a) Pnza de pianjen: elevii au fost nevoii s duc o minge pe o reea de a

construit de ei ntr-un timp dat. b) Marea nghesuial: fiecare grup trebuia s se

aeze pe o ptur a crei dimensiuni devenea din ce n ce mai mic prin mpturire.
c) Moneda fierbinte: exerciiul a constat n plasarea unei monede de la unul la altul
utiliznd doar degetul arttor. d) Coordonare de grup: elevii trebuiau s parcurg o
anumit distan legai la picioare unii de alii.
Doamna consilierul psihopedagog ii propune un joculet de interrelationare si de
autocunoastere. Pentru acesta este nevoie de o minge mica si de cateva bucatele de hartie
pe care sunt scrise intrebari ce vizeaza autocunoasterea. Cei doi trag pe rand cate un biletel
si raspund la intrebarea scrisa pe acesta.
Vrand sa-i testeze dorinta de a lua initiativa, doamna consilier psihopedagog ii adreseaza
intrebarea: "Cine sa inceapa? Eu sau tu?" Subiectul evita sa inceapa asa ca ia psihologul
initiativa: 'Hai ca incep eu!" (ii zambeste cu incredere).
Pe parcursul desfasurarii joculetului, subiectul este foarte deschis, dornic sa raspunda la
cat mai multe intrebari. Doamna consilier psihopedagog, in fata unui astfel de entuziasm, il
lasa sa raspunsa chiar si la intrebarile trase de ea. De exemplu, atunci cand psihologul
extrage dintre biletele intrebarea: "Unde-ti place mai mult sa mergi: la mare sau la munte?"
Robert este dezamagit ca nu i-a picat lui intrebarea asta si isi manifesta deschis dorinta: "Da
vreau eu sa raspund la intrebarea asta!".
De asemenea, este utilizat Tangram-ul, pentru a observa perspicacitatea subiectului.
Tangram seamana cu jocul de puzzle. Doar ca, daca la puzzle piesele pot fi aranjate intr-un
singur fel, la tangram tocmai diversitatea imaginilor ce pot fi obtinute face jocul
interesant. Regulile sunt urmatoarele: trebuie sa folosesti toate cele 7 piese pentru a crea o
imagine, avand grija ca piesele sa se atinga fara a se suprapune. Subiectului ii place foarte
mult acest joc si vrea sa rezolve toate exercitiile; este foarte atent si meticulos. Atunci cand
doamna consilier psihopedagog il lauda se simte bine si marturiseste ca vrea sa mai lucreze
asa.
Doamna consilier psihopedagog il roaga pe Robert sa-i si deneseze. Mai mult decat atat,
cei doi deseneaza impreuna (dovada a legaturii de prietenie aparuta intre ei).
La intrebarea: "Ce stii tu cel mai bine sa faci?", Robert devine ganditor, tacut. Nu stie ce sa
raspunda. Doamna consilier psihopedagog il incurajeaza: "Hai spune! Sunt convinsa ca stii",
Robert insa ezita in continuare si abandoneaza cu un simplu: "Nu stiu". Ea il ajuta: "Nu la
desenat? Nu asta stii tu cel mai bine sa faci? (ii arata desenele pe care el le-a desenat si pe
care doamna consilier psihopedagog le-a expus ca amintire pe un perete pentru a-i
demonstra cat de mult il apreciaza si pentru a-i ridica stima de sine totodata). Robert
zambeste timid.
O alta activitate desfasurata cu elevul o reprezinta jocul de puzzle-ul. Robert este un
impatimit al puzzle-urilor. Unul dintre preferatele lui este cel cu Spiderman, un personaj pe
care il indrageste si il admira foarte tare. Da dovada de foarte multa rabdare, putere de
concentrare si pasiune atunci cand incearca sa rezolve un puzzle.
Tipuri de metode de interventie utilizate
Printre metodele de interventie utilizate de consilierul psihopedagog in sedintele de
consiliere, se numara:
-

