Curs 1

Introducere n SAP ERP

Evoluia conceptului de logistic

De-a lungul timpului au aparut numeroase tentative de definire a notiunii de logistica. Cu
toate acestea, complexitatea acestui concept nu a putut fi cuprinsa intr-o simpla definitie. O
explicatie relevanta a fost oferita de Consiliul Managementului Logisticii si anume: Logistica
reprezinta procesul de planificare, implementare si control eficient al fluxului si stocarii efective de
bunuri, servicii si informatii relevante pentru aceste miscari, de la punctul de origine la punctul de
destinatie, cu scopul de a se conforma la cerintele clientului.
Din punct de vedere etimologic, termenul logistica este originar din Grecia antica si isi are
fundamentele in nevoia militarilor de a isi furniza ei insisi armele, munitia si hrana ce le erau
necesare in timpul deplasarii de la un punct la altul. De-a lungul timpului, s-au evidentiat doua tipuri
diferite de logistica: logistica business si logistica productiei.
Ca disciplina in practica si stiinta managementului, conceptul de logistica business a aparut
in Statele Unite, la inceputul anilor 1950, atunci cand managerii au realizat faptul ca distributia
eficienta a materialelor poate reduce costurile produselor si deci mari competitivitatea si avantajul
comparativ al firmelor pe care le conduc, atat pe plan intern, cat si pe plan extern. Conceptul de
logistica business poate avea fie focalizare interna, fie focalizare externa, acoperind stocarea si fluxul
materialelor de la punctul de origine la cel de destinatie. Principalele functionalitati includ
organizarea si planificarea managementului stocurilor, achizitiile, transportul si managementul
depozitelor.
In ceea ce priveste conceptul de logistica a productiei, termenul este utilizat pentru a descrie
procesele ce au loc in cadrul unei industrii. Scopul acestui concept nu este procesul de transport in
sine, ci evidentierea si controlul fluxurilor ce aduc valoare adaugata in companie, precum si
eliminarea fluxurilor neproductive. Productia intr-o unitate logistica este un proces in permanenta
schimbare, iar logistica productiei anticipeaza aceasta schimbare si furnizeaza modalitatea de a
obtine satisfactia clientului si eficientizarea fluxurilor de capital. O data cu scaderea dimensiunii
loturilor, logistica productiei castiga importanta numai gestionand cu atentie procesele de
productie, cerintele unice ale fiecarui client pot fi satisfacute intr-o maniera eficienta.
Astazi, logistica reprezinta o provocare pentru fiecare manager. Factorul timp este foarte
important atunci cand vine vorba de concurenta dintre companii. Pe fondul in care ciclurile de viata
ale produselor devin din ce in ce mai scurte, iar globalizarea isi face simtit efectul in noile structuri
ale companiei, modalitatea de gestionare a elementelor de logistica devine esentiala pentru
obtinerea succesului. In companiile contemporane, conceptul de logistica si-a extins semnificatiile
ingloband atat logistica business, cat si logistica productiei sub aceeasi denumire logistica. Pentru
eficientizarea gestionarii fluxurilor logistice companiile contemporane utilizeaza programe ERP
(Enterprise Resource Planning), soft-uri destinate automatizarii fluxurilor logistice, in masura in care
acest lucru este posibil. Asadar diferenta dintre companii o face capacitatea software-ului utilizat sa
isi gestioneze procesele business, astfel incat sa poata castiga avantaje comparative in fata
concurentei.

