Sunteți pe pagina 1din 54

Introducere

Unii dintre noi cltoresc mereu, pentru a descoperi alte state, alte viei, alte suflete Anais
Nin
Turismul e un mod de via care te inspir sa descoperi locuri noi,s vezi o alta lume,s
te inspire la ceva frumos. n zilele noastre, turismul e tot mai des practicat att de adul i ct i de
persoanele in vrst.
Turismul e o modalitate de a se elibera de rutin, de cotidianul att de comod pentru
fiecare, o ncercare de a elibera mentalitatea de normele societii. Acesta nu este doar o
cltorie, e o metod de familiarizare cu fiecare cultur ntmpinat, cu trecutul i viitorul.
Turismul ne diversific imaginaia, ne creeaz o experien de neuitat.

Scopul proiectului
Omul este o fiin social ce este n permanen cutarea a diferitor modalit i de a- i
satisface nevoile sale att primare, ct i superioare. Noi, ca agenie de turism ne bazm pe
nevoile superioare a individului, precum nevoia de a cunoate, de realizare, de autorealizare, de
apartenen. n scopul satisfacerii acestor necesiti venim n faa clienilor cu un ir de oferte
atractive i ateptate.
Aceste nevoi ale individului pot fi satisfcute cu ajutorul unui produs turistic de tip
circuit.
Produsul turisitic va oferi clienilor aventur, petrecerea timpului liber, detaarea de
grijile lumeti, intersecia cu alte culturi, popoare, idei, vizitarea de monumente istorice. Acest
produs turistic este soluia pentru a te pierde n trecut, de a te distra pe cinste cu prietenii sau cu
familia n vacan, de a-i petrece ntr-un mod deosebit un moment important din viaa ta.

Etapele elaborrii circuitului


Pentru a obine un client mulumit nu este suficient doar de a-i oferi ceea ce dore te, dar
e necesar de o munc grea pentru a pune orice detaliu al circuitului la punct. E nevoie de
planificare i prognoz, pentru a anticipa unele rezultate. n scopul de a evita gafele, situa ii
neplcute i acceptarea redus a ofertei turistice e necesar de a parcurge anumite etape:
1. Analiza grupului care va efectua circuitul
Circuitul respectiv este un circuit general. El e destinat celor care sunt interesa i de
multiculturalitate, sunt impui de dorina interioar de a vedea locurile pitore ti ale rilor

europene, s descopere specificul fiecrui popor i s evadeze n trecut prin prisma


contemporanitii. Este un circuit tematic cu urmtorul subiect: Incursiune n Balcani.
Grupul int pentru care este realizat circuitul este alctuit din persoane dornice de a cunoa te
locuri deosebite din afara rii dar i celor care doresc evadarea din cotidian i petrecerea unui
sejur departe de grijile zilnice.
Acest produs turistic nu face diferene ntre turiti, din punct de vedere a genului.
Segmentele de pia vizate n principal pentru desfurarea acestui circuit sunt turitii dornici s
vad maximum de lucruri n minim de timp, care prefer mijloace de transport rapide, cu escale
pe parcurs n faimoasele orae din Balcani, localiti reprezentative din punct de vedere istoric,
cultural, staiuni, etc.
Dac s analizem turitii din punct de vedere a vrstei putem conclude c vom avea de
stabilit contact cu un un segment de clientel vrsta crora este cuprins n intervalul 18-40. n
ciuda faptului c vrsta turitilor difer semnificativ, acetea au interese commune n ceea ce
privete cltoria i obiectivele turstice.
Un alt criteriu care ne poate influena alegerea itinerariului i stabilirii ofertei reprezint
veniturile clienilor, care sunt medii i peste medii. Ca i arie profesional persoanele din grupul
int pot avea meserii din aria nvmntului, medicinei, afacerilor, etc.
2. Alegerea i analiza locului geografic al voiajului
Din punct de vedere al elementelor atractive regiunea Balcanic este un adevrat tezaur
de culturi, locuri pitoreti, specific deosebit, care poate nu numai s-i impresioneze turitii, dar
chiar i s le fure o prticic din ei. rile gazd au un poten ial natural bogat cu un relief
sltre, cu clim prielnic i binevoitoare i cu un sistem de faun i flor de invidiat. n acela i
timp nici potenialul atropic nu cedeaz n faa celui natural.
Din punct de vedere geografic voiajul parcurge un ir de state din zona balcanic. Pe
parcursul voiajului clienii vor avea parte de vizionarea peisajelor specifice reliefului de cmpie,
podiuri, ct i a vrfurilor montane att golae ct i de fruni venic acoperite de misterul ce ii
i a ghearilor montani. Vor strbate cu autocarul tunele, vor trece peste poduri ce acoper
trecerile montane acestea fiind doar peisaje naturale ns pe parcurs vor admira i operele
ingineriei arhitecturii vilane, ct i rurale.
Pe sectorul Bli Budapesta Zagreb Sarajevo Kotor Ohrid Veliko Tarnova vor
avea parte de temperature prielnice cltoriei att ziua ct i noaptea, specifice climatului
temperat-mediteranian n perioada de var.
Au fost alese cele mai reprezentative elemente de atracie pentru a oferi turitilor
posibilitatea de a-i vedea satisfcute ateptrile i astfel nct s se evite riscul monotoniei sau al
oboselii.
Elementele funcionale (tehnice) ale produsului turistic sunt cile de acces i posibilitile
de cazare. Turitii ce vor merge n excursie au posibilitatea de a fi cazai la hoteluri ce ofer

servicii calitative de 2-4*. Cile de acces ctre obiectivele turistice din program sunt moderne i
accesibile mijlocului de transport cu care vor cltori turitii.
Serviciile de alimentaie (mas) Constituie o alt component de baz a produsului nostru
turistic. De asemenea, este necesar existena unei diversiti de tipuri de unitai care s ofere
meniuri variate, ncepnd cu cele standard (la preuri reduse), pan la meniuri rafinate, din
buctria internaional, de aceste faciliti dispune i hotelurile noastre alese pentru cazarea i
alimentaia turitilor. O atenie deosebit am acordat-o meniurilor, care

se coreleaz cu

segmentul de turiti, cu forma de turism practicat, naionalitatea i preferinele culinare. Toate


aceste componente ale produsului nostru turistic le-am reunit ntr-un tot unitar, de o calitate
uniform, pentru c este suficient ca un singur element s nu fie de calitate pentru ca ntreg
sejurul s fie afectat.
Astfel, micul dejun i cina turitilor notri sunt incluse n pre ul hotelului pentru fiecare
persoana. Preul pentru cin a fost negociat n prealabil de ctre administra ia comaniei noastre i
administraia hotelelor la care ne cazm. Buctria hotelelor dispun de un meniu variat, unde
fiecare i poate alege meniul pe placul su. Iar prnzul poate fi luat n multitudinea de localuri
specializate care ofer o varietate de produse de calitate superioar la preuri avantajoase.

3. Stabilirea itinerarului i alegerea mijlocului de transport


Excursia va fi ndelungat i va cuprinde o distan de 3539 km. Numrul de turi ti care
vor avea posibilitatea de a admira frumuseea acestui traseu atinge cifra de 40.
Mijlocul de transport folosit n aceast cltorie lung va servi un autocar performant
Mercedes-Benz Travego echipat cu toate elementele de siguran disponibile n prezent, stabilind
totodat noi standarde n sigurana activ i pasiv.

