CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE ALGEBRA LINIARA Nofiunile si rezultatele acestui capitol vor fi deseori folosite in dezvoltarea capito. lelor ce vor urma. Sunt studiate spafiile vectoriale in general dar si cele dotate cu structy; suplimentare, cum sunt cele euclidiene, care au aplicajii geometrice. Intre aceste spaii, vom considera aplicajiile liniare (sau morfismele), care pastreaz4 structurile spafiilor vec. toriale, precum si clase speciale de morfisme pe care le vom intalni in geometriile analitics si diferenjial& si la studiul ecuajiilor diferenjiale: funcfionale liniare, operatori ortogonali, izometrii. §.1. METODA LUI GAUSS PENTRU REZOLVAREA SISTEMELOR ALGEBRICE LINIARE $I INVERSAREA MATRICELOR Metoda lui Gauss const intr-o suit de transformari elementare efectuate asupra unei matrice pana ce se objine un triunghi numai cu zerouri si este util atat in rezolvarea sistemelor algebrice liniare cat si pentru inversarea matricelor nesingulare. Fie sistemul algebric liniar a,x, + y,X + Oya Xy Foot Oy,X, = Dy Q) G,,X,+4,,X,+...+4,,%, = 8, unde ay, b€K (R sau C), (V)i= 1, ...5 mt, (VY = Ly... Sistemul (1) se mai poate scrie echivalent: D4) bo (MI= sau AX=B @G), Be aan Vom rezolva sistemul cu metoda lui Gauss sau metoda elimindrii succesive. Dacd a,=0,(V)(i, fe fl, ...,m} x {1, ..., m}, atunci sistemul are o infinitate de so” lusi daca b,= 0, (¥)i= 1, ..., m simu are solujie daca (S)ip € {1, ..., 1} astfel incat b, #0. Presupunem c4 (S)(i,j.) )E{I, ..., m} x (1, ..., mJastfel incat a, , #0. In acest caz, putem considera a), 0 (daca nu, se pot permuta ecuafiile sau renumerota necunoscutele astfel incat coeficientul primei necunoscute din prima ecuajie si fie nenul). Primul pas al metodei. Se inmulteyte prima linie a sistemului (1) eu oj) gio seddem din a 2-aLinie dup& ce 0 i= muljim cu a,,; 0 scadem din linia a 3-a dupa ce o inmultis ana cind © scidem din ultima linie dupa ce o inmuljim cu a win eu Ga $m dpi 34 “stemul; Obyinem 8 Fay toe alll, = pit eta alle, = : (A) ant te tailix, = Mh, unde Fy iy Y= Dy cooy My ay = yaya” = 2, BY = bag, BY = b-day. (0 i= Pasul al doilea, A a!!! . . Putem considera c& a!) #0 (putem objinem aceasta printr-o eventuala renumerotare 2 ne cunoscutelor sau ccuajiilor), ony Se inmulfeste a dowa linie a s istemului (4) cu ai?" 51 0 scddem din linia a 3-a dupé ve 0 in- muljim cu a{?; 0 scddem din linia a 4-a dup’ oinmuljim cu al! 5m. pané cand o scidem din ultima linie dup ce o inmulfim cu al!) Objinem sistemul: 0 0 Wy apt x, ¢a0x, +ax, +.. +al¥x, = 3 2 x, taQx, +.. +aQ?x, =b!? 2) iy = Re ax, +. +a%x, =F (5) 2) (a, ax, +... tax, unde 2) 2g gar" j 2) = gl) gg) j a ap aya’ (3SjSn), a,” =a’ —azja, (3sism,3< BO =a, B® =) BM a3 XS fay ay ~ | a, ay = =B. ay Ou Sau Oo b) Fie matricele ay ay, Ba) A aye ay |5i S)=1 9.0.4 «0 |) €M, (40, gy oy 0. Aver 38aya, 50):A=|Aay2a, Oy Oy ¢) Fie matricele Avem Demonstrim acum pentru transformirile elementare de coloane. Considerim matricea yyy Ay Dy ©) Fie matricele €M,(K). 0 [J Aven og Oy Go a, Analog pentru urmatoarele dowd transformani Jementare de coloane.jor (inferior) Fie matricea « a, = Opentrui> jG). elon). E eM, Teorema 1.1.2. (metoda hui Gauss de inversare a matricelor). be 4 MAA), det A #0. Atunci: a) Exisid rrangformdrile elementare de linii Ty... Te . TA = B, unde Beste o matrice superior triunghiulard gt Ty. Teri Te 5) Aplicarea acelorasi transformadri de la a) si in aceeasi ordine asupra matric adicd: ve sifel incdt T, asupra matricet A as y ast ee iT, ne da sk hua Tyler TeeTi he ak ; Demonstratie. a) Presupunem ay, # 0 (eventual, intervertim prima lit nie cici exist f cu 1S 7 Sn astfel incit ¢,, # 0 deoarece det A # 0; realizdim astfel transfor mrarea elementari 7). Deci, A sau TA poate fi serisi sub forma ay cu o alt lis .det A, = det A. 1a? a a® a. a, q, unde a!) =a, a3, (WY = 2m, det A, = a;'det Ay. = Adundm apoi la linia i pe prima linie iamuljit cu —a,, (V)i= 3m. (deci, n —1 transform elementare de linii) si obyinem matricea unde a aia, (i= Zn, (WY = Zn, iar Deci, ()ie{2,.-. 