Ascultarea activa

Presupune o serie de activitati menite sa asigure receptionarea corecta a mesajului si

retinerea lui optima.
Mod de a reactiona prin care partenerul este stimulat sa continue sa vorbeasca si care
va permite totodata sa aveti certitudinea ca ntelegeti ceea ce vi se comunica.
Este ascultarea care necesita un efort sustinut , adoptarea unei atitudini mentale
corecte, mentinerea atentiei, pentru a rationa logic dar si pentru a obtine o ntelegere
deplina,cautnd un raspuns corect la ceea ce ni se comunica.
Necesit, de asemenea, vzul i imaginaia, nu doar auzul. Este important s-l priveti
n ochi pe cel care-i vorbete. Este excelent dac reueti s vezi cu ochii minii ceea
ce i se povestete
Ascultarea dincolo de cuvinte
Psihologi legendari, precum Moreau, au sugerat antrenarea abilitilor de ascultare
activ prin contientizarea celor trei etape ale procesului necesar s fie parcurs naintea
deciziei i aciunii corecte:
1. A auzi si a vedea - faz primar a ascultrii active privete nivelul percepiei brute a
mesajelor verbale i nonverbale, vizuale i auditive, emise de persoana ascultat.
2. A imagina - Pornind de la cuvinte i indicii nonverbale vzute i auzite n etapa anterioar,
va formula n minte unele concluzii. Aceasta a doua faz a ascultrii este una
profund subiectiv, impregnat de experiena anterioar a asculttorului,
influenat major de atitudinea i starea sa sufleteasc. Mecanismul psihologic

activat aici este proiecia, operaie subtil prin care o persoan i atribuie alteia propriile
atitudini, dorine, sentimente sau nsuiri pe care i le recunoate, dar i le refuz.
3. A simti -n aceast faz, contient sau nu, asculttorul se ascult pe sine, pe dinuntru.
Identific ceea ce simte, ca senzaie i emoie induse de mesajul interlocutorului.
Tipuri de ascultare activa:
Tipuri

Ideea de baza

Scop

Atent

Folosirea de mesaje nonverbale pentru

a arata atentia indreptata asupra
vorbitorului

A manifesta interes
vorbitor si mesajul sau

fata

de

Neutru

Folosirea de cuvinte neutre care nu

exprima acordul sau dezacordul
vorbitorului

Incurajarea
vorbitorului
sa
continue sa vorbeasca, fara a
interveni

Repetativ

Repetarea afirmativa a intregii sau a

Dovada ca ascultatorul e foarte

ultimei parti a propozitiei finale a

vorbitorului

atent; ajuta vorbitorul sa nu isi

piarda sirul gandirii

Rezumativ

Strangerea ideilor si sentimentelor si

reafirmarea lor drept concluzii

Punct de control pentru discutii

viitoare; pune in discutie problema
vorbitorului

Parafraza

Raspuns in ceea ce priveste continutul

si parerile vorbitorului exprimat in
cuvintele ascultate

Arata ca ati inteles atat ce a spus

cat si ce a simtit vorbitorul

intrebari

Catre cine? Ce? Cand?

Pentru a obtine informatii

suplimentare. Ajuta vorbitorul sa
cerceteze
toate
aspectele
problemei respective.

Funciile ascultrii active

Facilitare a descrcrii emoionale a partenerului- starea de
tensiune se diminueaza
Instrument al stabilirii, construirii i perpeturii relaiilor de
comunicare - este imposibil o relaie de comunicare direct fr a ne
asculta partenerul i fr a f ascultai de acesta
Facilitare a exprimrii de sine a partenerului- cunoaterea
necesitilor, dorinelor i sentimentelor interlocutorului v va ajuta s
stabilii un contact mutual efcient.
Rol n intercunoatere i nvare- ascultnd putem cunoate
persoana, s aflm informaii despre ea, putem s nvm, s benefciem de
cunotinele i experienele celorlali.
Exemplu de ascultare activ
Diana: N-o s gsesc o alt slujb.
Maria: Te simi ntr-adevr frustrat. (Ascultare activ)
Diana: Da. Oriunde m duc mi se spune s las o autobiogafe i apoi nu m mai
caut nimeni.
Maria: Ai sentimentul c eti plimbat degeaba.
(Ascultare activ.)
Diana: Exact. Dac nu au nici un post, de ce nu mi spun?
Tehnicile de ascultare activ urmresc crearea unui climat propice
pentru exprimare.
O prima tehnic este aceea a interogrii: s tii s pui ntrebrile
adecvate, pe un ton cald i blnd, pentru a-i permite interlocutorului s se
exprime liber, pentru a afla informaiile exacte, nevoile, preocuprile,
anxietile i difcultile celuilalt. ntrebrile pe care le adresai
demonstreaz c ascultai i ncurajai comunicarea, iar rspunsurile
permit dezvoltarea unor noi argumente.