Sistemele de gestiune contemporane de la controlul stocurilor la ERP

In perioada postbelica, actorii de pe piata au inceput sa se dezvolte intr-o maniera diferita de cea
traditionala. O data cu evolutia cooperarii internationale, gestiunea acestora a inceput sa se
realizeze mult mai dificil decat inainte. Asadar, in anii `60 a aparut conceptul de control si gestiune a
stocurilor. Desi empirica la inceput si lipsita de fundamente in realitate, in scurt timp notiunea a
inceput sa capete contur, devenind combinatia dintre tehnologia informatiei si procesele business
necesare pentru mentinerea nivelului adecvat de stoc intr-un depozit. Activitatile de management al
stocurilor includeau identificarea necesarului de materiale, stabilirea nivelurilor adecvate de stoc,
furnizarea optiunilor si tehnicilor de reinlocuire a stocurilor, monitorizarea utilizarii materialelor
stocabile, reconcilierea balantelor de stoc si raportarea statusului stocului.
In anii `70 apare programul de planificare a necesarului de materiale (MRP, acronimul pentru
Material Requirements Planning). MRP este primul program ce utilizeaza aplicatii software pentru
programarea proceselor de productie ale companiei. MRP genereaza programarea operatiunilor si a
achizitiilor de materii prime in baza cerintelor existente si a capacitatii departamentului de
productie, luand in considerare atat cantitatile existente in stocuri cat si procedura de determinare a
dimensiunii loturilor.
In anii 80, conceptul de MRP evolueaza, transformandu-se in planificarea necesarului de
productie (MRP II, acronim pentru Manufacturing Requirements Planning). Acesta extinde
functionalitatile MRP, utilizand aplicatii software pentru coordonarea proceselor de productie, de la
planificarea productiei si achizitionarea materiilor prime, pana la controlul stocurilor si distribuirea
produselor la clienti. Cu toate acestea, beneficiile MRP II se limitau doar la sectorul de productie, dar
nu reuseau sa atinga rezultatele dorite datoria costurilor exorbitante pe care le implicau si a bogatei
experiente tehnice necesare pentru implementare.
Ca urmare a acestor majore dezavantaje, in anii `90 apare conceptul de planificare a
resurselor intreprinderii (ERP acronim pentru enterprise ressource planning). Acest nou sistem
extinde functionalitatile MRP II asupra mai multor sectoare ale intreprinderii, utilizand o aplicatie
software extinsa, cu mai multe module, pentru imbunatatirea performantelor proceselor interne de
business. Noul concept integreaza activitatile de business ale departamentelor functionale,
incluzand planificarea productiei, aprovizionarea, controlul stocurilor, distributia si monitorizarea
comenzilor si include de asemenea si module ce sustin functionalitatile de marketing, finante,
contabilitate sau resurse umane ale companiei. ERP a revolutionat lumea business, iar eficienta sa a
fost multiplicata in timp, datorita inovatiilor ulterioare ce au fost aduse solutiei. Dezvoltarea
internetului a determinat o noua revolutie in lumea ERP-urilor astazi, sistemele ERP sunt
parametrizate astfel incat sa utilizeze internetul. Acest lucru face posibil accesul utilizatorului la baza
de date a companiei printr-un singur mouse click, inlaturand complet bariera impusa de distanta.
Sistemele ERP au o tendinta constant evolutiva, incercand cu fiecare noua versiune sa urmeze
trendul prestabilit de reducere a costurilor si a timpului de implementare, extinzandu-si in acelasi
timp aria de functionalitati.
De-a lungul timpului, numerosi furnizori de software ERP au aparut pe piata. Dintre acestia,
SAP AG se bucura de priviliegiul de a fi lider mondial in domeniul implementarii ERP, avand cel mai
mare numar de clienti, printre care se numara Siemens, BMW, Audi, Volkswagen, KPMG, Nokia,
Daimler Chrysler, Nestle, Burger King, Bayer, Sony, etc.

Ce este un ERP?
Termenul de ERP (Enterprise Resource Planning) este o categorie de aplicaii software pentru
gestiunea activitii companiilor.
O astfel de aplicaie poate fi privit ca o cutie n care se introduc date (input-uri), care sunt
prelucrate, stocate i procesate n aa fel nct sa poat oferi la ieire datele care sunt solicitate de
utilizatori (Output-uri), conform schemei 1.1

Aceasta definitie este foarte generala i nu ne spune mare lucru despre Ce face un ERP ?, Cine
sunt utilizatorii specifici ai unui ERP, Care sunt caracteristicile unui ERP ?, sau Care sunt
avantajele utilizrii unui ERP ?

Ce face un ERP ? este o ntrebare care poate fi reformulat mai profesional astfel: Care sunt
funcionalitile unui ERP ?, moment n care trebuie definit ce inseamna functionalitatile unei
aplicatii software?
Termenul de funcionalitate este folosit in descrierea oricarui produs, fie ca este vorba de un bunuri
tangibile, fie ca este vorba de un bunuri intangibile, asa cum sunt aplicaiile software.
O aplicaie de tip ERP are ca scop principal emularea proceselor de afaceri din cadrul unei companii.
Conceptul de proces definete modul n care funcioneaza o companie, setul de operaiuni,
proceduri i decizii care fac compania sa funcioneaze, toate acestea pot fi definite cu un termen
general de procese de business
Cine sunt clientii si utilizatorii specifici ai unui ERP?
Cifra de afaceri anuala(Eur)

