Proiect E.D.D.

Student: Mihalache Adrian Paul

Grupa: 641 CA

1 Desen si etape

2 Stabilirea rolului functional al piesei folosind

metoda de analiza morfo-functionala a
suprafetelor.
Cunoasterea rolului functional este prima etapa in proiectarea oricarui
proces tehnologic de realizare a piesei respective deoarece se face in primul
rand o proiectare functionala care trebuie sa se coreleze cu o proiectare
tehnologica a produsului.
Rolul functional al Sistem de tevi este dat de rolul functional al
fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu, de aceea in primul rand se
stabileste rolul functional al fiecarei suprafete ce presupune parcurgerea
etapelor:
Descompunerea piesei in suprafete simple;
Notarea tuturor suprafetelor ce delimiteaza piesa in spatiu;
Analizarea fiecarei suprafete din urmatoarele puncte de vedere:
forma geometrica, dimensiuni de gabarit, precizia dimensionala,
precizia de forma, precizia de pozitie si gradul de netezire;
Intocmirea unui graf suprafete-caracterstici ;
Stabilirea tipului de suprafata si a rolului functional ;
Stabilirea rolului functional posibil al piesei.

Nr.
Suprafat
a

S1
S2
S3
S4
S5
S6
S7
S8
S9
S10
S11
S12
S13
S14
S15
S16
S17
S18

Forma
geometrica
a piesei

Plana ext.
Tronconica
ext.
Cilindrica
ext.
Tronconica
ext.
Cilindrica
ext.
Tronconica
ext.
Plana ext.
Cilindrica
ext.
Plana ext.
Tronconica
ext.
Cilindrica
ext.
Tronconica
ext.
Plana ext.
Cilindrica
int.
Cilindrica
int.
Cilindrica
int.
Tronconica
int.
Cilindrica
int.

Dimensiu
ni de
gabarit

Tipul si
rolul
suprafetei

Caracteristici

Precizia
dimension
ala

Precizi
a de
forma

Precizi
a de
pozitie

Rugozitat
ea

126

0,03

3.2

2x45

3.2

126

0,02

3.2

12x30

3.2

106

0,02

3.2

6x30

3.2

106

-0,01

3.2

106

0,02

3.2

106

-0,01

3.2

6x30

3.2

106

0,02

3.2

6x30

3.2

106

-0,01

3.2

90

0,03

3.2

90

0,03

3.2

90

0,03

3.2

10x45

3.2

112

0,03

3.2

Proced
tehnolo
posibile
obtiner
piese

Duritat
ea
[HB]
187
187
187
187
187
187
187
187
187
187
187
187
187
187
187
187
187
187

Functional
a
Tehnologic
a
Functional
a
Tehnologic
a
Functional
a
Tehnologic
a
Functional
a
Functional
a
Functional
a
Tehnologic
a
Functional
a
Tehnologic
a
Functional
a
Functional
a
Functional
a
Functional
a
Tehnologic
a
Functional
a

Turna

Turna
Aschie

Turna

Turna
Aschie

Turna

Turna
Aschie

Turna

Turna

Turna

Turna
Aschie

Turna

Turna
Aschie

Turna

Turna

Turna

Turna

Turna
Aschie

Turna

3 Alegerea materialului optim pentru confectionarea

piesei folosind metoda de analiza a valorii optime
Dup stabilirea rolului funcional se alege materialul optim ce va fi folosit la
obinerea piesei. Rolul funcional ne arat i proprietile pe care trebuie s
le ndeplineasc piesa . O alegere optim a unui material pentru o anumit
destinaie , este o problem foarte complex ce trebuie rezolvat de
proiectant.
Concluzia este c dac se doresc anumite proprieti se face o
proiectare a materialului cu o astfel de structur care s implice cerinele
6

cerute de rolul funcional . Adic

se alege acel material care s
ndeplineasc cerinele minime de rezisten i durabilitate ale piesei n
condiiile unui pre de cost minim i al unei fiabiliti sporite.
Proprietile unui material trebuie considerate ca o sum de relaii ntre
material i mediul nconjurtor n care va lucra.
Prezentm o clasificare a proprietilor din punct de vedere al alegerii
materialului optim i a caracteristicilor acestuia :

4 Stabilirea fluxului tehnologic de realizare a

piesei

Analiza contractului

Primirea comenzii

Controlul proiectarii
Identificarea trasabilitatii produsului

*Aprovizionare materii prime

Materii prime necesare

Receptii materii prime

*Elaborare materiale

Receptie semifabricat *Executie semifabricat

*Curatire semifabricat
primirea
Receptie subansamble *Prelucrari mecanice

Produs*

*Control

*Montaj

*Controlul fabricatiei

* Rebut nerecuperabil
*Controlul produsului neconform

*Deseu

*Reconditionare

Stocare

*Inspectii si incercari

*Manipulare , depozitare , ambalare , livrare.

