Placa bacteriana dentara

Reperezentata printr-o agregare bacteriana aderenta pe suprafat dintilor care nu poate fi indepartata prin
jet de apa sau simpla clatire.
Formarea placii bacteriene incepe la o ora dupa periaj si reealizeaza o acumulare maxima dupa circa 30
de zile,in functie de influenta unor factori ca :alimentatia,igiena bucala,incongruenta dentoalveolara cu
inghesuire,ocluzia deschisa,malpozitii dentare.
Structura placii bacteriene dentare este formata din :-agregate bacteriene;-celule fagocitare;-produse de
metabolism cellular;-proteine salivare si serice;
Placa supragingivala
Adera de suprafat ddintilor in imediata vecinatate a marginii gingivate libere si prezinta o zona coronara
si una marginala,mai aproape de gingie.
ETAPELE FORMARII PLACII SUPRAGINGIVALE
Formarea peliculei:
La aproximativ o ora dupa spalare pe suprafetele dintilor incepe depunerea unui deposit organic din saliva
alcatuind pelicula.
Pelicula are o compozitir heterogena:
-Glicoproteine;
-carnohifrati;
-imunoglobuline
;-factori de inhibitie ai hemaglutinarii.
Mecanismul de depunere al peliculei este explicat prin absorbtia proteinelor salivare pe suprafta
hidroxiapa?
Dupa formarea peliculei un numar de coci,cellule epiteliate si polinucleare adera de suprafata ei.Ulterior
depozitul bacterian creste prin atasare si colonizare bacteriana.
Aderenta bacteriilor la pelicula este explicate prin diverse mecanisme:
A:Aderenta prin mecansim electrostatic
B:Aderenta prin mecanisme hibrofobe
C:Aderente prin structure bacteriene specilizate
D:Aderente prin receptori de suprafata specifici si enzime.
Multiplicarea bacteriana,formarea matricei
Aderarea bacteriana active ala pelicula prin mecansimele descrise sau atasarea unor bacterii in mod pasiv
prin intermediul altora determina o acumulare bacteriana urmata de cresterea si multiplicarea
bacteriana.Componenta matricei este alcatuita din complexe polizaharide-proteine produse de
microorganismele din placa.
Factorii de aparare al organismului gazda
Controlul placii bacteriene este efectuat in mod natural prin fluxul salivar si miscarile partilor moi si in
special ale limbii.In saliva exista o serie de factori ce se opun formarii si maturarii placii bacteriene
supragingivale.In saliva sunt prezenti polimeri salivari care determina aderenta ,atasarea si agregarea
selective bacteriana.Sistemele tampon salivare neutralizeaza Ph-UL ACID CREAT DUPA
FERMENTATIA CARBOHIDRATILOR.Sistemul LPO inhiba enzimele glicolitice ale straptococilor cu
corectarea Ph-ului bucal.
In saliva exista factori cu actiune antibacteriana ca fizozimul care ataca bacteriile gram-pozitive la
nivelul mureinei din perete.
PLACA SUBGINGIVALA
Placa dentarra tinara contine flora gram-pozitiva coci si bacilli.Dupa citeva zile incep sa apara in placa
bacteriile gram-negative,coci,bacilli,filament,fusobacterii.Ziua a 9-a apar si spirochetele.Circa 21 de zile
flora este polimorta.Flora polimorta prezenta in cantitate mare poate determina
gingivite(Eikenella,Fusobacterium,Capnocitophaga).

Prezenta acestora sugereaza evolutia ulterioara a gingivitelor catre parodontite.Hipertrofia gingivala