4m) astfel incat a 0 (eventual, intervertim doua linii, adica « ii, adicd e- fectudm o transformare elementara). Presupunem a Q si inmuljim linia a dou; or acu a? (o alt& transformare elementar’) si objinem matricea 400 Va ve a git 0) OT af ow a . 0 A=10 a? we, a? |, 0 a wae gi 2) gar i=3nsi unde af) = af) a”, (WY = Bin gi det A, det A, = a;} det A. Acest pro 1a af oat T.Tan.Ta=|0 1 att 0 0 1 Din acest stadiu, inmulfim ultima linie cu — a) si o adunim la prima linie, inmul- Nim ultima Tinie cu ~ af) si o adunam ta a doua linie s.a.m.d. (deci, o succesiune de tran- sformiti elementare) pind cand se ajunge la matricea 1 a® “0 i 7 ayy 0 1 ay, 0 noe 10 00 = 0 1 Se continua procedeul pe coloana a inii §.a.m.d. pana cdnd objinem matri Ty --Tes TT, -1--T A= 1,» qd) ») iamultim relafia (1) la dreapta eu A~ gi objinem T, ...7; 447, wT, = 1, A“, ceca ce ne Sralé ci dack asupra matricei J, operim aceleasi transformati elementare $i in aceeasi ordi- Re ca cele efectuate asupra lui A pan’ objinem din aceasta matricea J,, atunci objinem din J, matticea 4~!, (n= 1)-a pentru obfinerea de zerouri pe primele n~2I icea J,, deci: Consecinga 1.1.3. Fie matricea AeM,(K), det A # 0, sistemul algebric liniar AX=B T, astfel incdt T,... T, A= I, Atunci, X= 7,... 7B Stransformérile elementare T,, 1 1 0 A=|1 -1 1 | Exemplu, Sa se arate c& matricea | | 101 \ Sse inversabila si si se inverseze. Observam c& det A =—1 # 0, deci 4 inversabil8. Mai jos, in partea stanga vom scrie panti¢ea 4 §i transformatile elementare asupra lui A pin8 cind objinem matricea J, jar in Sa dreapta matricea /, si transformarile elementare asupra ci, corespunzitoare celor din tanga, objinand la sfaryit matricea A'. 41 9110 00 1-11 010 101 ol Sc&dem linia inti din a doua gi a treia: 11 0 10 0-21 -110 0-11 -10 Din linia a doua scidem pe a treia: 110 10 0 0-10 01 o-l1 ol Adaugim linia a doua la prima si o scidem din a treia: 10 0 11-1 0-10 0 oi -l oo! -1 -1 2 {nmuljim linia a doua cu -1: 100 1-1 \ 010 0-11 x 001 eI -1 2 Se verificd imediat c&, intr-adevar, 11 -l a's]0 -11 -1 -1 2 §2. Spafil vectoriale prin doud legi de compoz i i Clementele corp goat igi nem, nie elementele spafiuui gi alta exter, int tru cunoasterea acestuie eed et et nul spaliu vectorial ne da informafii esenfiale per Pentn 0 bast det as arnalul acesteia se numeste dimensiunea spajiulu intr-un numar egal ox ae fi este bine precizat de un set de scalari numifi coordonat® rat timpul ca a patra dimensione ee id, Louis Joseph Lagrange (1736-1813) a conside- turmand ca in tevria rela eran® Pe Hing& cele trei date de coordonatele in spafiul fizit Be devin Reon lait a tui Albert Einstein (1879-1955), nofiunea fie i imp Penne nll pan ies (a) ae, pote acest en un spas de 6 mn levine un vector dintr-un spajiu de dimensiu®hb jaervalul [@-7, a +7], 7 > 0, este inclus in R (de dimensi j ; si e aantele asi poate fF considerat si ca un v nel a ; ‘ector din R? (de din 2 (x-a)'4(y-a)h er ps 0, este nclus in R?, dar fiind detetminat de numerel mental ui R? (de dimensiune 3); similar, sfera ay 2 (x-a)* +(y~o) +(z-c) seafit in R?, dar poate fi ganditt si ca un vector din Rt (de dimensiune 4), Piramida din RY, cu baza triunghiulars poate fi interpretata ca un Vector din R" prin considerarea celor patra varfuri cu cile trei coordonate. Se poate face trecerea Pe exemple matematice, fizice so de al naturd i ls celelalte dimensiuni dar dingolo de dimersiures nemaisusti- néndu-ne pe ,imagine”, trecerea se face abstract, numai cu mijloace algebrice, La sfarsitul Paragrafului, vom vedea cum sunt ,,afectate” coordonatele unui vector cind se schimbi baza. Spafiul vectorial si morfismul de spafii vectoriale (prezentat in para- gafil umator) sunt fundamentale pentru algebra aliniard, dar si pentru injelegerea cele: lake capitole. ), dar fiind determinat de nensiune 2); cercul le a, b, r, poate fi considerat sica.un ele- 2 Definifie. Fie conpul comutativ (K, +, « ) $i muljimea nevida V. Spunem ca V este Spafiu vectorial peste corpul K (sau V este K — Spajiu vectorial), daca avem o lege de conpocitie interna a lui V, definitd prin ® : V x VY, (x, y) > x © y astfel incét (V, ©) este grup