*Punere in functiunei

*Service in garantie
*Service post garantie

Casare

*Reconditionare

*Reutilizare

*Reciclare
*Scoatere din uz

Reintegrare in mediu
*Deseu

Tratare

5 Stabilirea surselor de poloare

Poluarea potrivit legii nr. 137/1976 reprezinta orice substanta solida, lichida,
gazoasa sau sub forma de vapori, ori enegie (radiatie electromagnetica, termica,
ionizata, fonica sau vibratii) care, introdusa in mediu modifica echilibrul
constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale.
Poluanti pot fi: primari (emisii directe produse de surse identificate sau
identificabile) si poluanti secundari (produsi prin interactiunea a dou sau mai multi
poluanti sau prin reactia cu anumiti constituenti ai mediului). Efectele actiunii
poluantilor asupra mediului sunt: directe (se manifesta prin cresterea valorilor unor
marimi preexistente in mediu sau prin introducerea unor marimi noi ca de exemplu
cresterea concentratiei de CO2 sau a produselor de fisiune) si indirecte (apar datorita
unor modificari declansate de poluantii primari sau de efectele directe);

5.1 Poluarea atmosferei

Atmosfera este definita ca masa de aer ce inconjoara suprafata terestra
incluzand si stratul de ozon.
Poluarea atmosferica exte introducerea in atmosfera de catre om, direct sau
indirect de energie si substante care au actiune nociva, de natura sa puna in pericol
sanatatea omulu, sa altereze sursele biologice, ecosistemele, sa deterioareze
bunurile materiale, valorile de agrement si alte utilitati legitime ale mediului
inconjurator.
Poluarea semnificativa a atmosferei apare atunci cand concentratiile de
poluanti (gaze, particule solide sau lichide corozive, toxice sau odoranti) sau numai
a unui poluant, depasesc pragrurile de intensitate prezentate in reglementarile
privind evaluarea poluarii mediului.

5.1.1 Principali poluanti atmosferici

In functie de caracteristicile fizice, principalii poluanti atmosferici sunt:gazele,
vapori din evacuare, vapori din sublimare, aerosoli, prafurile, anorganice sau
organice, fumurile, emisiile nocive sub forma de fumuri, gazele de
esapament, ceata de vopsitorie, fibrele, etc.
10

Poluarea generala
in mediu
Transport de
particule a
compusilor toxici
(sulfati, metale
grele, hidrocarburi)

Efecte asupra sanatatii

umane
Alterarea functiilor
respiratorii cu efecte:
iritante, alergice,
cancerigene sau
mutagene

Toxicitate si
acumulare in
lanturile
alimentare

Efecte toxice variabile

Oxizi de sulf: SO2; SO3

Combustia
produsilor fosili
sulfurosi

Acididate;
Coroziune si
degradarea
suprafetelor;

Iritari pulmonare

Hidrogren sulfurat H2S

Procese
industriale de
rafinare,
desulfare,
industria hartiei

Aciditate foarte
mare: Coroziunea
constructiilor
metalice

Efecte toxice deosebite

asupra pielii, ochilor;
Iritari pulmonare

Oxizi de azot: NO2; NO3;

N2O

Combustie, in
special in
transporturi;
Fabricarea
ingrasamintelor

Aciditatea;
Coroziunea
constructiilor
metalice;
Degradarea
materialelor de
constructii

Iritarea mucoaselor,
ochilor, si a cailor
respiratorii; Afectarea
functiilor respiratorii

Oxizi de carbon: CO;

CO2

Combustie
incompleta a
produsilor fosili

Natura

Particule

Metale grele: Cabmiu

-Cb; Mercur - Hg; Plumb
-Pb;

Aerosoli acizi: CL; F;

SO4; NO3

Originea
Mijloc natural
(nisip, polen,
praf, vulcanic..)
Procedee
industriale
Procedee
industriale la
inalta
temperatura;
Incinerare;
Motoare pe
benzina