Conversatia

Aceasta are ca scop in primul rand dezvoltarea comunicari verbale a subiectului si

invatarea acestuia sa-si gestioneze comunicarea nonverbala. Prin intermediul conversatiei,

doamna consilier psihopedagog il stimuleaza pe subiect sa-si exprime sentimentele, sa-si

expuna temerile, sa comunice deschis, exprimandu-si ideile si sentimentele in legatura cu
diferite evenimente, persoane, situatii particulare etc.
Robert pare plictisit atunci cand este rugat de catre psiholog sa-i povesteasca despre
colegii sai, in timp ce rezolva un puzzle. Subiectul evita sa vorbeasca despre relatia lui cu
colegii, afisand nerabdare (bate cu piciorele de scaun, se foieste si vrea se grabeste sa
termine de rezolvat puzzle-ul) dovada sa simte un disconfort legat de relationarea lui cu
ceilalti.
- Dezbateri pe diferite teme precum "preferintele mele" cu scopul de a-i creste imaginea
si stima de sine.
-

Explicatia

Aceasta are ca scop intelegerea de catre subiect a comportamentelor celorlalti, eliminarea

fricilor, dezvoltarea increderii in ceilalti si in sine totodata.
-

Prescriptii comportamentale

Doamna consilier psihopedagog ii propune subiectului sa interactioneze cu colegii sai, in

special cu Paul, cu cre nu se intelege mai deloc. Doamna consilier psihopedagog ii propune
urmatoarea modalitate de a interactiona cu Paul, gasind ca scuza faptul ca acesta se pricepe
la fotbal si l-ar putea ajuta pe Robert sa descopere numele unui fotbalist: "Dar Paul se
pricepe la fotbal?" Robert confirma ca da. Doamna consilier psihopedagog continua: "Ia cand
ajungi la scoala sa-l intrebi pe Paul cum il cheama pe fotbalistul asta? El trebuie sa stie, nu?"
(ii zambeste, incurajator). Robert spune ca da, "sigur stie".
De asemenea, ii propune sa se joace impreuna cu mama sa mai mult, sau sa vizioneze
filme impreuna cu aceasta, filme care sa-i dezvolte creativitatea, imaginatia, sa-i risipeasca
frica. Ii recomanda filmul de desene animate "Madagascar".
Munca independenta supravegheata ce consta in desene pe diferite teme, puzzle-uri,
eseuri etc.

Temele pentru acasa

Dupa fiecare sedinta subiectului i se dau teme pentru acasa pentru a permite exersarea
ulterioara si consolidarea abilitatilor nou dobandite. De exemplu, primeste ca sarcina sa
realizeze un eseu despre activitatile lui in timpul unei zi obisnuite, eseu pe care sa i-l
impartaseasca si mamei ulterior.
Discutii de grup, joculete de interrelationare. De exemplu, in cadrul sedintelor de
consiliere de grup, se realizeaza antrenamentul abilitatilor sociale prin intermediul "jocurilor
de rol'. Subiectul are insa tendinta de a se retrage din grup daca nu este
integrat. Stimularea abilitatilor sociale urmareste formarea unor deprinderi de a initia si de a
mentine prieteniile, aptitudini adecvate pentru conversatiile telefonice si comunicarea
asertiva. Aceasta componenta este destinata sa-l invete pe subiect acele abilitati care ii sunt
necesare implicarii in activitati sociale diverse si noi cu scopul de a-si creste repertoriul
social si posibilitatea ca interactiunile sociale sa devina intrinsec mai multumitoare.
-

Dezbaterea rezultatelor obtinute din chestionare si teste

Doamna consilier psihopedagog ii explica lui Robert ce inseamna de exemplu desenul lui in
testul familiei, "Eu si ceilalti" in termeni pe care acesta sa-i inteleaga cu usurinta.

Proiect: Educarea
adolescentilor pentru
managementul conflictelor
Motivarea implementarii proiectului proiectului
Prin acest proiect doresc sa analizez cateva experiente la nivelul claselor
de elevi in domeniul managementului conflictelor in scoala, in vederea
realizarii unei strategii pentru prevenirea si rezolvarea eficienta a
conflictelor in scoala, consilierea adolescentilor in scopul rezolvarii pasnice
a acestora.
Proiectul este destinat elevilor dar si profesorilor, consilierilor
psihopedagogi si dirigintilor.
Modele teoretice promovate in programele de rezolvare a
conflictelor inscoala
Experientele internationale in educatia pentru rezolvarea conflictelor in
scoala pot fi grupate in patru abordari fundamentale:
*

abordarea curriculara,

programele de mediere,

abordarea pasnica la nivelul clasei,

abordarea pasnica la nivelul intregii scoli.

