Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnic a Moldovei

Catedra Automatic i Tehnologii Informaionale

RAPORT
Lucrare de laborator Nr.6
la AMSI
Tema: Analiza i Modelarea unui Sistem Autopilot pentru Avion

A elaborat :

st.gr. TI-142 :

A verificat :

lector superior
lector superior

Chiinu 2016

Chicu Roman

Melnic Radu
Sava Nina

Tema:
Diagrama de clase
Scopul lucrrii:
Studierea prii teoretice i verificarea cunotinelor nsuite pentru modelarea sistemului dat n
mediul instrumentului Enterprise Architect. De analizat i modelat un sistem mail client,
folosind diagramele de clase.
Noiuni teoretice:
O clas de obiecte reprezint un grup de obiecte care au:
o proprieti similare (atribute),
o un comportament comun (operaii),
o relaii comune cu alte obiecte i
o o aceeai semantic.
In UML, o clas este reprezentat printr-un dreptunghi alcatuit din trei compartimente care
conin: numele clasei, atributele, operaiile. Compartimentul atributelor i cel al operaiilor pot fi
omise.

Regulile de vizibilitate se aplica atat atributelor ct i opera iilor din clase i se refer la
domeniul de acces permis la un membru al unei clase. Fiecare nivel de vizibilitate este
reprezentat printr-un simbol:
-

Private ( - ) : accesibiltate numai din interiorul clasei;

Public (+) : accesibiltate la nivelul intregului sistem;

Protected (#) : accesibiltate n arborele de motenire;

Package (~) : accesibiltate din interiorul pachetului care contine clasa.

Membrii statici sunt subliniai.

Clasa detaliat
Tipurile de relaii n diagrama de clase :
Asocierea
-

Asocierea este o abstractie a unui set de legaturi existente intre obiecte.

Extremitatea unei asocieri este numita rol.
Rolul exprim felul n care o clas "vede" o alt clas n cadrul unei asocieri.
Numele de rol sunt amplasate la cele dou extremiti ale asocierii:

Firma

Patron

Persoana

Angajat
Numele de rol se folosesc de regul atunci cnd ntre dou clase exist mai multe asocieri.
Multiplicitatea asocierilor
Fiecare rol al unei asocieri poate purta o indicaie de multiplicitate care arat cte obiecte ale
unei clase pot fi legate la un moment dat unui obiect al celeilalte clase.
Agregarea

Agregarea este o form particular de asociere care exprim o relatie "compus componeni".
clasa are anumite parti, care insa au o existenta independenta. Agregarea este desemnat
printr-un un mic romb amplasat alturi de clasa agregat:

Compunerea

Compunerea este un caz particular de agregare. Exprima o agregare prin continere fizica.

Generalizarea
Ierarhiile de clase sunt bazate pe noiunile de clasificare, generalizare i specializare.
Generalizarea const n factorizarea elementelor comune (atribute, operaii i constrngeri) ale
unui ansamblu de clase ntr-o clas mai general, numit superclas.

Folosirea diagramelor de clase:

1) n modelarea conceptual (analiza orientat obiect)
-

Clasele corespund conceptelor / obiectelor (entitilor) din domeniul aplicaiei ;

Nu exist neaparat o legatur direct cu clasele de obiecte utilizate n implementare i deci

diagrama de clase nu face parte din modelul structural al sistemului;
-

De regul, nu sunt definite operaiile din clase prin tipurile parametrilor i nici tipul
atributelor;

Diagrama de clase poate fi folosit n modelarea conceptual a unei baze de date. n modelul
fizic al BD clasele se implementeaza prin tabele ale bazei de date.

Pentru specificarea software

Se pune accent pe interfa i nu pe implementare;

Adesea se folosete cuvntul tip n legatura cu interfaa unei clase: un tip poate fi
implementat de mai multe clase i o clasa poate implementa mai multe tipuri.

In proiectarea de detaliu si implementare

Diagramele conin clase de obiecte ntr-un anumit limbaj de programare;

Diagramele fac parte din modelul structural al sistemului.

