Sunteți pe pagina 1din 29

PUERICULTURA PEDIATRIE NOTE DE CURS Conf univ dr Mihai G.

MAN
Pediatrie (note de curs)

Notiuni introductive. Definitia notiunilor de puericultura si pediatrie


-puericultura si pediatria sunt domenii de activitate ale medicinii care au ca obiect
comun de preocupare copilul de la nastere pana la adolescenta (16,17ani)
-puericultura:se ocupa de copilul sanatos si anume de ansamblul mijloacelor care
asigura o dezvoltare psiho-motorie normala si ocrotirea sanatatii prin masuri
profilactice
-cuvantul puericultura provine din lb. latina puer=copil, cultura=crestere
-in sera puericulturii intra:
-puericultura antenatala (prenatala): se ocupa cu dezvoltarea intrauterina
normala a produsului de conceptie pana la nastere
-dezvoltare postnatala: ingrijirea corporala, alimentatie normala, asigurarea
bunei dezvoltari psihice, igiena mediului copilului, stabilirea criteriilor de apreciere a
dezvoltarii normale
-pediatrie: este aceea ramura a medicinei care se ocupa cu descrierea
diagnosticului si tratamentului bolilor copilului de la nastere pana la adolescenta
-cuvantul pediatrie provine din lb. greaca pais, paidos=copil, tria=tratament
-copilaria se imparte pe perioade bine delimitate tinand seama de particularitatile de
dezvoltare si patologia specifica fiecarei varste
-se deosebesc:
1 perioada neonatala sau de nou-nascut (0-28 zile)
2 perioada de sugar (1luna-1an)
3 perioada de anteprescolar sau copil mic (1-3 ani)
4 perioada de prescolar (3-7ani)
5 perioada de scolar (7-16 ani)
6 adolescenta
-morbiditatea infantila =totalitatea imbolnavirilor in decursul unei anumite perioade
-perioadele de copilarie amintite mai sus au un specific al morbiditatii:
-in perioada de nou-nascut: se intalnesc mai ales boli legate de actul nasterii
-la sugari: predomina bolile aparatului respirator in sezonul rece si ale
aparatului digestiv in sezonul cald
-la anteprescolar: bolile infecto-contagioase
-la prescolari: bolile infecto-contagioase + intoxicatii, accidente de locuinte,
apar si boli ale aparatului respirator
-la scolari: incep sa apara reumatism articular acut, glomerulo-nefrita,
accidente de circulatie, de joaca, de sport, psihice, boli ale aparatului urinar,
hepatice, bolile sangelui
-mortalitatea infantila: intr-o anumita perioada data este reprezentat de nr. de
decese intre 0-1an raportat la 1000 de nascuti vii din aceea perioada
-cauzele mortalitatii infantile sunt in principal:
-la nou-nascuti -traumatisme obsterticale
-la sugari -infectia cailor respiratorii, a aparatului digestiv
-la anteprescolari si scolari -pneumonii grave, boli infecto-contegioase, unele
boli de sange
-la scolari-complicate boli infecto-contagioase, accidente rutiere, boli maligne
(cancere)
Medicina copilului sanatos:
-obiectul practicii pediatrice fost mult timp in exclusivitate copilul bolnav, pe masura
ce pediatria s-a conturat ca specialitate medicala independenta, medicii pediatrii au
inceput sa se preocupe tot mai mult de ingrijirea copilului sanatos, aceasta

preocupare devenind prioritara; ea contribuie la protectia medico-sociala a copilului


de toate varstele
-in general medicina copilului sanatos nu se refera numai la metode de profilaxie a
unor boli sau la promovarea sanatatii ci si la asa numita sanogeneza care are ca
obiectiv cresterea nespecifica a unor factori patogeni
-sanatatea: este in conceptia actuala o stare de bine fizica, mintala si de integritate
sociala si nu numai absenta bolii
- in mod particular sanatatea unui copil este conditionata de:
-factori exogeni: fizici, chimici si biologici
-factori endogeni
-factori familiari: relatia mama-copil
-factori socio-econimici
-cunoasterea factorilor de risc si influenta acestora este decisiva pentru prezervarea
sanatatii si perfectionarea sa
-pentru evaluarea starii de sanatate a copilului se folosesc metode de screening;
aceste metode se folosesc atat prenata cat si postnatal
Ex.: exista metode screening in evaluarea sanatatii fatului prin teste efectuate
intrauterin- ex. monitorizarea ratei inimii la fat, determinarea ph-ului fatului;
determinarea unor boli prin lichidul amniotic; ultrasonografie- metoda foarte
confidenta
-aceste metode de evaluare a sanatatii intrauterine dau posibilitatea de a evalua
starea de sanatate a fatului atat d.p.d.v. a unor boli ereditare cat si ca risc gestational
-se efectueaza metode de sreening postnatal pe categorii de varsta, screening biosocial
-o noua latura a medicinei este pediatria comportamentala care vizeaza atat
comportamentul fizic cat si cel psiho-intelectual si social
-pe langa raspunderea pe care pediatrul il are in asigurarea cresterii si dezvoltarii
fizice a copilului, pediatrul controleaza intreaga stare de bine a acestuia fiind
responsabil si pentru educarea si comportarea copiilor si integrarea in viata sociala
-pentru cunoasterea comportamentului copilului exista o serie de procedee a
evaluarii fizice, senzoriale si psihice
-pediatrul trebuie sa cunoasca felul in care copilul este pregatit pentru competentele
sale ulterioare
-in aceasta activitate el colucreaza cu parintele, sociologul, logopedul
-trebuie avute in vedere cel putin 3 principii:
1 respectarea ritmului cronobiologic al formarii deprinderilor si aptitudinilor
2 punerea in valoare pana la limita superioara a posibilitatii copilului respectiv
3 cunoasterea integrala a comportamentului copilului, comportament care il
integreaza in viata sociala
Puericultura antenatala:
-dupa fecundarea ovulului de catre spermatozoid rezulta produsul de conceptie care
s.n ou sau zigot; din el se formeaza prin diviziuni celulare succesive embrionul in
care are loc diferentierea tesuturilor si organelor
-aceasta este completa la varsta de 3 luni de viata
-perioada intrauterina se imparte in:
1 perioada embrionara in care produsul de conceptie s.n embrion, iar bolile
lui s.n embriopatii, tine de la 0-3 luni
2 perioada fetala in care produsul de conceptie s.n fat, iar bolile lui s.n
fetopatii, tine de la 3-9 luni
-avand in vedere faptul ca in perioada embrionara se formeaza organele, orice noxa
din aceasta perioada poate duce la malformatii congenitale

-in perioada fetala imbolnavirile mamei, chiar foarte usoare pot avea repercursiuni
asupra fatului determinand fie avortul, fie nasterea prematura, fie diverse fetopatii
care determina ca la nastere fatul sa prezinte semne de boala activa
-factorii care influenteaza evolutia fatului in viata intrauterina:
-varsta mamei
-starea de sanatate sau de boala a mamei
-eforturile prestate de mama, ex. munca de noapte, trepitatii, ridicare de
greutati
-alimentatia materna (hipoalimentatie)
-iradierea in timpul perioadei embrionare
-unele medicamente
-conditii de igiena precare
-conditii de familie precare
-anumiti factori de mediu si microclinica
-tare genetice materne sau paterne pe care fatul le mosteneste
-incompatilbilitatea de grup sanguin sau Rh
-durata totala a sarcinii normale este de 280 de zile, ceea ce revine la 40 saptamani,
adica 10 luni lunare
-eliminarea produsului de conceptie inainte de 6 luni se considera avort; intre 28-37
de saptamaninastere prematura
Masurile de ingrijire prenatala:
-se refera la o succesiune de actiuni care au drept scop sa asigure desfasurarea
normala a sarcinii si sa diminueze riscurile unor viitoare tulburari; aceasta operatiune
se numeste planing familiar:
1 consultatie genetica prenuptiala: se alcatuieste arborele genealogic al
viitorilor soti
2 consultatia genetica la inceputul sarcinii este indicata in anumite conditii, ea
stabilind daca prin riscurile pentru viitorul copil nu este indicata intreruperea sarcinii
3 protejarea gravidei de eforturi fizice
4 consultatia periodica a gravidei
5 protejarea gravidei de eforturi psihice
6 corectarea deficientelor si carentelor nutritionale a viitoarei mame
7 profilaxia prenatala a rahitismului
8 gravidele cu boli vechi cronice vor fi examinate periodic si intr-un ritm mai
frecvent la cabinete de specialitate
9 orice medicament administrat pentru o afectiune intercurenta trebuie bine
gandit daca nu cumva prezinta un pericol pentru produsul de conceptie
10 in timpul sarcinii este interzis examenul radiologic
Nou-nascutul sanatos:
-capul reprezinta o patrime din lungimea corpului, gatul este subtire, tegumentele cu
3 caracteristici:
-sunt rosii=eritem fiziologic al nou-nascutului
-sunt acoperite cu o substanta grasa cu rol antiseptic numit vernix caseosa
-acoperite cu niste perisori numit lanugo
-toracele este sub forma de trunchi de con
-membrele sunt egale intre ele
-unghiile acopera marginile degetelor
-la baieti testiculele sunt coborate in scrot
-la fetite labiile mari le acopera pe cele mici
-la cranii suturile sunt inchise lasand orificii numite fontanele: fontanela anterioara de
4/4 cm si fontanela posterioara
-pozitia nou-nascutului in primele este pozitia fetala