 Tehnica deturnarii afirmatiilor in intrebari se reia cuvant cu cuvant,

la modul interogativ, ultima fraza afrmata a interlocutorului:
Seful: Desenul arata ca la piesa..
Subordonatul: Desenul arata acest lucru?
- parafrazarea repetarea cu propriile cuvinte a ceea ce s-a neles din
mesaj, pentru a testa corectitudinea nelegerii
(dup cte neleg; vrei s spunei ca; deci credei ca);
Este o tehnic foarte bun de a spune te ascult i const n abilitatea
de a reformula cu cuvinte proprii ceea ce antevorbitorul tocmai a rostit.
Astfel, interlocutorul va recunoate ca ntr-o oglind imaginea a ceea ce
tocmai a rostit; iar aceast imagine l va ajuta s-i clarifce propriul punct
de vedere, se va simi neles i ncurajat s continue s se exprime.

Parafrazarea i d posibilitatea de a verifca daca ai neles bine sensul

celor comunicate, d interlocutorului ansa sa judece ceea ce a spus si i
arai acestuia ca l-ai ascultat.

Aceasta apare n mod deosebit atunci cnd ceea ce crezi ca a vrut sa

spun cineva, nu corespunde cu nelesul pe care acea persoana l-a dat
mesajului.

Parafrazarea se folosete n urmtoarele mprejurri:

cnd crezi ca ai neles ce a spus cineva dar nu eti absolut sigur ;
cnd este necesara o mai buna nelegere a mesajului nainte de a
rspunde;
cnd realizezi c ceea ce i s-a spus reprezint o contradicie ;
cnd ai avut o reacie puternic la ceea ce ai auzit i ai pierdut o parte din mesaj
Recadrarea reluarea frazei rostite de interlocutor, modifcand
discret intelesul acesteia:
Seful de sindicat: Sunteti de acord cu amanarea termenului de plata a
salariilor cu o luna?
Angajatul: Ne sugerati sa contractam un credit in banca pe durata
amanarii platii salariilor?
Angajatul 1:imi era frica sa nu ma demita si de aceea n-am spus nimic.
Angajatul 2: Si pentru ca iti era frica nu ai luat pozitie, lasand ca totul
satreaca in defavoarea noastra?
10 REGULI PENTRU ASCULTAREA ACTIVA
1.Urmrii acordul dintre limbajul nonverbal i cel verbal al interlocutorului.
2.Concentrai-v asupra coninutului mesajului.
3.Ascultai pentru a nelege mesajul, nu pentru a pregti rspunsul.
4.Suspendai evaluarea mesajului pn la nelegerea sa complet.
5.Grupai ideile pentru a depista structura mesajului astfel nct s-l putei reine mai uor.
6.Rezumai mental mesajul sub forma unei schie a punctelor principale.
7.Luai notie din cnd n cnd pentru a v ajuta n memorarea mesajului, prevenirea
distragerilor i demonstrarea interesului fa de ceea ce v spune interlocutorul.
8.Nu anticipai ceea ce vorbitorul vrea s spun i nu terminai propoziiile n locul lui.
9.Nu adoptai comportamente nonverbale care denot nerbdare sau plictiseal (verificarea
ceasului, cscatul, privitul n alt parte, micri necontrolate ).
10. Incearca sa creezi o stare empatica, care sa contribuie la transmiterea completa si corecta a
ideilor.