comutativ si o lege de compozifie extern pe V, definité prin © : K x V~V. (1,3) + he x ce satisface condifiile: Vhe(x®y)= (Xo x) @ (Key), (VAEK, (Vx, yeVs 2Q+H) ox= (© x) @ (Hx), (WR, HER, (W)reV, 3)he (ue x) = (Arp)o x, (VA, MEK, (V)xe Vs Dex=x, (V)xeV, unde ly este elementul neutru fafa de inmulfirea din corpul K, Elementele lui V se numesc vectori, iar elementele lui K se numesc scalari. Convenfie. Frecvent, pentru simplitatea notafiei, cdnd nu este pericol de confuzie, Vom folosi ,,” in loc de ,,®” si,,-” sau, pur gi simplu, aldturarea elementelor ce se com- Pin, in loc de ,,”, Exemple, 1) Si se arate ci V= Ry, este R ~spafiul vectorial cu legile: 4 “, 8: R) x RI Rix @ y =x, (Vn yeRs SR RI, Aex 22%, (VIRER ER, Solusie. Aratim cd (V, @) este grup abelian. Sciativitatea: (x @ y) @ z= x @ (y @ 2), (WHI = Wx 5 2? 0d”. ” b © (xy)z = x02), ( 2 > 0,4”. x BoMativitatea: x @ y=y @ x, (VIE? es Se >0. Dg SM neutru: (B)e > O astfel incix 9 = 6 CS oy = ineme=1>0. allot Dinxg 8 Bermentul eee Stal 'e' > Oastfel incit x @ x’ = “oem ew 1s : >. a Ag, zeR,Verificim conditiile pentru legea exter. i) Ae (x @ y)=(Ao x) © (Ay), (WAER(V)x, y> 0. Avem: Loca Ae (x @y=2e y)=(y)*=H (Lox) (AoW OV aI: ii) (A+ p) eo x= (Ax) @ (po x), (VA, HER, (V)x > 0. Avem: ‘ pa (+p) oxaxt'# (Lox) @(nox)=r@xtaratax " iii) A © (we x) = (Ap) ox, (V)A, HER, (V)x > 0. Avem: . Re (pex)=Re (a) = (xt =2%, (Ap) ox aah iv) 1, 0 x=, (V)x> 0 2'* =x, (V)x>0,,4”. 2) Fie V=K" = {x= (xp -- 4) [4K (W)I= in}, neN*, ou: : vx, yeK" FEKU XK KS x4 y = py ee Mt One Ie) = OF 5X, + ¥,), Vx, vEK"S 4 ” MEK KK Next = Rhy oo 9%) = ty one RX) (WAEK, VE K "| ; ‘Atunci K" este K spajiu vectorial (se spune ci pe K"avem structura canonica de K spafiu vectorial). Solufie. (K°, +) este grup comutativ. a)(xty)+z=x+(y +2), (V)x,y, 2€ K" caci: (FY) +2= (On oot) + On + Ind) + Ee = (54 Vay eee Sat) F Eis oes 9 2) = OTH) F219 On FInd F BF (VAD = iy oe 9h) FOr In) + Bry oe 9 2) = Kip cee La) Et Zh 9 eee Yn tn) = rt OH 21)s 00+ 9 Bat On + 2) a Deoarece adunarea este asociativ in K, avem ci (x, + y,) + 2,=x,+ (+2), (W)i= Ln $i, deci, relafia a) este verificati, cei doi membrii avand componentele corespunzatoare egale intre ele. _ b) Comutativitatea: x + y = y + x, (V)x, yeK ", deoarece x, + WAX (VX c) Elementul neutru: (S)e = (e,, ... , ¢,)€K" astfel incdt x + e=e +x=x, (V)xeK”. Avem: xte=x,(VxeK" @(x+e,...,%,+6,) = (x, i (W)xieK, i= bn 24, 4+¢,=x,,(V)i= Ln e,=0, (W)i= Ln. Decie=(0,..., 0)eK". —_ » d) neta simetric: (V)xeK”, (4)x' eK" astfel incatx+ x' = x’ txr=e Ot yt THO. 00 2,4 x1 =0,(V)i= In @ x! =—xeK, (V)i= In. Deci, x’ =(—x,...,-x)eK". Pentru legea externa, avem: i) Mat y) = Ax + dy, (W)MEK, (W)x, » EK" clici: Mx +) =A ty Xa FY) = (AG + pre 9 Sy FY AF Ys oo MG FID Deoare ae = Oatin wn Rd) + Oy «= WRI) = Oey ADs vos 5 Ry FAY): eoarece in K, inmulfirea este distributiva faji de adunare, avem c& ; AG + Y,) = Ia, + dy, (V)i= Tn Analog se verificd ultimele trei relafii. ; 3 Vr=C *, unde legile de compoziie imerna si externa sunt definite ca la 2), este si R ~ spatiu vectorial si C — spajiu vectorial, 44(0 }, unde 0 este slomentl neutru faja de + in corpul K: a / ; 0+0=0,2-0=0,(vrex. Atunci, V este K— spagiu vectorial (se numeste spafiu vectorial nul), 5) RIX]: = (P= at aX+...4a,X"4.,. laeR, (vyi=0,1,.. un num fini dintre ei sunt dierii de 0}. , +: REX] x RIY]-RY), oo. $i mumai (ag + aX +...) + (BABAK...) 4 ast byt eRxRXI-REX], Sot bat x # BOK (OP, OeREX] MP=RagtaX+.. Atunci REX ] este R coeficienfi reali). Obfinem c& elementul neutru fafa de “+” in REX] este polinomul identic nul: 0+ 0X4 0.X7+ +a,X"|a,eK, (W)i= On}. PHO:= (ay... +a,X")+ (by + BX4 0+ BX) = = (do + by) + (a, + b)X+ ... + (a,+ BX, (W) P, Oe KX] IP:=K(ay+ 2. $.a,%) * hayt + (a)X Atunci, K,[X] este K — spagiul vectorial (al polinoamelor de grad < n, corpul K). Observafie. Polinoamele de grad n fixat nu formeazi un spajiu vectorial, deoarece fa{% de adunare, muljimea lor nu este parte stabila (de exemplu, suma dintre 2X? — 4 si ~2X?+X+1, mu este un polinom de gradul 2, ca al polinoamelor inijiale). Mai putem observa cd polinoamul identic nul (clementul neutru fafa de ,,#” ) nu este de grad n, ci de grad—oo, 7) Spajiul Vin cap. 0, § 7. 