit;
Drumul ramane un personaj insa de data asta mai batran (batran,
batatorit, coteste, se-ndoaie, se-ntinde, se pierde in soseaua cea
mare si fara inceput scoate cititorul din fictiune;
Relatia incipit-final indica un univers sferic, rotund, inchis, o structura circulara.
Se disting 2 planuri narative sau o structura dipolara.
Un plan se realizeaza in jurul lui Ion urmarind viata taranimii si un alt plan se
realizeaza in jurul familiei Herdelea.

Subiectul:
Expozitiunea:
Prezinta cadrul spatio-temporar
Prezinta satul la inceputul secolului 20;
Prezinta personajele;

Intriga:
Debuteaza cu cearta dintre Ion si Vasile Baciu care-l acuza pe Ion ca a pus
ochii pe fata lui;
Vasile Baciu (tatal Anei) foloseste apelative precum flendera, sarantoc,
calic tantos;
Prezinta un conflict exterior intre Ion si Vasile Baciu si unul interior intre
bani si iubire.
Conflictul psihologic este relevant de pendularea eroului intre glasul
pamantului si glasul iubirii.

Desfasurarea actiunii:
zvarcolirea lui Ion care nu are pamant dar doreste sa-l obtina;
3

Planul de a o seduce pe Ana;

Drumurile Anei la casa lui Ion;
Tranzactiile lui Ion cu Vasile Baciu;
Nunta, nasterea copilului;
Casnicia lor este o drama;

Punctul culminant:
Ana se spanzura;
Copilul moare;
Ion incearca s-o recucereasca pe Florica, casatorita acum cu George;

Deznodamantul:
George il omoara pe Ion cu sapa, fiind apoi arestat;
Averea lui Ion revine bisericii;

In celalalt plan, al intelectualitatii sunt surprinse aceleasi problem:

Sociale;
Familial (nunta);
Nationale (neantelegerile cu autoritatile maghiare);
Aceleasi relatii interumane;

Subiectul cuprinde si viata satului:

Problema centrala: pamantul;
Sunt surprinse marile probleme existentiale: nunta, moartea, hora de
duminica;
Casatoria este un act social;
Dramele satului;

Satul, in roman, este vazut ca un CRONOTOP M. Bahtin.

Cronotop = Conexiunea esentiala a relatiilor temporale si spatiale, valorificate
artistic in literature [] el exprima caracterul indisolubil al spatiului si timpului.
4

Personaje:
Ion:
Personaj eponim;
Arhitip al taranului insetat de pamant;
Personaj realist pentru ca:
Este surprins in evolutia sa;
Complex/tridimensional (are calitati si defecte);
Este personaj actant (actant/pasiv); personaj care influenteaza firul
epic si face foarte multe lucruri; domina firul epic;

Caracterizarea directa:
Naratorul ii fae o fisa biografica:
Este sarac;
Harnic pentru ca pamantul ii era drag si iubeste si munca;
Era bun la invatatura;
Era respectat sau temut;
De catre alte personaje:
George: Artagos ca un lup nemancat;
Familia Herdelea: cuminte, saritor;
Preotul Berciuc: Un stricat, si-un baiaus, s-un om de nimic;
Vasile Baciu: flender-o, calic tantos, sarantoc;
Ana: Ionica, norocul meu
Autocaracterizarea dezvaluie framantarile sufletesti si spune: ma
molesesc ca o baba, as fi o natafleata sa dau cu piciorul norocului;

Caracterizarea indirecta:

Se realizeaza in desfasurarea epica;

Se urmareste esecul in planul valorilor morale;
Degradarea/dezumanizarea eroului;
Munca devine tenacitate calculate;
Dragostea de pamant devine obsesie;
Inteligenta devine viclenie;
La hora se observa caracterul oscilant, inversunarea, indarjirea;
5

 Glasul pamantului il copleseste (capitolul Zvarcolirea evidentiaza

conditia lui Ion);
Sentimentul de inferioritate: se simtea mic si slab, cat un vierme, iar
pamantul ii parea un urias din basme;
Instinctual de posesiune: cu o privire setoasa, Ion cuprinde tot locul,
cantarindu-l;
Viclean, urseste un plan;
Nemilos cu Ana;
Batjocoritor cinic;
Lacom (vrea toate pamanturile);
Trufas;
Se crede o supraindividualitate (nu ma tem nici de Dumnezeu;