protejeaza bacteriile colonizate fata de mecansimele de autocuratire si curatire artificiala .Aceste conditii
favorizante detemina o crestere a numarului de bacteriii atit in zona subgingivala cit si in lichidul santului
gingival se pot forma pungi gingivale false.Placa supragingivala protejeaza zona subgingivala si permite
stabilirea unor specii noi.Dupa NISSENGARD aspectul placii subgingivale se poate face o impartire in
trei zone ale acesteia.
Placa subgingivala asociata suprafettei dentara
Are o structura apropiata de acea a placii supragingivale ,bacteriile acopera suprafata radacinii
dentare.Flora dentara este gram-pozitiva ,coci,bacilli,filament.Marginea aplicala a placii asociata dintelui
este la distanta fata de epiteliul jonctional iar intre placa si epiteliu se interpune un numar relative mare de
leucocite.
Placa subgingivala asociata epiteliului santului gingival
Placa situate in santul gingival se extinde pina in zona joctiunii gingivale-dentare.Compozitia bacteriana
este dominate de flora gram-negativa,coci,bacilli.Pot determina un raspuns puternic din partea gazdei cu
reactive inflamatorie ampla observindu-se zone de hemoragii,ulceratii.
Placa subgingivala aociata tesutului gingival
Penetrarea in tesuturi in forma de paradontita juvenila localizata in gingivostomatita ulcero-necrotica.
MECANISMELE DE PATOGENITATE BACTERIANA IN BOALA PARODONTALA
Prima cauza in declansarea parodontopatiilor o reprezinta placa bacteriana.Studiile microbiologice au
permis stabilirea patogentiatii bacteriilor din placa bacteriana in parodontoplaii prin mecanisme
variate.Mecanisme directe-actiunea nociva a unor factori bacterieni,invazia tesuturilor,producerea de
exotoxine,eliberarea endotoxinelor,elaborarea de enzime cu rol de agresiune asupra componentelor
tisulare adiacente,metabolite toxici.Mecanismele indirecte include raspunsul immunologic al gazdei care
inceara sa se apere fata de agresiunea bacteriana mecanisme care ins apot devein ele insele factori si
progresie al leziunilor parodontale.
TARTRUL DENTAR
Tartrul dentar reprezinta un complex organo-mineral adherent de suprafta dentara sau lucrari protetice
,aparate ortodontice rezultat din mineralizarea placii bacteriene.Tartrul contine substantele minerale
componente organice .Reprezinta un amestec de bacterii ,leucocite,cellule epitaliale,descuamale si
protein.Structura tartrului este dominate de cristale anorganice de tip apatite cu aspect de acenetede.Aceste cristale sunt indreptate intimplator.Suprfata tartrului este rugoasa si acoperita de un strat de
placa bacteriana nemineralizata.
Tartrul determina un contact intim si foarte strins al placii bacteriene cu tesutul gingival cee ace face
dificila acordarea si eliminarea placii prin manevre terapeutice uzuale.Tartrul se mareste in volum
progresiv si produce leziune gingivale elceratii solutii de continuitatepentru penetrraea bacteriana a
tesuturilor .
Tartrul supragingival este un deposit organo-mineral de culoare alb-galben ,imediat dupa depunere este
friabil,moale se disloca cu usurinta localizarii preferentiale .Suprafta linguala a incisivilor inferiori unde
se poate depuen in strat continuuu in dreptul orificiului canalului WHARTON.
Suprfata vestibulara a molarilor superiori in dreptul orificiului canalului STENON.
Suprfata ocluzala a dintilor laterali lipsiti de antagonisti cu o autocuratire si curatire artificiala deficitare..
Tartrul subgingival este de culoare maroniu inchis spre negru ,greu de dislocate dispus in santul gingival
sub marginea gingivala libera sub forma unor depozite lamelare cu o suprafat dura.Prezenta tartrului
subgingival eset depistatra cu sonde exploratorii sau prin inspectie daca marginea gingivala libera sau
virful papitei gingivale sunt inflamate,tumeliate si pot fi decollate partial de pe dinte.
FORMAREA TARTRUULUI DENTAR

Tartrul se depune de la virste tinere,primul care apare fiind cel supragingival si are o incidenta legata dw
virsta.Tartrul subgingival apare dupa virsta de 9 ani si poate fi intilnit in 47-100% cazuri dupa 40
ani.Tartrul dentar se formeaza pe structurile placii dentare preexistente care sufera un process de
mineralizre.Aceasta inecep din prima zi de depunere a placii bacteriene .Placa bactreiana are capacitatea
de a ingloba calciu pin ala o concentratie de 20 ori mai mare decit in saliva care reprezinta sursa principal
pentru tartrul supragingival.