Interiorul lui Travego este placut luminat graie geamurilor panoramice si luminilor
ambientului, prietenos datorit stilului i spaios graie dimensiunilor interioare generoase
(2.55m lime i 2.10m nime). Pentru confortul pasagerilor scaunele sunt rabatabile fiind

dotate cu masue i suport pentru picioare. La capitolul divertisment autocarul este echipat cu
dou monitoare LCD de 19 inch, sistem audio cu CD-MP3-USB, microfon pentru ghid i un
DVD-Changer.
La capitolul dotri merit s amintim i de prezena minibarului dotat cu cuptor cu
microunde si cafetier, precum i de frigiderul de 65 litri.
Interior
Scaun sofer Grammer MSG 90.6, cu centura de siguranta in 3 puncte, tetiera, reglaj
pneumatic, suport lombar
Volan cu reglaj pe nlime/adncime, blocare coloan direcie
Sistem control vitez
Claxon pneumatic acionat electric
Oglinzi reglaj electric i nclzire
Microfon n bord
Comandare electric compartiment bagaje + rezervoare + ui
Tahograf DTCO
Scaun ghid cu cotiere, centura 3 puncte, reclinabil
Lumini de citit pentru ghid montate pe pilon A
Microfon ghid n partea dreapt a bordului
Cutie depozitare ghid in dreapta bordului
Scaune cltori TSX, mnere, reglaj sptar, reglare lateral, cotiere, scaune numerotate si
huse
Centuri de siguran cu prindere n 2 puncte
Suport picioare pe rama scaunului
Frigider n partea dreapt
Sistem audio Blaupunkt Professional Line cu difuzoare cltori
Perdele pentru geamurile laterale

Documente utilizate n derularea aciunilor turistice


Ecusonul de ghid de turism
Profesia de ghid de turism poate fi exercitat fie ca activitate de baza, fie ca activitate
complementar (numai de ghizii deintori de atestat i ecuson de ghid de turism), fie pe cont
propriu (de ctre persoane fizice autorizate potrivit legii).
Ecusonul de ghid de turism se elibereaz de Ministerul Transporturilor, Construciilor i
Turismului, prin Autoritatea National pentru Turism.

Atestatul
turism

de

Este

ghid

de

documentul

eliberat de Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului, prin care se confirm


capacitatea profesional a persoanelor fizice calificate n profesia de ghid de turism de a exercita
activitatea n una dintre categoriile de ghizi de turism.
Atestatele
elibereaz

de

ghid

se

conformitate

cu Hotarrea

Guvernului

305 din 8 martie

2001 privind

atestarea

utilizarea ghizilor

de

i
turism

N:
OFICIAL

nr.

(PUBLICAT
MONITORUL

NR.

140 din 21 martie

2001) i a Ordinului nr. 263 din 20 iunie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
condiiile i criteriile pentru selecionarea, colarizarea, atestarea i utilizarea ghizilor de turism,
precum i atribuiile acestora (PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 437 din 6 august
2001).

Circuitul turistic Incursiune n Balcani

rile de baz ale circuitului turistic:


Ungaria (Budapesta)
Croaia (Zagreb)
Bosnia i Heregovina (Sarajevo)
Muntenegru (Kotor)
Macedonia (Ohrid)
Bulgaria (Veliko Tarnova)

Traseul

Republica Moldova (Bli) - Ungaria (Budapesta) 886 km 12 h, 26 min.

Ungaria (Budapesta) - Croaia (Zagreb) 343 km, 3h 24 min.

Croaia (Zagreb)- Bosnia i Heregovina (Sarajevo) 402 km, 4h 58min

Bosnia i Heregovina (Sarajevo) Muntenegru (Kotor) 263 km, 4 h 35 min.

Muntenegru (Kotor) Macedonia (Ohrid) 336 km , 6 h 19 min.

Macedonia (Ohrid) Bulgaria (Veliko Tarnova) 653 km 8 h 09 min.

Bulgaria (Veliko Tarnova) Republica Moldova (Bli) 656 km 9h 34min

Total distan parcurs: 3539 km

Intinerariul circuitului

Ziua 1 (29.06.2016)
07 : 00 Pornirea din Bli
20 : 00 Sosirea In Budapesta
20 : 30 Cazarea n Starlight Suiten Hotel Budapest

Ziua 2 (30.06.2016)
08 : 00 09 :30 Micul dejun
10 : 00 Pornirea spre Podul cu Lanuri
12 : 00 Timp liber
14 : 00 Vizitarea Parlamentului
18 : 00 20 :00 Cina
20 : 00 Timp liber

Ziua 3 (01.07.2016)
8:00 -9:30 Micul dejun
10:00 Palatul Regal
13:00-14:00 Timp rezervat pentru prnz
15:30 Pornirea ctre Croaia (Zagreb)
20:00 Cazarea n Hostelul Shappy

Ziua 4 (02.07.2016)
8:00 Micul dejun in hostel
10:00 Vizitarea Muzeului Mimara
13:00-14:00 Timpul rezervat pentru prnz
14:30 Plecarea spre oraul Plitvika
16:30 -Vizitarea Parcului National Lacurile Plitvice
20:00 - Cazarea la Villa Hodak

Ziua 5 (03.07.2016)
8:00 Micul Dejun
9:30 Pornirea spre Krka
10:30 Vizitarea Parcului National Krka
13:00 Timpul rezervat pentru prnz
14:30 Pornirea spre Sarajevo
20:00 Sosirea la Sarajevo. Cazarea in Hotelul Bristol

Ziua 6 (04.07.2016)
8:00 Micul dejun
9:30 Plecarea spre Primria oraului Sarajevo
13:00-14:00 Timpul rezervat pentru prnz
14:30 Plecarea spre Podul Latin din Sarajevo i Casa Svrzo
20:00 Cina. Timp liber

Ziua 7 (05.06.2016)
8:00 Micul dejun
9:00 Plecarea spre Muntenegru, Kotor
14:00 Sosirea n Kotor, Muntenegru i vizitarea Poarii dinspre Mare
16:30 Cazarea n Hostel Old Town Kotor
17:30 Timp liber
20:00 Cina

Ziua 8 (06.07.2016)
08:00 Micul dejun
09:30 Plecarea spre Cetatea San Giovanni
13:00 Timp liber
15:00 Fortificatiile orasului Kotor
20:00 Cina

Ziua 9 (07.07.2016)
08:00 Mic dejun
09:30 Plecarea din Kotor spre Ohrid
14:00 Popas n Skopje care va dura o or

16:30 Activiti legate de cazare, nscriere, transport de bagaje n Hotelul Aleksandrija


17:30 Vizitarea obiectivelor turistice Orasul si Lacul Ohrid Festivalul de Folclor Balkan la
Ohrid 6 Iulie - 11 Iulie

Ziua 10 (08.07.2016)
08:00 Mic dejun
09:30 Plecarea din Ohrid spre Veliko Tarnovo
13:30 - Popas n Sofia care va dura o or si 30 minute ( restaurantul Lentranger *****)
15:00 pornirea spre Veliko Tarnovo
18:00 Activiti legate de cazare, nscriere, transport de bagaje n Yantra
Grand Hotel