Combustia sau
incinerarea
deseurilor

Participarea la
efectul de sera
Aciditate

Formarea
carboxihemoglobinei in
sange; Fara efecte
negative in mod
natural
Iritarea mucoaselor,
ochilor si a cailor
respiratorii
11

menajere

Ozonul: O3

Actiunea
radiatiilor
ultraviolete
asupra
oxigenului in
prezenta Nox

Compusii organici
volatili (COV);
Hidrocarburile saturate
la eliminarea CH4;
Nucleele benzenice la
hidrocarburi colorate,
acetone

Combustia
incompleta a
combustibililor
fosili; Industria
petroliera, Statii
service; solventi
si vapori

Poluanti organici
persistenti (POP)

Combustia
produsilor fosili ;
Procedee
industriale la
temperatura
ridicata

Poluare
fotooxidanta;
Aciditate

Iritarea mucoaselor,
ochilor si a cailor
respiratorii

Distrugerea
stratului de ozon

Toxicitate si proprietati
cancerigene sau
mutagene pentur
anumiti compusi
(benzen); Mirosuri
neplacute in anumite
cazuri

Distrugerea
stratului de ozon

Efecte variate:
- Riscuri cancerigene
sau mutagene
- afectiuni
dermatologice
- efecte imunologice

5.2 Poluarea Apei

Hidrosfera reprezinta infelisul de apa al Pamantului aflat intre atmosfera si
litosfera, care cuprinde Oceanul Planetar, apele continentale (inclusiv cele
subterane), zapezile si ghetari.
Poluarea apei reprezinta o alterare ca calitatiilor fizice, chimice sau biologice
ale acesteia peste o limita admisibila stabilita, respectiv depasirea nivelului mediu
de radioactivitate, produsa de o activitate umana directa sau indirecta, in urma
careia apele devin impropii pentru folosirea normala, in scopurile in care aceasta
folosire era posibila inainte de a interveni alterarea.
Sursele de poluare pot fi impartite in doua categorii:
-

Surse naturale de poluare

Surse artificiale de poluare cauzate de activitatea omului

12

5.2.1 Principalele surse de poluare a apei

Impurificarea apei se poate face cu o mare diversitate de substante
impurificatoarea. Prin folosirea de catre om in cele mai diverse scopuri practice sau
prin contactul apelor cu produse ale activitatii umane, din aer sau de pe sol, acestea
se incarca cu diferite substante impurificatoare (materii poluante) devenind ape
uzate improprii oricarei utilizari ulterioare.

13

5.3 Poluarea solului

Solul este stratul afanat, moale si fragil care se gaseste la suprafata scoartei
Pamantului si care impreuna cu atmosfera invecinata reprezinta mediul de viata al
plantelor. Solul este un ecosistem bogat dar fragil si este supus unui proces
neintrerupt de transformare asupra caruia actioneaza plantele, aerul, apa si alti
facturi.

14

5.3.1 Poluarea solului

Poluarea solului reprezinta orice activitate care prduce degradarea
functionarii normale a solului ca suport si mediu de viata (mai ales pentru plantele
terestre superioare si vietuitoare),in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau
creeate de om, deregrlare manifestata prin degradare fizica, chimica sau biologica a
solului, ori aparitiei in sol a unor caracteristici care reflecta deprecierea fertilitatii
sale, respectiv reducerea capacitatii bioproductive, atat din punct de vedere
calitativ cat si/sau cantitativ.

15

5.4 Identificarea momentelor si etapelor in care se produce

impactul asupra mediului (poluare)

16

17

6 Stabilirea naturii substantelor poluante

Emisiile de CO2 la procedeul de sudare automat sub strat de flux :
SAF 0.86 [t CO2/t cusatura sudata]
Emisii de Nox la cateva procedee tehnologice, in g Nox/t otel :
Sectia
Aglomerare (preparare)
Cocserie
Furnal
Otelarie
Laminare
Turnare
Sudare

[g Nox/t otel]
1064
441
30
22
166
110
154

Formarea de compusi ai sulfului are loc atat in procesul de turnare si sudare

dar si in sectiile de deformare plastica.
Aparitia cetii, constituie un proces important, aflat in zona mecanismelor de
poluare a mediului tehnologico-hidraulic. Concentratiile in apa lichida iintr-o
ceata este de

104 l de apa pe

m3 aer, in timp ce concentratiile de ioni si

acizi sunt de 1050 de ori mai mari decat la apele din ploi.
Nasterea aerosolilor este un fenomen poluant in mediul apos existent in
interiorul sau in afara conturului tehnologic. Aerosolii reprezinta conglomerate
in sisteme lichid-solid sau solid-lichid dispersate intr-un mediu gazos, format
prin: coalescenta, in cazul particulelor fine, si o coagulare in cazul particulelor
grosiere.
Formarea smogului. Smogul este caz particular de aerosoli.
In tabelele urmatoare sunt prezentate cantitatile de emisii poluante rezultate in
urma elaborarii otelului :

Nr.
Crt.