8) Mulfimea M,, , (K’) cu legea intern data de adunarea obsnuiti a matricelor, iar legea externa data de inmuljirea obsnuiti intre scalarii din K si matrice formeaz& un K ~ spatiul vectorial Elementul neutru este matricea nul 0, ,, iar matricea simetrici matricei A este matricea -A. 4 21) = Nady + (hay)X+..., (WYKER, (V) Pe R[x]. ~ Spafiu vectorial (se numeste spafiul vectorial al polinoamelor cu 6) KIX] = {(P=a,taX+ cu coeficiengi in 9) i) Fie I un interval din R si F() = {f:1-R [/funcjic}. SA se arate c& F(I) este R ~spajiu vectorial fafa de adunarea obsnuitd a funcjiilor si inmulfirea obsnuita cu un sca- lar: +: FO) FU) FI); (fog) Ste :1 BR, (f+ 8) =S@) +2 (0), (Weel; 4 7: Rx FU) + FU), (AS) + AS TR, (AS )() = ASC), (Wel. ii) Muljimea funcfiilor reale continue C"@) = (f:1 +R | /functie continua} 51 muljimea funcjiilor reale de clas C” (neN*) C'M = (1 - RIGS Sif este continua} sunt R ~ spajii vectoriale relativ la legile ,, +” si,, -” de mai sus. Raspuns. i) Perechea (F(1), +) este grup abelian: YS g)+h=f+(gth), (VY, g, heF(1) cdci functiile din membrul sting si membrul 45i iu si acelasi codomenin i: “nt “CU ays ne) ree me) + AG) =F) + 8 @)) + AG) = =S (3) + (ge) +h) = LS) + (B+ AYR) =(F + (B+ MD), (V)xel, unde am finut seama cd f (x), g (x), h(x) eR gi adunarea este asociativa in R. b) S teeth (VY, ger) caci (f + g x) =F) + 8%) = (8) +S) = TS (x) (V)xel. , 6) Blementul neutru este O,:1—R, O; (x)= 0, (W)xe I, (Funcfia identica mula) d) Pentru f 21 +R, functia (—/ ): 1 -R definita prin (—f (x) = —S@),(V)rel este ele- mentul simetric. ; | Condifiile legii exteme sunt verificate evident: 1) MS +8 NG) = AS + 8X) = MI) + 8) =AL() + das) = OS + 2g)(x) (W)xel, Similar, 2) (A+ WT) = AF + UY )), (W)xel ; 3) tue = Cn )@), (V)xel ; 4) (eS @) =£@), (W)xel. ii) Tinem seama ci suma a doud funcjii de clasi C* (neN funcfii de clasi C" sunt aceeasi clasi C" (adica C: 10) Sa se arate cX R? nu este R ) si inmuljirea cu un scalar a unei "()) este parte stabila), ~ spafiu vectorial fafa de legile de compozijie: 4 +: R?x R?-R?, (x, x) +09) = Git Yu mt ys) 5 +Rx RR Ax, x) = (x, dx,). So Raspuns. Nu se verifica relafia : foe. A+ ule =Ax+ px, (VA, HER, (V)r= (x, x,)eR? clei: + HG, x) = Gy (A+ Way), iar ai, x2) + WO, x) = (X, A) + Os He) = (2x, A+ x). | M1) Fie F = { x = (x) i Ho ER 5 y= Hy + Xe_a k= 2,3, ... } mulfimea Siurilor Iui Fibonacci, S& se arate c& acestea formeaz un R— spajiu vectorial faa de adu- narea obsnuitd a sirurilor si inmultirea lor cu un scalar. Proporifia 1.2.1. Fie K — spajiul vectorial V si 0y, Oy elementul neutru fafa de adu- nare in corpul K, respectiv in spayiul vectorial V. Atunci, 4) i 0)=0,, (Wek: 4) 0 -x=0,, (V)reK; ©) dacd eK $i xeV astfel incdt 2-x = 0 y, atunci A= 0, sau x= Oy. Demonstrafie, a) 2-0, = - A= (O/+0,)=2- 0,420). Scadem 2 - 0, din primul 51 ultimul membru si objinem: Oy=2- Oy. . ©) 0-2 Ot Op) «x = Oj-44 q+. Sc&dem 0,+x din primul gi ultimul membru gi ob- finem: 0, = 0, x ©) dac& To a ok este lar; dacd 2. 0, atone N0)= 21-0), de unde (9) =0, exist A"! si din A+ 1 adic& 1, +x=0,, deci x Definifie. Fie Vn K Spunem ed $ este un Dats es ag EK ast ~ Spafiu vectorial si § (se spune ed v este 0 combinagie liniard dé 46v,cu scalari din K). V. Se spune ca V este finit generat dacd S este 0 multime finité. Exemple. 1) Sa se arate c& S = {v,, v,}, unde v, = (1, 2), ») = (1, 1), formeaza un sistem de generatori pentru R — spajiul vectorial R? si exprimafi vectorul w = (4 ,-4) eR? cao combinafie liniara de vectori din S. Solufic. Fie v= (a, b)eRR?, Aram c& @)A,, AER astfel inet v= A, v, + Aaya? (a, b) = Ay (1, 2) + Aa(L, 1) € (@, B) = hy, 2&,) + (ay Aa) 6 (05) = (hy tay 2hy t+ Aa) © Ay + Ag = a Ay + Ag = ed A= ba, )q = 2a Deci [5] := [vp ¥2] = RY. Objinem w =~ 8y; + 12 v4. 2) Si se arate o& polinoamele P, = X*-X+ 1, P; = X- 2, Py=—X*- X sunt un sistem de generatori pentru R — spafiul vectorial R,[X }. Solufie, Fie polinommul oarecare P= aX?