Ziua 11 (09.07.2016)
08: 30 - Micul dejun
09: 30 Plecarea spre obiectivul turistic Galeria de Art, sau Muzeul de Art
din Veliko Tarnovo
11 :00 - Vizitarea Casei Sarafkina
13 : 00 - Pauza de mas
14 : 00 18 :00 Petrecerea timpului liber
18 : 00 -00:00 - Cetatea Tsarevets i Festivalul Luminilor

Ziua 12 (10.07.2016)
09 :30 Micul dejun
11: 00 Plecarea la Blti
Popas in Buzu
21 : 00 -Sosirea n Bli

Budapesta, Ungaria
Scurt istoric
Ungaria este o ar din Europa Central, fr ieire la mare, care se nvecineaz cu nu mai
puin de apte ri: Slovacia, Ucraina, Romnia, Serbia, Croaia, Slovenia i Austria. Relieful su
este n mare parte plat, cu mici masive muntoase n nord.
n 2014, cele mai importante sectoare ale economiei Ungariei erau: industria (26,4 %); comerul
cu ridicata i cu amnuntul, transporturile, serviciile de cazare i alimentaie public (18,5 %) i
administraia public, aprarea, educaia, sntatea i asistena social (17,5 %).

Motive pentru a vizita Ungaria

Ungaria este o ar care are foarte multe de oferit cnd vine vorba de ora e primitoare cu
un specific aparte. De la stranduri cu bi termale, la cetai medievale, castele i locuri de
distracie.
Ungaria este o ara din centrul Europei i capitala rii este Budapesta, care este
considerat unul dintre cele mai frumoase orae ale rii. ara n ciuda dimensiunilor nu foarte
mari, atrage muli turiti.
Budapesta, care este numit i Perla Dunarii sau Mireasa Dunarii este printer ora ele
care merit a fi vizitate. Capitala Ungariei este una dintre cele mai frumoase capitale din lume,
mulumit atraciilor turistice extrem de frumoase i unice, precum si datorita locatiilor care
trebuie vizitate. Oraul este alctuit din dou pri, Buda i Pesta, care sunt mpar ite de fluviul
Dunrea. Pentru prima data oraul a fost amintit in anul 1148, iar de atunci s-a dezvoltat foarte

mult, astfel n prezent este unul dintre cele mai fascinante i frumoase orae ale rii. Turitii care
ajung in Budapesta doresc s viziteze mai ales monumentele strvechi, muzeele, parcurile si
locaiile precum barurile sau restaurantele.

Podul cu Lanuri
Podul cu Lanuri a devenit unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din
Budapesta. Podul face legatur peste Dunare ntre Pesta i Buda. Ofer una dintre cele mai
frumoase priveliti din ora, cu toat mreia Dunrii ce i gsete drumul pe sub acest pod. De
asemenea poate fi admirat grandioasa cldire a Parlamentului care domina partea din Pesta a
Dunrii i turnurile Castelului de pe dealul din Buda.

Podul cu lanturi din Budapesta


Panorama ce poate fi admirata n timpul este cu mult mai fascinanta, cand luminile
orasului lumineaza rul ntunecat. Podul cu Lanuri gzduiete cel mai mare festival din timpul
verii din Budapesta; numit chiar Vara pe Podul cu Lanuri. n fiecare sfr it de sptmn din
Iulie pn la mijlocul lui August aici se desfoar o varietate mare de programe si manifestri
culturale.
Evenimentul acesta este ocazia perfecta pentru a traversa podul la pas, deoarece doar
pietonii au acces pe pod in weekendurile din timpul festivalului.
Limea mare a Dunrii a facut necesar construirea unui pod care sa fie suspendat de
lanuri. Dou picioare masive din piatr susin structura robust din fier care cntare te aproape
5200 de tone. Podul are o lungime de 375 de metri i o lime de 16 metri. Distan a dintre
picioare este de 202 metri.

Exista i dou statui ale unor lei care stau de straj la ambele capete ale podului. Se spune
c artistul a uitat s sculpteze limbile leilor. n timpul ceremoniei de inaugurare un copil a fcut o
remarca la acest aspect iar sculptorul a devenit foarte nelinitit i s-a aruncat de pe pod n
Dunare.

Starlight Suiten Hotel Budapest


Hotelul Starlight Suiten (48 euro) este situat n centrul Budapestei, la 150 de metri de staia de
metrou Deak Ferenc ter i la mic distan de principalele atracii. Faimoasa strad comercial
se afl la doar o plimbare de 5 minute. Printre dotrile Fiecare suit - Zona de living, dormitor,
baie, spaiu de lucru, un dressing, 2 telefoane, 2 televizoare cu canale prin cablu, minibar i
cuptor cu microunde. Hotelul Starlight Suiten are, de asemenea, o saun i sala de fitness,
precum i o cafenea Starlight. Oaspeii se pot bucura de micul dejun, cu o taxa suplimentara.
n fiecare diminea un mini-croissante i cafea.

Parlamentul din Budapesta


Cldirea Parlamentului Ungariei este locul n care se ntlnete Adunarea Naional; este una
dintre cele mai frumoase cldiri legislative din Europa i a treia cldire ca mrime din lume ce
gzduiete un Parlament naional. Adunarea Naional a Ungariei a decis construcia acestei
cldiri impuntoare n anul 1880, la aproape un deceniu i jumtate dupa compromisul cu
conductorii Habsburgilor. Planul de construcie ce a fost folosit pentru cldire, a fost conceput
de Imre Steindl, un profesor la Universitatea Tehnic din Budapesta, iar construcia a nceput n
anul 1885.

Cldirea Parlamentului din Budapesta a fost inaugurat n 1896, an ce a marcat o mie de


ani de la aniversarea cuceririi de ctre unguri a bazinului Carpailor, dar cldirea a fost complet

finalizata abia n anul 1904. Peste o mie de oameni au lucrat la construcie, au fost folosite peste
40 de milioane de crmizi i peste 40 de kilograme de aur de 23 de carate. Din cauza pietrei
folosite la construcie, care degradeaza foarte repede, Parlamentul este aproape mereu n
renovare. n timpul lucrrilor de renovare, ce sunt foarte dificile datorit nivelului foarte ridicat
al detaliilor ce mpodobesc cldirea, se folosete alt tip de piatr, mult mai durabil. Stilul
arhitectural n care a fost construit Parlamentul este gotic renascentist; un alt exemplu de cladire
la care s-a folosit acelasi stil arhitectonic este Westminster Palace din Londra.
Parlamentul are o structur simetric, un dom foarte mare, lucru neobinuit la o structur
gotic. Lungimea Parlamentului din Budapesta este de 268 de metri iar limea de 123 de metri.
Are un total de 691 de camere, peste 200 dintre acestea sunt birouri. nlimea, de 96 de metri are
o nsemntate simbolic, fcnd referire la anul 896, cnd ungurii s-au stabilit n zon. Cldirea
are 90 de statui pe exterior i 152 de statui n interior.

Grupurile pot vizita Parlamentul din Budapesta numai cu rezervare prealabil.


