Sunteți pe pagina 1din 2

MARA de IOAN SLAVICI - comentariu

Romanul MARA apare in anul 1894, in revista Vatra, iar in 1906, in volum. Actiunea este plasata
intr-o perioada de rascruce - sf. sec al XIX-lea si inceputul sec al XX-lea, cand la nivelul fiecarei
structuri sociale dominau relatiile capitaliste, impunand o anumita psihologie sociala,
mentalitatile burgheze si cele taranesti conlocuind.
Romanul este o specie a genului epic, in proza, de mari dimensiuni, cu personaje numeroase si
complexe, a carui actiune se desfasoara pe mai multe planuri narative.
Opera literara Mara este structurata in 21 de capitole, fiecare purtand un titlu semnificativ pentru
actiunea romanului: "Saracuti mamei", "Furtuna cea mare"," Ispita", "Datoria" etc.
Cele doua planuri narative pe care este structurata actiunea sunt: romanul destinului Marei si
evolutia sa sociala si romanul iubirii, al formarii cuplului Persida - Natl astfel:
Dupa moartea sotului, Barzoveanu, Mara, ramasa vaduva si singura cu doi copii, Persida si Trica,
incearca sa le ofere acestora un trai mai bun, infruntand cu hotarire si ambitie furtunile vietii.
Barbatul ei fusese " mai mult carpaci decat cizmar", isi petrecuse viata stand mai mult prin
circiumi, lasandu-le copiilor o vie pe dealul Paulis, o livada de pruni si casa, care era de fapt
zestrea Marei. Ramasa singura, Mara se apuca de negot" vinde ce poate si cumpara ce gaseste",
facand permanent drumuri intre Radna, Lipova si Arad.
Fire posesiva, autoritara si mama iubitoare, Mara isi poarta prin targuri dupa ea copiii, " saracutii
mamei", chiar daca ei sunt " nepieptanati, nespalati si obraznici, ei sunt sanatosi si rumeni,
voinici si plini de viata, destepti si frumosi" iar ea este foarte mandra de ei: " tot n-are nimeni
copii ca mine!".
Mara insa nu mai era saraca. Avea la capatul patului trei ciorapi in care stransese ban cu ban
pentru " batranete si pentru inmormantare, altul pentru Persida si al treilea pentru Trica" si nu
trece o zi fara ca ea sa nu puna un banut in fiecare ciorap. Mara are ambitia sa-si vada copiii
ajunsi cineva, pe fata viseaza sa o vada preoteasa, iar pe Trica maistru cojocar. Astfel Persida este
dusa la manastirea Radna, de langa Lipova, si lasata in grija maicii Aegidia, sa o creasca si sa o
educe in asa fel incat, mai tarziu, sa fie petita de vreun teolog, candidat la preotie, iar pe Trica il
angajeaza ucenic " pe patru ani" la Bocioaca, starostele cojocarilor din Lipova.
Copiii ei cresc, "dar si ciorapii cu bani deodata cu copiii". Pe Mara insa "n-o ierta firea sa rupa
din nici unul din cei trei ciorapi". Persida se face frumoasa, frumusetea ei fascinandu-l pe
teologul roman Codreanu, candidat la preotie, cat si pe Natl, fiul macelarului Hubar. Mara nu are
parte sa o vada preoteasa, caci tatal lui Codreanu, preot si nepot de protopop, a cerut, drept
zestre, " marea cu sarea". Natl care fusese ucnic ajunsese de doi ani calfa si asa cum erau
randuielile breslei, trebzie sa mai faca doi ani "de calatorie" ca sa ajunga maistru. Persida se
indragosteste de el si-si va apara aceasta dragoste sfidand cu hotarare si brutalitate prejudecatile
vremii, intre care aceea ca Natl era neamt si catolic.

Dupa ce implineste 18 ani, Persida se casatoreste cu Natl pe ascuns, cununia zeligioasa fiind
oficiata chiar de parintele Codreanu. Intrucat parintii lui Natl cat si Mara se impotrivisera
casatoriei, cei doi indragostiti pleaca la Viena, pentru ca Natl sa devina maistru macelar.
Reintorsi la Lipova, ei deschid un birt, pe care-l conduce mai mult Persida, caci Natl incepuse sa
bea, sa trandaveasca, sa joace carti, ba chiar sa-si bata sotia. Toate aceste lucruri, ca si munca
grea, o schimba pe Persida,care pierde mult din gingasia capatata la manastire. Schimbarea nu
este numai exterioara, ci si interioara, caci fata are mustrari de constiinta pentru cununuia facuta
in ascuns si fara binecuvantarea parintilor.
Abia dupa ce Persida naste un copil, Mara se imblanzesste si se impaca cu parintii lui Natl. La
putin timp dupa impacarea celor doua familii, batranul Hubar, tatal lui Natl, este ucis de fiul sau
nelegitim, Bandi, fructul unei legaturi amoroase ascunse pe care o avusese in tinerete Hubar cu
frumoasa Reghina. Dupa ce il nascuse pe Bandi, ea ramasese paralizata, se smintise, astfel incat
nimeni nu putuse afla cine era tatal. Din mila crestina maicile ii hraneau pe amandoi. Cand
baiatul a imlinit opt ani, Reghina a murit, iar Mara il ia de ajutor. Abia cand baiatul creste lumea
incepe sa observe ca este fiul lui Hubar.
Paralel cu viata Persidei, in roman este povestita si viata lui Trica, destinul lui fiind insa mai
putin complicat. Cuminte, harnic si bun, Trica ajunge ucenic si apoi calfa la Bocioaca. Intrucat
Mara refuza sa ii dea bani pentru a-si rascumpara serviciul militar, Trica pleaca pe front, in Italia,
este ranit si internat intr-un spital din Verona. In postul Pastelui, Trica devine maistru cojocar, iar
Natl, maistru macelar.
Finalul romanului relateaza intalnirea dintre Bandi si Hubar, care recunoaste pana la sfarsit ca
este tatal lui. E momentul in care Bandi isi omoara tatal lovindu-l cu pumnul in piept.
Sanctiunea lui Hubar pune capat framantarilor, cei buni primind rasplata - casnicia Persidei
devine iarasi fericita fiindca a primit binecuvantarea, iar cei vinovati fiind pedepsiti.