+ bX+ c. Aritim c& (B)2y, Poy Ase R astfel incit 2 P + ¥yP,+ 25 Py= P. Objinem: (hy Ag AP (Hy FAQ AA + Ay -2Ag= aX? + OX + <> my =h20-25-6) dy -h, =a 1 24a, thy By = 9 jh = (a-b-20) dy Day ze 1 A, =—-x(at+2b+c). 3 3 ) 3) Sa se verifice dact $= {Ay Ay, As, Aa) formeazii un sistem de generatori pentru 1 Mz3(R) si dack B= Gi hee ( 3) {5}, stiind 8 : parle earl 5) van(t nl, a(t arb Solusie. a) Fie A= ( ‘) €Myq (R). Verificim dack (2)%, 2a Aa, ER astfel e = A. Efectuand calculele in membrul sténg si punand Incit hy A, + Aq Ay + By Ay + Ma 1 1A + he Aa ba Aa Mt stinga cu cea din dreapta, objinem sistemul: condifia de egalitate a matricei objinute in dy + Me Mt2,+a, =O a -hy =e Ajth, “hea. Deducem: a, =d(ate+d), i= e 1 dy = 2h Cat2b4+3e-d), Me Z lane“) ar) | 47 arn —€_____ oOEe Altfel: rangul matricei asociate sistemului (*) este 4, adici sistemul este compatibil dete. minat, . Deci S este sistem de generatori pentru M,3 (R), iar B, Ce[S}. b) In acest caz, sistemul (*) devine: AA +, =a = “Ath, =b j 4 +A, xe Ata, =d. Din suma primelor doud ecuafii si din ultimele doua ecuafii gisim ed: N= at Bd =C-y, d= d—, si inlocuind in a doua ecuafie, deducem ci c—d~b = 0 este condi ca sistemul s& aiba soluie, adic, pentru a fi scrisi ca o co S. o matrice trebuie si fie de una din formele echivalente: 4-(7 $4) sua=(% °) gu ga(2 % . e d bed d © c-b Deci S mu este sistem de generatori pentru M,, (IR). Alffel: rangul matricei asociate mului este c—d—b; deci, tie necesara si suficients mbinafie liniara de elemente din sistemului este 3, iar determinantul caracteristic al siste- pentru ca sistemul si aiba solujie este necesar si suficient ca c-d-b=0. Avem ci Be[S], iar Ce[S], 4) S& se arate ci S 1, 0), v, = (1, - 1) ), v5 = (0, 1}, formeaza un sistem de generatori pentru R? si si se determine numérul minim dintre acestia care si genereze spajiul R?, Solufie. Fie v = (a, b)eR*, Din condifia v= Ayv, + Agvyt Ay vs, giisim ca: | hit), =a,-, +, =), } sistem ce are solufia: Ay = AER, Ay =at2, Ay =at bth, 7 adica exista o infinitate de posibilitifi de a scrie pe ve R? ca o combinafie liniard de vectu.. din S. Avem R?= [5]. ; _ 7 Observim ca (3), 1y€R astfel incat v, = 1, v, + Hv $i anume p, = py=— 1, adicd Prin urmare Y= Ravi t Rav, = v3) + Rava= (Aq Maly + (Aa Rava © (2,0) = Oy 2g, at Ih) © Ay = + Ig, Wg = B+ eo Saath, =AER, =b+d Deci v= av + bys, (W)v= (a, be RY, adicd R2= [vnvs]- Analog, observin ca ¥, = Lv2,¥4), respectiv R? Deoarece v, Strict in R*, De asemene; M5 Ive A= 1 de vectori alesi din § care —¥2— Vy $V) =—¥, — Vay (vv). x pe R?: [ v,) incl —2 ,,F” objinem ci v, nu genereazi pe R?: [ v2] cee V3 > A=—1,2=0,,F”, adica{ v, ] inclus strict in R?; 7 7 ii ‘ sit cl i im OF”, adiea{ v,] inelus strict in R?, Am gisit c& numirul mini i genereze pe R* este 2: v, gi V2 Sau V, gi vs SAU V2 $i V5. 485) Verificaji care din urmatoarele pentru R* si care dintre vectorii u(0, 0, 0), a) S={v\(1, 0,— 1), v0, —1, 1, )S= C11, 0), 1, 3, 1, Rispuns. a) da; u, w, 1¢(S]; b) nu; din condigia w= = AER, adic& (V)AER, avem y= dy, t vite Vv] SLY %2,¥5) = [5 wel] ; ¢) nu; #= 2y, —v, + vst Ov, = w= 3y, tv, + vy = 4, + 2y, 4y, + + vye[S], t¢[S]. 6) Verificafi care din urmatoarele sisteme de vectori genereaz’ pe R,[X ] si daca w=2X-2e[S], unde: sisteme de vectori w-4, 8,2), (1, 1, ¥0~ 1, 0); b) S= (4A, 0, formeaza sistem de generatori 0) se afla in [S], stiind c& - 0), »,(0, 1 7 ; 40,1, 1)), 40, Dy Ys ¥2(0, 1, 0), vy(— 1, 1, 0}; 24%, + gv, + Ay, deducem ci dv, + dyye[5]; MWAH = ¥ — y+ YELS]; AP+ 1, vy =X +X}; =X*-X4+1,v,=X?-1}. Rispuns. Se pune condifia ca pentru orice vector v = aX*+ bX +c si existe dv eER astfel Incdt v= Ay, +2.v, Tespectiv A,, do, Ase R asifel incdt v= 2,v,+ Aavs Hayy a)miwe~ 2vj ~ 2vse[S} b) nu; w= 2ve[S]; 6) das w= I, — y+ ye [5]. 7) Verificaji dac& sistemul de vectori S formeazi un sistem de generatori pentru C-spafiul vectorial C?, unde: a) S={¥,= @—1, 2), y= (2i,-1, 0), y= (-4 i), b) = (1, 2i,-2), v. = (-2, — 33, 21), v, (1,-1.2, %2 = 046-1, =C ye Raspuns. a) Verificim daci pentru orice vector v = (a, b, c)€C?, exist Ay, dg, Ay, dueC astfel incdt v= Ayyt Agyy + Agvs + Aavs- Objinem sistermul TA, +20, +iA,+ = Aya Hhy- Ay wihy =b 2a, +idy+@-DA, =e / / 4 cari matrice asociaté are rangul 3, adic este compatibil (nedeterminat). Deci S este sis- ‘em de generatori . b) nu ; ¢) da. 8) Sa se arate c& vectorii: ye _ . a) vl 2), vx(2, 3, — 1) genereaz& subspatiul vectorial We {x porbsvetys 5) 2,3, 1), 4 1,3, 1), ¥4(1, 4, ~2) genereaz subspafiul vectorial 2,3, 1), vx(- 1, -3, 1), v5(1, 4, W= (x,y, 2)eR?