Rezervarile pot fi facut n timpul ct este deschis departamentul de turism. Vizitatorii individuali
nu au nevoie sa ii fac rezervare n avans. Biletele se pot gsi la poarta X din Pia a Kossuth.
Biroul de vnzare a biletelor sunt deschise dupa cum urmeaza:
1 octombrie - 30 aprilie: de luni pana sambata: 8:00 AM - 4:00 PM, duminica de la 8:00 AM la
2:00

PM.

1 mai - 30 septembrie: de luni pana vineri de la 8:00 AM - 6:00 PM, sambata de la 8:00 AM la
4:00 PM si duminica de la 8:00 AM la 2:00 PM.
Cetatenii Uniunii Europene pot vizita Cladirea Parlamentului, gratuit daca fac dovada
nationalitatii lor. Pentru cetatenii din afara Uniunii Europene biletele costa 2640 de forin i (8
euro) i 1320 de forini (4 euro) pentru studeni. n timpul edinelor parlamentare i recep iilor

oficiale, tururile turistice nu sunt posibile i eventual vor fi amnate pentru o data ulterioar dac
deja au fost rezervate. Sunt disponibile ghiduzi n mai multe limbi strine: engleza, germana,
franceza, rusa, idis, italiana, spaniola.

Palatul Regal din Budapesta


Palatul Regal a fost distrus i reconstruit de multe ori. Regele Bela al IV-lea a nceput
construcia palatului n secolul al XIII-lea dup invazia mongolilor. Palatul original a fost
construit

stil

gotic i a continuat

s fie extins timp

de 300 de ani.

Epoca de aur a

palatului a fost n

timpul

domniei

regelui Matthias. A

fost total distrus n

1686 cnd armata

Habsburgilor

eliberat Buda de

sub

ocupaia

Otomanilor.

Habsburgii au construit un palat nou, mai mic, n stil baroc la nceputul secolului al
XVIII-lea. Acesta a avut din nou de suferit n timpul Rzboiului de Independen din 1848.
Urmatoarea reconstrucie aproape c a dublat dimensiunile palatului i a avut loc la sfr itul
secolului al XIX-lea. O arip foarte mare a fost adaugat n spate. n 1945, palatul a fost ultimul
loc n care trupele germane din Budapesta s-au retras nainte de a fi nfrnte.
Reconstrucia de dup rzboi a scos la iveal fundaiile construciei gotice i a celei
renascentiste. Aceste stiluri au fost reincorporate n lucrrile de restaurare, fapt ce a fcut din
palatul din Budapesta s devin o mixtura de stiluri arhitectonice.

n zilele noastre, Palatul Regal din Budapesta, gzduieste trei muzee: Muzeul de Istorie a
Budapestei, Galeria Naional a Ungariei i Muzeul de Art Contemporan.

Croaia
Croaia i-a rectigat dreptul de destinaie turistic de top pe harta lumii, dup ce ara a
devenit partener al Uniunii Europene.
Pentru o ar att de mic, Creatorul a zmislit un trm al miracolelor, cu peisaje n care
i-e i team s clipeti pentru a nu pierde nici un moment de contemplare. Pe lng frumuseile
naturale variate i tradiiile deosebite, Croaia te atrage cu arta gotic renascentist de pe coasta
dalmat, acolo unde artitii i arhitecii italieni i-au lsat amprentele minunate n oraele n care
strzile pornesc din centru precum nite raze.
Zagreb - Capitala Croaiei, este o metropol specific centrului Europei, ce combin
elegana arhitectural a secolului XIX cu diversiuni culturale si distracii moderne. Zagreb este
un ora al parcurilor verzi i al plimbrilor, cu multe locuri de vizitat. Zagreb nca ii pastreaz
farmecul su i are o atmosfer care l face s fie unic. Oraul are un patrimoniu cultural i istoric
bogat care i are rdacinile n cultura urban din Europa Centrala i care este mbogait de
tradiiile balcanice i de cele mediteraneene. Populaia oraului este de aproximativ un milion de
oameni.
Are mijloace de transport bine organizate (Zagreb Tram -tramvaiele din Zagreb si Zagreb
Airport Bus - autobuzele din aeroportul Zagreb), strzi curate i piee, parcuri bine intreinute, 20
de teatre i peste 40 de muzee i galerii. Numeroasele sale cladiri neo-clasice, bulevardele
spaioase i pieele sale ne duc cu gndul la Viena.

Muzeul Mimara

Muzeul Mimara a fost deschis pentru public n 1987. Acesta este situate ntr-un palat nonrenascentist la sfritul secolului al XIX-lea. Obiectele, cteva mii la numar, au fost donate
municipalitii de ctre Ante Topic Mimara, un colecionar particular originar din Zagreb. n
prezent, n galeriile muzeului sunt expuse 3.750 de opere de art, printre care se numar lucrri
semnate de Raphael, Rembrandt, Rubens, Van Gogh i Da Vinci. Tot aici poate fi admirata o
impresionant colecie de artefacte aparinnd civilizaiilor strvechi, cum ar fi Egiptul, Grecia,

Mesopotamia sau Roma Antic. Colecia de sticl arat drumul parcurs de Egiptul Antic i
Imperiul Roman n procesul dezvoltrii lor n mai mult decu 300 de exponate.
Muzeul este deschis martea, miercurea, vinerea si sambata intre 10:00 si 17:00, iar joia intre
10:00 si 14:00.

Parcul Naional Lacurile Plitvice


Parcul

Naional Lacurile Plitvice este cel mai vechi parc naional din Europa de Sud-Est i cel mai
mare parc national din Croaia. Parcul naional a fost nfiinat n 1949 i este situat n zona
muntoas carstic din Croaia central, aproape de grania cu Bosnia i Heregovina.
Parcul reprezinta un sistem carstic format din 16 lacuri, care au drept numitor comun raul
Plitvice. Acestea se impart in doua parti, in functie de pozitia lor geografica. Astfel, au devenit
cunoscute sub numele de Lacurile de sus si Lacurile de jos. Dintre acestea, se distinge lacul
Kozjak, care este cel mai intins, fiind in acelasi timp si navigabil. Aici traiesc fericiti si linistiti
mai multe specii de pesti, in special pastravi.
Lacurile Plitvice sunt astazi unul dintre cele mai mari atractii turistice din Croatia. In anul
2000, parcul national a fost extins cu inca 102 km patrati.

Parcul Naional Krka

Scpnd din munii Dinara, rul Krka a format albia sa calcaroas, a sculptat scri n
drum su de 70 de kilometri ctre mare i a construit cu rbdare statutul de parc na ional.
mpria scrilor de ap cu lacuri a corespuns n mod perfect modului de via ascetic a
franciscanilor care au revigorat trupul i duhul cu traiul pe minunea naturii rului Krka - insulia
din mijlocul lacului.
Neschimbatul, n mod paradoxal simultan mpduritul i stncosul ru Krka, este cea mai
valoroas zon ornitologic din Europa i habitatul multor specii endemice de animale i deseori
ruta de excursie a turitilor care i petrec vacana n Croaia. Parcul National Krka tine de

regiunea mediteraneana, sud europeana, si contine 860 de specii si subspecii de plante, inclusiv
cateva endemice zonei Adriatice. Este localizat in tinutul Siebnik-Knin si cuprinde o arie de 109
kmp, pe cursul raului Krka. Raul curge prin mijlocul parcului, iar in apele sale traiesc 18 specii
de pesti, inclusiv 10 specii endemice. Raul si-a croit drum printr-o serie de chei pe care veti avea
posibilitatea sa le admirati. Parcul National Krka a fost infiintat in 1985, devenind al 7-lea Parc
National din Croatia, cu toate ca era arie protejata inca din 1948.