Caractere fiziologice:
-dupa nastere copilul tipa si se instaleaza respiratia pulmonara, frecventa respiratorie
este cca 40/minut, ritmul cardiac intre 120-140/minut s.n embriocardie
-in prima ora dupa nastere copilul urineaza, in primele 24h are primul scaun numit
meconiu, de culoare verziue negricioasa
-tipatul este viguros
-musculatura membrelor este hipertona, reflexul de supt si de deglutitie exista inca
din primele ore de la nastere
Ingrijirea nou-nascutului la termen normoponderal:
1 dezobstruarea cailor aeriene superioare de mucozitati cu o sonda Nelaton
nr. 10-12
2 sectionarea cordonului ombilical intre 2 pense
3 se curata nou-nascutul de lichid amniotic cu ajutorul unor comprese sterile
muiate in ser fiziologic caldut
4 se pune nou-nascutul pe masa de infasat si se ligatureaza bontul ombilical
cu 3-4 cm de la nivelul pielii cu ata sterila, se aplica deasupra comprese sterile
inmuiate cu alcool 70 si se panseaza cu o fasa circulara
5 se apreciaza scorul Apgar dupa urmatoarele criterii:
-culoarea tegumentelor:-roz-2 puncte
-cianoza la extremitati-1 punct
-cianoza generalizata sau paloare-0 puncte
-respiratii:-normale, regulate-2 puncte
-neregulate-1 punct
-absenta miscarilor respiratorii-0 puncte
-tonus:-miscari ale tegumentelor-2 puncte
-miscari limitate-1 punct
-absenta miscarilor-0 puncte
-reflexe:-tipat, stranut-2 puncte
-simpla grimasa-1 punct
-absenta oricarei reactii-0 puncte
-activitatea cardiaca:-batai cardiace regulate peste 100/minut-2 puncte
-aritmie sau bradicardie sub 100/minut-1 punct
-absenta batailor cardiace-0 puncte
-prin insumarea tuturor pct. reiese ca un nou-nascut sanatos are scorul Apgar 10
-sub 8 are semnificatie patologica
6 se face profilaxia oftalmiei gonococice, instilarea in fiecare fund de sac
conjunctival a 1-2 picaturi de nitrat de Ag 0,5-1%
7 nou-nascutul este cantarit, masurat, examinat medical, infasat si transportat
in salonul de nou-nascuti
-in salon se face F.O in care se consemneaza:
-scorul Apgar
-greutatea zilnica
-temperatura de 2x/zi
-iar medicul consemneaza culoarea tegumentului, nr. batailor cardiace,
examenul sistemului nervos
Incidentele fiziologice din perioada de adaptare a nou-nascutului:
1 involutia cordonului ombilical consta din mumificarea treptata a bontului
care se detaseaza singur si cade in 7-10 zile
2 icterul fiziologic al nou-nascutului- apare dupa 24 h, orice icter care apare
inainte de 24 h este patologic; starea generala a nou-nascutului este buna, urina si
scaunele sunt de culoare normala
3 scaderea fiziologica in greutate- din cauza aportului scazut de lichide si
calorii si a eliminarii meconiului nou-nascutul scade in primele zile pierzand 5-10%

din greutatea de la nastere, din ziua 4-5 incepe sa creasca ajungand la greutatea
initiala in a-8-a zi de la nastere
4 criza genitala- consta din aparitia la fetite a unei secretii vulvare
serosangvinolente si la baieti din tumefierea testicolelor, la ambele sexe se produce
ginecomastie
5 descuamarea fiziologica a nou-nascutului- o descuamare fina, furfuracee
care are loc in prima saptamana dupa nastere si care nu prezinta semnifictie
patologica
6 febra tranzitorie a nou-nascutului- este o ascensiune termica de 1-3 zile
nedepasind 38C
Ingrijirea ulterioara a nou-nascutului:
-in maternitate saloanele de nou-nascuti temperatura trebiue sa fie 22 , o umiditate
de 60-70% si un spatiu pentru fiecare pat de 2,5 m
-nou-nascutii vor fi infasati in hainute incalzite, in momentul sosirii in salon se pune
cartonasul de identitate
-in a-5-a zi cu o zi inainte de externarea din maternitate se face vaccinul BCG, contra
hepatitei si prima doza de vitamina D3
Alimentatia nou-nascutului sanatos:
-se incepe precoce de la 3 h dupa nastere cu administrarea de ceai cu 5% zahar, la
6-12 h se incepe alimentatia lactata progresiva
-alimentatia naturala: nou-nascutul va fi pus la san din 3 in 3 h alternativ cu pauze
de noapte intre 24 si 6 dimineata, durata unui supt va fi maximum de 15-20 minute,
exista si conceptia alimentatie la cerere
-alimentatia artificiala: consta din utilizarea diferitelor preparate din lapte folosite
atunci cand mama nu dispune de lapte, cantitatea necesara se calculeaza in felul
urmator:in primele 10 zile dupa formula L=(Z-1) x70 sau 80 Z-ziua de viata
-dupa 10 zile nou-nascutul va primi 180-200 ml lapte/kg corp/24h
-preparate folosite: lapte de vaca diluat cu in mucilagiu de orez 2% cu zahar;
preparate de lapte praf Similac, Milupa, Robeby
-alimentatia mixta: se introduce in cazul in care mama nu dispune de suficient lapte
matern, dovada se face prin proba suptului, cantarirea nou-nascutului si dupa supt
- in alimentatia artificiala biberoanele si tetinele vor fi bine sterilizate mama se va
imbraca intr-un halat special, se va spala pa mana, se spala si pe sani cu ceai de
musetel si va servi nou-nascutului mancarea
Copilul prematur
-prematurul este nou-nascutul viu, care are greutatea la nastere de 2500 g sau sub,
lungimea de 47 cm sau sub, indiferent de varsta gestationala inainte de 37 de
saptamani
-clasificare:dupa greutatea de la nastere exista:
-prematur gr. I - 2500-2000g
-prematur gr. II - 2000-1500g
-prematur gr. III - 1500-1000g
-prematur gr. IV- sub 1000g
-etiologie:
1 cauze mecanice:
a) cauze materne:
-excitabilitate uterina crescuta
-traumatisme fizice
-traumatisme psihice
-afectiuni locale ale uterului
b) cauze anexiale:

-deslipirea prematura a placentei


c) cauze fetale:
-generalitatea
-malformatii
2 cauze vorbite:
a) materne:
-infectii acute: gripa, hepatita acuta, pneumonie
-infectii cronice: TBC, sifilis, malarie, SIDA
-boli interne: insuficienta cardiaca, ciroza hepatica, cancere
-boli obstetricale: vicii in conformatia bazinului
b) anexiale:
-infarcte placentare
c) fetale:
-nanism intrauterin
3 cauze carentiale:
-subnutritia mamei
-hipo si avitaminoza
4 cauze de mediu:
-nivelul econimic scazut
-igiena deficitara
-ambianta familiala nefavorabila
-grad de cultura redus
Marile deficiente functionale ale prematurului:
1 deficiente functionale respiratorii:
-hipoventilatie pulmonara din cauza musculaturii respiratiei slabe si a centrului
respirator incomplet maturat
-tendinta de colabare alveolara-din cauza lipsei de surfact
-lipsa reflexului de tuse
2 deficiente fct. circulatorii:
-insuficienta cardiaca
-insuficienta circulatorie periferica
-fragilitate capilara accentuata cu predispozitie la hemoragii
3 deficiente fct. digestive:
-capacitate gastrica mica
-reflex de supt slab sau absent
-reflex de deglutitie slab
-deficit de lipaza gastrica si pancreatica
4 deficiente fct. hepatice:
-deficit de glicuzonie transferaza ceea ce face ca icterul fiziologic sa fie mai prelungit
-deficit in excretia sarurilor biliare
5 deficite fct. renale:
-scaderea capacitatii de concentrare a rinichilor predispunand la retentie clorurosodica si la aparitia de edeme
6 deficiente hematologice:
-deficit de fier ceea ce duce la anemie feripriva
-deficit al factorului de coagulare sintetizata de ficat:factorii II, VII, X ceea ce duce la
tendinta de hemoragii
7 deficiente de termoreglare:
-termogeneza este slaba datorita regimului sarac in calorii si datorita slabei activitati
musculare
-prematurul are centrul termic nematurizat si pierde caldura datorita absentei
tesutului adipos subcutanat si a suprafetei cutanate marite
8 deficiente imunitare:
-prematurii au imunitate umorala si celulara scazuta

9 deficiente metabolice:
-prematurii au hipoglicemie, hipocalcemie, hipoproteinemie
10 deficiente din partea SN:
-au reactivitate scazuta
-tipat slab
-hipotonie musculara
-reflexe slabe
Caractere antropometrice ale prematurului:
-greutatea sub 2500g
-lungimea sub 47 cm
-perimetrul cranian cu cca 4 cm mai mare ca cel toracic
Caractere morfologice ale prematurului:
-capul reprezinta 1/3 din sufrafata corpului
-fontanela anterioara si cea posterioara sunt larg deschise
-suturile craniene deviscente
-pielea: rosiatica, subtire, lasa sa se vada venele superficiale
-lanugo este abundent
-unghiile nu ajung pana la marginea libera a falangelor
-toracele este cilindric
-abdomenul este escavat, foarte des sunt prezente hernii ombilicale sau
inghino-scrotale
-testicolele nu sunt coborate in scrot
-labiile mari nu acopera labiile mici la fetite
-la prematurii foarte mici faciesul este triunghiular cu fruntea incretita, aspect
de om batran
Ingrijirile imediate ale copilului prematur:
-prematurii cu greutate mica sunt pusi in incubatoare unde se realizeaza o
temperatura optima-36 grade
-umiditatea de 70-80%
-oxigenarea optima pana la 40%, o concentratie mai mare pe un timp indelungat
duce la boala numita fibroplazia retrolentala si orbire ulterioara
-in incubator prematurul va sta gol
-la incubatoare moderne exista senzori electronici care inregistreaza si afiseaza in
mod contiunuu pe un cadran temperatura pielii, ritmul cardiac, frecventa respiratiei,
TA
-pentru prematurii de gred I si II nu este necesr incubatorul, ei vor fi tinuti in saloane
de prematuri cu temperatura 25-26 grade, imbracati in hainute si scutece captusite
cu vata
Ingrijirile ulterioare ale prematurilor:
-prematurii vor fi tinuti in saloane speciale, la sectia de prematuri unde accesul este
interzis exceptand personalul de ingrijire, acesta va purta halate speciale, boneta si
masca pe fata
-spalarea mainilor este obligatorie inainte de intrarea in salon, periodic se va face
dezinfectie cu lampa de ultraviolete
-manipularea prematurului se va face cu blandete
-alimentatia:
-incepe la cca 12 h de la nastere cu solutie de glucoza 5%, administrat cu pipeta
-dupa 24 h incep sa primeasca lapte
-prematurii de grad I avand reflex de supt vor fi pusi la san
-prematurii de grad II care nu au reflex de supt dar care au de deglutitie vor fi hraniti
cu lapte matern muls cu lingurita si pipeta