|2x-y +2 =0}5 . ©) ¥(2,~1, 0, 1), v,(2, 1, 4, 1) genereaz’i subspafiul vectorial W= (Gy, 2, 1)eR4 |x + 2y—2 = 0, x-2/= 0} 5 1-1 = = enereaz Aa Gi 3) : Japs w= (x, x—y, 9) =x(1, 1, 0) +(0,-I, 1). Deci, 0 baza a lui W este {w,(1, 1, 0), w,(0,—I, 1)} ; atunci, W— [w, , w,]. Aritim cd (3)a, b,c, deR astfel incat w, = av, + bv, , w; = cv, + dv,. Gasim: 2 1 5 b) weW eo w= (2x +z, 2) =x(1, 2, 0) + 2(0, 1, 1). c) O baza a lui W este {w, (2, 0, 2, 1), w, (0, 1, 2, 0)}.. d) O baza a lui Weste fa-(3 } a(7 }. ol 12, Definifie. Fie K — spafiul vectorial V si L #@,L< V. Se spune cd L este un sistem liniar independent de vectori din V daca (¥) 0 submuljime finita {v, (Wags woes AmeK astfel incdt dy vy +... + AgWq = Oy, rezulld cd hy = spune ca L este liniar independentd). O submulfime L nevidd a lui V care nu este liniar independenté se numeste liniar dep. denta:: deci, existé 0 submulfime finitd {Vy ,...5 Vy} @ lui L $i hy.) yy EK astfel incdt Day Vit oe aM sicel pufin unul dintre hy, ..., dm este nenul. + Ym} @ lui L gi = 0,, (se mai Observafie. Definitia se menfine si pentru cazul cand L are o infinitate de vectori. Exemple. 1) Si se arate ci L = {v,, va}, unde v, = (1, 2), v2 = (1, 1), formeazi un sistem liniar independent de vectori in R — spafiul vectorial R? . Solufie. Fie A,, 4,¢R astfel incat 2, v) + Ao ¥2 = 0, ACL, 2) + Ay (1,1) = (0, 0) <> (Ay + Aas 21+ a) = (0, 0) > => hy + 2g = 0, 2A, + 2g = O-=9 A= 0, 2g =O. Deci, L este un sistem liniar independent de vectori. 2) Sa se arate c& L = {w,, w,}, unde w, liniar dependent in R — spajiul vectorial R?. Solufie. Pentru aceasta, fic 2,,2,€R cu Ayw, +A,w, = 0: 44(2, 1) + 2a (4,2) = (0, 0) <> 2Ay + 42q = 0 gi Ay + 2A =O = - 2 A= 20, y= Pentru a = 1, objinem 4,= 2, 2,= 1: deci, — = cel pufin un scalar dintre A, gid + Aa= 1; deci, ~ 2 (2, 1) + (4, 2) = (0, 0) si cel pul (2, 1), w, = (4, 2) formeaz un sistem c nenul, & ey Verificaji care din wmatoarele sisteme de vectori sunt liniar independente in ~ Spatiile vectoriale mentionate si gisifi numarul maxim de vectori liniar independenfi i tre vectorii ficcare caz gi cate 0 relajie de dependen\a a) L,= {v= (0,2, 0), v2= (1,1, 1),¥,=(1, 0, — 1} 501,24 %1= (02,0), %=(s—1, 1), v= (1, 0, D}, 1-1, 1, %=(,0-),4=(,-1,3)}, =(1,1,-1), 2 = (0, 1, 0), =(1,-1, D}, 1-1, Dy = CL 1-1, %= (2, 2,—2)} ia RB; 1,-1,1,0), (, 1, 1,0), ¥3= (1, -3, = 1, 0)}. 1,1.0,0,%2=0,1,0,.0,%=CLLI0} 1, 1,-1, 0), v2= (0, 0, 1, 1), v5 = (1, 0, 1, 0), % = (1, 0, 0, 0)), 2,-1,-2),¥2= (1, 3,-2,—3), %5= (1-1, 0, 1), m= (1-3, 1, 3)} in RSs ( i} a-C H i } AG oh eGo} ( >} 3 2s qq i oe o- acs ov AF —— 5 8 00 10 1 1|, c=}o 0], D=/0 1}; in M,,(R); 11 10 =x}; 2¥- 1, vy=-X7- 1X4 435 =X7-X4+1}5 = X24 2X4 1, v= AX? 3X- 15 24 DY — 4, vy = 8X7 + 4X — 8} in RX] =x HK ax x41, 4 =X°+1); =X} in RX). Raspuns, a) Conform definifiei avem: L, este liniar independent <> (W)A1s Aa» (*), objinem = dyeR astfel incdt 4, v, + Arv2+ Aa Vs= Og Avem: dy +h =0 | (*) 42 42k, A =0 == h=0. | de =0 Deci, Z, este un sistem liniar independent. nai sofufia banalé ¢> rangul matricei asociate Alffel, Sistermal de mai sus admite nur 51011 A=|2-1 0]}:=(v] vd vy este egal cu3 > det A #0,,4” (observim ci matricea A are 0 1-1 coloanele date de cei trei vectori scrisi pe coloan’). . dy thy =0 Pentru Ly, relafia (*) <> 424, —A, =0 OA,=AER, A= 2A, A= — 2A. dy ty =0 Deci, sistemul omogen admite gi solujie nebanal Pentru Z,, relafia (*) devine Av, + 24v,—-2Av exemplu 4 = 1, objinem v, +2 v;.