Hostelul Shappy
Hostelul Shappy are o teras n centrul oraului Zagreb i ofer acces WiFi gratuit,
utilizarea gratuit a unui computer, precum i o zon de lounge cu TV LCD cu canale prin cablu.
Camerele sale cu aer condiionat sunt decorate individual, fiind accesibile cu o cartel.
Situat ntr-o zon pietonal, Hostelul Shappy este chiar lng centrul comercial Cvjetni Trg.
Hostelul este la 200 de metri de cea mai apropiat staie de tramvai i la doar 250 de metri de
piaa central Ban Jelai.
n centrul oraului exist numeroase baruri, cluburi de noapte, muzee i galerii. Funicularul care
duce pn n cartierul istoric este la 200 de metri.

Villa Hodak
se afl n satul Selite Dreniko, la doar 4 km de parcul Naional Lacurile Plitvice. Ofer
acces gratuit la internet WiFi i camere confortabile cu TV cu ecran plat cu canale prin satelit.
Zonele comune includ o teras la soare.
Toate camerele mobilate luminos ofer un birou cu scaune i un TV. Baia privat are du
i toalet.
Exist un supermarket i o staie de autobuz n apropierea pensiunii. Putei gsi cteva
restaurante care servesc specialiti din regiunea Lika la mai puin de 300 de metri, iar cel mai
apropiat restaurant este la numai 50 de metri.

Sarajevo, Bosnia i Heregovina


Scurt istoric
Este aezat ntr-o vale, n inima Alpilor Dinarici i ascunde o istorie bogat i sngeroas.
Un ora care a schimbat destinul ntregii Europe i a renscut din propria cenu pentru a deveni
ceea ce este astzi, capitala unei ri care, pentru vecinii srbi, este un fel de clci al lui Ahile.
Sarajevo, capitala Bosniei i Heregovinei este locul unde au fost asasinai arhiducele Franz
Ferdinand i soia s-a Sophie n 1914, i locul care, 70 de ani mai trziu, a gzduit Jocurile
Olimpice de Iarn din 1984. Sarajevo a stat sub cel mai lung asediu din istoria militar modern,
n timpul Rzboiului din Bosnia. S-au mplinit 100 de ani de la glon ul care a dus la uciderea a
milioane de oameni i a distrus patru imperii, iar astzi, dup un secol, acolo i duc existen a
peste 400.000 de musulmani, catolici i ortodoci

Primria oraului Sarajevo


Este un monument care a fost construit n anul 1896,de pe vremea regimului austroungar. Se pare c este cea mai mare i important cldire din aceast perioad, situate n Ora ul
Vechi. Aceast construcie a supraveuit ambelor rzboaie mondiale, dar a fost distrus de un
incendiu care a avut loc n luna august 1992, la nceputul conflictului bosniac. nainte de acest
eveniment, aceast cldire gzduia Biblioteca Naional. n urma acelui incendiu, au fost distruse
foarte multe cri i arhive importante din aceasta bibliotec. Procesul de reconstrucie s-a
realizat n patru mari etape. Primele dou au vizat n special stabilizarea structurii i mai ales a
stlpilor de rezisten. Cei care au nfiinat acest proiect au fost n special autorit ile ora ului,
diferite guverne i municipaliti europene, Bibliotecile Naionale ale Serbiei, Franei, Austriei,
Olandei, Ciprului i Norvegiei. Comisia European a finan at realizarea celei de a treia etap n
valoare de 7,5 milioane de euro cu care a fost renovat interiorul iar 1 milion de euro a fost oferit
de Spania pentru reconstruirea faadei.

Celebrul Pod Latin


Celebrul Pod Latin (latinska Cuprija), s-a numit n timpul Iugoslaviei Principov, el
schimbnui numele n anul 1992. Construit nc din anul 1541 de ctre un lucrtor pe nume
Hussein , fiu al lui Sirmerd, el este cel mai vechi pod din oraul Sarajevo. Construit la nceput
din lemn, podul a fost refcut n 1799 de ctre Ali-Ajni Beg, dup ce inunda iile l-au distrus pe
cel mai vechi n anul 1791. Construcia de piatr a fost nfiinat de ctre Abdullah-Aga Briga,
un comerciant din Sarajevo. La construirea noului pod au participat meteri din Sarajevo,
conform meniunilor din documentele vechi.
Construcia podului s-a fcut pe 4 piloni i are la baz 5 arcuri, dar unul dintre piloni a
fost zidit, el rmnnd cu doar 3 piloni i 4 arcuri.
Datorit traficului foarte mare din timpurile domniei imperiului Austo-Ungar, podul a fost
prevzut cu trotuare, ncercndu-se evitarea incidentelor. Tortuarile au fost construite din calcar
i travertin.
n anul 1914 ducele Franz Ferdinand al Austriei a fost asasinat mpreun cu soia sa
Sophi, ducesa de Hohenberg, n captul de nord al podului, de ctre Gavrilo Princip.
Evenimentul a rmas n istorie sub denumirea de Asasinatul de la Sarajevo, i a fost motivul
formal a nceperii Primului Rzboi Mondial.

Casa Svrzo
Este o cas cu mult istorie din timpul Imperiului Otoman, aflat n Sarajevo, Bosnia
Heregovina. Starea casei este una extrem de bun, ea fiind o ramur a Muzeului din Sarajevo.
Mobilierul din Casa Svrzo este din lemn, la fel i construcia casei, fcut tot din lemn.
Mobilierul este n mare parte cel original i are nsemne isorice.
Casa Svrzo este foarte bine pregtit pentru primirea turitilor, ea fiind inclus n tururile
cu ghizi oferite de ageniile din Bosnia, i ofer turitilor si informaii i brouri scrise n mai
multe limbi.
Se pot vizita toate camerele casei, att cele n care au locuit brbaii dar i cele locuite de
femei, ieind n eviden confortul timpurilor dar i camerele spaioase de oaspei, folosite pentru
divertisment. Casa a fost locuit de o familie de musulmani n timpul Imperiului Otoman, stil ce
se regsete n amenajarea casei.

Hotel Bristol Sarajevo


Acest hotel de 4 stele este situat pe malul drept al rului Miljacka, la 3 km de centrul vechi al
oraului Sarajevo. Acesta are piscin interioar, sal de gimnastic i saun. Wi-Fi este disponibil
gratuit. Toate camerele de la Hotel Bristol Sarajevo sunt izolate fonic i includ aer condiionat.
Acestea ofer cutie de valori, minibar i TV LCD cu canale prin satelit. Bile mari cu gresie
includ du, halate i papuci. La restaurant sunt oferite preparate bosniace i internaionale,
precum i o mare varietate de buturi i de cocteiluri fr alcool. Nu sunt disponibile buturi
alcoolice. Hotelul Bristol se afl la 6 km de Aeroportul Sarajevo. Sunt disponibile servicii de
transport.