O parte important dintr-un AP l constitue motorul cu reac ie a cror modificar n

timpul zborul poate rezolva multe probleme de avaria survenite. Deasemnea este o surs
suplemetar de energie pentru cabina pilotului i avion datorit generatorului. Cu ajutorul unui

AP mai bine spus cu ajutorul alg.-lor care stau la baza lui poate fii corectate erorile in timp redus
fr influena factorului uman.
Un motor cu reacie este un motor care elibereaz un jet rapid de fluide pentru a
genera contrapresiune n conformitate cu a treia lege a micrii a lui Newton. Aceast definiie
larginclude turboreactoare, turbopropulsoare, turboventilatoare, pulsoreactoare, statoreactoare i
motoare rachet, dar de obicei se refer la o turbin cu gaze folosit pentru a produce un jet de
gaze de mare vitez n scopul propulsiei. (figura 1)

Figura 1. Motor cu reacie

Introducerea motoarelor cu reacie a redus considerabil numrul accidentelor aviatice.
Aceste motoare sunt considerate extrem de sigure i pot funciona, fr o revizie general a
motorului, i 20,000 de ore. Durata de viata a motoarelor este limitate, in primul rand, de
numarul de decolari si de aterizari. In general, motoarele unei aeronave de cursa lunga sunt
schimbate mai rar ca cele ale unei aeronave ce opereaza curse scurte.
Din punct de vedere aerodinamic, motoarele cu reactie functioneaza pe principiul legii a
treia a lui Newton: o actiune provoaca o reactie egala in directia opusa. Practic, aerul care este
evacuat prin spatele motorului impinge motorul in directia opusa. Un motor cu reactie
functioneaza in patru stagii: admisie, compresie, combustie si evacuare. In motoarele cu piston
aceste stagii se desfasoara secvential, in motoarele cu reactie aceste stagii se desfasoara simultan.

Motoare cu reactie vs. Motoare cu piston

-Motorul cu reactie produce de 20x compresia unui motor cu piston, fapt care il face sa
functioneze mai bine in situatii cand presiunea atmosferica este scazuta.Functioneaza mai bine la
altitudine.

-Produce mai multa putere ca un motor cu piston, fapt care il face mai rapid la altitudinea.
-Combustia nu se in intampla in spatii inchise (in piston).
-Combustia se intampla la o temperatura mai ridicata, fapt care il face mai eficient.
-Motoarele cu reactie consuma de zece ori mai mult combustibil pentru a produce acelasi
numar de cai ca un motor cu piston.

Ciclul Brayton si componentele unui motor cu reactie

Am sa discut la inceput despre un motor extrem de simplu, insa, pe parcursul articolului,
vom discuta si despre motoare mai complexe. Acest motor este compus dintr-un compresor, o
camera de ardere si o turbina. Trebuie precizat ca un motor cu reactie, dupa ce a fost pornit, se
autosustine. Compresorul comprima aerul, in camera de combustie se adauga combustibilul, se
intampla aprinderea, si gazul ce rezulta are o viteza si un volum mult mai mare (figura 2). Acest
gaz invarte turbina. Turbina este conectata printr-un ax cu compresorul, de unde rezulta ca rotatia
turbinei roteste compresorul. Restul gazului este evacuat si aici intervine legea a treia a lui
Newton.

Figura 2. Contrucia unui motor cu reacie

Un motor cu reactie foloseste o mare cantitate de aer, iar energia produsa de catre motor
este proportionala cu cantitatea de aer pe care acesta este capabil sa o consume. Masa de aer
consumata este crescuta de puterea de compresie a compresorului. Compresorul este necesar