Emisii
poluante

Praf n aer

kg/t otel

0,64

Cantitate
a pentru
flansa
0,65

CO

kg/t otel

28

29

SO2

kg/t otel

1,83

1,85

NOx

kg/t otel

1,35

1,37

CO2

kg/t otel

1,35

1,37

Gaze arse

kg/t otel

23

23

Steril

kg/t otel

15

16

Zgur

kg/t otel

455

464

Nmol

kg/t otel

58

60

Unitatea de
masura

Cantitatea
Kg /ton

18

10

Praf depus

kg/t otel

30

32

11

Alte depuneri

kg/t otel

12

Refractare

kg/t otel
kg/t otel

23

25

Total

636

653

7. Stabilirea coeficientului total de poluare pe fiecare

etapa a procesului tehnologic

In general, pentru obtinerea unui material se porneste de la minereul
corespunzator care mai intai se supune unor operatii de preparare care, in
general se face dupa o schema de principiu. Se vede asadar ca in afara de prima si
ultima etapa de preparare, toate celelalte etape au un impact foarte mare asupra
mediului.
Se calculeaza apoi coeficientul de poluare la preparare Cpp, cu
relatia :
Cpp=Qtp*Qcom=(Qpa+Qpl+Qps)*Qcom [t emisii]
Cpp=0.630 * 0.0014 = 0.00448611 [t emisii]
Cunoscand semifabricatul folosit pentru realizarea produsului se
poate calcula coeficientul de poluare introdus de semifabricat Cpe cu
relatia :
Cpe= Qts * Msu= (Qsu+Qsl+Qss )Msu [t emisii]
Cpe=0.0433 * 0.0014 = 0.000311211 [t emisii]
Coeficientul de poluare Cpcd:
Cpcd= Qptc * Mu [t emisii]
Cpcd= 0.125 * 0.0014 = 0.00087249 [t emisii]
Coeficient de poluare introdus de prelucrari mecanice:
Cpm=Qtpm*Mu [t emisii]
Cpm= 0.0132 * 0.0014= 0.000083814 [t emisii]
Coeficientul de poluare Cptt, introdus de tratamentul termic:
Cptt=Qpt*Npe [t emisii]
Cptt= 0.094 * 0.0014 = 0.00063204 [t emisii]
Coeficientul de poluare Cprr, introdus de recuperare, reciclare,
reconditionare, cu relatia:
Cprr=Qtp*Qrr [t emisii]
19

Cprr= 0.0421 * 0.0014 = 0.000296097 [t emisii]

Coeficientul de poluare total Cpt:
Cpt = 0.882+0.00006062+0.000175+0.00001848+0.0001316+0.00005894
= 0.88244464 [t/emisii]
= 882.44464 [kg/emisii]

8. Determinarea gradului optim de reducere a poluarii

Poluarea zero nu exista. Reducerea totala a a poluarii nu este posibila nici
tehnologic, nici economic, deoarce presupune cheltuieli antipoluare insuportabile de
orice economie dezvoltata.

Trebuie gasita o metoda de armonizare a intereselor producatorilor care

urmaresc profite imediate , a intereselor intregii societati, care doreste sa traiasca
intr-un mediu nepoluant. Pentru aceasta se determina un optimum economic luand
in considerare cheltuielile pentru dezvoltare si beneficiile depoluarii. Se considera
gradul oprim de reducere a poluarii, punctul n0 , in care diferenta dintre cele 2
curbe a si b este maxima (unde tg = tg ).
Aceasta analiza nu este intotdeauna usor de facut deoarece pagubele
produse de poluare sunt mai greu de cuantificat decat cheltuielile legate de
introducerea unor tehnologii noi de productie , de prevenire a poluarii sau de
reducere a poluarii. Oricum, un studiu privind reducerea poluarii este mai usor de
facut la nivelul intregii economii , decat la nivelul unei instalatii industriale unde se
20

poate face o analiza de forma celei prezentate in figura de mai sus. Ar trebui ca
n0=n0 ,dar de cele mai multe ori este imposibila estimarea corecta a pierderilor
datorate poluarii.