Abordarea curriculara a proceselor

este o introducere in educatia pentru rezolvarea

conflictelor, caracterizata prin acordarea unui timp specific invatarii

abilitatilor si principiilor fundamentale, precum si uneia sau mai multor
proceduri de solutionare de probleme in cadrul unor cursuri separate sau
incluse in lectiile zilnice/saptamanale.
Abordarea programului de mediere
*

antreneaza indivizi selectati (adulti si copii) in dobandirea

principiilor si abilitatilor fundamentale ale rezolvarii conflictelor si ale

medierii, cu scopul de a pregati persoane ce pot juca rolul de terta parte
neutra pentru a-i ajuta pe disputanti sa gaseasca o solutie.
Abordarea pasnica la nivel de clasa/
La nivelul intregii scoli
*

este o metodologie care include formarea elevilor,

respectiv a fiecarui membru al comunitatii scolare- bibliotecari, profesori,

consilieri, elevi, directori si parinti, pentru dobandirea abilitatilor,
principiilor si unora dintre procesele fundamentale de rezolvare a
conflictelor. Educatia in acest sens este incorporata in programa scolara si
in strategiile de management al clasei sau al scolii.
Avantajele implementarii unui program de mediere a conflictelor
in scoala
*

program creditat ca promotor al imbunatatirii

autocontrolului, responsabilitatii, increderii in sine si cunostintelor

academice ale elevilor;
*

se bazeaza pe structura rezolvarii de probleme (rezultate

din competitia intre interesele participantilor);

*
intre ei;

scopul: a-i ajuta pe elevi sa rezolve conflictele aparute

practicarea unei bune medieri este numai o chestiune de

identificare a problemelor, de gasire a optiunilor si de convingere a

partilor sa se ajunga la un rezultat.
Formarea elevilor ca mediatori
*

programul de formare este conceput ca unul mai putin

teoretic si mai mult practic-aplicativ;

elevii invata si exerseaza in acelasi timp cum sa

solutioneze conflictele aparute intre colegii lor, dar si cum sa faca fata
unui conflict personal;

Proiecte de succes, la nivel mondial

*

Raspunsul Creativ al Copiilor la Conflict (RCCC), New York;

Educatori pentru responsabilitatea sociala (ERS),

Cambridge, Massachussetts;
*

Programul de rezolvare creativa a conflictelor (PRCC), New

York, Louisiana, Alaska, New Jersey, California, Georgia, Oregon si

Massachusetts;
*

Programul pentru Tinerii Negociatori, Harvard;

Proiecte de succes, la nivel mondial

*

We can work it out!, Problem solving through mediation,

The conflict zoo (concepute special pentru elevi de Street Law si CNPC,
incepand din 1985);

Medierea intre elevi: rezolvarea conflictelor in

scoli dezvoltat deInstitutul din Illinois pentru Rezolvarea

Disputelor, incepand din 1992;
*

Programul San Francisco Community Board.

Proiecte nationale

Strategia MECT cu privire la reducerea fenomenului de

violenta in unitatile de invatamant preuniversitar;

*

Tinerii impotriva violentei (realizat cu finantare

POSTDRU)-derulat si in C.N., Nicu Gane-loc III ETAPA NATIONALA;

*

Medierea conflictelor in scoala

Impactul programelor educative pentru rezolvarea conflictelor

Rezultatele studiilor anterioare dovedesc ca:

*

sunt necesare;

au impact asupra abilitatilor elevilor de a-si controla

propriile conflicte constructiv;

*

ar trebui sa existe nu doar ca entitati solitare, ci ca o parte

integranta si importanta a unui program de rezolvare a conflictelor in

toate scolile.
TEMA PROIECTULUI,
MEDIEREA CONFLICTELOR IN SCOALA
*

este destinat elevilor care doresc sa devina mediatori

pentru covarstnici, si sa fie formati formati in domeniul comunicarii

nonviolente, dezvoltarii EQ, medierii conflictelor;

cuprinde un Ghid de formare a elevilor- mediatori in

activitatea de mediere a conflictelor.

Valorificarea proiectului
*

promovarea unor site-uri;

selectia si relevanta materialelor care pot fi accesate;

directionarea catre programe cu scopuri similare care nu

pot fi racordate la retea, dar care ofera informatii viabile;

*

centralizarea si monitorizarea tuturor informatiilor postate,

evaluarea si diseminarea, bunelor practici;

*

formarea formatorilor.