datorita inabilitatii combustibilului sa produca suficienta energie atunci cand presiunea aerului
este normala.
In acest moment lucrurile se complica considerabil, exista trei tipuri de motoare cu
reactie: turbojet, turboprop si turbofan. Exista doua tipuri de compresoare: compresor centrifug
si compresor in linie. De asemenea, exista trei tipuri de camere de combustie: can, can-anular
si anular.
Turbojet: Considerat motorul cu reactie clasic, acesta are o eficienta scazuta sub 400 de noduri
si nu este folosit pe aeronavele moderne. Turbojet-ul are eficienta maxima la mach 1.5, viteza
unde motorul este eficient in proportie de aproximativ 78%.
Turboprop: Cineva a decis ca este o idee buna sa puna o elice mare in fata motorului, pentru a
rezolva problemele de eficienta, la viteza scazuta, ale unui motor turbojet. Surprinzator sau nu,
aceasta idee a functionat. Turboprop-ul (ATR, Saab, Dash, King Air, Dornier etc.) este cel mai
eficient la mach .4, viteza unde motorul este eficient in proportie de 82%. Pentru a face
comparatie, la mach .4 un turbojet este eficient in proportie de aproximativ 30%. Turboprop-urile
sunt limitate la 400 de noduri datorita elicei, eficienta scazand rapid dupa 350 de noduri. Elicea
produce 90% din propulsie si este rotita de catre turbina.
Turbofan: Alt inginer s-a gandit ca ar fi ideal daca micsoreaza elicea si o pune in nacela. Scopul
a fost proiectarea unui motor ce are eficienta unui turboprop si viteza unui turbojet. In realitate,
turbofan-ul are o eficienta si o viteza intre turbojet si turboprop. Turbofan-ul este cel mai eficient
la mach .78, viteza unde motorul este eificent in proportie de aproximativ 72%. Elicea se
numeste acum fan si produce 80% din propulsie la altitudine scazuta si 25% la altitudine
ridicata. Exista doua tipuri de turbofan: high bypass si low bypass. Majoritatea motoarelor sunt
high bypass. Intr-un motor high bypass o mare parte din totalul aerul ce trece prin fan, insa nu
trece si prin compresor. Motoarele Boeing-ului 787 au un bypass ratio de 10:1. Asta inseamna ca
pentru fiecare kilogram de aer ce trece prin compresor, zece kilograme il evita.
Astzi sunt o mare varietate de motoare cu reacie dup tipul de exploatare ele se n part
n militare, comer i transport de peroane. Cele militare trebuie s fie adaptate la suparncrcri
colosoale de vitez, manevrabilitate ntr-un regim de lupt. Sunt practic cele mai mici din aceste
categori ns cu o performan considerabil n zbor. Un alt tip specif este pentru transpotul de
mrfuri care trebuie s poat transporta tonaje de mrjuri. Deobicei sunt cele mai mari dup
demensiune. i cel din urm tip este pentru transportul de pasageri care sunt deobicei dup
demensiune mici, mijloci sau mari. Sunt proiectate de copanile Airbus sau Boing. Care sunt
orientate mai mult pe aceast piea. Un AP aceste cazuri la fel trebuie s rspund la cteva
cerine specifice de tipul descris mai sus. Un motor general cu reacie n UML v-a arta ca figura
3. Deci sunt urmtoarele componete enumeration PartStatus,senzor de temperatur,sensor pentru
oxigen,pomp pentru combustibil, compresor. Motorul este controlat de un dispozitiv central de
calcul. Motorul trebuie s poat face urmtoarele lucruri s prea datele de la senzori
temperatur, oxigen, s schimbe toraia i valoare combustibului de injectare. Cele 2 din urm
are influen asupra viteziei navei. Sensori sunt indespensabili pentru monitorizarea stri navi.
Unele cazuri din cauza unor fenomene naturale ca ploie cu ghea foarte puternic poate s
afectezi procesului de ardere. n acest cazuri sunt preluate unele moduri de pornire forat a
motorului pe care n unele cazuri le indeplinete AP fr participarea pilotului.

Figura 3. Diagrama de clas a motorului cu reacie

Un AP nu poate funciona fr de date de la sol. La momentul actual sunt o mulime de
nave care parcurg spaiul aerian. Pentru a evita coleziunile i ordonarea traficului airian a fost
creat Controlul Traficului Airian prescurtat ATC. Din cauza unor numr mare de nave traficul
este foarte incrcat i sunt numeroase operai pe care trebuie s le indeplineasc ATC. Din
aceast cauz a fost create sudeviziuni ATC, cu domeniul de activiti mai restrin la nivel de
aeroport ca de exemplu TRACON sau ARTCC care se limiteaz la cteva operaii. ns tot
traficul se afl sub conducrea i patronajul ATC. Din rapoartele precedente se nelege cum se
face legtura dintre aceste departamente i cum interacioneaz cu controlere de sol i locale. n
UML o digram calsei de comunicaie va fi ca n figura 4. i respective v-a avea urmtoarele
clase:
Plane Class:
Aceast clas reprezint aeronav. Are toate atributele aeronavelor , cum ar fi numele ITS,
echipamente, numr, sursa, destinatie, viteza , etc. Operaiunile incluse trebuie s trimit planul
de zbor la ATC i la fel s primeasc. O alt operaiune este de a solicita schimbarea altitudinii.
Responsabilitile acestei clase vor fi generate la planul de zbor, decolare i aterizare, etc. Se
menine stabil zborul.
Class Flight Plan:

Pilotul sau AP folosete aceast clas generat pentru planul de zbor. Atributele includ toate
detaliile necesare pentru generarea planului de zbor. Operaiuni incluse dobndirea condiii
meteorologice pentru cltorie, traseul select pentru ca pilotul s le ia i s trimit aceste
informaii operaie la ATC. Responsabilitile acestei clase este de a dobndi detalii
meteorologice i pentru a selecta ruta pentru a ajunge la destinaie.
Flight Progress Strip (FPS) Class:
Zborul de date sau progresul zborului reprezint modificrile i schimbrile survenite pe
parcursul zboruluicare se reinoiete la cteva nanosecunde. Aceast clas este creat cu scopul s
acopere toate detaliile FPS. Operaiuni trebuie s fie primate dela planul de zbor, clearance-ul
genereaz reporoptarea FPS pentru a evita problemele avionului i a trece FPS la regulatorul de
mas. Responsabilitile sale au de a crea FPS , clearance-ul de emisiune i de a transfera FPS la
regulatorul de mas.
ATC Class:
ATC este super-clasa pentru FPS, i clasele de controlor de la sol locale. Acesta este responsabil
pentru a primi planul de zbor i l transmite clasei urmtoari FPS . i de asemenea de a genera
FPS receptionata controlerul la sol.
Local Controller Class:
Controlorulul local verific suprafaa i cere pentru trafic i detecteaz posibile abordajelor, de
asemenea emite clearance-ul final de la planul de decolare i ofer o frecven pentru a comunica
cu controlerul de plecare. Operaiunile similare n timpul procedurii de aterizare.
Responsabilitile suplimentare - verifica Sky & suprafa de trafic, clearance-ul , furnizarea de
frecven de comunicare i de a invoca controler de la sol n timpul aterizri.
Ground Controller Class:
Eliberrilor de control la sol, de la terminal i taxat avionul pe pist de decolare. Atributele
folosite aici este pista ,dock ID-ul i disponibilitatea vehiculului tractor de traciune a avionului.
Responsabilitile - dock / undocking, atribuirea pistei, decolare n timp ce invoca controlerul
locale.
TRACON Class:
Class TRACON este super-clas pentru controlorii de apropiere i de plecare. Reprezint turnul
de control al aeroportului.
Departure Controller Class:
Controlorul de plecare este responsabil pentru aeronava ce pleac de pe airoport pn ce este
dintrun spatiu de 5 mile. Responsabilitile sale trebuie s primeasc semnal de la transponder i
urmrete aeronava bazat pe acesta i s treac pe FPS la urmtoarea ARTCC (Radio
Controller). Acest atribut folosete matrice de frecvene.

Approach Controller Class:

Controlerul de aterizare este responsabil pentru aeronava ce se apropie in suprafata aeroportului
intro zon de 5 mile i atinge pista de aterizare. Responsabilitile sale trebuie s trimit
parametrii pilotului care trebuie s actualizeze, s emit i s treac pe controlerul local.
Flight Service Station (FSS) Class:
Pilotul uneori necesit actualizri despre vreme, teren i rute, informaii sunt furnizate de ctre
FSS la El, prin intermediul structurii de control, such, Radio controler n timpul zborului, ct i
de ATC n timp ce decoleaz/aterizeaz la aeroport. Proiectele sale de responsabilitate este de a
deservi cererea pilotului.
ARTCC Class:
Acesta este super-clasa de clase radio asociat Radio i Controler. Proiectele sale de
responsabilitate principal este de a contacta urmtoarea ARTCC n calea aeronavei.

Figura 4. Diagrama clas aterizri/decolri

Un AP are ca scop s nlocuiasc un pilot uman. El activizeaz i conlucreaz cu urmtoarelle

componete ca rudder, aileron, elevator componete de control a navei in tipul zborului ce permite
schimbarea dup roll,yaw,pich. ns AP trebuie s sie exact nava n ce poziie se afl n
momentul dat. Datele aceste sunt citite de la senzori. i pentru a determina pozi ia naveiin spa iu
AP are nevoie de date de telemetrie respective GPS i gyroscop. Un cetru de comand unde
datele sunt prelucrate i calculate schimbrile necesare pentru corectare a poziiei. Schimbrile
necesare sunt transmise dispozitivelor servo (ce modific poziia rudder,elevator,aileron.) care
modific poziia navei. n UML diagram de clas pentru AP v-a arta n felul urmtor. (figura 5)

Figura 5. Diagrama de cals a unui AP

Concluzii:
n aceast lucrare de laborator am studiat diagramele de clase. Am alctuit
diagrame la tema mail client. Am deprins lucru practic cu aceste diagrame. Am
studiat mai aprofundat principiul de funcionare a serverului e-mail.