Mai aproape de realitate este abordarea luand in considerare

gradul de interes al sociatatii de a plati depoluarea pentru a realiza un anumit grad
de puritate a mediului inconjurator. Pentru a simti efectele poluarii , societatea este
dispusa sa suporte cheltuielile de depoluare Cd.

Pe masura ce gradul de reducere a poluarii creste ,avantajul /unitatea sociala

pentru care societatea este dispusa sa plateasca contributii suplimentare
descreste, iar cheltuielile pentru reducerea poluarii cresc. Din analiza zonelor ce
apar in figura de mai sus se pot trage urmatoarele concluzii:

In zona I sunt cele mai mari avantaje, deoarece se vad avantajele reducerii
poluarii;

21

In zona II se inregistreaza pierderi mari deoarece poluarea este deja

redusa,iar cheltuielile cresc;

In punctul M se realizeaza gradul optimde reducere a poluarii.

Pentru o optimizare a etapei este necesara indeplinirea conditiei:
n0=n0=n0

Se poate determina un interval optim de timp

t opt , pentru realizarea unui

optimum economic privind reducerea poluarii, folosind o relatie de forma:

t opt =

C am ( t ) Cam (t 0 )
[ani ]
C pp C rp

t opt =

5 30022530021
=2.7 ani
0,77 6000,65 600
In care:

C am

capacitatea de asimilare a mediului in urma efectuarii

cheltuielilor pentru reducerea poluarii existente;

poluarii existente la timpul t;

Crp cheltuieli cu reducerea

C pp cheltuieli facute pentru prevenirea poluarii si

mentinerii ei in limitele standard; si - coeficienti ce exprima cresterea capacitatii

de asimilare, respectiv de incadrare in limitele standard raportati la unitatea
cheltuita;

t si t 0 - momentul de timp initial si respectiv de perspectiva.

Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unei activitati cu

impact asupra mediului este necesara cunoasterea in fiecare etapa sa acestuia a
indicatorului de calitate a a mediului. Acest indicator de calitate a mediului

I cm ,
i

se poate calcula la nivelul fiecarui poluant i, cu relatia :

22

I cm =
t

i=1

CMAi Cef
C max CMA i
i

In care:

CMAi

I cm
i

indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului i ;

concentratia maxima admisibila in poluant I;

Cmax
i

concentratia

maxima in poluant I ce conduce la degradarea inevitabila a mediului.

Indicatorii de calitate a mediului la nivelul poluarii aerului

I cm =
CO2

I cm =
O3

320319
100=0,0211[ ]
5050320

635633
100=0,0309[ ]
7100635

I cm =
NO 3

445443
100=0,0319[ ]
6708445

Indicatorii de calitate a mediului la nivelul poluarii apelor

I cm =

143141
100=0,0228[ ]
8900143

I cm =

572571
100=0,097[ ]
10902572

NH 3

NO 7

I cm =
Cu

420418
100=0,0436 [ ]
5002420

23

 Indicatorii de calitate a mediului la nivelul poluarii solului

I cm =

680676
100=0.0545[ ]
8022680

I cm

9330
100=0,0965[ ]
320193

Aldrin

Miltrex

I cm =
DDT

9085
100=0,2914 [ ]
180690

Indicatorii de calitate a mediului la nivelul poluarii a

tuturor mediilor afectate de poluare

Indicatorul calitatii mediului se poate calcula si ca suma a

tuturor poluantilor p din mediul respectiv, cu relatia :
CMAi Cef

I cm =
t

i=1

C max CMA i
i

In care:

CMAi

I cm
i

indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului i ;

concentratia maxima admisibila in poluant I;

Cmax
i

concentratia

maxima in poluant I ce conduce la degradarea inevitabila a mediului.

