Sunteți pe pagina 1din 10

Sistemul de scriere japonez

Exist trei tipuri de scriere n japonez: silabarul Hiragana, silabarul Katakana i Kanji- ideograme
chinezesti. Toate cele trei scrieri pot fi vzute ntr-o singur propozi ie. Cu verde katakana, cu albastru
Hiragana si cu rosu Kanji.
-Ma uit la televizor.
terebi wo mimasu.

Hiragana i katakana ca si alfabetul, reprezint sunete. Dup cum se poate vedea n exemplul de mai sus
silabarul Hiragana are o form rotunda si este utilizat pentru sufixe de conjugare, particule pentru functii
sintactice, i cuvintele native japoneze care nu pot fi scrise cu kanji. Silabarul Katakana, care are mai
degrab forme drepte, este utilizat n mod normal pentru scrierea cuvintelor imprumutate i nume strine.
De exemplu, cuvntul japonez pentru "televiziune" este scris n katakana (terebi). Kanji, sau
caracterele chinezeti, reprezint nu doar sunete, ci i nelesuri. n general, Kanji sunt folosite
pentru substantive i radacini verbale si adjective.
I. SILABARUL HIRAGANA
1. Silabe Hiragana de baza
Exist patruzeci i ase silabe hiragana de baz, care sunt enumerate mai jos. Dup ce memora i
aceast diagram, vei putea transcrie toate sunetele japoneze. Nu trebuie sa va grabiti sa le invatati pe
toate intr-o zi. Exersati scrierea zilnic.

a [a]

i [i]

u [uu ]

e [e]

o [o]

ka [ka]

ki [ki]

ku [kuu ]

ke [ke]

ko [ko]

sa [sa]

shi [i]

su [su]

se [se]

so [so]

ta [ta]

chi [ci]

tsu [u]

te[te]

to [to]

na [na]

ni [ni]

nu [nu]

ne [ne]

no [no]

ha [ha]

hi [hi]

fu [fu]

he [he]

ho [ho]

ma [ma]

mi [mi]

mu [mu]

me [me]

mo [mo]

ya [ia]

ra [ra]

wa [ua]

yu [iu]

ri [ri]

ru [ru]

yo [io]

re [re]

ro [ro]

wo[uo]

* Silabele , i s-au transcris shi, chi, i respectiv, tsu find mai aproape de pronuntia englez.

Romanizarea sau scrierea Romaji (scrierea cu litere latine) este data pentru referinta de pronuntie
general. Intre parantezele drepte este redata pronuntia in romana.
Sa invatam sa scriem pe rand silabele HIRAGANA.
Sa incepem cu vocalele A, I, U, E, O

Urmeaza seria KA, KI, KU, KE, KO.

Seria SA, SHI, SU, SE, SO.

Seria TA, CHI, TSU , TE , TO.

Seria NA, NI, NU, NE NO

Seria HA, HI, FU, HE, HO.

Seria MA, MI, MU, ME, MO.

Seria YA, YU, YO

Seria RA, RI, RU, RE, RO

SeriaWA, WO si N

2. Hiragana cu semne diacritice


Puteti s transcrieti 23 de sunete suplimentare prin adugarea unor semne diacritice. Cu o pereche de linii
diagonale scurte , consoane surde k, s, t, i h devin consoane sonore g, z, d, i b, respectiv. Consoana h
devine "p" prin adugarea unui mic cerculet.

ga [a] gi [hi]

gu [gu] ge [he go [o]


]

za [za]

zu [zuu ]

da [da]

ba [ba]

bi [bi]

bu [buu ]

be [be] bo [bo]

pa [pa]

pi [pi]

pu [puu ]

pe [pe] po [po]

ji [gi]

ze [ze] zo [zo]

(ji) [gi] (zu) [zuu ] de [de] do [do]

*Silabele (ji) si (zu) se pronunta la fel ca si , dar se folosesc mai rar.

3. Transcrierea sunetelor contractate


Silabele [ya], [yu] si [yo] scrise mai mic dupa al doilea sir hiragana in "i" (cu exceptia
vocalei [i]) sunt folosite pentru a transcrie sunete contractate. Sunetul contractat reprezint o
singur silab.

4.Transcrierea consoanelor duble

Caracterul minuscul tsu () sau Sukoun-ul , denumit de asemenea chiisai tsu sau chiisana
(romn: micul tsu) se folosete pentru indicarea dublrii unei consoane. Sokuonul nu se poate
folosi la nceputul unui cuvnt, nici nainte unei vocale (a, i, u, e i o), nici naintea unei more
ncepnd cu consoanelor (n, m, r, w i y) sau cu o consoan sonor (g, z, d i b) sau cu h. Doar
nainte morelor incepnd cu consoanelor k, p, s sau t se folosete sokuon-ul. Semnul sokuon este
romanizat cu dublarea consoanei. Litera scris mai mic se plaseaza chiar in fata consoanei pe
care o dubleaza.
Exemple:
- ippun
Nippon
- yatta
- katta
- sakka
- zasshi