-prematurii de grad IV vor fi alimentati prin gavaj


-nr meselor/zi:
-prematurii de grad I, II -7 mese/zi
-prematurii de grad III, IV-10 mese/zi la 2 h
-cantitatea de lapte se calculeaza dupa formula:L=Z X 0,02 X greutatea ,
-alimente indicate:
1 lapte matern
2 preparate de lapte umanizate:Similac, Humana O
3 preparate de lapte semiumanizate:Robolact
4 preparate de lapte semiecremate:Lactovit
Cresterea si dezvoltarea copilului
-copii sunt considerati resursa viitorului
-abilitatea nursei de a contribui la ingrijirea optima a copiilor va creste calitatea vietii
acestuia
-principiile cresterii si dezvoltarii:
1 cresterea este cantitativa si calitativa
2 cresterea este un proces continuu
3 cresterea urmareste o anumita ordine, este secventiala
4 modul de dezvoltare este diferit de la copil la copil
5 ritmul de crestere nu este constant
6 modificarea ratei de crestere depinde de alternarea, conditionarea din interior si
exteriorul organismului
7 cresterea este un proces complex depinzand de armonizarea factorilor fizici,
mentali, sociali si emotionali
8 fiecare copil creste si se dezvolta intr-un mod unic
-teoriile dezvoltarii:
-amintim teoria lui Piaget- filozof si psiholog elvetian, care arata legatura intre
originea functiei mentale si intelegerea lumii inconjuratoare
-Erikson- psiholog, atribuie sanatatea unui om adult la capacitatea de a iubi si de a
munci
-tipurile de crestere si dezvoltare:
A. dezvoltare fizica:
1 schimbari in cresterea generala a corpului
2 proportia corpului
3 dezvoltarea musculaturii
4 inaltimea
5 greutatea
6 circumferinta capului
7 diametrul toracic
8 dimensiunea abdominala si pelvica
B. dezvoltarea mentala:
-potentialul capacitatii mentale este prezentata inca de la nastere fiind puternic
influentat de factorii fizici, de nutritite, de suportul emotional precum si in implicarea
in arta, educatie si munca
-coeficientul de inteligenta este definita ca fiind proportia dintre varsta cronoligica si
cea normala
varsta mentala
X 100
QI= varsta cronologica
-peste 140- geniu
-intre QI- 90-110 -normal
-sub 90- intarziere mintala de diferite grade

C dezvoltare emotionala:
1 socializarea: nu este o trasatura inascuta, se invata in relatiile cu cei din jur
2 jocul:reprezinta o componenta foarte importanta a dezvoltarii emotionale,
important fiind atat jocul solitar cat si jocurile in grup
-stadiile dezvoltarii:
-sugarul:varsta:o luna-un an
1 cresterea fizica:
-greutatea:0-3 luni-750g/luna
3-6 luni-600g/luna
6-12 luni-500g/luna
-lungimea:1 luna-4cm/luna
2-3 luni-3cm/luna
4 luna-2 cm/luna
din luna a-5-a-12 luni 1cm/luna
-dentitia:
a) primara: la 7,5 luni incisivul central, la 9 luni incisivii laterali, la 14 luni primul
molar, la 18 luni caninul, la 24 luni al doilea molar
b) definitiva: la 7 ani jumatate incisivul central, la 8 ani incisivul, la 10 ani jumatate
primul molar, la 11 ani jumatate caninul, la 24 ani primul molar definitiv
2 dezvoltarea psihomotorie:
-nou-nascutul doarme 20-22 h/zi, la 2 luni isi ridica capul in pozitie pe burta, la 3 luni
se invarte de pe abdomen pe spate, la 5 luni sta sprijinit intre perne, la 6 luni sta
singur in sezut, la 7-8 luni se ridica si se tine de marginea patului, la 9-10 luni face
primii pasi ajutati, la 12 luni merge singur cu baza larga
3 dezvoltarea comportamentului:
-nou-nascutul percepe totul in termenii confortului sau disconfortului personal
-in prima luna fixeaza obiectele luminoase
-la 2-3 luni urmareste obiectele si recunoaste vocea mamei
-in luna a-4-a incepe sa gangureasca
-in a-6-a luna incepe sa silabiseasca
-la 10 luni acorda atentie la auzirea numelui si imita cuvintele adultilor
4 nevoile fizice:
-alimentatia:de baza laptele; la 6 luni se face diversificarea alimentatiei
-igiena:eliminarea de urina si fecale este involuntara
-confortul:sugarul nu tolereaza disconfortul fizic, acesta traducandu-se prin plans
-exercitiul si activitatea fizica:se stimuleaza de catre parinti
-somnul:doarme 20-22h/zi
-copilul mic: perioada 1-3 ani
1 cresterea si dezvoltarea fizica:
-in aceasta perioada invata:mersul sigur, saritul, alergatul, aruncarea mingii,
manuirea lingurii si a canii, scrisul cu creionul, controlul voluntar al intestinului si
vezicii
2 dezvoltarea comportamentala si sociala:
-copilul este dependent de prezenta mamei si incepe capacitatea de comunicare
verbala
-este perioada intrebarilor
3 nevoile fizice:
-nutritia:mananca de obicei 5 mese, 3 mese principale si 2 gustari
-securitatea:este activ, energic si foarte curios, perioada marilor accidente
-ingrijirea de securitate:in aceasta perioada vizita medicala din 6 in 6 luni
-nevoile emotionale si sociale:este aproape inteligibil, fiind inteles mai bine de familie
decat de straini
-prescolarul:3-6 ani

1 cresterea si dezvoltarea fizica:castiga in greutate cam 2 kg/an, h creste cu 7,5 cm


anual
2 dezvoltarea mentala:vocabularul se imbogateste in mod spectaculos, apare
curiozitatea si gandirea care duc la variate experiente
3 dezvoltarea comportamentala si sociala:este dependent de prezenta familiei apar
primele temeri sub forma de fantasme
4 nevoile fizice:copilul este dependent de a manca, mananca 5 gustari pe zi
5 nevoile emotionale si sociale: sub indrumare copilul constientizeaza ce e bine si ce
e rau, folosind aceasta in luarea propriilor decizii
-scolarul: 6-12 ani
1 cresterea si dezvoltarea fizica: rata creste in inaltime scade si creste rata castiga in
greutate
2 dezvoltarea comportamentala si sociala: in aceasta perioada este mult mai
influentata de prieteni, colegi iar printre temeri are frica exagerata de moarte
3 nevolie fizice: in aceasta perioada din cauza cresterii activitatii fizice copilul este
permanent flamand
4 nevolie emotionale si sociale:copilul necesita multa dragoste si afectiune,
incurajare, incurajarea responsabilitatilor prin oferirea de mici recompense
-adolescentul:perioada definitivarii caracterelor sexuale secundare
1 cresterea si dezvoltarea fizica:
a) fetele: pubertatea apare intre 10-13 ani cu dezvoltarea sanilor, largirea soldurilor,
aparitia parului axilar si pubian si aparitita menarhei
b) baietii: pubertatea 12-14 ani cu cresterea in greutatea si h, ingrosarea vocii,
largimea , largimea umerilor, aparatia parului facial, axial si pubian, instalearea
secretiei de sperma, prima ejaculare care se produce in timpul somnului
2 dezvoltarea comportamentala si sociala: adolescentul se crede matur, relatia cu
parintii oscilanta, se crede tot timpul nedreptatit, are nevoie de multa intelegere
3 nevolie fizice: imaginea de sine este foarte importanta
4 nevoile si sociale: luarea unei decizii poate produce teama adolescentului, parintii
trebiue sa asculte atent adolescent, sa-l incurajeze, nu trebuie sa abtii sa-i arati
dragostea pe care o porti
Patologia nou-nascutului
-in perioada de nou-nascut exista unele suferinte, neintalnite in alte perioade ale vietii
A. traumatisme obstetricale:aceste suferinte sunt legate de actul nasterii in special
cand aceasta este prelungita, laborioasa
1 leziuni cutanate:
a) bosa serosanguina: apare cel mai frecvent la cap ca o tumefactie infiltranta,
apare chiar de la nastere, nu respecta suturile se absoarbe in cateva zile
-tratament: cu comprese locale cu Rivanol
b) petesii si echimoze: se constata la nou-nascuti cu mare fragilitate capilara
2 leziuni traumatice musculare: cel mai important este hematomul muschiului sternocleidomastoidian care se observa ca un nodul de la o aluna la o cireasa in regiunea
respectiva, poate in timp sa duca la torticolis retractil
-tratament: pansamente locale cu Rivanol
3 leziuni osoase:
a) cefal-hematom: revarsare sanguina intre unul din oasele craniene si periostul
sau, apare ca o tumefactie la nivelul craniului, dupa 2-3 zile dupa nastere, respecta
suturile osului interesat, se retrage treptat in decurs de mai multe saptamani
-tratament:vitamina K, aplicari locale cu Rivanol
b) fracturi obstericale: pot aparea:
-la clavicula se manifesta printr-o tumefactie la nivelul claviculei si impbilitatea
membrului superior de partea respectiva