Kotor, Muntenegru
Scurt istoric
nghesuit ntr-un mic triunghi de la captul lungului i ngustului golf Kotor, la umbra
Muntelui Lovcen, oraul medieval Kotor este, fr ndoiala, bijuteria coastei munenegrene. Un
ora intrat n patrimoniului UNESCO, a fost, pe vremuri, unul dintre cele mai aglomerate porturi
europene, att din punct de vedere militar, ct i comercial, chiar dac astzi adposete doar
cteva vapoare de croazier. Kotor se concentreaza, n principal, n compactul Ora Vechi, o
estura ncnttoare de strdue pavate, care, din loc n loc, se deschid n piee cu nume ce evoc
meteugurile vechi ale locuitorilor, precum Piaa Laptelui sau Pia a Salatei. Chiar dac ora ul
poate fi extrem de aglomerat n timpul verii, n special de la bordul ambarca iunilor ce acosteaza
aici, armul su rmne, n esen, neatins.
Oraul Vechi din Kotor este un labirint dens de strdue erpuitoare i piee micu e,
ncadrate spre vest de coasta golfului Kotor, n nord de rul Skurda i n est de versan tii abrup i
ai pdurii Sveti Ivan. Datnd nc din secolul al XV-lea, cldirile veneiene din cartier sunt
dispuse uniform, mulumit planului de urbanizare pus n practic dup cutremurul din 1979.
Multe dintre ele au fost cioplite din piatr de culoare crem, cu intrri mrginite de portaluri
frumos sculptate.

Intrarea n Oraul Vechi


Cei mai muli turiti intr n oraul vechi Kotor, prin poarta
de vest. De asemenea, este numit i Vrata od Mora sau Poarta
dinspre Mare, cea mai mare din ora. Construit n 1555, n stil
renascentist, are un tavan boltit n interior. Este nfrumuseat cu
tunuri doar n faa intrrii, dou coloane robuste care i marcheaz
intrarea principal. Pe timpuri toate aceste coloane erau funcionale.
Chiar deasupra uii putem observa un detaliu ce dateaz cu 21
noiembrie 1944. El se refer la eliberarea oraului dup cel de al 2-le
Rzboi Mondial. Aa cum te plimbi prin arc, pe partea stng poi gsi informaii turistice, iar la
dreapta un relief cu Hristos i Sfntul Triphon pe de o parte i cu Sfntul Bernard pe de alt parte

Hostelul Old Town Kotor


Hostelul Old Town Kotor (16 euro) este gzduit de o cldire din secolul al XIII-lea,
situat n centrul istoric al oraului Kotor, protejat de UNESCO. Acesta ofer acces Wi-Fi gratuit,
nchiriere de biciclete gratuite i uniti de cazare cu aer condiionat, ziduri din piatr i mobilier
din lemn.
Oaspeii se pot relaxa n zona de lounge de la cafe barul propriet ii. Personalul poate
organiza ciclism, drumeii, precum i alte excursii. De asemenea, oaspeii au la dispoziie o
bibliotec i dulapuri personale. n apropiere, exist o parcare public gratuit.
Kotor Stari Grad este o alegere excelent pentru cltorii interesai de Istorie, Arhitectur
i Gastronomie.

Cetatea San Giovanni


Urc cele 1350 de trepte ale cetatii San Giovanni (3 euro). Pentru o privelite de vis
ctre ntreg Golful Kotor, echipeaz-te corespunztor (cu nclminte de trekking, o sticl de
ap, crem cu protecie UVA i UVB i o plrie) i urc pn la 1200 de metri deasupra mrii,
n vrful cetii San Giovanni.
Cele peste 1000 de scri urc pe lng zidul construit acum 1200 de ani i smulge cte un
uau la fiecare treapt urcat. Dup o or i jumtate-dou, cnd vei fi ajuns n vrf, n elegi
nc o dat de ce Kotorul trezete pasiuni. Dei cetatea nu este ntre inut sunt doar ni te ruine,
privelitea merit tot efortul.

Fortificatiile orasului Kotor

Fortificatiile orasului Kotor fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO i constau n
4,5 km de metereze i ziduri din jurul oraului, meterezele care se ridic pe dealul Sveti Ivan, de
919 m nlime i cele din jurul cetii cu acelai nume. Cetatea a ncoronat dealul din timpurile
ilirice i bizantine i este greu accesibila. Sistemul masiv de aprare a fost planificat pentru
prima dat n secolul al XIII-lea i a fost construit de ctre veneieni i austrieci.
Pe lnga ziduri nalte de 20 m i late de 15 m, care intregesc acest sistem, s-au mai
constrit turnuri i bastioane (Gurdic, Korner, Valier, Bembo, Riva). Zidurile ce se afla deasupra
orasului, pe stnci aproape de verticalitate, urc pn la nlimea de 1350 m, oferind panorame
excelente asupra oraului i golfului Kotor. Fortificaiile se viziteaza (3 euro si ascensiunea poate
dura mai mult de o ora) dar pentru a ajunge sus e nevoie de o condi ie fizic bun. Forma actuala
a zidurilor a fost capatata n timpul domniei lui Nemanyich (dinastie medievala din Serbia i
Muntenegru).

Ohrid, Macedonia
Scurt istoric
Nu intotdeauna capitala unei tari reprezinta cel mai bine o natiune sau istoria acesteia. Cateodata,
zgomotul si aglomeratia se depun asupra marilor orase asemenea unor straturi de praf,
ascunzandu-le in spatele unei fatade care se poate arata descurajatoare pentru unii. Daca vreti sa
simtiti adevarata Macedonie, dincolo de capitala acesteia, Scopje, va invitam sa va lasati purtati
catre alte meleaguri ale acestei tari indelung disputate. Putine locuri in lume mai adapostesc in
sanul lor vechiul si noul, inovatia si traditia. Din acest punct de vedere, Ohrid este o placere in
sine.
Ce inseamna Ohrid? Inseamna natura si arhitectura. Inseamna case de cult stravechi, ale caror
pereti mai pastreaza inca urma penelului vechi de secole, si inseamna viata de noapte. Rezumat
in mai putine cuvinte, locul prin care orice calator ar vrea sa treaca macar o data. Orasul a fost
ridicat intre lacurile Ohrid si Prespa, doua dintre cele mai mari acumulari de ape ale Macedoniei.
Numele sau este o referinta georgrafica in sine. Datorita pozitiei avantajoase, cu iesire la apa si
aparat de coline, locul a fost apreciat de oameni inca din Antichitate, cand era cunoscut sub
numele Lychnidos. Odata cu invazia slava, in secolele VI si VII, orasul este rebotezat Ohrid
denumire inspirata de colinele care inconjoara zona (hrid colina). Asezarea are renumele de a fi
una dintre cele mai vechi din Europa. Vestigii, case, morminte si piese de ceramica, permit
datarea primelor asezaminte in zona inca din epoca neolitica. Anumite necropole descoperite la o
distanta de noua kilometri de actualul oras, traseaza istoria acestor asezaminte pana in Epoca de
Fier. In fapt, datorita pozitiei geografice atat de generoasa cu nevoile umane, zona nu a ramas
niciodata nelocuita.
Daca alegeti perioada iulie - august pentru a vizita Macedonia si in mod special orasul Ohrid,
veti avea ocazia de a lua parte la manifestarile artistice care au loc in fiecare vara.