— v5= 0, 5, ceea ce reprezinti o relafie intre vy, Va, V5, fiecare exprimandu-se ca o combinajie liniard a celorlalfi doi, de unde si dependenta lor Atunci, L, este liniar dependent. ,» (V)AER si, pentru A fixat din R*, de liniara, Verificdim daca sistemul de vectori {v,, v5} este liniar independent: dy +h, =0 (Wyha, Age R asifel incat yy, + AsVs= O34 Dy =0 SA,=4,=0. dy +, =0 Deci, v, v sunt liniar independenfi. Analo; niar independent, Alffel (interpretarea liniar independen{ei vectorilor prin intermediul rangului matricei for- mate din componentele acestora scrise pe coloana). Pentru L,, sistemul omogen are soluie unica, adicd numai soluia nul <> rg A = 3, unde matricea A = (v| v4] ¥,), ceea ce este adevirat. Deci, vectorii din Z, sunt liniar independengi, Pentru L,,rg (vl vq v3) =2 € doi dintre vectorii v,, v3, v;sunt liniar independenti. 7 Observim ci 11 ng (rd v.)=1g|-1 0 | =2¢9v,, v, sunt liniar independenfi, 1-1 8, ¥|,¥ Sunt liniar independenfi si v,, v, sunt li- Analog, rg (¥\| v:) = rg (v, | vy) =2 € sistemele {v,, v5 }si (v, v3} sunt liniar independente. Asemanator se arati c& sistemul de vectori Z,nu este liniar independent (v, {Vp V2}. {¥i,¥5}, (¥2 V5} Sunt sisteme liniar independente. L,este un sistem de vectori liniar independenti. dy nay -2A, =0 Pentru L,,relajia(*) <> J—2, 42, 42h, =0 e>2,= 4,225. dy hy -22, =0 eral a sistemului omogen: 4,= a, y= b, A= a ~ 2b, cua, BER, adick sistemul admite si solujie nenula; deci, L, este liniar dependent, Relaja (*) devine av, + (a~26)v,+ by,= 0, , De exempla, pentru a= 1, b=2, gisim: Vi-3 y+ 24= 0,5 62) =3%4-2y, Pentru a = 1, 6 = 0, objinem v, =~ v, si pentru a Mp, cea ce ne arata ca ficcare vector se exprima cu ajutorul ori ceilalfi doi, adic& oricare doi veclori dintre cei trei sunt liniar dependengi. Deoarece fieeny tori ifr i re dintre vectori es! le vectorul nul, fiecare este liniar independent. Sston este difeit Alfel, Conform definitici, —2v2= vy), dar Objinem solusia ge 52vy ¥,sunt Tiniar independenti > (W)A,, 4M astfel incat 2, v, +, 1 += 0,5, objiner y= Aa = 0. Ay A, =0 Day bit Aa%2= 0364 “Ay Hy =0 ALR ADER, AY Wa, =0 sistemul omogen acceptnd si solujie nenul’, avem c& ini : Deoarece Av, + Av2= 0, 5, (W)AER, pentru = 1, deduce: a dependent. Analog, vectorii v1,V3, Tespectiv v,, v,sunt liniar dependenj. “Aljel Sisternul de vectori Leste liniar independent < rg (v liniar dependent, Deoarece rg (vil v2) = rg (¥, | v,) = rg (v; | v,) = 1, deducem cd nu exist o pereche de vec~ tori din L,care s& fie liniar dependen{i, Dar: rg (v,) = rg (v,) = rg (05) = 1 ¢2 fiecare dintre cei trei vectori este liniar independent. b) Folosim definifia pentru liniar dependenf& sau rangul matricei asociate vectorilor. Pentru L, 1g (v1 vs] v3) = 2 ¢>L; nu este liniar independent. Apoi: rg (v1 v) = 1g (v3 | »,) = 1g (% | vy) = 2 €9 vectorii din Z, sunt doi cate doi liniar indepen- denfi, Gasim c& v, — 2v, =v. Ly i Z; sunt formate din vectori liniar independenti. g (vil val vyl v,) = 2 5i se constatii c& oricare doi vectori diferiti Vy— Vy ¥;) =3 ,F”. Deci, Lyeste L,este liniar depende sunt linjar independen{i. Observim ci v; = 24+ V5, ¥% c) Pomind de la definifie, obfinem: L, este liniar independent <> (W)Ai, Aa Bos MER astfel incdt hy Ay + 2.dy + Ry yt Ray Oss (*), ober 2y= Aa = By = Ay = 0. Aver: Ay +g ay =O Me #9 (om coda gabon dy =O Iya =0 Deci, ig Mgt et Haid emul (0) sll i (sl ald) 101-1 0 01 OfL ai, ©mA=4,unde matriceaA=| 4 9 9 1 = (All Al Al 40, 1-10 0 eprezinté matricea asociatd sistemului omogen Coloana a clementelor fiecirei matrice in ordinea 10%) Tree ine dea sin peer 2 dova matric stunt linias independente, ini i : -C30 i aa ia eer ae ASG D = A~B 5 matricele sunt liniar independente niar dependent $i avem: ; doua cite dou’. yi Leeste liniar dependent. Sunt liniar independente ee, te ) L, nu este liniar independent $i 4,— 2A, - Ay independente. cle din L, sunt liniar independe! ste liniar independent = (W)Av ‘ervim cd reprezint& scrierea pe eae are elementele scri- Tiniilor si flecare linie BD) {ACD ‘sunt doua cate doua liniar inte. Me eR as $Me A= Owe] OO» tfel incat Ay Yi Sinem 2 Avem:(9) <2 (y= Ag)X? #0, + 2g = TAX A = Dat A= Opry oa “A, =0 _ eth, Hk, Thy =0 (#4) O4,= 2, A= 3A, y= A, AER -h -h, +44, =0 / | Sistemul omogen (**) admifand si solufie nebanal’, avem c& L, este liniar dependent, rely, | fia (*) devine: | Jay, + Slavs + 204 Og