Numar de angajai

Companii Mici

< 1 Mil Eur

<20

Companii Medii

1 10 Mil Eur

20-250

Companii Mari

>10 Mil Eur

>250

Clienti si parteneri de referinta SAP ERP

Colaborarea dintre SAP si furnizorii de software asigura faptul ca solutiile de business SAP si alte
sisteme de aplicatii pot comunica eficient.
Programul SAP de parteneri software ofera furnizorilor de software interfete standard, bine definite.
Aceste interfete pot fi utilizate pentru integrarea produselor aditionale in solutiile SAP.
Partenerii de service si suport sustin clientii SAP in timpul selectiei, implementarii si utilizarii
operationale a produselor SAP. Acesti parteneri au in general multi ani de experienta SAP si apartin
Aliantei SAP de Parteneri de Service. Companiile partenere participa la procesul de calificare pentru

a isi dovedi experienta in anumite produse sau solutii SAP; astfel, acestora li se acorda statul de
Partener Special de Expertiza (Special Expertise Partner SEP).
Domenii de activitate in care activeaza utilizatorii de SAP ERP
Un alt criteriu de segmentare a companiilor este domeniul de activitate, care este foarte important,
pentru ca fiecare domeniu are specificul sau, prioritati si cerinte diferite de la o aplicatie de tip ERP.
Principalele domenii de activitate in care intalnim companii care utilizeaza un ERP sunt:

De asemenea, in ceea ce priveste domeniile de activitate nu exista practic limite, astazi se folosesc
ERP-uri si in organziatii non-profit, cum ar fi: Sanatate (spitale, clinici), institutii educaionale
(facultati), Guvern, etc.
Organizarea companiilor comerciale
Director General

Marketing si Vanzari

Producie

Logistica si
Aprovizionare

Resurse Umane

Financiar

Cele mai multe organizaii i departamente stabilesc un set de obiective care include profitabilitatea,
creterea vnzarilor, cota de piaa, etc, apoi apeleaza la Managementul prin Obiective, acesta fiind
unul din conceptele de baza ale managementului modern.
Conform practicii i teoriei de management, pentru a fi un proces eficient, Managementul prin
Obiective trebuie sa aiba stabilite obiective SMART. (Specifice, Masurabile, Apropriabile, Relevante si
Temporale)

Misiunea
Companiei

Stabilirea
obiectivelor

Redactarea
Strategiei

Derulare
Activitati
Curente
(procese
business)

Feedback si
Control

Departamentul de marketing si vanzari

Principalele operatiuni derulate de acest departement sunt:
-Stabilirea Gamei de Produse, Preturi, a politicii de Promovare si a Canalelor de Distributie (cei 4P).
-Segmenatare clienti dupa diverse criterii (geografice, obiect de activitate, etc)
-alcatuirea estimatului de vnzri, pe fiecare produs, gama, etc
-derularea actiunilor de promovare si vanzare;
-preluare comenzilor de la clienti;
Departamentul de productie
Obiectivul pricipal al Departamentului de Productie este sa produca in conditii de eficienta maxima
gama de produse definita de Departamentul de Marketing. Aceasta definitie simpla ascunde mai
multe procese care sunt in realitate destul de complicate cum ar fi planificare productiei. Informatiile
rezultate din procesul de planificare a productiei sunt furnizate Departamentului de Aprovizionare.
Logistica si aprovizionare
In unele organizatii cu obiect de activitate de comert i distributie, Aprovizionarea este parte din
Departamentul de Marketing, sau in alte organizatii este departament de sine-statator. Principalele
operatiuni derulate de Aprovizionare sunt alcatuirea necesarului de materii prime si materiale si
derularea comenzilor catre furnizori.
Logistica gestioneaza fluxul de intrari si iesire de marfa catre si dinspre companie (adica receptie
marfa, expediere si livrare), impreuna cu alte activitati interne, cum ar fi picking, inventariere, etc.
Departamentul de resurse umane
Departamentul de resurse umane are doua functionalitati principale: pe de o parte recrutarea,
selectia si training-ul noilor angajati, pe de alta parte gestionarea personalului deja angajat (calcul
salarii, gestionare concedii, training, etc)
Prin natura activitatii sale, departamentul de resurse umane foloseste informatii din toate
departementele, si ofera la randul sau informatii catre toti membrii companiei.
Departamentul financiar
Operatiunile derulate de departamentul financiar sunt specifice activitatilor de contabilitate legala,
control si raportare financiara catre management:

Inregistrarea tutror tranzactiilor companiei;

Evidenta Debitori, Creditori, etc;

Efectuare platilor catre Furnizori (Trezorerie)

Efectuarea inchiderilor lunare, a raportarilor periodice legale;

Urmarirea bugetelor si controlul cheltuielilor;

Analiza rezultatelor companiei (lunare, trimestriale, anuale, etc)

Exemplu de proces business

Sa luam ca exemplu procesul de preluare comenzi i livrare marfa catre Client dintr-o companie de
distribuie, care ar putea fi definit conform schemei de mai jos:

Acesta este un flux relativ simplificat, este posibil ca unele companii sa aiba procese de business mai
sofisticate.
Intr-un sistem informatic de tip ERP toate datele si tranzaciile sunt inregistrate intr-o baza de date
comuna, ceea ce aduce doua mari avantaje:
-toate departamentele vad aceleasi date;
-toti utilizatorii au acces la informatie in timp real;
Rezultatul final este acela ca sistemul ERP permite automatizarea proceselor de business i
integrarea operaiunilor specifice pentru departamente diferite.
Sistemele de tip ERP folosesc o baza de date comuna, caracteristica eseniala a acestor aplicaii, care
mpreuna cu celelalte caracteristici specifice face ca o aplicaie de acest tip sa mbunataeasca
considerabil eficiena i competitivitatea unei companii.
Caracteristicile unui ERP

Mediu Integrat

Flexibilitate

Modularitate i scalabilitate

Securitate

Completitudine

Trasabilitate

Localizare

Conectibilitate
Istoric companie SAP AG
In decursul a trei decenii, SAP a cunoscut o dezvoltare continua si prospera, evoluand dintr-o
companie mica, ce actiona pe plan regional, in corporatia de astazi, liderul mondial pe piata solutiilor
integrate pentru gestionarea afacerilor. In intreaga lume, SAP are astazi peste 39000 de angajati, al
caror devotament si spirit inovativ o ajuta sa mentina standardele la care s-a impus in urma cu 36 de
ani.
Cum a aparut SAP AG? In 1972, 5 fosti angajati ai IBM Dietmar Hopp, Hans-Werner Hector,
Hasso Plattner, Klaus Tschira si Claus Wellenreuther lanseaza o companie denumita Sisteme,
Aplicatii si Produse in Procesarea Datelor, in Mannheim, Germania. Viziunea lor era sa dezvolte o
aplicatie standard de software pentru procesarea in timp real a fluxurilor de business. Un an mai
tarziu iese pe piata primul software de contabilitate financiara. Acesta reprezinta baza dezvoltarii
continue a altor componente de soft, ce vor fi ulterior cunoscute sub numele de sistemul R/1. Pana
la sfarsitul deceniului, examinarea intensiva a bazei de date SAP IBM duce la aparitia urmaroarei
versiuni: SAP R/2.
Compania cunoaste o crestere uluitoare, astfel incat, la inceputul anilor `80 isi muta sediul in
parcul industrial din Walldorf, reunind sub acelasi acoperis zona de dezvoltare a software-ului si cele
50 de calculatoare. Jumatate din primele 100 firme germane sunt deja clienti SAP. Sistemul SAP R/2
are in plus fata de generatiile anterioare de programe faptul ca are un nivel ridicat de stabilitate.
Profitand de avantajele multiple detinute in fata concurentei, SAP modeleaza sistemul R/2 astfel
incat sa suporte diferite limbi si monede. Pana la mijlocul deceniului, SAP se extinde si in Austria si
apare pentru prima data in public, la CeBIT, cel mai renumit targ de IT la nivel mondial. Veniturile
companiei depasesc 50 milioane de dolari mult mai devreme decat era preconizat. Ca urmare,
compania isi incepe expansiunea pe plan international, deschizand filiale in Danemarca, Suedia si
Italia si reuseste sa patrunda si pe piata americana. In 1988, SAP este desemnata compania anului, o
distinctie pe care o va mai primi de doua ori in urmatorii ani.
Inceputul anilor `90 vine cu o noua inovatie sistemul SAP R/3 este lansat pe piata si este
receptat foarte bine de catre clienti. Acesta inoveaza prin noul sau concept de server unic pentru
fiecare client, dar si prin uniformitatea interfetelor grafice, consistenta datelor de baza relationale si
abilitatea de a rula pe mai multe calculatoare in acelasi timp. In acelasi timp, un numar mare de
filiale sunt deschise, atat in Germania, cat si pe plan mondial, iar noul centru de vanzari si dezvoltare
se deschide oficial in Walldorf. Acesta simbolizeaza succesul rasunator al companiei pe plan global.
La implinirea a 20 de ani de existenta, vanzarile externe depasesc 50% din nivelul total de vanzari. La