10

-la humerus imobilitatea membrului superior respectiv


-la femur-imobilitatea membrului inferior respectiv
-diagnosticul respectiv se pune pe baza radiografiei segmentului osos respectiv:
-tratament:reducerea fracturii si imobilizarea in raport cu sediul fracturii
4 traumatisme cerebro-meningee:
-au ca substrat hemoragia cerebro-meningee
a) precoce: se manifesta imediat dupa nastere sub forma asfixiei nou-nascutului
b) tardiv: dupa un interval liber de la cateva ore la o saptamana cand apar semne:
-din partea aparatului respirator: dispnee, cianoza
-din partea sistemului nervos: paralizii oculare, faciale
-din partea aparatului cardio-vascular: colaps
-bombarea fontanelei
-stare comatoasa
-diagnosticul: se pune pe baza punctiei lombare cand se extrage lichid sangvinolent
-tratamentul:- punerea in incubator, manevrare minima, nutritie pe cale endovenoasa, vitamina A, anticonvulsivante
-prognostic: foarte grav, putand deceda sau ramane cu sechele grave
B. asfixia nou-nascutului: se defineste ca intarzierea declansarii primei respiratii
dupa nastere
-cauze: a) materne:anemie, disgravidie, insuficienta cardiaca
b) anexiale:circulara de cordon, leziuni ale placentei
c) fetale:hemoragia crebro-meningee
-se prezinta sub 3 forme clinice:
1 apneea tranzitorie a nou-nascutului: consta dintr-o intarziere temporara a aparitiei
respiratiei cu 1-2 minute corespunzatoare unui Apgar de 6,7, nu lasa sechele
-tratamentul:aspiratia secretiilor nou-nascutului, oxigen
2 asfixia albastra: corespunzatoare unui Apgar intre 3-6, tegumente cianotice, miscari
respiratorii rare, neregulate, bataile cardiace prezente dar bradicardie
3 asfixia alba: scor Apgar 0, 3, tegumente albe, cadaverica, musculatura complet
hipotona, respiratie inexistenta, bataile cordului absente sau foarte rare, stare de soc
-in formele 2 si 3 se face reanimarea cadio-respiratorie: dezobstruarea cavitatilor,
respiratie artificiala, oxigenoterapie, masaj cardiac extern, incalzirea extremitatilor,
perfuzie endovenoasa, recoltarea de ionograma si Astrup, in stop cardiac prelungitAdrenalina intracardiac, in situatii extreme intubare si respiratie pe ventilator
C infectiile nou-nascutului:
1 infectii cutanate:
-piodermite produse de stafilococ
-pemfibusul nou-nascutului produsa de streptococ sau stafilococ
-tratamentul:evacuarea colectiilor purulente prin incizie si antibioterapie parenteral
2 infectii ombilicale: reprezentate prin:
-ulceratii
-flebita ombilicala
-granulom ombilical
-omfalita
-infectiile ombilicale pot fi puncte de plecare a unei septicemii; se trateaza parenteral
cu antibioterapie
3 infectii oculare: constau din:
-blefaconjunctivita se trateaza cu instilatii de solutii oftalmice cu antibiotice
4 infectii respiratorii:
-bronhopneumonie
-stafilococia pneumo-pulmonara
-pneumonii interstitiale virale

11

-o forma speciala este pneumonia interstitiala cu pneumo-tistiscarinii- protozoar


apare la prematuri
5 infectii digestive:
-stomatite: albicans
-infectii intestinale manifestate prin diaree si varsaturi
6 septicemia nou-nascutului: poate fi produsa de bacilul coli, stafilococ, streptococ,
piocianic
-se caracterizeaza printr-un tablou clinic de mare gravitate cu stare toxicoseptica-tegumente pamantii, icterice, cu petesii, hepatosplenomegalie,
tulburari hidroelectrolitice grave, tratament complex cu antibiotice cu spectru
larg sau asocieri de antibiotice
7 sindrom toxicoseptic al nou-nascutului sau diareea epidemica: determinat de unele
tulpini patogene al bacilului coli, clinic apar sub forme de epidemii in maternitati
-tratament-rehidratare parenterala, atb enteral si parenteral
D icterele nou-nascutului:
1 icter fiziologic
2 icterele din anemiile hemolitice:
-incompatibilitatile de grup si Rh
-anemii hemolitice congenitale:microsferocitoza
-anemii hemolitice prin deficite enzimatice eritrocitare
3 ictere hepato-celulare:
-hepatita virala
-hepatita din toxoplasmoza congenitala
-hepatita din listerioza congenitala
-ictere din septicemii
4 ictere obstructive:
-atreziile cailor biliare extra sau intrahepatice
E malformatii congenitale: care necesita interventii chirurgicale de urgenta
1 omfalocel
2 atrezia esofagiana
3 imperforatia urterei
4 imperforatia anala
5 ocluzia intestinala congenitala
6 malformatii cardiace congenitale cianogene
7 alte malformatii
F moarte subita: se defineste ca fiind decesul survenind brusc fara o cauza
aparenta a nou-nascutului
Rahitismul
-sub denumirea de rahitism se cunosc afectiunile care desi difera in ceea ce priveste
etiologia au in comun faptul ca osificarea osoasa este deficitara
-cel mai frecvent la copil este rahitismul vitamino D sensibil
-etiologie:
1 factori determinanti: este carenta de vitamina D; vit. D se gaseste ca provitamina
D in piele si se transforma sub actiunea razelor solare in vitamina D; alte surse de
vitamina D in alimente:lapte, cereale, fructe, zahar
-necesarul de vit.D este de 400ui/zi
2 factori favorizanti:
-varsta de la 3 luni-2 ani
-cresterea rapida
-pigmentare deschisa a pielii
-tulburari de absorbtie intestinala
-boala hepatica cronica

12

-boala renala cronica


-dieta neadecvanta
-lipsa de acces la razele solare
-clima temperata si umeda
-anotimpul de iarna+poluarea mediului
-semne clinice:
-debutul:la 3-6 luni cu paloare, hipotonie musculara, splenomegalie
-perioada de stare: se caracterizeaza prin modificari la nivelul oaselor
-la nivelul craniului:-craniu tabes
-frunte olimpiana
-intarziere in inchiderea fontanelei
-la torace: -matanii costale
-torace deformat, turtit lateral
-apare santul submamar HARRISON
-la coloana vertebrala- cifoza dorso-lombara
-la bazin- bazin strambt
-la oasele lungi apar- genu-varum
- genu-valgum
-alte semne: anemie hipocroma, intarziere in dezvoltarea dintilor, infectii respiratorii
repetate
-diagnosticul: se pune pe baza anamnezei, a examenului clinic si
a
examenuluiparaclinic: radiografie de oase, scaderea P din sange, calcemie normala,
cresterea fosfatazelor alcaline
-tratament:
A profilactic:
a) profilaxia prenatala: incepe din ultimul trimestru de sarcina a mamei prin
suplimentarea ratiei de vit.D
-se poate administra fie cate 200000 ui la inceputurile lunii 7 si 9, fie administrat
fractionat vit.D pe cale oralaintre luna 7 si 9 cate 500ui/zi sau 1000ui/zi in lunile de
iarna sau in mediu foarte poluat
b) profilaxia postnatala: se realizeaza variante:
-200000 ui la 14 zile, 2 luni, 6 luni, 1 an, 18 luni, dupa care se contiuna profilaxia
-500-100 ui vit.D pe cale orala zilnic pana la 4 luni
-5000-1000 ui o data pe saptamina 4 luni
-CA se da numai la prematurii distrofici
-baile de soare se incep la 2-4 saptamini
B tratamentul rahitismuli carential:
1 administrare de vitamina D2 sau D3 100000 ui i.m, la 2-3 zile integral 3
administrari, dupa 15-30 zile se administreaza o doza de 200000 ui, dupa alte 30 de
zile se trece la profilaxie
2 administrare perorala de 2000-5000 ui timp de 6-8 saptamini
3 administrare de vit D i.m 600000 ui, dupa 30 zile se trece la profilaxie

Tetania
-este o stare de hiperexcitabilitate patologica a SNC si periferic din cauza lipsei de
Ca ionic din lichidul extracelular
-exista 2 forme:
I tetania manifesta: care are 3 forme:
1 convulsii tonico-clonice generalizate
2 spasmul carpopedal sau mana de mamos
3 laringospasmul
II tetania latenta: (spasmofilie) se pune in evidenta prin urmatoarele manevre:

13

1 manevra Trousseau
2 semnul Chwostek
3 semnul Lust
-tratament: criza de tetanie manifesta este o urgenta majora dandu-se Ca gluconic i.v
+ Fenobarbital sau Diazepam
-la copii rahitici se administreaza vit. D

