1. Propuneri de noi membri permaneni n Consiliul de Securitate al
ONU . Explicai. India cea mai mare democratie, armata Germania al treilea contribuabil la buget, influenta Brazilia cea mai mare tara dpdv a populatiei din America Latina, trupe de pacekeeping in Orientul Mijlociu, PIB, suprafata mare Japonia al doilea contribuabil la buget Algeria stat musulman, cunoscuta ca fiind neutra Africa de Sud dezvoltare economica, 2. Critici la adresa CS. Exemplificai. Dreptul de veto in aplicarea unor interese personale : SUA in cazul IsraelPalestina, cele date in cazul conflictelor dintre SUA si Rusia Inarmarea excesiva SUA Nu mai corespunde reprezentarii puterii actuale restul lumii vrea sa fie reprezentata 3. Criza ONU. Propuneri de nnoire a ONU. Membri noi permanenti Restrictionarea puterii de veto chestiuni de securitate nationala vitale, acceptul veto-ului de catre alti membri 4. Schiai un portret realist al ONU. ONU eec sau succes ? Succes : evitarea crizelor internationale majore, a unui al treilea razboi mondial, medierea oponentilor politici, ajutor umanitar (foamete, boli) Esec: trupele de mentinere a pacii care au esuat Kosovo, Rwanda, problema armelor nucleare, veto etc. 5. De ce nu este nici un stat musulman membru permanent n CS ? Explicai. -
Nu religia a fost criteriul dupa care s-a stabili apartenenta permanenta la
CS, ci castigatorii celui de-al doilea Razboi Mondial S-ar crea un efect de precedent -> si alte state de alte religii ar vrea sa fie membru permanent pe acest criteriu Se pune problema-> ce stat musulman sa se aleaga? Probleme cu democratia -> vezi Primavara Araba
6. Ct de important este conceptul de suveranitate pt dezv rel ec dintre
state? Suveranitatea este dreptul exclusiv de a exercita autoritatea suprem politic (legislativ, judiciar sau/i executiv) asupra unei regiuni geografice, unui grup de oameni sau asupra lor nii. Importanta ei in dezvoltarea relatiilor economice dintre state este importanta, deoarece fiecare tara trebuie sa aiba garantia puterii de implementare a schimbarilor pe propriul teritoriu, dar nu trebuie folosit pretextul suveranitatii in mod excesiv, pentru ca se impedica comunicarea cu alte state. 7. Multilateralismul se bazeaz pe bilateralism ? De ce multilateralism ? Practica de pn acum a relaiilor economice internaionale arat c rspunsul la aceast ntrebare depinde de msura n care n relaiile dintre state se respect principiile dreptului internaional. Dac este bazat pe cooperare, n adevratul sens al cuvntului, multilateralismul conduce la egalitatea de tratament a partenerilor, ofer anse egale de dezvoltare fiecrui stat. Aa stnd lucrurile, el nu poate s nsemne pierderea drepturilor fiecrui stat de a subscrie la relaii bilaterale. De altfel, acestea din urm constituie fundamentul dezvoltrii unor relaii multilaterale; ntradevr, stadiul multilateralismului presupune existena prealabil a unui climat de ncredere reciproc n relaiile bilaterale. Se poate vorbi, deci, despre o compatibilitate ntre multilateralism i bilateralism, despre o interdependen profitabil pentru toate statele lumii, atta timp ct principiile dreptului internaional sunt respectate cu strictee. 8. Ce tipuri de fluxuri se dezvolt ca urmare a rei ? Fluxuri economice internationale = miscare de valori materiale, banesti si spirituale, de la o tara la alta, de la o economie la alta -Tendinta de diversificare -la baza formrii diferitelor segmente ale pieei mondiale. 9. Exist economii care particip la circuitul mondial fr a fi neaprat naionale ? Exemplificai. Multe naiuni desfoar o activitate economic comun n cadrul unor state federative -> Elvetia (bancar) , Singapore (IT) 10. S-a ncheiat procesul de formare a economiilor naionale ? Apar i acum noi economii? Exemplificai. Economiile nationale reprezinta stadiul schimbului reciproc de activitati in care, pe baza diviziunii mondiale a muncii, sunt implicati agentii economici de pe glob.
Economia naional apare i se dezvolt pe baza activitii conjugate a unei
naiuni i a unui numr de naionaliti conlocuitoare Vor exista in permanenta noi activitati de schimb intre agentii economici, bazate pe diviziunea mondiala a muncii in diverse sectoare. Exemplu: economia in industria de IT, stiintifice etc.