sfarsitul anului 1996, mai mult de 9000 de sisteme din intreaga lume utilizeaza SAP, iar compania are
peste 12000 de angajati. Sistemul cunoaste o expansiune continua, construind din ce in ce mai multe
solutii specifice industriilor. Spre sfarsitul deceniului, strategia mySAP.com este lansata, adaugand
solutii pentru comertul on-line la solutiile deja existente, utilizand astfel tehnologia Web.
Noul mileniu aduce inovatia in prim-plan. O data cu evolutia internetului, utilizatorii devin
focalizarea principala a aplicatiilor software. SAP dezvolta ideea de SAP Workplace si aduce idea de
portal al companiei si acces la informatie in functie de rolurilor pe care fiecare utilizator le
indeplineste.
Astazi, peste 12 milioane de utilizatori lucreaza zi de zi cu solutiile SAP, mai mult de 1500
parteneri ofera servicii de implementare si suport in intreaga lume si peste 25 de solutii specifice
industriilor sunt utilizate. O data cu arhitectura orientata catre servicii si cu platforma de aplicatie
SAP Netweaver, SAP integreaza oamenii, informatia si procesele din cadrul companiei. O varietate de
instrumente au fost dezvoltate pentru a facilita accesibilitatea, dar si reducerea costurilor si a
timpului de implementare. Desi dezvoltarea companiei nu mai este revolutionara, ci doar
evolutionara, standardele ridicate la care SAP s-a impus si a reusit sa se mentina de-a lungul a trei
decenii o confirma ca fiind compania cu cel mai mare si imediat succes al tuturor timpurilor.
Complexitatea sistemului a condus la divizarea sa in mai multe module, pentru a cuprinde
intreaga sa structura. SAP ERP cuprinde urmatoarele module: managementul materialelor (MM);
vanzari si distributie (SD); planificare productie (PP); financiar/contabilitate (FI/CO); contabilitate
mijloace fixe (AA); service clienti (CS); gestiunea depozitelor (WM); managementul calitatii (QM);
intretinere echipamente (PM); resurse umane (HR).
Evolutie SAP ERP

Angajati SAP ERP

Customer Relationship Management (CRM)

Nimic nu este mai frustrant pentru un om de vnzri dect s nu efectueaza o afacere datorit
faptului c informaiile necesare nu erau disponibile. Ce a achiziionat deja clientul respectiv? Ct de
profitabil este clientul? Putem livra cantitatea ceruta de client n timp util?
Pe de alt parte, nimic nu este mai frustrant pentru un client dect s fie nevoit s lucreze cu o
companie care nu este capabil s i satisfac nevoile n timp util. Numai clienii care au fost pe
deplin satisfcui se vor ntoarce n viitor.
Managementul relaiilor cu clienii a devenit un factor decisiv pentru succesul n afaceri. Pentru
marile companii este o mare provocare s promoveze o mentalitate local n toate departamentele
i toi angajaii.
Managementul relaiilor cu clienii este conceptul de a face clientul targetul principal al unei
companii i al proceselor sale de business. Acesta trebuie implementat ca o filosofie de baz a
companiei, iar strategiile pe care acesta le promoveaz trebuie s fie adoptate n companie. Scopul
tuturor activitilor unei mari companii trebuie s fie situarea clienilor n prim plan, i nu
vizualizarea lor ca un mijloc de a ajunge la scopul dorit, i anume creterea cifrei de afaceri.