5. Vocalele lungi
Puteti lungi o vocala adaugand dupa aceasta fie , , sau in functie de vocala.
Sunetul

Vocala care lungeste sunetul

/a/

/i/e/

/u/o/

Este important s aveti grija sa lungiti vocala suficient de mult pentru c altfel putei spune
lucruri de genul "aici" ( - koko) n loc de "liceu" ( - kk) sau "tanti" (
- obasan) n loc de "bunica" ( -obsan) daca nu pronuntati corect!
Atentie!!!
Vocalele lungi cu durata dubla de pronuntie sunt marcate in transcrierea fonetica Rmaji astfel :
, , , ,
6. Pronunia lui
Litera este considerat ca o silaba intreaga, iar pronuntia lui variaz n funcie de sunetele
care il urmeaza, deoarece locul de articulare asimileaza consoanele urmatoare.

Urmat de [m] [p] [b] ( , , ), se pronunta ca [m];

urmat de [k] [g] ( , ) se pronunta [gn];

Atunci cnd este la sfritul cuvantului ( , ) se pronunta nazal;

Urmat de n, t, d, s si z, ( ) este pronunat ca

"n" romanesc.

II. SILABARUL KATAKANA


Silabarul katakana se foloseste pentru scrierea cuvintelor de origine straina, intrate deja n limba curenta
sau nu, pentru notarea onomatopeelor, sau stilistic n loc de kanji sau hiragana pentru atragerea atentiei
cititorului, similar cu folosirea caracterelor cursive in limba romana.
Folosirea morelor katakana este aproape identica cu folosirea elementelor hiragana. Exceptie face doar
posibilitatea de a forma noi sunete prin alaturarea vocalelor, asemeni unui indice, morelor deja existente.
De exemplu fu urmat de un a mic se citeste fa.
Specific sistemului de scriere katakana este existenta unui caracter special, asemeni unei cratime, care
marcheaza o pauza in pronuntia dintre doua more.
Mai mult, se poate folosi un punct, asezat la mijlocul morelor, pentru a separa un sir de cuvinte straine.

1.

K
S
T
N
H
M
Y
R

Silabe Katakana de baza

a [a]

i [i]

u [u]

e [e]

o [o]

ka [ca]

ki [chii]

ku [cu]

ke [che]

ko [co]

sa [sa]

shi [i]

su [su]

se [se]

so [so]

ta [ta]

chi [ci]

tsu [u]

te [te]

to [to]

na [na]

ni [ni]

nu [nu]

ne [ne]

no [no]

ha [ha]

hi [hi]

fu [fu]

he [he]

ho [ho]

ma [ma]

mi [mi]

mu [mu]

me [me]

mo [mo]

ya [ia]

yu [iu]

yo [io]

ra [ra]

ri [ri]

ru [ru]

re [re]

ro [ro]

wa [ua]

wo [uo]

[n]

2. Katakana cu semne diacritice


a
G
Z
D
B
P

ga [a]

gi [hi]

gu [u]

ge [he]

go [o]

za [za]

ji [gi]

zu [zu]

ze [ze]

zo [zo]

da [da]

ji [gi]

zu [zu]

de [de]

do [do]

ba [ba]

bi [bi]

bu [bu]

be [be]

bo [bo]

pa [pa]

pi [pi]

pu [pu]

pe [pe]

po [po]

si se folosesc mai rar

3. Transcrierea sunetelor contractate


Silabele [ya], [yu] si [yo] scrise mai mic dupa al doilea sir katakana in "i" sunt folosite
pentru a transcrie sunete contractate. Sunetul contractat reprezint o singur silab.

4. Scrierea vocalelor lungi


Vocalele lungi se scriu cu ajutorul semnului

Exemple:
kaa (din engl. car) = masina
sukii (engl. ski)= cer
suutsu ( engl. suit)= costum

keeki (engl. cake) = prajitura


booru ( engl. ball) =minge
5.Transcrierea consoanelor duble
Consoanele duble funcioneaz n acelai mod n katakana ca si n hiragana. Atunci cnd un cuvnt are o
consoan dubl n mijloc, alta dect litera n, aceasta este redata printr-un mic [tsu] care se scrie in fata
consoanei care se dubleaza.
Exemple:
- sutoppu= oprire
- roketto= racheta
-beddo= pat
-kikku= lovitura
6. Transcrierea sunetelor straine
Combinaii suplimentare cu literele , , , , scrise mai mici sunt folosite pentru a transcrie
sunete strine care iniial nu existau n limba japonez.

wa [ua]

wi [ui]

wu [uu]

we [ue]

Wo[uo]

va [va]

vi [vi]

vu [vu]

ve [ve]

vo [vo]

SH

she [e]

je[ge]

si [si]

zi

che[ce]

CH
T

ti [ti]

tu [tu]

di [di]

du [du]

TS

tsa [a]

tsi [i]

tse [e]

tso [o]

fa [fa]

f [f]

fe [fe]

fo [fo]

hu [hu]