I cmt

pentru poluarea aerului:

I cmt 1= 0.02114+0.0309+0.0319=0.0840 [%]

I cmt

pentru poluarea apelor:

I cmt 2= 0.0228+0.0096+0.0436=0.0761 [%]

I cmt

pentru poluarea solului:

24

I cmt 3= 0.05448+0.0965+0.2913=0.4423 [%]

I cmt

pentru toate mediile de poluare:

I cmt =I cmt 1 + I cmt 2 + I cmt 3=0.0840+0.0761+0.4423=0.6026[ ]

9. Stabilirea metodelor de reducere a poluarii

Procedee de reducere a concentratiei de praf
Particulele materiale se indeparteaza fie prin filtrare (pentru cantitati
mici) fie cu ajutorul colectoarelor de praf (pentru cantitati mari). Alegerea
metodei si a echipamentelor corespunzatoare se face tinand cont de urmatoarele :

Concentratia de particule ;

Dimensiunea si forma particulelor ;

Presiunea si debitului aerului poluat ;

Caracteristicile fizice si chimice ale prafului .

Retinerea pulberiloir sau prafului se face prin desprafuire cu ajutorul unor filtre care
se caracterizeaza prin :

Debitul de gaze poluate care ies din proces si sunt preluate de filtre ;

Diametrul particulelor pe care poate sa le retina ;

Temperatura maxima a gazelor, aduse in filtre;

Gradul de retinere sau eficienta filtrului.

25

 Procedee de reducere a oxizilor de azot

Oxizii de azot, denumiti in mod general

NO x

sunt considerati poluanti

imprtanti prin efectele pe care le au atat asupra ecosistemelor cat si asupra

sanatatii oamenilor. Oxizii de azot cuprind : monoxidul de azot ; dioxidul de azot sau
hipoatida ; protoxidul de azot ; trioxidul de azot ; tetraoxidul de azot si pentaoxidul
de azot.
Reducerea excesului de aer. Se face cu ajutorul unor arzatoare
perfectionate care sa conduca la o ardere completa si uniforma, cu un reglaj fin al
raportului aer/combustibil si imbunatatirea amestecului in zona de reactie.
Preincalzirea redusa a aerului. Se bazeaza pe faptul ca prin preincalzirea
redusa se reduce rata de formare a

NO x

termic.

Reducerea sarcinii de functionare. Functionarea la sarcini partiale are de

asemenea ca rezultat reducerea de

NO x .

Combustia catalitica. Un catalizator permite, in principiu, scaderea

considerabila a temperaturii la care este intretinut fenomenul de autocombustie.

Procedee de reducere a oxizilor de sulf si a hidrogenului

sulfurat
Arderea combustibililor fosili conduce la evacuarea in atmosfera a unor
volume importane de oxizi gazosi de sulf. Intr-o prima faza, bioxidul de sulf da
nastere acidului sulfuros care, prin oxidare sub actiunea radiatiilor solare, se
transforma in acid sulfuric.
Tehnologiile de reducere a emisiilor de bioxid de sulf au la baza trei cai
principale si anume :
Desaulfurarea combustibililor ;
Alegerea corespunzatoare a combustibililor ;
Desulfurarea gazelor de ardere.
26

 Procedee de reducere a compusilor organici volatili (COV)

Compusii organici volatili (COV) sunt substante organice (excluzand metanul),
care contin carbon si hidrogen care este substituit partial sau total de alti atomi si
care se gasesc in stare gazoasa sau de vapori in conditiile fnctionale din diferite
instalatii (au capacitate dupa utilizarea lor). Normativele europene adauga la
aceasta si faptul ca au o tensiune a vaporilor mai mare sau egala cu 10 Pa la 273,15
K.

Autoepurarea apelor
Autoepurarea apelor este un proces complex fizico-chimic, biologic si
bacteriologic prin care incarcarea unei ape in suspensii mi9nerale si organice se
readuce in aval de sursa de impurificare.
Capacitatea unui curs natural de a primi si purifica efluenti de ape uzate este
functie de o serie de factori de mediu, de natura fizica, chimica sau biologica.
Fiecare curs natural are o anumita limita a posibilitatilor de autoepurare.

Epurarea apelor uzate

Asa cum s-a vazut in paragraful precedent natura actioneaza prin mijloace
proprii in directia mentinerii indicatorilor de calitate ai apelor, in conditiile unei
poluari din ce in ce mai intense. Indicatorii de calitate nu mai pot fi pastrati in
limitele normale doar prin autoepurare. In aceste conditii este necesara interventia
omului care trebuie sa actioneze pentru prevenirea si combaterea poluarii.
Epurarea se executa in instalatii special denumite statii de epurare si
cuprinde mai multe etape :
Preepurarea ;
Epurarea preliminara ;
Epurarea primara ;
Epurarea secundara ;
Epurarea tertiara ;
Epurarea avansata ;
Dezinfectarea ;
Epurarile speciale ;
Tratarea namolului.

27