Principiile CRM
Principiile gestionrii relaiei cu clienii trebuie s predomine la toate nivelurile companiei. CRM
intenioneaz s creeze i s construiasc relaii pe termen lung cu toi clienii, n toate fazele relaiei
de business. Etapele relaiilor cu clienii includ:

Abordarea clienilor poteniali: Un client este interesat de companie i de produsele sale (primul
contact)

Ctigarea clientului: Clientul are o intenie clar de a achiziiona, iar compania primete o comand

Service: Compania se asigur de faptul c clientul este satisfcut de produsul sau serviciul
achiziionat

Pstrarea clientului: Service-ul specific i atent asigur compania de faptul c clientul va fi att
satisfcut, ct i loial. Clientul va rmne fidel companiei, chiar dac o firm concurent ofer un
produs similar la un pre asemntor.

Avantajul major oferit de mySAP CRM este tocmai integrarea informatiei si distribuirea ei in toate
departamentele implicate in relatia cu clientul:
-

marketing

vanzari

service

In plus, aceste informatii sunt grupate, centralizate, prezentate in sistemul de informatii (Analytics).

Supply Chain Management (SCM)

Sistemele tradiional ERP au evoluat pn la punctul n care unitile logistice i centrele de
distribuie pot planifica n manier rapid i eficient reaprovizionarea unei companii. n mediul de
afaceri de astzi o companie trebuie ns s fie capabil s planifice ntregul lan de aprovizionare,
nu doar locaiile din interiorul propriei companii.
Compania contemporan trebuie s fie capabil s:

Planifice eficient i rapid ntregul lan de distribuie

Reacioneze rapid la modificarea perpetu a relaiilor de business, la ateprile clienilor i la

modificrile sensibile ale proceselor de business n cadrul lanului de aprovizionare.

Gestioneze lanul de aprovizionare la nivel global.

Pentru a ntmpina provocrile pe care le presupun lanurile de aprovizionare contemporane,

soluiile software trebuie s:
-

Ofere vizibilitate imediat tuturor informaiilor legate de cerere i ofert

Asigure planuri de aprovizionare sincronizate n interiorul ntregului lan de distribuie

Sa ofere instrumente de modelare pentru a determina cea mai bun abordare n vederea reducerii
duratei ciclice a reelei de aprovizionare

Susin tehnicile emergente pentru cumprarea i vnzarea produselor i serviciilor prin intermediul
internetului

Sa permit automatizarea proceselor business de la furnizori la clieni n lanul de distribuie

Sa faciliteze livrarea Just-in-Time a bunurilor i serviciilor n toate locaiile din lanul de aprovizionare
(achiziie, producie, transport, depozitare, livrare, etc.) la cel mai mic pre posibil
Funcionaliti SAP SCM
SAP SCM este singura soluie software care ofer un set complet de funcionaliti i instrumente
pentru construirea reelelor adaptive de distribuie. Aceste trsturi i funcionaliti includ:

Planificare

Permite modelarea lanului de distribuie prin furnizarea funcionalitilor complexe de planificare,

incluznd designul lanului de distribuie, planificarea cererii i ofertei, planificarea produciei i
respectiv planificarea transportului

Execuie

Integreaza planificarea, rezervrile, logistica i sistemle tranzacionale prin managementul

materialelor, execuia produciei, rezervarea produselor, execuia transporturilor i managementul
depozitelor mpreun cu tehnologia inovatoare de identificare prin unde radio (RFID radio
frequency identification)

Coordonare

Permite monitorizarea i analizarea proceselor att din interiorul ct i din exteriorul companiei,
furniznd instrumente de gestionare a evenimentelor i a performanei lanului de distribuie

Colaborare

Colaborarea inseamna distribuirea informatiei si atingerea obiectivelor lantului logistic prin

Collaborative Planning, Forecasting And Replenishment (CPFR), suport pentru Vendor-Managed
Inventory (VMI) si suport for Supplier-Managed Inventory (SMI)


Permite accesul la informaie i stabilirea obiectivelor comune ntregului lan prin planificare
comun, estimri i aprovizionare

Supplier Relationship Management

Materialele i serviciile pe care o companie le primete de la furnizori au un impact direct asupra
calitii produselor i serviciilor pe care aceasta le livreaz clienilor finali. Astfel, furnizorii joac un
rol important n reeaua de valoare adugat a companiei. Atunci cnd se pune problema reducerii
costurilor de achiziie, este foarte tentant pentru acest companii s trateze furnizorii valoroi ca pe
adversari business, ncercnd s scoat de la acetia cele mai bune preuri i un serviciu mai bun. n
mod evident, aceast abordare este una pe termen scurt. Studiile arat faptul c acele companii care
au relaii de colaborare cu furnizorii lor sunt superioare celor care nu ntrein astfel de relaii. Pe
termen lung, crearea de relaii sustenabile cu furnizorii este mult mai profitabil dect efectuarea de
presiuni asupra furnizorilor individuali pentru obinerea unor costuri marginale mai mici. Ceea ce
este ntr-adevr necesar este o modalitate de a gestiona ntreaga baz de furnizori ntr-o manier ce
permite meninerea calitii materialelor, creterea profitabilitii, colaborarea cu furnizorii i
inovaia.

