Sunteți pe pagina 1din 9

Referat Diagnosticare

DIAGOSTICAREA SISTEMULUI DE SUSPENSIE

Student: Sandu Ioan Liviu Emanuel


Grupa: 8401 A

Notiuni introductive:
Starea tehnica a suspensiei influenteaza intr-o mai mare masura confortul, securitatea
circulatiei si anduranta vehiculului in ansamblu. Se stie ca organismul umansuporta fara
dificultati obiectionale oscilatii care au frecvente aflate in jurul a 80 Hz. Oscilatiile mai lente,
intretinute vreme indelungata, creeaza stari asemanatoare raului de mare, asa cum oscilatiile cu
frecvente care depasesc pragul mentionat afecteaza sistemul nervos central cu consecinte foarte
neplacute. In plus, starea precara a suspensiei mareste acceleratiile verticale; intre 1,5 si 2
m/s2 miscarea accelerata a caroseriei provoaca senzatii dureroase iar depasirea acestor
valori atrage dupa sine ameteli, migrene, senzatii de voma s.a.m.d.
Cresterea de 4-5 ori a solicitarilor dinamice provocata de o suspensie defecta slabeste
stringerile si grabeste uzura unor parti ale vehiculului, cum sunt roti, rulmenti, bucse, articulatii,
caroserie etc, reducand durata de exploatare a acestora pana la de 1,5 ori. In sfarsit, o suspensie
aflata in stare necorespunzatoare face ca, in timpul rulajului, rotile sa nu mai pastreze contactul
permanent cu carosabilul, deoarece acestea nu mai pot urmari toate denivelarile solului. Ca
urmare, controluidirectiei masinii se inrautateste, favorizandu-se derapajul, mai ales cand
aderenta drumului este mai slaba. Din acest motiv, rulajul unui autovehicul care are suspensia
defecta se face in alura mai moderata, micsorand viteza de trafic si, uneori, marind consumul
specific de combustibil.
Cele mai frecvente defecte ale suspensiei sunt ruperea, slabirea arcurilor si a barelor
stabilizatoare, uzura bolturilor si a bucselor de prindere, uzura sau ruperealimitatoarelor de
cauciuc, uzura amortizoarelor, pierderea de lichid din amortizoare, deformarea bratelor
suspensiei. Producerea unora din aceste defecte are ca urmare aparitia unor manifestari specifice
cum ar fi: zgomote si batai in suspensie, proasta amortizare a oscilatiilor caroseriei (oscilatii
prelungite dupa depasirea unei denivelari) si scurgeri de lichid. Simptomele defectarii suspensiei
si cauzele lor posibile sunt prezentate in figura 6.1, din care se poate trage concluzia ca, spre
deosebire de celelalte ansambluri ale automobilului, suspensia nu admite un sistem de
diagnosticare impartit riguros in procedee de diagno 838h75i sticare generala si pe elemente.
Parametrii de diagnosticare care ar caracteriza starea generala a suspensiei, cum sunt zgomotele,
socurile, oscilatiile rotilor s.a.m.d., au legaturi multiple si cu alte parti ale autovehiculului nefiind
caracteristice doar suspensiei.
De aceea diagnosticarea suspensiei se face numai pe elemente, parametrii de diagnosticare
fiind prezentati in figura 1. Dintre toti parametrii aratati in figura, numai inregistrarea si analiza
oscilatiilor caroseriei prezinta o oarecare interferenta a influentei starilor amortizorului si a
arcului, dar in acest caz, asa dupa cum se va vedea, este posibila o neta decelare a defectiunilor.

Figura 1. Parametrii de diagnosticare ai sistemului de suspensie

Sursa: Bibliografie pozitia 1


Din examinarea figurii anterior rezulta ca parametrii de diagnosticare a suspensiei pot fi
impartiti in patru grupe: geometrici si de stare, de etansare, de elasticitate, dinamici (de oscilatie).
Parametrii din primele doua grupe se determina vizual sau prin masurari simple, care nu
necesita o tratare speciala.
Parametrii de elasticitate caracterizeaza starea arcurilor si a stabilizatoarelor de viraj, asa dupa
cum cei de oscilatie dau indicii mai ales asupra functionarii amortizoarelor.