Bolile aparatului respirator


Infectii ale cailor aeriene superioare:
Rinofaringita acuta:
-reprezinta afectiunea cailor respiratorii superioare cu cea mai mare frecventa ea
putand ramane de sine statatoare sau putandu-se extinde spre caile aeriene
inferioare
-etiologie:
-factorii determinanti: sunt virusurile:sinctial respirator, virusul gripal, paragripale si
cele din bolile infecto-contagioase:rubeola, rujeola
-factorii favorizanti: distrofia, rahitismul, diatezele exudative, convalescenta unor boli
-simptomatologie: boala este precedata de o modificare a starii generale,
indispozitie, inapetenta, somn agitat, febra
-in timpul perioadei de stare exista subfebrilitate sau febra, obstructie nazala, rinoree,
care la inceput este seroasa, apoi muco-purulenta, respiratia este dificila, la sugari
alimentatia este dificila, somnul nelinistit; la examinare mucoasa faringiana
hiperemica si se observa tumefierea ggl. latero-cervicali si occipitali
-datorita legaturii limfatice cu cavitatea abdominala de multe ori apar semne digestive
ca: dureri abdominale, varsaturi, diaree
-evolutie: de 4-7 zile
-complicatii: otita acuta, amigdalita acuta, sinuzita, laringita bronsita, pneumonie
-tratament:
1 igieno-dietetic: repaus pe toata perioada febrila intr-o camera aerisita cu
temperatura de 19-20 C si umidificarea aerului cu umidificatoare sau cu prosoape
umede de flotir asezate in jurul patului
2 etiologic: nu exista
3 simptomatic:
-antitermice: la sugari Paracetamol supozitoare sau solutie, la copii mai mari
Paracetamol tablete
-dezobstruarea nazala: picaturi cu ser fiziologic, solutie Efedrina , Bixtonim
Amigdalita acuta:
-inflamatia acuta a amigdalelor
-etiologie: streptococ hemolitic gr. A, stafilococ, pneumococ, coli, proteus, piocianic
-clinic: debuteaza cu febra, disfagie, varsaturi
-examenul obiectiv se face cu spatula, se observa amigdalele hiperemice,
hipertrofice, eventual cu depozite purulente
-dg. pozitiv: se pune pe baza anamnezei, a examenului clinic si a examenului de
laborator: reactantii de faza acuta pozitiva: VSH crescut, leucocitoza, PCR
-in caz de etiologie streptococica ASLO crescut
-exudatul faringian pune in evidenta etiologia amigdalitei

14

-evolutia: este favorabila sub tratament


-complicatii: -imediate: -adenita cervicala
-abces periamigdalian
-otita medie acuta
-celulita
-tardive: in caz de etiologie streptococica:
-RAA
-glomerulo-nefrita acuta poststreptococica
-tratament:
1 igieno-dietetic: (vezi rinofaringita acuta)
2 etiologic: incepe dupa prelevarea exudatului faringian si pentru ca complicatiile cele
mai mari sunt cele produse de streptococ, pana la venirea antibiogramei incepem
tratamentul cu Penicilina injectabila sau peroral Ospen, la venirea antibiogramei
schimban tratamentul in functie de ea
-se mai foloseste Ampicilina, in caz de rezistenta la atb cefalosporine
-concomitent se vor face culturi din exudatul faringian si celorlati membrii ai familiei
Adenoidita acuta:
-inflamatia acuta a amigdalelor faringiene (polipi); aceste amigdale sunt formate
dintr-un tesut limfatic care captuseste peretele posterior al faringelui avand in mod
normal o grosime de 2-3 mm; in cazul in care se inflameaza isi maresc volumul si
incomodeaza respiratia
-afectiunile sunt in general acute, ca cele din cursul faringo-amigdalitei sau bolilor
infecto-contagioase
-debut: brusc manifestat prin ascensiune febrila 38-39C, febra neregulata cu varf
maxim matinal; uneori poate dura doar cateva ore alteori la un copil cu teren deficitar
febra poate dura mai mult
-simtomatologie clinica: sugarul este agitat, inapetent, poate avea apetitul pastrat,
dar din cauza obstructiei nazale care insoteste intotdeauna febra, este obligatoriu sasi intrerupa suptul ca sa poata respira, respiratie zgomotoasa mai ales in timpul
somnului
-rinoree purulenta-dupa febra si obstructie nazala, cand este anterioara exteriozand
prin secretiile nazale este usor de diagnosticat, dar cand este posterioara secretia se
scurge prin faringe pe peretele sau posterior
-la examenul acestei regiuni se poate vedea o secretie albicioasa
-la semnele clinice descrise se pot adauga de multe ori cele ale complicatiilor
regionale:otitele medii(care pot fi congestive, exudative sau supurate)
-alte complicatii:
a) rinobronsitele manifestate prin tuse productive, care antreneaza varsatura din tuse
b) laringitele usor de recunoscut dupa tusea latratoare si sau disfonia carele
insoteste
c) adenitele cervicale( inflamatii ale ggl locoregionali)
d) adenoflegmoanele cervicale
e) abcesul retrofaringian
-simpla sau complicata adenoidita acuta se poate insoti de tulburari digestive, in mod
deosebit la sugari manifestat prin inapetenta, anorexie, varsaturi, diaree
Adenoidita subacuta:
-febra persista 2-3 saptamani, la un copil cu adenoidita acuta este un semn de
recidiva a bolii, alteori caracterul trenant al unei subfebrilitati dupa adenoidita acuta ,
ne face sa ne gandim la forma subacuta sau tendinta de cronicizare a bolii
-diagnosticul: impune o investigare mai larga a bolnavilor pentru a stabili daca nu
este vorba de o alta afectiune

15

-o hemoleucograma care ne va indica nr de leucocite, intradermoreactia, PPD, cu 2


unitai, pentru excluderea unei primoinfectii TBC, un examen sumar de urina pentru
excluderea unei infectii urinare sunt obligatorii
-febra sau subfebrilitatea este refractara la tratamentul obisnuit cu antipiretice
-dificultatea in respiratie sunt mai accentuata decat in perioada acuta
-tulburarile digestive pe care le antreneaza pot conduce la stagnarea sau chiar
scaderea in greutate, pregatind teren distrofiei, creindu-se un cerc vicios de scadere
a rezistentei la infectii
-hipoacuzia tranzitorie la copilul mare este evidenta, datorita compresiei mecanice
asupra trompei lui Eustache, conduct ce leaga cavunul de urechea interna
Adenoidita cronica: (vegetatii adenoide, polipi nazali), datorita infectiilor repetate,
amigdala faringiana se hipertrofiaza se mareste formand un buchet de tesut limfatic,
vegetatii cu o grosime de 4-5 mm, hipertrofia de produce la copii care au o asa
numita constitutie limfatica
-tulburarea cronica a respiratiei determina o hipooxigenare relativa, o hipoxie cronica,
manifestata prin cianoza discreta a regiunii peri-oro-nazale, copilul respira pe gura,
respiratie zgomotoasa si dificila, cu timpul copilul ia un aspect adenoidian clasic, gura
dechisa, din nas i se scurge o secretie nazala de obicei purulenta, are aspectul de
copil naucit datorita hipoacuziei care este aproape constanta
-la acesti copii toracele este insuficient dezvoltat, prezinta rahitism in primii 3 ani sau
sechele de rahitism ulterior, cu deformari specifice care conduc si mai mult la
dificultati in buna desfasurare a unei respiratii normale
-datorita acutizarilor frecvente anorexiei care insoteste copii prezinta intarziere in
dezvoltarea pondero-staturala
-tratament: in perioada de acalmie cel mai indicat este adenotomia(scoaterea
vegetatiilor adenoide) care reprezinta un focar permanent de infectie
-indicatiile adenoamigdalectomiei sunt:
1 infectii amigdaliene recurente mai mult cu 6 pusee pe an
2 amigdalita cronica
3 amigdale hipertrofice care produc tulburari ale respiratiei
4 adenita cervicala recurenta
5 otita medie recurenta
6 sinuzita sau rinofaringita cronica
-contraindicatii:
1 de natura hematologica, anemii, discrazii sangvine decompensate
2 de natura locala
3 de natura infectioasa
4 varsta si anotimpul:se va efectua peste varsta de 2 ani, primavara si toamna
-in adenoidita acuta tratamentul este identic cu rinofaringita acuta
Laringitele: constau in inflamatia laringelui care este un segment al cai respiratorii
superioare situate intre laringe si trahee
Laringita acuta:
-etiologie: virala sau produsa de hemofilus influenzae
-clinic: debut marcat prin febra, disfonie(raguseala), tuse latratoare, bitonala
-in formele grave apar semne de insuficienta respiratorie acuta de tip inspirator
-stridor laringian
-cornaj
-tiraj intercostal
-tiraj suprasternal
-paralel apare:anxietate, teama de moarte, cianoza peri-oro-nazala, in formele grave
apare insuficienta cardiaca
-tratament: de urgenta, necesita echipa

16

1 se pune o linie venoasa


2 se recolteaza probe sanguine(oximetrie)
3 se administreaza Hidrocortizon hemisuccinat+Ca
4 atmosfera umeda eventual aerosol cu vasoconstrictoare
-tratamentul se continua cu Prednison, Ca peroral, cand sunt semne de insuficienta
cardiaca sunt semne de infectie bacteriana se administreaza atb.:Ampicilina,
Amoxicilina, Augmentin
Corpii straini in caile aeriene superioare: copii nesupravegheati pot ingera corpi
straini: monezi, samburi de fructe, bomboane, verighete, boabe de porumb, boabe
de fasole, nuci, margele, jucarii
-clinic: apare tuse spastica, chinuitoare, dispnee inspiratorie cu tiraj si cornaj
-este obligatoriu executarea unei radioscopie pulmonare pentru punerea in evidenta
a balantul mediastinal
-mobilizarea corpului strain poate agrava simptomatologie iar fixarea la bifurcatia
traheei poate determina moartea prin asfixie
-tratament: de maxima urgenta efectuarea de laringoscopie, scoaterea corpului strain