SAP SRM ajut la mbuntirea vizibilitii lanului de aprovizionare i automatizeaz procesele care
fac legtura ntre diferii furnizori. De la strategie la execuie, SAP SRM acoper ntregul ciclu de
aprovizionare, optimiznd selecia furnizorilor, crescnd gradul de colaborare i diminund durata
ciclurilor de aprovizionare. Avnd avantajul unic al coninutului consolidat i al datelor de baz
integrate, SAP SRM ajut de asemenea i la luarea deciziilor i punerea acestora n practic, ceea ce
se aliniaz cu strategia corporativ.

Beneficii SAP SRM

mbuntirea strategiei de selecie a furnizorilor

Raionalizarea i optimizarea bazei de date de furnizori

Acces mai bune la datele cu privire la performanele furnizorilor

Creterea calitii produselor furnizate i reducerea riscului

Reducerea timpului de aprovizionare

Automatizarea ciclurilor cererilor de ofert

Rapiditatea execuiei aprovizionrii prin aprobri online

Aflarea mai rapid a rspunsurilor de la furnizori

Reducerea costurilor de procesare

Reducerea complexitii procesului prin consolidarea coninutului

Eficien mrit prin automatizarea aprovizionrii

Diminuarea preurilor unitare

Consolidarea cererii pentru mai multe business unit-uri

Costuri mai reduse de stocare

Preuri mai bune prin licitaii concureniale

Product Lifecycle Management

Scopul mySAP PLM este acela de a asigura suport pe toata durata de viata a unui produs. Mergand
pe acest principiu, dezvoltarea integrata a unui produs merge mai departe decat gestioanrea
metodelor folosite in proiectarea tehnologica si fabricatia unui produs.

Dezvoltarea mySAP Business Suite permite clientilor si furnizorilor sa fie in aceeasi masura implicati
in procesul extins de dezvoltare a unui produs.

Design

Production, Distribution

Aftermarket
Service

CRM
NPDI

SCM

Product Life Cycle Management

First idea

Start of

End of

Obsolescence

production/

production/

of

provisionin
Componentele functionale incluse in solutie sunt:

provisionin

Management programe si proiecte (managementul proiectelor)

Management date de baza ciclu de viata produs (Tehnologii, liste de material, structuri proiecte,
documentatie tehnica produse)

Colaborare (cu aplicatii dedicate)

Management active (mijloace fixe si echipamente)

Mediu, sanatate si siguranta

Concepte utilizate n sistem

Sistemul SAP este un sistem tranzactional, care lucreaza ca un sistem de coordonare,
utilizand date de baza pentru a genera noi tranzactii. Conceptul de sistem integrat presupune ca un
document inregistrat intr-un modul genereaza un alt document in alt modul.
Pentru a reprezenta functionalitatile unei companii in sistemul SAP, activitatile acesteia
trebuia sa fie reprezentate sub forma unor procese. Alaturate, mai multe procese alcatuiesc un
scenariu business. Elementele principale ale unui scenariu business sunt elementele organizatorice,
tranzactiile, datele de baza, documentele si rapoartele.
Structura unei companii este mapata in aplicatia SAP utilizand elemente organizatorice.
Principalele elemente organizatorice utilizate in sistem sunt ilustrate in imaginea de mai jos.