Scopul proiectului

Identificarea reprezentarilor profesorilor si ale elevilor

despre posibilitatile specifice scolii de prevenire si gestionare a

conflictelor aparute in scoala.

GRUPUL TINTA
Elevi;
Profesori;
Profesori diriginti;
Parinti.

 Cu risc de provocare/dezvoltare a unor conflicte in ce priveste

parteneriatul educational;
Sunt implicati in activitati de mediere/rezolvare a conflictelor.

Identificarea nevoilor scolii privind

MANAGEMENTUL CONFLICTELOR
DINTRE ELEVI

obiectul cercetarii il constituie obtinerea unor date si informatii de la

elevii de liceu, cadre didactice si parinti, in vederea fundamentarii unor

propuneri si sugestii pentru imbunatatirea relatiilor dintre elevi, precum si
realizarea unor proiecte, planuri personalizate de mediere a conflictelor
intre elevi, utile profesorilor si consilierilor scolari.

Obiectivele proiectului
*

identificarea tipurilor de conflicte aparute in scoala;

identificarea si sistematizarea reactiilor pe care le

genereaza implicarea elevilor in conflicte;

*

cunoasterea reprezentarilor elevilor raportate la cauzele

conduitelor agresive/violente ale elevilor si ale profesorilor;

*

analiza optiunilor elevilor pentru o anumita categorie de,

rezolvatori de conflicte;

evaluarea diferentelor date de gen, varsta si de

frecventa implicarii adolescentilor in conflicte;

*

analiza reprezentarilor tinerilor investigati cu privire la

portretul elevului- mediator;

*

informarea adolescentilor cu privire la problematica

conflictelor si a medierii acestora.

Argumente
1. Conflictele cel mai des intalnite in scoala au loc intre elevi.
2. Ponderea elevilor care reactioneaza agresiv la conflict este foarte
mare.
3. Genul influenteaza modul in care elevii reactioneaza la conflict.
4. Elevii prefera sa apeleze la colegi de varsta apropiata pentru a-i ajuta
sa-si rezolve conflictele.
5. Varsta subiectilor influenteaza optiunea pentru un mediator de conflicte
adult sau covarstnic.

Metode si instrumente folosite

*

Interviul

Observatia

Consilierea psihologica la cabinetul de consiliere

psihopedagogica
*

Exercitiul

Conversatia

Studiul de caz

Conflictul

a facut obiectul celor mai diverse ramuri ale stiintei, iar

datorita complexitatii a determinat studierea sa in maniera mono-, multisi mai ales interdisciplinara.
*

Vazut ca initiator al schimbarii, devine o sursa de

educatie, o oportunitate care trebuie studiata pentru a fi fructificata in

scoala.
Conflictele sunt prezente inevitabil in toate domeniile activitatii umane
supuse schimbarii.
Conflictul reprezinta o neintelegere, un dezacord, o cearta, o
contradictie intre idei, interese sau sentimente. Intr-un conflict pot exista
puncte de vedere diferite intre opinii, interese, scopuri, credinte,
convingeri, experiente, sentimente si valori.
Conflictul evoca imagini ale unor stari generate de lucruri nedorite.
La baza aparitiei unui conflict sta indeosebi o comunicare negativa,
realizata intre doua sau mai multe persoane, aceasta continand obiectii,
reprosuri, critici.
Tipuri de conflicte in clasa de elevi
In orice clasa de elevi pot aparea conflicte ce consta in stari tensionale ce
se pot instala la niveluri diferite:
1. Elev-elev;

2. Diriginte-elevi;
3. Profesori-elevi;
4. Clasa de elevi-alte colective de elevi;
5. Elevi-parinti.

Situatia de criza in clasa de elevi

Situatia de criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de
evenimente neasteptate, generatoare de periculozitate pentru climatul,
sanatatea ori sigurantei clasei si a membrilor acesteia.
Principalele tipuri de crize:
Dupa gradul de dezvoltare in timp:
Instantanee
Intermitente
B. Dupa gradul de relevanta:
Critice
Majore
C. Dupa numarul subiectilor implicati:
Crize individuale
Crize de grup
Crize colective globale
Cauzele care pot genera conflicte si crize sunt foarte diferite,
situandu-se atat la nivelul profesorului, la nivelul elevului, cat si la nivelul
dirigintelui, al conducerii scolii sau al parintilor. Aceste conflicte sunt cel
mai adesea provocate de:
Lipsa de comunicare sau de comunicarea defectuoasa;
Insuficienta cunoastere a elevilor sj a specificului interactiunii in clasa
de elevi;
Lipsa de atentie in raport cu dorintele si asteptarile actorilor implicati in
educatie;
Lipsa de obiectivitate a educatorului in conduita fata de elevi,