Hotelul Aleksandrija din Ohrid


Alexandria este hotel de lux situat direct pe malul lacului Ohrid, un loc foarte pitoresc. Acesta
ofer camere mobilate elegant, cu multe faciliti. Camerele i suitele mobilate cu gust
garanteaz un somn linitit. Personalul atent este bucuros s rspund la orice ntrebri a i putea
avea i s v spun cum s v face-i ederea ct mai plcut n Ohrid.

Tariful de cazare: 45 euro/loc

Mic dejun gratuit este un start bun pentru o zi de afaceri sau de a vizita atrac iile locale

(Cina la fel inclus n preul per pesoan n urma unor negocieri).

Festivalul de Folclor Balkan la Ohrid July 6 - July 11


Membru al Asociaiei UNESCO a Consiliului Internaional al Organizaiilor de Festivaluri
Folclorice i Folclor Arta, i Organizaia Internaional pentru Folclor Art. Acest festival a
prezentat pn n prezent numeroase cntece i dansuri originale din cultura popular pentru mai
mult de 30 de ani. Aproximativ 1.200 de ansambluri cu 42.000 de membri au luat parte la
festival. "Festivalul Balkan de cntece populare i dansuri" este un eveniment interna ional de
folclor nfiinat n 1962. Titlul su original a fost "Festivalul Ohrid of Songs Amatori folclorice
i trupe folclorice". Deschiderea a avut loc ceremonial 20 iulie de 1962 n pia a ora ului. n 1967
Festivalul a fost restructurat i de atunci a fost hosting trupe vocale si instrumentale i cntre i
solo prezint creaiile populare autentice i culturii tradiionale, prin Horas, cntece, ritualuri,
haine tradiionale, costume locale, instrumente muzicale tradiionale, i obiecte de artizanat.
Pentru mai mult de douzeci de ani "Festivalul Balkan de Cntece i Dansuri" a fost un membru
al Asociaiilor UNESCO de CIOFF (Consiliul Internaional al Organiza iilor de Festivaluri
Folclorice i Folclor Arta), i IOFA (Organizaia Internaional pentru Folclor Art. n mod
tradiional, Festivalul are loc la nceputul lunii iulie. rile din Balcani i rile vecine s
participe la Festivalul. n 36 de ani de existen, ea a gzduit aproximativ 40.000 de populare
cntrei, dansatori i instrumentiti din Macedonia, Albania, Bulgaria, Grecia, RF Iugoslavia
(Serbia i Muntenegru), Bosnia i Heregovina, Croaia, Slovenia, Romnia, Ungaria, Austria,
Italia, Turcia, Cipru, precum i din Frana, Spania, rile de Jos, Germania, Rusia, Moldova,
Polonia, Boemia, Slovacia, Belgia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Marea Britanie, Australia,
Statele Unite ale Americii, Canada, Malaezia, i alii. Parte a Festivalului concentreaz pe
afiarea expozitii. n ultimii ani, Institutul de Folclor "Marko Cepenkov" de la Skopje
organizeaz seminarii despre folclor balcanic.

EUROPA, BULGARIA, VELIKO TARNOVO

VELIKO TRNOVO, ORAU


Veliko Trnovo este alegerea perfect pentru un weekend cnd n-avem
ce face i nu vrem s pierdem timpul n aglomeraia de pe DN1.
De fiecare dat cnd trecem grania spre Bulgaria mi se pare c ne ducem
napoi n timp. Dar pustiul bulgresc mi se pare mai apstor. Dup o
vreme se schimb peisajul i apar nite dealuri mpdurite, trecem printr-un
tunel i gata, am ajuns n Veliko Trnovo, oraul arilor.

intrarea in Veliko Tarnovo

Veliko Tarnovo

Dealul Tsarevets, dar Veliko Trnovo este una dintre cele mai vechi
aezri omeneti din zon, avnd n jur de 5.000 de ani vechime. n Evul
Mediu, Veliko Trnovo cunoscut i sub numele de Trnovgrad era cea
mai puternic fortificaie bulgreasc. Apoi a urmat marea expansiune
otoman, iar Veliko a fost sub ocupaie turc pn n sec. XIX. n 1877,
generalul rus Joseph Vladimirovich Gurko a obinut independena oraului,
dup 480 de ani de dominaie otoman. A urmat perioada comunist, cnd
aproape o treime din locuitorii oraului au aderat la PC, s-au nchis biserici
i afaceri private, iar industria a fost naionalizat.

Astzi, Veliko Trnovo este unul dintre puinele orae bulgreti ce


raporteaza o cretere demografic, un important centru universitar, cultural,
istoric i turistic al Bulgariei. Vestigiile istorice bine conservate, pstrarea i
continuarea artei tradiionale meteugreti sunt principalele atrac ii ale
oraului.
Dealul Tsarevets pare s fi fost locuit de ctre traci nc din sec. XIII i.H..
n sec. XII, Palatul arului i Patriarhia Bulgariei erau localizate pe dealul
Tsarevets, iar casele boierilor precum i multe biserici erau situate pe
dealul Trapezitsa. Rul Yantra se unduiete printre dealurile ce formeaz
regiunea Veliko Trnovo.

Tsarevets, Veliko Tarnovo

Tsarevets, Veliko Tarnovo

Tsarevets, Veliko Tarnovo

Tsarevets
Panorama, Veliko Tarnovo

Tsarevets,
Veliko Tarnovo
Prerea mea subiectiv este c mi-a plcut. Ora ul este frumos
organizat, centrul vechi foarte bine pstrat, cetatea Tsarevets ofer o
panoram de 360 de grade asupra regiunii iar casele etajate de pe malul
Yantrei parc sunt aezate unele peste altele.

Veliko Tarnovo

Galeria de arta din Veliko TARNOVO Strada Gurko este una dintre cele
mai frumoase strzi din Veliko: pe de o parte sunt casele vechi, autentice,
din sec. XIII-XIX, iar pe de alt parte este panorama ctre dealul Sveta
Gora imonumentulAsnetilor.
O alt opiune este Hotelul Yantra, ce ofer o vedere panoramic spre
dealul Tsarevets i este locul ideal de unde se poate urmri spectacolul de
lumini chiar din camer.
Ca un fel de meniune personal, mi s-a prut c luxul este pu in mai
accesibil n Bulgaria

Panorama de
la Hotel Gurko

Unde mncm n Veliko Trnovo?


Ct am stat n Veliko nu cred c mi-a fost foame nici mcar un minut. De i
n 2011 nu aveam internet n afara rii i nu tiam de Foursquare, v
recomand s ncercaisugestiile de restaurante cu not peste 7 de acolo.
Noi am ncercat 2 restaurante tradiionale bulgreti : Taverna (Mehana)
Gurko (restaurantul hotelului Gurko) i Taverna (Mehana) Hashove. Insa
pentru urmatoarea vizita am pe lista Asenevici,Shtastliveca (
se citeste ciatlivea, i doar citind meniul mi s-a facut poft de ceva bun de
acolo), cafeneaua Stratulat.