In termeni tehnici, organizatorici si comerciali, clientul reprezinta o unitate de sine

statatoare in sistemul SAP, avand date de baza separate si propriul set de tabele. Acesta reprezinta
cel mai inalt nivel in structurile organizatorice (ex. un grup de companii, avand mai multe filiale).
Aria de controlling este elementul organizational la nivelul caruia se realizeaza toate
activitatile de urmarire si control al costurilor si veniturilor. De obicei, aceste activitati se realizeaza
la nivel national.
Codul de companie este structura organizatorica la nivelul careia apare obligativitatea
platilor fiscale si intocmirii rapoartelor financiare. Este elementul organizatoric central in
contabilitatea financiara. Acesta incorporeaza de asemena sistemul national de taxe, calendarul
fiscal, moneda locala si cerintele locale de raportare.
Unitatile organizatorice inglobeaza diferitele business unit-uri care exista intr-o companie.
De obicei, acestea coincid cu diferitele departamente functionale sau regionale.
Pozitiile reprezinta functiile pe care angajatii le ocupa in structura ierarhica a companiei.
Organizatia de vanzari este elementul organizatoric central ce controleaza conditiile de
plata. In sistem, fiecare organizatie de vanzari cuprinde un departament de vanzare, un canal de
distributie si o divizie. Canalul de distributie ilustreaza modalitatea prin care bunurile ajung la
consumatorul final (exemplu: key account, distributie, etc.). Divizia reprezinta grupul de produse
care ajung la consumatorul final (exemplu: pompe, vopsele, farma, etc.). In sistemul SAP un
departament de vanzare poate fi asociat mai multor canale de distributie, respectiv divizii.
Unitatea logistica este structura organizatorica centrala pentru productie; ea poate produce
sau distribui un bun sau este responsabila cu furnizarea de servicii.
Depozitul este structura organizatorica la nivelul careia sunt stocate materialele. O unitate
logistica poate contine mai multe depozite, respectiv zone pentru depozitarea bunurilor. Stocurile de
materiale pot fi diferentiate in cadrul aceleiasi unitati logistice in functie de locul de depozitare
(gestiunea stocurilor).

Datele de baza sunt create in sistemul SAP si sunt disponibile tuturor aplicatiilor si
utilizatorilor autorizati. Stocarea centrala a datelor de baza mareste consistenta acestora si
faciliteaza accesul structurat al utilizatorilor. Integrarea tuturor datelor de baza aferente unei
companii intr-o singura baza de date rezolva problema redundantei datelor si intensifica integritatea
acestora. Toate functionalitatile sistemului utilizeaza datele din baza de date. Cele mai importante
date de baza intretinute in sistem sunt cele aferente clientilor, respectiv materialelor.
Datele de baza ale clientului contin informatii cheie de definesc relatiile de afaceri ce exista
intre o companie si clientii sai si sunt structurate in trei parti: date generale, date aferente codului de
companie si date de vanzari. Datele generale sunt relevante pentru fiecare cod de companie si
organizatie de vanzari dintr-o companie. Datele aferente codului de companie controleaza
procedurile de postare si procesare ulterioara, cum ar fi modalitatea de plata si gestiunea
reclamatiilor. Acestea reflecta contractele specifice unei anumite companii, ce au fost in prealabil
incheiate cu clientii sai. Datele aferente vanzarilor furnizeaza informatii ce sustin executarea
proceselor business, cum ar fi introducerea comenzilor de vanzari, expeditia, facturarea si
procesarea platilor.

Datele de baza ale materialului contin toate informatiile cheie de care o companie are
nevoie pentru a gestiona un material. Acestea definesc, printre altele, modul in care produsul finit
este vandut, produs, aprovizionat, stocat si valorificat. Informatiile din datele de baza ale
materialului sunt organizate potrivit functionalitatilor business pe care le indeplinesc. O imagine
completa a acestora este reprezentata in figura 3.

In sistem, tranzactiile sunt programe ce ruleaza in background pentru a executa procese

business in sistem. Pentru a evita reintroducerea datelor, datele de baza sunt introduse automat in
timpul procesarii tranzactiilor. In plus, la executia fiecarei tranzactii trebuie introduse elementele
organizatorice ce sunt solicitate de catre sistem.
Atunci cand o tranzactie este executata in sistem, este creat un document. In SAP,
documentele reprezinta inregistrari de date caracteristice fiecarei tranzactii; acestea contin toata
informatia relevanta din datele de baza si din structurile organizatorice.
Raportarea in sistemul SAP se bazeaza pe un sistem de informatii; rapoartele pot fi rulate in
orice moment in sistem, pentru a oferi utilizatorului o imagine de ansamblu in ceea ce priveste
activitatea companiei intr-un anumit domeniu. Raportul poate fi afisat sub forma unei liste sau a
unui grafic, in functie de parametrii selectati de utilizator.