Bolile aparatului cardiovascular


Malformatii congenitale ale inimii: boli structurale si sau functionale ale inimii
prezente la nastere
-incidenta: este de 4-10
-etiologia: este multifactoriala:-aberatii cromozomiale
-gena mutanta
-factori teratogeni: ca medicamente, alcool, fumatul, infectiile cu virusul rubeolic,
citomegalie, gripal, herpetic
-boli ale mamei ca diabetul matern
-factori de mediu ca:lucrat in mediu toxic
-diagnostic:de MCC se pune pe baza:
-examenului clinic efectuat de medic
-examenul radiologic, ecocardiace
-EKG
-metoda Doppler, angiocardiografie
-clasificare:
A MCC necianogene:
-defect septal arterial-DSA
-defect septal ventricular-DSV
-persistenta canalului arterial
-stenoza arterei pulmonare
-coarctatia aortei
B MCC cianogene:
-transportatia vaselor mari
-atrezia pulmonarei
-tetralogia Fallot

17

Defect septal atrial:


-2 tipuri: a) ostium primum
b) ostium secundum
-se manifesta clinic discret prin prezenta unui suflu perceput in spatiul II, III
intercostal stg, toleranta la efort a bolnavilor este buna, dezvoltarea fizica intarziata,
exista o frecventa mai mare a infectiei pulomonare
-evolutie, prognostic: bune
-tratament: chirurgical se face numai cand defectul septal este mare
Defect septal ventricular: se mai numeste boala Roger, se manifesta dupa o
anumita perioada asimptomatica aparand ulterior dispnee cu tahipnee, tiraj, tuse si
semnul clinic cardinal este suflu sistolic intens, rugos, perceput pe toata aria
precordiala, in timp apar deformari ale toracelui si semne de insuficienta cardiaca
-tratament:
a) medical cu digtalice, diurteice
b) chirurgicale
Persistenta canalului arterial: reprezinta 10% din bolile congenitale de cord,
obisnuit canalul arterial se inchide spontan pana la varsta de 2 luni
-clinic: 2 forme:
a) canal larg=debit mare=infectii pulmonare repetate
b) canal stambt=debit mic=suflu sistolic+diastolic in spatiul II intercostal syg
-tratament:
a) medical cu Indometacin
b) chirurgical la varsta de 1-2 ani
Tetralogia Fallot: cea mai frecventa malformatie cianogena a inimii fiind o asociere
de 4 anomalii:
1 stenoza pulmonara infundibulara
2 comunicare interventriculara
3 dextropozitia aortei
4 hipertrofie de ventricol dr.
-clinic: cianoza se instaleaza progresiv de obicei sub varsta de 6 luni, se adauga
dispnee, pozitia devine preferata de bolnav si crize anoxice, devine mai accentuat
tahicardie, tahipnee, accese sincopale, uneori convulsii
-radiografie: cordul are forma de sabot
-ecografia si angiografia detaliaza dg.
-tratamentul:
a) medical: prevenirea crizelor anoxice cu Propranolol, bicarbonat de Na, O2, Miofilin
b) chirurgical: in 2 faze
-evolutie, prognostic rezervate; crizele anoxice pot produce moartea sugarului
Trunchiul arterial comun: defect interventricular larg cu emergenta unui singur vas
mare prin care sunt goliti ambii ventricoli
-clinic:manifestarile sunt precoce si severe, aparand la nastere cu cianoza
generalizata si insuficienta cardiaca
-tratament:numai chirurgical, varsta optima de la 3-6 luni
Transpozitia completa a vaselor mari: consta in faptul ca aorta porneste din VD,
iar artera pulmonara din VS
-daca nu exista un sund malformatia este incompatilbila cu viata
-clinic: cianoza precoce, intensa, generalizata
-tratament: de maxima urgenta chirurgical
Stenoza arterei pulmonare: consta in stramtorarea arterei pulmonare

18

-clinic: apare un suflu sistolic scurt de ejectiein spatiul II, III intercostal stg cu iradiere
la baza gatului, in formele severe se pot nota cianoza si insuficienta cardiaca
-tratament: chirurgical
Coarctatia aortei: 2 forme:
a) preductala: a copilului mic
b) postductala: a copilului mare
-clinic: forma copilului mare bine tolerata, exista un contrast intre dezvoltarea
jumatatii superioare si cea inferioara
-diagnosticul: se intareste prin diferenta din TA la membrelor superioare si inferioare
HTA: din jumatatea superioara a corpului poate antrena cefalee, vertij, epitaxis,
hipoperfuzia membrelor inferioare, poate da claudicatie intermitenta
-tratament:chirurgical indicat in toate cazurile cu reducrerea lumenului sub 50%

Bolile dobandite ale cordului


Pericardite: inflamatia membranei ce acopera cordul pericardul visceral si parietal
putand fi acute sau cronice in evolutie ducand la acumularea de lichid in cavitatea
peritoneala sau chiar tamponada cardiaca
-etiologie: d.p.d.v pot fi:
A primitive: cu virus Koxaki
B secundare:
-bacteriene cu stafilococ, pneumococ, streptococ, hemofilus influenzae, bacili gram
negativi la nou-nascuti
-RAA
-artrita cr. juvenila
-lupusul eritematos sistemic
-neoplasme
-traumatisme
-iradieri
-clinic: apare junghi toracic in umar, gat sau epigastru accentuata de inspiratie si
diminuate de pozitia genu-pectorala, copilul devine dispneic, la ascultatie cordul se
aude frecatura pericardica
-examen paraclinic: VSH crescut, PCR pozitiv, radiologic marirea umbrei cardiace,
radioscopic scaderea pulsatiilor cordului, EKG arata amplitudine redusa a QRS-ului
-complicatii: cea mai de temut-tamponada cardiaca cand lichidul este in cantitate
mare, se anunta cu dispnee, durere retrosternala
-tratament:
1 igieno-dietetic: repaus la pat 4-6 saptamani cu mobilizare ulterioara
2 etiologic: cu atb. cu spectru larg in speta cefalosporine de generatia a-3-a
3 antiinflamatoare: Aspirina, Prednison
Miocardite: boli inflamatorii acute sau cr. ale miocardului cu etiologie variata
-etiologie:
-virusuri, ricketsii, bacterii, microbacterii, spirochete, fungi, paraziti, RAA, lupus
eritematos sistematic
-clinic: fatigabilitate, dispnee, palpitatii, dureri precordiale, la auscultatia cordului se
percepe tahicardie, zgomote cardiace asurzite uneori aritmice; radiologic cordul marit
in volum, radioscopic:pulsatii normale ale cordului; EKG poate fi prezent, aritmii si
tulburari de conducere
-complicatii: aritmii, insuficienta cardiaca
-tratament:

19

1 igieno-dietetic: repaus la pat 10-14 zile cu limitarea ulterioara a efortului fizic


2 etiologic: cu atb cu spectru larg, cefalosporine de generatia a-3-a
3 antiinflamatoare: Aspirina, Prednison
4 complicatiilor: -aritmii cu blocante
-insuficienta cardiaca cu cardiotonice
Endocardite:
Endocardita infectioasa:ca o afectare directa a endocardului soldata cu producerea
de leziuni vegetante si ulcerovegetante
-poate fi:
A forma acuta: determinata de germeni cu virulenta mare ca: stafilococ auriu,
streptococ piogen, hemofilus influenzae care se grefeaza pe un endocard anterior
neafectat
-clinic: boala ia forma unei septicemii cu febra ridicata, hepatosplenomegalie, la
nivelul cordului apar sufluri patologice, hemocultura pozitiva
B forma subacuta sau boala lui Ossler: determinata de germeni cu virulenta
moderata sau redusa ca streptococul viridans, stafilococ epidermidis care se
grefeaza pe leziuni cardiace preexistente:leziuni valvulare, cardiopatii congenitale,
interventii chirurgicale pe inima
-clinic: o stare febrila prelungita, adinamie, astenie, paloare accentuata, scadere
ponderala, cefalee, semnele unor posibile embolii si anume:
-embolie cerebrale-cefalee atroce
-embolie pulmonara-tuse cu sputa hemoragica
-embolie splenica-dureri, splenomegalie
-embolie renala-hematurie
-embolie cutanata-petesii, nodulii Ossler mici, fermi, nedureroase la pulpa degetelor
-hemocultura pozitiva
-tratament:
1 igieno-dietetic: repaus la pat 4-6 saptamani
2 etiologic: cu atb. cu spectrul larg cu asociere Penicilina+Oxacilina+Gentamicina,
cefalosporine de genul 3, 4
3 antiinflamatoare: Aspirina
-toate bolile se trateaza la nivelul clinicii de cardiologie pediatrice

Insuficienta cardiaca acuta


-se defineste ca incapacitatea inimii de a asigura un debit sanguin adecvat necesitatii
metabolice ale organismului
-etiologie:
-malformatii congenitale cardiace
-miocardite acute
-cardiomiopatii
-cardita reumatica
-endocardita infectioasa
-aritmii
-cauze iatrogene:interventii chirurgicale pe inima, supraincarcare cu lichide,
blocante
-cauze extracardiace:tireotoxicoza, boli pulmonare acute si cronice, anemii severe
-clinic:3 forme: 1 I.C stg
2 I.C dr
3 I.C globala
I.C stg: se manifesta clinic prin semne de congestie pulmonara, tusa cronica,
tahipnee, dispnee de efort sau nocturna, raluri pulmonare de congestie