supraincarcarea elevilor cu sarcini nediferentiate, aplicarea rutiniera a

acelorasi masuri in raport cu toti elevii;
Nevalorificarea si lipsa de apreciere a aptitudinilor elevilor, nesesizarea
la timp a influentelor informale asupra elevilor, neacceptarea exprimarii
unor opinii opuse sau modificate de catre elevi;
Recurgerea la argumentul autoritatii in rezolvarea unor probleme,
pasivitatea, amanarea rezolvarii problemelor;
Mentinerea unor catalogari, etichete, cu privire la elevi;
Afirmarea, deschisa sau nu, a neincrederii;
Neantrenarea elevilor in luarea deciziilor;
Nediscutarea cu elevii a regulilor si a consecintelor incalcarii acestora,
neexersarea intelegerii si acceptarii sanctiunilor si recompenselor;
Slaba comunicare cu parintii si slaba comunicare cu consiliul profesoral
al scolii.
Sursele conflictelor scolare
Incalcarea nevoilor fundamentale ale omului:
libertatea, afirmarea, succesul (incalcarea lor genereaza conflicte),
cunoasterea, actiunea.
Valorile (morale, sociale, profesionale) diferite:
profesorul si scolarul apartin unor timpuri diferite; au credinte diferite,
gandesc diferit, raportandu-se la valori diferite, au culturi diferite.
Perceptii diferite asupra realitatii:
cand oamenii vad diferit un anumit lucru sau gandesc diferit despre el,
pot aparea situatii conflictuale
Interese diferite:
determina preocupari diferite, explicatii diferite.
Resurse limitate:
spatii, logistica, timp, disponibilitat altereaza relatia profesor-elev.
Nevoi psihologice:
respectul de sine, stabilitatea intrapsihica (linistea interioara),

buna intelegere, afectiunea, fericirea. Alterarea acestor nevoi atrage

aparitia conflictelor interioare, care pot provoca conflicte cu ceilalti actori
educationali.
Strategii de prevenire a conflictelor:
1. Modelul Canter profesorul sa se manifeste pozitiv in toate situatiile,
sa ajute elevii sa constientizeze scopurile si cerintele de rezolvare si, mai
ales, normele disciplinare, de participare, utilizand stimularile adecvate;
4. Modelul modificarilor de comportament intarirea unui
comportament se datoreaza consecintelor pozitive sau negative pe care le
are; intarirea, prin confirmare, a unui comportament pozitiv duce la
repetare, iar lipsa de intarire a celor negative va determina suprimarea
lor, ambele situatii determinand modificari comportamentale;
5. Modelul consecintelor logice elevul trebuie sa se autoanalizeze si
sa prevada consecintele abaterilor, cu sprijinul dirigintelui si al clasei.

Etapele transformarii unui conflict in criza

1. DISCONFORTUL senzatia intuitiva ca ceva nu este in ordine fara a
putea spune exact ce;
2. INCIDENTUL fapte marunte, schimburi scurte sau acute de cuvinte;
3. NEINTELEGEREA concluzii eronate in legatura cu o anumita situatie
datorita exprimarii neclare;
4. TENSIUNEA perceptia altei persoane si a tuturor actiunilor acesteia
este distorsionata;
5. CRIZA manifestari de violenta verbala sau fizica, intreruperea
relatiei.