Ce mncm n Veliko Trnovo?


Cred c din toat mncarea tradiional bulgreasc , un sach trebuie
neaprat ncercat, dac nu mai multe. E vorba de ni te legume i carne
pregtite pe plita ncins, apoi transferate pe un platou greu de font i
acoperite cu brnz ras. Fiecare restaurant are re eta lui iar por ia de
obicei este imens. Supa de castravei (tarator) e i ea la mod.Salatele
bulgreasc i Shopska sunt n top i parc au alt gust n Bulgaria. Mai
sunt i diverse feluri cu carne (porc, miel, curcan) coapt ncet la
cuptor sau mncruri de influen turceasc: ghiveci, musaca, kavarma,
pilaf, iahnie, ardei umplui. Ca desert, recomand iaurtul cu miere i

nuc, dar mai putei ncerca i halva, kompot, orez cu lapte, baklava,
kozunak. Datorit influenei slave, avem destul de multe cuvinte
asemntoare pentru mncare i e aproape imposibil s rmne i flmnzi
n Bulgaria.

Veliko Tarnovo se afl n nordul Bulgariei, la aprox. 180 km de Bucure ti. Este un ora n
care la fiecare col de strad v vei aminti de istoria sa de peste 5 milenii i de trecutul
glorios. Oraul a fost capitala Bulgariei i a traversat de-a lungul timpului mai multe
perioade nfloritoare.

Astzi, n opinia mea, Veliko Tarnovo este i un ora al contrastelor i pe strzile sale
ntlnim att edificii istorice ct i magazine i restaurante moderne.

Ct am stat acolo am ntlnit o mul ime de turi ti, fapt ce m-a bucurat foarte mult. Nu m-am
simit nicio clip ca fiind n Bulgaria, ci ntr-o ar mult mai dezvoltat din punct de vedere
turistic.

Plimbrile pe strduele oraului au un farmec aparte i parc te ajut s- i imaginezi c


trieti n alte vremuri. Restaurantele servesc preparate foarte gustoase att interna ionale
ct i tradiionale i majoritatea se afl n centrul istoric, oferind priveli ti superbe asupra
caselor tradiionale construite pe deal i a rului Yantra. n plus, tarifele mi s-au prut destul
de mici. Cu aprox. 20-25 leva mncam la prnz dou persoane ntr-un restaurant foarte
drgu.

Cheltuieli
Articol de
calculat

Element de
cheltuial

Suma ()

Chelt.
Directe

Cazare

Cazarea n Starlight Suiten Hotel Budapest: (40 x 48 x 2 nop i) =


3840
Cazarea n Hostelul Shappy (40 x 45) = 1800
Villa Hodak (40 x 55) = 2200
Hotelul Bristol (40 x 48 x 2 nopi) = 3840
Hostel Old Town Kotor (40 x 16 x 2 nopi) = 1280
Hotelul Aleksandrija (40 x 45) = 1800
Yantra Grand Hotel (40 x 37) = 1480

Transport
Cheltuieli
culturale
Ghid

ofer

TOTAL
Comision
TVA
TOTAL

TOTAL: 16240
1.3 x 4000km = 5200
Intrri muzee, taxe vizitare etc. nu se suport de ctre agenie n
acest caz.
Diurna: 12 zile x 35 x 6 ghizi = 2520
Cazare n aceleai condiii ca i turitii: 6 ghizi x 406 = 2436
TOTAL: 4956
Cazare i mas n aceleai condiii ca turitii: 2 oferi x 406 =
812
TOTAL: 812
16240 + 5200 + 4956 + 812 = 27208

10% x total
10% x 27208 = 2721
ch.directe
19% x comision 20% x 2721 = 544
27208 + 2721 + 544 = 30473

PRE VNZARE = TOTAL COSTURI / NUMR DE TURITI


PRE VNZARE = 30473 / 40 = 762/persoan

S-ar putea să vă placă și

  • DGFHFGNGC
    DGFHFGNGC
    Document2 pagini
    DGFHFGNGC
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • JHHVBVNBMN
    JHHVBVNBMN
    Document1 pagină
    JHHVBVNBMN
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • Gua 5
    Gua 5
    Document4 pagini
    Gua 5
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • Capitolul VI: Atmosfera Și Digital Signage Atmosfera Magazinului
    Capitolul VI: Atmosfera Și Digital Signage Atmosfera Magazinului
    Document1 pagină
    Capitolul VI: Atmosfera Și Digital Signage Atmosfera Magazinului
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • Anexa
    Anexa
    Document1 pagină
    Anexa
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • Gua 5
    Gua 5
    Document4 pagini
    Gua 5
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • Audienta
    Audienta
    Document1 pagină
    Audienta
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • 11 1
    11 1
    Document13 pagini
    11 1
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • Chestionar
    Chestionar
    Document2 pagini
    Chestionar
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • 6 Evaluarea
    6 Evaluarea
    Document2 pagini
    6 Evaluarea
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • Anexa
    Anexa
    Document1 pagină
    Anexa
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • Документ Microsoft Word
    Документ Microsoft Word
    Document18 pagini
    Документ Microsoft Word
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • Grile Finante An2 Feaa Iasi
    Grile Finante An2 Feaa Iasi
    Document46 pagini
    Grile Finante An2 Feaa Iasi
    Ciprian Florin
    100% (3)
  • Proiect
    Proiect
    Document1 pagină
    Proiect
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • Документ Microsoft Word
    Документ Microsoft Word
    Document18 pagini
    Документ Microsoft Word
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • Metodologie Privind Organizarea Serviciilor de Sprijin
    Metodologie Privind Organizarea Serviciilor de Sprijin
    Document8 pagini
    Metodologie Privind Organizarea Serviciilor de Sprijin
    Irina Zarzara
    Încă nu există evaluări
  • Structur A
    Structur A
    Document1 pagină
    Structur A
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • Документ Microsoft Word
    Документ Microsoft Word
    Document2 pagini
    Документ Microsoft Word
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • Foaia de Titlu
    Foaia de Titlu
    Document1 pagină
    Foaia de Titlu
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • JHGJHDGFK
    JHGJHDGFK
    Document3 pagini
    JHGJHDGFK
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • Grile Finante An2 Feaa Iasi
    Grile Finante An2 Feaa Iasi
    Document46 pagini
    Grile Finante An2 Feaa Iasi
    Ciprian Florin
    100% (3)
  • Compania Air Berlin
    Compania Air Berlin
    Document3 pagini
    Compania Air Berlin
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • Invatat
    Invatat
    Document2 pagini
    Invatat
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • Refer at
    Refer at
    Document3 pagini
    Refer at
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • Final
    Final
    Document23 pagini
    Final
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • Micro
    Micro
    Document1 pagină
    Micro
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • Budapesta
    Budapesta
    Document6 pagini
    Budapesta
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • Stil Gotic
    Stil Gotic
    Document4 pagini
    Stil Gotic
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări
  • Roma Antica
    Roma Antica
    Document11 pagini
    Roma Antica
    Maria Vrancea
    Încă nu există evaluări