20

I.C dr.: se manifesta prin semne de congestie sistemica, edeme declive,


hepatomegalie, reflux hepato-jugular, turgestenta jugularelor, ascita, hidrotorax
I.C globala: insumeaza semnele clinice ale I.C stg si I.C dr
-examene paraclinice obligatorii:
-radiografie cardiopulomnara care atesta cardiomegalie
-ecocardiografia permite masurarea dimensiunii ventricolelor si a peretilor acestora
-EKG arata devierea axului, aritmii
-Astrup-analiza gezelor din sange
-ionograma
-glicemie
-calcemie
-reactantii de faza acuta:nr de leucocite, VSH, PCR
-enzime cardiace
-sumar de urina
-tratament:
1 repaus la pat cu toracele ridocat
2 tonicardiace: Digoxin 0,02-0,04mg/kg corp si pe zi-doza de atac, urmand doza de
intretinere o cincime din doza de atac 1/zi
3 diuretice: Furosemid
4 sedare blanda: Fenobarbital
5 tratamentul bolii de baza
Insuficienta circulatorie periferica
-stare clinica foarte grava generata de imposibilitatea irigarii periferice adecvate fie
prin reducerea debitului de sange, fie prin cresterea nevoilor metabolice
-etiologie:
1 pierderea de lichide:sange in hemoragii, plasma in arsuri, lichid extracelular in
deshidratari acute
2 vasodilatatie:soc anafilactic din septicemii
3 insuficienta cordonare nervoasa:soc neurogen
4 insuficienta de pompa a cordului:soc cardiogen
-manifestari clinice comune: indiferent de cauza manifestarile clinice rezulta din
insuficienta perfuziei celulare cu hipoxie si moarte celulara posibila
-semne clinice: paliditate accentuata, extremitati reci, umede, palide, cianotice,
marmorate, hTA, oligurie, suferinta neurologica, anxietate sau iritabilitate,
somnolenta si uneori obnubilare,hiperpnee, varsaturi hematice, icter septic
-examene paraclinice obligatorii:
-gr. sanguin, Rh
-hemograma completa
-Astrup
-ionograma
-glicemie
-calcemie
-uree, creatinina
-teste fct hepatice
-la nevoie LCR
-coagulograma
-EKG
-radiografie cardiotoracica
-colaps hipovolemic: este forma cea mai frecventa la sugar datorita sindromului de
deshidratare acuta in cadrul bolii diareice acuta

21

-soc anafilactic: este o forma de alergie severa care survine ca urmare a contactului
cu un medicament, un produs biologic, agent folosit pentru diagnostic, unele alimente
-soc cardiogen: un dezechilibru in sistemul circulator secundar, insuficienta de
pompa a cordului soldandu-se cu scaderea debitului cardiac
-soc septic: obisnuit complatarii unei infectii; clinic: febra, tahicardie, tahipnee,
petesii, singurul soc cald(cu tegumente calde), oligurie, hepatosplenomegalie, in 4060% deces
-soc neurogen: provinedin interferarea controlului nervos asupra patului vascular
aparand obisnuit in traumatisme si intoxicatii
-tratament: cu exceptia socului anafilactic in care prima masura este administrarea
de hidrocortizon si Ca, in celelalte forme de insuficienta circulatorie periferica se
deruleaza urmatoarele obiective:
1 repaus la pat cu capul in jos
2 prinderea unei linii venoase
recoltarea de probe biologice
punerea unei perfuzii endovenoase
3 aspirarea secretiilor traheobronsice
4 oxigen
5 eventual intubare
6 monitorizare
7 tratamentul bolii de baza
-in pierderi de sange administrarea de transfuzie
-reechilibrare hidroelectrolitica in sindromul de deshidratare
-soc cardiogen-cardiotonice-soc anafilactic-HSH + Ca
-soc septic-atb.

Bolile aparatului digestiv


BDA
-cuprinde o mare varietate de afectiuni dogestive a caror principala manifestare
clinice este aparitia scaunelor diareice
-patogenic se defineste ca malabsorbtia acuta si tempora a apei, sarurilor minerale si
a unor factori alimentari ducand la evacuarea accelerata a continutului intestinal si
soldandu-se cu pierderi
-daca pierderea este intre 0-5% s.n SDA gr. I
5-10% SDA gr.II
peste 10% SDA gr III-toxicoza de exicatie
-etiologie:germenii care cauzeaza BDA sunt variati
A factori determinanti:
1 infectia cu Escherichia coli, bacili dizenterici, salmonele, enterovirusuri, Giardia
lamblia
2 greseli alimentare:
a) cantitative
b) calitative
B factori favorizanti:
-varsta mica
-prematuritate
-diateze constitutionale
-factorii de mediu:frig, igiena deficitara
-antibioterapie pe cale orala prelungita
-clinic:

22

-debut brusc sau exista o perioada prodromala marcata de anorexie, agitatie,


indispozitie, eritem fesier, stagnarea curbei ponderale(greutate)
-in perioada de stare: exista triada:1 anorexie
2 varsaturi
3 diaree
-scaunele diareice au urmatoarele caracteristici:frecventa mare, continut de
apa,mucus, puroi uneori sange, miros acid si putred, consistenta scazuta; apar colici
abdominale, tenesme, meteorism abdominal
-diagnosticul: pe baza anamnezei a examenului clinic si a examenului de laborator:
-coprocultura pozitiva
-coprocitograma-nr de leucocite din scaun este crescut in infectii bacteriene si
normal in celelate etiologii
-tratament:
1 igieno-dietetic: izolarea bolnavului in conditii igienice foarte severe, regimul are 3
etape:a) terapia orala de rehidratare care se face cu ceai dulcit de menta cu 5%
zahar sau solutie Gesol 150-200 ml/kg corp 6-12ore
b) regim detranzitie:cu zeama de orez sau supa de morcovi 24 ore
c) realimentarea cu o formula dietetica de lapte
2 tratament etiologic: dupa prelevarea coproculturii cu atb ca: Norfloxacin,
Furazolidon, Colimicin,Augmentin, Biseptol
3 tratamentul patogenic cuprinde:
-antidiareice: praful de roscove
-adsorbante: Bismut
-agenti antiperistaltice: Imodium
-inhibitori ai prostaglandinelor: Aspirina
Sindromul de deshidratare acuta
-se defineste ca o consecinta dramatica a pierderilor bruste de cauza diversa de apa
si electroliti depasind 10% din greutatea organismului
-etiologie: in pediatrie cel mai frecvent BDA
-clinic:
-debut brusc cu scaune diareice frecvente, varsaturi incoercibile
-in perioada de stare :-stare generala grava
-tegumente palide cu pliu cutanat persistent
-fata suferinda
-ochi incercanti cazuti in orbite
-fontanela deprimata
-nas ascutit
-abdomen escavat
-respiratie frecventa, acidotica
-somnolenta
-obnubilare
-coma
-reflex cornean diminua pana la disparitie
-oligurie
-exmene paraclinice obligatorii:
-hemograma +frotiu
-ionograma serica
-Astrup
-proteinemie
-examenul sumar de urina
-uree, creatinina
-alte examene pentru stabilirea etiologiei:

23

-examen ORL
-urocultura
-uneori hemocultura
-radiografie cardiotoracica
-tratament: principalul obiectiv este rehidratarea care se face prin perfuzie
endovenoasa cu o solutie amestec glucoza cu ser fiziologic
-se corecteaza dezechilibrul acido-bazic si ionograma
-etiologic: tratamentul BDA-ului

Malnutritia protein-proteica sau distrofia


-tulburarea cronica a starii de nutritie particulara a sugarului si copilului mic care se
converteste in deficit ponderal si statural
-etiologie:
1 ex. alimentatione-alimentatie insuficienta cantitativ si calitativ
2 ex. infectione-infectii cronice
3 ex. constitutione-constitutie specifica
4 ex. curatione-deficiente igienico-sanitare
-clinic: se descriu 3 gr. de malnutritie:
1 distrofie de gr. I
2 distrofie de gr II
3 distrofie de gr III
1 distrofia de gr I:
greutatea actuala
-indice ponderal intre 0,90:0,75 (indice ponderal: greutatea ideala )
-deficit ponderal de pana la 25%
-tesut adipos s.c pe abdomen si torace
-plica cutanata abdominala sub 1,5 cm
-turgor scazut
-curba ponderala stationara
-rezistenta la infectii moderat scazut
-prognostic bun
2 distrofie de gr II:
-indice ponderal: 0,75-0,60
-deficit ponderal 25-40%
-talia normla
-tesut adipos s.c disparut de pe abdomen si torace
-pielea palida
-musculatura hipotona
-apetitul redus
-toleranta digestiva scazuta
-rezistenta la infectii scazuta
-curba ponderala coboara in trepte
-exista rendinte la hipotermie si IC
3 distrofie de gr III: e cea mai grav forma de distrofie si imbraca 2 forme:
a) malnutritie protein calorica: determinata de inanitia globala cu aport
insuficient de calorii si proteine
-tulburarea apare precoce de la 2-3 luni si se caracterizeaza:
-IP sub 0,60
-deficit ponderal mai mare de 40 %
-talie inferioara varstei
-tesut adipos s.c complet disparut
-pielea cenusiu zbarcita si prea larga, cu ulceratii si escare sacrococcigiene si
frecvent eritem fesier