Structura interventiilor in situatiile de criza in clasa de elevi

1. IDENTIFICAREA SI CUNOASTEREA SITUATIEI DE CRIZA
2. ETIOLOGIA SITUATIEI DE CRIZA
3. LUAREA DECIZIEI
4. ELABORAREA PROGRAMULUI DE INTERVENTIE
5. APLICAREA MASURILOR
6. REALIZAREA CONTROLULUI
7. EVALUAREA

Strategii rezolutive
(in cadrul programului de interventie)
1. Ascultarea, receptarea parerilor exprimate de cei in conflict, apeland la
empatie pentru a le intelege;
2. Identificarea motivului real, generator al starilor de tensiune;
3. Analiza comparativa, cu obiectivitate, a variantelor expuse;
4. Gasirea punctelor comune pozitive, pentru a fi utilizate ca puncte de
plecare in construirea solutiilor;
5. Discutia individuala, cu fiecare parte, pentru a completa informatiile
cauzale;
6. Sugerarea punerii in situatia celuilalt;
7. Discutia la nivelul grupului, ca studiu de caz;
8. Arbitrajul, implicarea unei parti neutre sau medierea, consultanta,
consilierea;
9. Punerea in situatii de comunicare, variata pentru o mai mare
deschidere;
10. Punerea in situatii de exprimare emotionala;

11. Utilizarea sistemului recompenselor;

12. Organizarea de discutii de grup si cu alti factori interesati (parinti,
consilier, prieteni);
13. Antrenarea partilor in conflict in proiecte comune;
14. Cererea de scuze in mod direct, la nivel de grup sau clasa, cu
explicatia necesara;
15. Raportarea in comun la situatii mai dificile, obstacole, amenintari;
16. Imaginarea a cat mai multor consecinte pozitive si negative si analiza
lor comparativa de catre partile implicate;
17. Schimbarea grupului sau reconstruirea dupa alte criterii;
18. Apelul la factori de specialitate (medici, juristi, psihologi, asistenti
sociali) in cazul abaterilor si devierilor grave de comportament;
19. Utilizarea eficienta a sistemului de sanctiuni si pedepse.

Reguli, pentru a se asigura reusita rezolvarii conflictelor:

1. Partile trebuie sa discute cat se poate de deschis despre adevaratele
probleme care le preocupa.
2. Trebuie sa-si prezinte scopurile, punctele de vedere si sentimentele cat
se poate de deschis si sa incerce sa evite reiterarea.
3. Trebuie sa incerce sa priveasca conflictul in contextul mai larg al
scopurilor subordonate interesului general al grupului.
4. Trebuie sa se concentreze asupra unor actiuni de viitor mai mult decat
asupra unor evenimente din trecut.
5. Trebuie sa-si asculte reciproc punctele de vedere si sa caute sa le
inteleaga.
6. Trebuie sa evite sa atace sau sa se retraga.
7. Trebuie sa incerce sa cladeasca unul pe ideile celuilalt.
8. Trebuie sa incerce sa aiba incredere reciproca in buna credinta a
fiecaruia.
9. Trebuie sa planifice actiuni clare care sa urmeze discutiilor, specificand
cine ce va face si cand. (Acest lucru este deosebit de important si poate fi
uitat in euforia aflarii faptului ca adversarul nu este chiar asa de

neantelegator cum parea.)

10.Se va fixa o data pentru revizuirea progresului, data care se va
respecta cu orice pret.
Etapele rezolvarii conflictelor
1. Generarea de idei (optiuni, variante) prin tehnicile:

De clarificare:
Divizarea problemei- cand sarcina este prea mare si greu de manipulat
sau cand nu o putem rezolva in intregime.
Investigarea culegerea de informatii, largirea resurselor; constrangerile.
Fixarea de scopuri care este rezultatul pe care il dorim?
De generare:
Solutia cea mai evidenta la care toate partile spun DA.
Brainstorming.
Gandirea laterala.
Consensualizare construirea cooperanta a unei solutii.
De negociere:
Mentinerea aranjamentelor curente prin indulcitori.
Monede ce este usor/ieftin pentru mine ca sa-ti dau si valoros pentru
tine daca primesti?
Incercare si eroare.
Anticiparea adoptarii uneia sau alteia din solutii ce se va intampla daca
nu cadem de acord? Care este cea mai buna varianta in astfel de situatie?
Anticiparea consecintelor ce voi face eu daca nu cadem de acord?

2. Selectia unei idei, pentru a o transforma in solutie

Se pot acorda calificative sau note fiecarei solutii.
Contine ea premisa unei abordari victorie-victorie?

Iese in intampinarea cat mai multor solutii ale tuturor partilor?

Este fezabila? Cand se poate perima?
Este cinstita, corecta?
Rezolva ea problema?
Putem sa avansam o singura varianta, ori avem nevoie sa incercam mai
multe?