Diagnosticarea arcurilor
Pe langa controlul vizual care urmareste descoperirea defectelor exterioare, arcul este supus
unui test care are ca scop stabilirea elasticitatii prin determinarea caracteristicii sale, adica a
variatiei lungimii sale efective l (la arcurile elicoidale) in functie de sarcina P, lungimea efectiva
fiind luata ca parametru de diagnosticare. Daca linia caracteristica a arcului se afla sub
caracteristica etalon, arcul trebuie schimbat. Deoarece determinarea pe vehicul a caracteristicii
efective a arcului este complicata, se obisnuieste sa se aplice pe roata respectiva o sarcina de
diagnosticare Pd masurandu-se lungimea arcului in aceasta situatie; daca aceasta este sub limita
admisibila llim se considera ca arcul este slabit si trebuie schimbat. In conformitate cu STAS
6926/13-70, verificarea calitatii suspensiei se face prin determinarea caracteristicii acesteia si
compararea deformatiei arcului cu datele limita in doua situatii: cu incarcatura nominala si fara
incarcatura, atat la comprimare, cat si la revenire .
Pentru arcurile cu foi se poate aplica o metoda aparte, mijlocita de inaltul lor grad de
amortizare. Reprezentand schematic ansamblul roata-suspensie-caroserie si acceptand ca roata
primeste o excitatie cu caracter sinusoidal
, fenomenul de oscilatie care ia nastere poate
fi reprezentat matematic de expresia:

in care:

- masa nesuspendata

- deplasarea relativa exprimata prin diferenta dintre deplasarea centrului rotii xmsi
cea a caroseriei xc
- coeficientii de elasticitate ai pneului si respectiv ai arcului
H - inaltimea maxima a denivelarii perturbatoare
- pulsatia fortei perturbatoare
r

- timpul

Figura 2. Caracteristica arcurilor (elicoidale si cu foi)

Sursa: Bibliografie pozitia 1

Prin rezolvarea acestei ecuatii se obtine expresia deplasarii relative:

Cand deplasarea relativa este zero, deci atunci cand caroseria urmareste identic miscarea
centrului rotii (xc=xm), arcul se comporta ca si cand nu ar exista sau ar fi complet rigid. Conform
relatiei precedente, aceasta situatie intervine atunci cand
valoareHo a denivelarii Ho= 8P/(km= 2,57 P/km)

, adica pentru o

Asadar, daca roata se aduce pe un stand ale carui rulouri au proeminente de inaltime Ho si este
supusa incercarii la un regim de viteza oarecare, deformarea arcului arata ca forta de amortizare
efectiva in arc este mai mica decat cea nominala. Daca insa arcul nu se deformeaza (se
blocheaza), acesta constituie indiciul unei frecari intre foi nepermis de mari, datorata probabil
lipsei ungerii foilor, fisurarii sau ruperii acestora, aparitiei unor rizuri sau patrunderii de corpuri
straine abrazive intre foi.

Rezultate obtinute:
In cadrul lucrarii de laborator am folosit un autoturism marca Renault Megan.
Am verificat atat starea suspensie de pe puntea fata cat si suspensia de pe puntea spate,
modificand treptat valoarea presiunii pneurilor dupa cum urmeaza:
1. Presiunea nominala ( 2 bar )
2. Presiune mai mica cu 1 bar decat presiunea nominala ( 1 bar )
3. Presiune mai mare cu 1 bar decat presiunea nominala ( 3 bar )

Figura 3. Valorile obtinute cu presiunea nominala in pneuri

Sursa: Material de laborator

Observatii:
Se observa ca in cazul ambelor punti pe fiecare roata suspensia se afla in parametrii optimi de
functionare, rezultatele calculate in procente fiind colorate cu verde.

Figura 4. Valorile obtinute cu presiunea din pneuri de 1 bar

Sursa: Material de laborator

Obervatii:
Se observa ca diferentele dintre valori ( in procente) sunt admisibile atat intre puntile
automobilului ( fata , spate ) cat si intre valorile obtinute pentru rotile din stanga respective
dreapta.

Figura 4. Valori obtinute cu presiunea din pneuri de 3 bar

Sursa: Material de laborator

Observatii:
Si in cazul celui de-al treilea test in care presiunea din pneuri a fost de 3 bar valorile masurate
sunt incadrate in parametrii optimi.
Acest lucru demonstreaza ca suspesiile pe ambele punti ale autoturismului sunt in stare buna de
functionare.
Se poate observa din figurile de mai sus ca presiunea din penuri influenteaza comportarea
suspensiei automobilului, astfel ca la presiunea mai mica decat cea nominala din pneuri standul a
inregistrat o stare mai putin buna a suspensiilor, iar la presiunea mai mare decat cea nominala din
pneuri standul a inregistrat o stare de functionare a suspensiilor mai buna decat cea adevarata.

Bibliografie:

http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/DIAGNOSTICAREASUSPENSIEI93873.php
https://ro.scribd.com/document/249898837/Diagnosticarea-suspeniei
Referat de laborator - Diagnosticare, S.l.dr.ing. Marius Toma