24

-facies caracteristic cu fata triungiulara, cu nasul ascutit, buze subtiri, obraji


smochiniti
abdomen destins cu peretele subtire lasand vizibile contururile intestinale
-musculatura trunchiului si amembrelor este atrofiata
-apetitul redus
-toleranta digestiva prabusita
-infectii rcurente mai ales BDA
-tendinta la hipotermii, colaps circulator, bradicardii
-initial agitat, apoi placid indiferent
-sunt prezente semnele metabolismului deinfometare cu aaritia de perturbari ale
metabolismului hidroelectrolitic cu deshidratari repetate
-curba ponderala in scadere contiunua
b) malnutritia proteica: este consecinta dezechilibrului balantei azotati prin
aportul insuficient dar selectiv de proteine survine in al II-lea semestru de viata si se
carcterizeaza prin:
-curba ponderala stagneaza
-apar edeme hipoproteice
-pielea este uscata, scamoasa cu aspect pelagroid
-pigmentatia e carcteristica, exista o roseata generalizata a pielii cu descuamari si
depigmentari
-par rar, aspru depigmentat
-musculatura slab dezvoltata, atrofiata
-infectii frecvente si repetate
-hepatomegalia e comuna
-biochimic apare:hipoalbuminurie, hipoglicemie, hipocolesterolemie, sunt scazute
amilaza, colinesteraza, transaminazele, lipaza si fosfatezele alcaline
-exista aminoacidurie si cetonuria
-exista hipopotasemie, hipoMg si anemie
-tratamentul distrofiei:
A profilactic: include incurajarea prin toate mijloacele alimentatia la san,
diversificarea corecta, evitarea abuzului de atb, abordarea corecta a sindromului de
malabsorbtie, ingrrijirea corecta a sugarului, optimizarea conditiei igienice individuale
si de mediu
B curativ: este o recuperare nutritionala si va fi bine individualizata
-aportul de proteine va fi calculat in functie de gr. distrofiei
-in distrofia de gr I-un supliment de 1-1,5g/kg corp/zi, iar ratia calorica globala 2030cal/kg corp/zi
-in formele avansate de distrofie suplimentarea proteica 6g/kg corp/zi cu aport caloric
de 140-150kcal/kgcorp/zi
-glucoza ca principala sursa energetica ajunge pana la 18-20g/kg corp/zi
-lipidele vor fi introduse initial in cantitati mici crescand pana la 4-5g/kg corp/zi
-in formele grave de distrofie se incepe cu alimentatia parenterala totala sau partiala

Fibroza chistica de pancreas


-este o boala genetica transmisa autozomal recesiv la baza careia sta cresterea
vascozitatii mucusului glandular in pancreas, plaman, intestin si ficat
-la nivelul glandelor sudoripare are loc o productie normala de sudoare dar cu
continut crescut de cloruri
-clinic: cea mai precoce manifestare este ileusul meconal, survenind de la nastere si
constand in obstruarea intestinului prin dopul de mucus si meconiu
-manifestarile pulmonare apar dupa 2 saptamani constand din bronsiolita,
pneumonie, bronsiectazii

25

-manifestari digestive sunt reprezentate prin malabsorbtie globala, diaree cronica


steatoreica si distrofie
-hipoproteinemia cu edeme e frecventa si adesea precoce
-tardiv apare ciroza hepatica
-anomalia sudorala e constanta si permanenta fiind defectata prin ionoforeza

Bolile hematologice
Anemiile :ca si la adulti sunt 3 tipuri:
1 carentiale
2 hemolitice
3 aplazice
-forma cea mai frecventa la copil este anemia microcitara prin deficit de Fe sau
anemia hipocroma
-etiologie:
1 insuficient aport exogen unde intra:
-alimentatie necorespunzatoare
-diversificare incorecta
2 pierderi de sange inregistrate cronic unde intra:
-hemoragii digestive + alergialaptelui de vaca
-pierderi menstruale la adolescente
3 consumul crescut de Fe in infectii cronice
4 alte cauze:-tulburari de absorbtie a fe
-blocari in tumori maligne
-tulburari de transport
-sechestrare focala
-clinic: indiferent de cauza:se noteaza: paloare, anorexie, tahicardie, lipotimie
musculara, par uscat si friabil, tendinta la constipatie, transpiratie abundenta,
friabilitatea unghiilor, scaderea rezistentei la infectii
-diagnostic: pe baza anamnezei, a examenului clinic si de laborator
-nr. de hematii scazute
-cantitati de Hgb scazut
-in frotiu se observa eritrocite mici:microcitoza
hipocromice
-hiposideremie
-VEM scazut (volum eritrocitar mediu)
-HEM scazut (concentratie de Hgb medie)
-raspuns bun la terapia cu Fe
-evolutia: este buna sub tratament
-tratament:
1 igieno-dietetic: alimentatie bogata in Fe:coacaze negre, spanac, salata, carne,
ficat, ou
2 etiologic: se face cu preparate din Fe, siropuri la sugari, ca Feronat, la copii mai
mari Glubifer
-prognostic: bun
Diateze hemoragice
-exista 3 categorii importante de diateze hemoragice
1 coagulopatii
2 trombocitopenii

26

3 vasculopenii
1 coagulopatii: se definesc ca boli aparute datorita factorului de coagulare
Hemofilia A:
-etiologie: este o boala genetica transmisa prin cromozomul X, boala se transmite de
la mama la copii de sex masculin, este determinata de activitatea deficitara a
factorului VIII de coagulare
-clinic: principala manifestare este sangerarea care poate surveni curand dupa
nastere cu ocazia sectionarii cordonului ombilical
-mici accidente casnice(caderi)
-orice traumatism:extractii dentare, interventii chirurgicale
-sangerare articulara repetata duce la anchiloze
-sangerari mai pot aparea :conjunctivale, linguale, nefrologice, meningiene
-hematologic: caracterizate prin scaderea factorului VIII de coagulare de la 2-3%
pana la absenta
-indivizii cu activitate de la 1-3% manifesta forme severe
-cei cu activitati mai mari de 5% sangerari prelungite
-peste 50% nu exista manifestari hemoragice
-TC prelungit
-TS si nr de trombocite este normal
-tratament:
A profilactic: -consult genetic
-evitarea traumatismelor
B terapeutic: sunt disponibile plasma proaspata, cea congelata, crioprecipitatul de
factor VIII, concentratie de factor VIII liofilizat
2 trombocitopenii: sunt consecinta scaderii semnificative a nr de trombocite
Purpura trombocitopenica idiopatica (PTI):
-consecinta scaderii semnificative a nr de trombocite ca urmare a sechestrarii si
distrugerii in sistemul reticulo-endotelial pentru un mecanism imun
-clinic: debut brusc, apare echimoza si petesii care se generalizeaza dand pielii
aspectul de piele de leopard si copilului aspect de copil ciomagit, apar concomitent
hemoragii ale mucoaselor, mai ales epitaxis si gingivoragii
-diagnostic: pe baza anamnezei, a examenului clinic si de laborator:
-nr de trombocite scazut
-TS prelungit
-testul garoului poz
-TC normal
-mielograma caracterizata cu cresterea nr crescut de megacariocite, dar tinere
neutrotrombocitogene
-evolutie: 2-12 saptamani
-cronicizare: este vara si poate fi evaluata dupa 6-12 luni
-tratamentul:consta din transferul de sange proaspat si/sau masa trombocitara,
corticoterapie 2-4 saptamani, splenectomie-indicata dupa 6-12 luni de evolutie
3 vasculopatii: boli ale vaselor de sange
Purpura Schonlein-Henoch:de defineste ca o vasculitaavand clinic manifestari:
-cutanate: sub forma de mici petesii, asezate preferential pe fese, coapse si
periarticular
-articulare: o artrita seroasa nehemoragica si care nu lasa sechele
-abdominale: sub forma de dureri, hemoragie digestiva
-renale: de la o simpla hematurie microscopica pana la GN adevarata cu mare
potential de cromnicizare

27

-etiologie: streptococ hemolitic de gr A, dar poate fi virotica necunoscuta


-diagnostic: se pune pe baza anamnezei, a examenului clinic si paraclinic, in afara
testului garoului toate celelalte teste de TS, TC sunt neg., uneori ASLO crescut
-evolutie: spontana
-tratament: se face in caz de etiologie streptococica cu Penicilina 7-10 zile, Aspirina,
rareori Prednison in cure relativ scurte
Leucemii
-cea mai frecventa forma de cancer in copilarie, carecterizata prin proliferarea celulei
maligne cu cod genetic modificat de prezenta genelor oncogene, care nu mai
recunosc
sistemul de echilibru de stimulare si inhibitie
Leucemia acuta limfoblastica:
-clinic: se caracterizeaza prin paloare din cauza anemiei, sangerari din cauza
trombocitopeniei si infectiei frecvente din cauza leucopeniei, se adauga semnele
organelor infiltrate cu cele leucemice si anume: dureri osoase, sindrom meningean,
sindrom digestiv, urinare
-diagnostic: pe baza anamnezei, a examenelor clinice si paraclinice si anume:
-hematologic: anemie, normocroma, normocitara, trombocitopenie regenerativa,
anomalii leucocitare cantitative de la hiperleucocitoza leucopenie, frotiul sangvin
pune in evidenta prezenta blestilor, pe frotiul de maduva osoasa, se evidentiaza
limfoblaste
-citoclinic: reactie mieloperoxidozica
reactie esterazica
coloratia cu sudan
-imunologic: pot fi prezente markeri de citoplasmatici
-alte investigatii:
-VSH accelerat
-electroforeza
-proteinele serice alterate
-uricemie, uricozurie crescuta
-in LCR prezenta de blasti
-la FO hemoragii retiniene si/sau infiltratie limfoblastica
-la RTG oaselor lungi, benzi de osteoporoza, metafizara
-tratament: se face in centre specializate, oncopediatrica avand ca obiectiv
remisiunea clinica si hematologica ce consta in :
-eritrocite de peste 3-5 mil
-leucocite 4-12 mii
-trombocite crescute 150 mii
-absenta blastilor in perfuzie
-strategia terapeutica P.Z cuprinde:
1 tratament de inductie a remisiunii
2 profilaxia implicarii SNC
3 tratament de consolidare a remisiunii
4 tratament de intretinere
5 tratament ul recaderilor
6 tratamentul complicatiilor
7 abordarea patologiei iatrogene

28

29