3. Implementarea
Sarcinile de indeplinit.
Sunt implicati anumiti pasi? Care sunt acestia?
Cine raspunde de fiecare etapa? Este responsabilitatea distribuita corect?
Care este calendarul de implementare?
Cum se va face verificarea si evaluarea?

4. Acordul
Mai exista chestiuni importante pentru problema noastra de care ar trebui
sa tinem cont?
Cum vom formula acordul: prin strangerea mainilor, sau in scris?
STUDIU DE CAZ
Numele si prenumele elevului:
P.M.
Sexul:
Masculin
Varsta:
15 ani
Clasa: aIX-a
Liceul: XXXXXXXX

Motivul intocmirii prezentului studiu de caz:

Absenteism scolar nemotivat al elevului P.M., predominant la
disciplinele: limba franceza
predata de domnul diriginte, matematica si chimie.
Conflictul a aparut intre elev si profesorul-diriginte.
Date familiale:
Copilul, P.M., s-a nascut in 13 septembrie 1996 in Bucuresti, este
domiciliat in Localitatea Bucuresti, Str. Stirbei Voda, Bl 26C, Sc 2, Ap 2 si
este elev in clasa a a IX-a A la Liceul, XXXXXX, din Bucuresti. Elevul este
fiul lui P.M. si P. A. si locuiesteimpreuna cu mama lui. Mama P. A.
este invarsta de 35 de ani si lucreaza ca vanzatoare la un magazin
particular.

Tatal P.M., desi este fara ocupatie nu isi face timp pentru educatia
copilului. Elevul P. M., desi fara probleme psihice si fizice intampina mari
greutati in a face fata cerintelor scolare.
Istoria problemei:
Acest conflict face parte din categoria conflictelor interpersonale. El a
plecat de la nemultumirea elevului din clasa a IX-a A, in legatura cu
observatiile facute de catre profesorul-diriginte referitoare la absentele
nemotivate de la anumite ore si la comportamentul neadecvat pe care
elevul il adopta cu unii profesori. Starea conflictuala s-a produs
la inceputul anului scolar si s-a accentuat din ce in ce mai mult, fiind
recunoscuta atat de profesori, cat si de elev. Domnul profesor-dirginte si
domnii profesori implicati au incercat sa abordeze acest conflict pe baza

relatiilor de cooperare si negociere. Au avut multe intalniri cu parintii, dar

tatal elevului avea un comportament mult mai dur decat fiul, astfel
alimentand starea de tensiune, prin amenintarile pe care le facea fara nici
o ezitare. La inceputul semestrului doi, a avut loc o sedinta, la care au
participat toate cadrele didactice din Consiliul Profesoral al
clasei impreuna cu domnii directori. In cadrul acestei sedinte s-a propus
ca domnul profesor de psihologie (sau un elev din grupul de mediatori),
care avea o relatie foarte buna cu elevul sa intervina in rezolvarea
conflictelor.
Prezentarea planului de interventie si a procesului de rezolvare a
problemei:
Profesorul de psihologie (sau elevul din grupul de mediatori) a preluat
rolul conciliatorului, stand de vorba cu domnul profesor-diriginte si in
acelasi timp cu parintii si elevul in cauza. In cadrul orelor de psihologie,
comportamentul elevului era adecvat, motiv pentru care profesorul a fost
ascultat cu mult interes. Relatia dintre elevi si diriginte a devenit optima.
Elevul nu a mai absentat de la ore.
CONCLUZII
*

Adolescentii pot deveni mediatori eficienti.

Rezolvarea conflictelor intre adolescenti nu se poate rezuma doar la

asistarea unor momente de alegere a unor strategii de interventie sau de

exersare a medierii.
*

Domeniul medierii intre elevi necesita inca multe cercetari.

Managementul clasei, ca disciplina din sistemului stiintelor educatiei,

vizeaza aspectul esential al muncii profesorului; administrarea eficienta,

sub semnul valorilor civic-democratice a activitatilor specifice salii de
clasa, plecand de la premisa ca scoala anticipeaza si pregateste

absolventii in vederea implicarii in viata sociala, dar si pentru a reactiona

adecvat in rezolvarea conflictelor interne unei societati democratice.

BIBLIOGRAFIE
1) Emilia Albu, Manifestari tipice ale devierilor de comportament la elevii
preadolescenti.
2) Adrian Ibis, Influenta agentilor de socializare asupra
comportamentelor predelicvente ale elevilor