yo (WYRER gi pentru A= I gasim ck y+ 3+ M= Opie | Alifel. L, este liniar independent <> sistemul (**) admite numai solufia banal <> 10-1 1gA=3,undeA=| 1 2 -7|:=(vj ¥41 v4) este matricca asociata sistemului gi re. mil 4 prezint& coeficienjii polinoamelor v ,, v , v5 scrisi pe coloani, in ordinea descresc&toare a puterilor lui X. Deoarece rg A = 2, deducem ci polinoamele v , v,, v; sunt liniar dependente 5 pot fi alese dou’ cate doud si fie liniar independente. Avand rg (vj! v,) = 2, obfinem cd V4, V2 Sunt liniar independente, Analog, pentru {v;, 5) si {vs V5} L, $i L, sunt liniar independente. L, este liniar dependent, iar polinoamele sunt dou’ céte doua liniar independente. La Ls, fiecare polinom este liniar independent si orice grupare de cte doug polinoame ca si mulfimea tuturor celor trei este liniar independenta. f) L, este liniar dependent, iar L, liniar independent, 4) Fie V= K — spagiu vectorial si vectorii liniar independengi v,, vs, ¥3€V (corpul K este R sau C). i) Sa se verifice care dintre urmatoarele mulfimi de vectori sunt liniar independente: a), —¥2 5 ¥2— Vay ¥ + ¥25 b) ¥, —¥2— V5, ¥, + ¥2,—2¥,— Vy; OC), +5, %) +¥2—Vy,—v, + v3 d) v,—2v,, 2¥,-v,,—v, + Va V5 ©) v, + 2v3, vv, + ¥5; ) +4, —2v5,¥.- 15, 4) — ii) Sa se discute dupa valorile parametrului aeX liniar independenja urmat: oarelor si: de vector fl a) ¥, + av, ¥p—V5, 4¥, + Iv; —W43 b) ¥, + I+ ayy, a=W, ¥) —¥45 Dov + 2 wy an—w—ay, Hid) 4 — Wt Mr, w-%,¥ ay; J, ©) ¥) a0, 44+ %)—¥5, a +53 : Raspuns. i) a) Notim w= v, -¥,, = ¥;—v, w=, + ry. Vectorii u, v, w sunt liniar independengi > (W)A,, Ag, Ay eK astlel incat Aut Dav Jaw =O, (*), objinem hy= dy = Ay = 0g « f Relajia (*) <> 24(v; — v2) + Ag(vy — v3) + Ag(v, + ¥3) =O, > 1] © O42 + (Ba + ta By) Yo ~ Aas = Oy €2 (fine seama c8 VY, ¥, sunt lniar indepene a, thy =0 denfi) }-2, +2, +h, =O 2 =—=Iy =0 Deci vectorii inifiali sunt liniar independengi. b) Notém u=v)—v,—v3,¥=¥, + ¥5,W=—2y—Vy Conditia (*) <> Ay(v; — v2 — v3) + Ra(v, + V3) + Ag(— 22-5) = Oy o> =0 =0 0 = rh, =0 ge hy=heK. 54wane eci cei tei vectoriinifiali sunt liniar dependengi. Se objine: c), €) liniar independengi sid), f) liniar dependenyi, ji) a) Notim w= v; + ava, V=V2— V3, WE avy + 2v— vy, Relafia (*) <2 Ai(s + a¥2) + Aa(¥2— v3) + A(av, + 2v,-¥,) = Oy > » +ah, =0 elah, ty 422, =0 hy Ay Determinantul matricei asociate sistemului este: | O @ D=\a 1 2 0 -1 -1 Pentru aeX \ {- 1, 1}, vectorii u, v, w sunt liniar independengi. Pentru ae {-1, 1}, cei trei vectori sunt liniar dependenfi. b) Similar, gisim ck D = a? + 4. Dac avem K = R, atunci, cei trei vectori sunt liniar inde- pendenti (V)aeR. Daci avem K = C, cei trei vectori sunt liniar independenji <=> @a¢{-2i, 2i}. Pentru d), vectorii sunt liniar independenji (V)aeX \ {1}. Pentru c), D = 2a~ 1. Pentru e), avem D = a? +a + 1, adica vectorii sunt liniar indepen- denfi (V)aeR. Dac& avem K = C, atunci vectorii sunt liniar independenfi <> eaeine -iv3), Cr+) he 5) Si se determine parametrul eR astfel incat sistemul de vectori L sé fie liniar in- dependent in R — spafiul vectorial menjionat: a)L={v,=(1,0,-1), % 0, 1, 1), ¥5= (1, @, 2)} in R? 5 )L={v,=(0,2,-1), = (1,4,-1)s% (0,-4,2)} in R?; )L={¥,=(0,2, 1, y= 2,0, 4-1. % =O La I) mR; A L={¥,=(0,1,-1, 0), vy =(1,—1, 0, 0), ¥5 = (1, a 05.) Me (0,0, 1, 1)} in R*; YL={v,=(0,-1,2, 3), m= (1,2 1,—3),%= (0,4, 1,4), %= (1s 1, 1, 0} in RAs DL=(y,=X7 +2, yy =X—2a, vy =2X-X} in RX] - Rispuns. a) a= b) nu exist’ a ; c) (V)aeR ; d) aeR\ {-1}5 Onuexisia; fax 2. 6) Fie matricele ; one o1 2-1) n_(4 = os 7 (oe der ser Wome b) s& se giseasc a, beR astfel incat A, 4) Verificayi daca A, B, D sunt liniar independente; 4. Csa fic liniar dependent. Raspuns. a) Pentru liniar independenta este ca + 5B + 1D =0,, , echivalenta cu sistemul: 2s = briller=s=1=0,ceeacese verifick. ®) Pentru liniar dependenga este necesar si sufices inter, 5, 188 fie nenul, adic& sistemul omogen: i 2s+al=0,r—s+l= “A udmita 51 solujie nebanalai, echivalent cu rang necesar gi suficient ca din relajia O,r-s—1=0,-r+s=0,r+1=0, sk nt card + sB + tC = 0,2 5i cel pufin unul r+s=0,r+bt=0, || matricei asociate 55