,,Aci sosi pe vremuri de Ion Pilat este o poezie de natura traditionalista,
inclusa in ciclul ,,Trecutul viu, care face parte impreuna cu ciclul ,,Florica din volumul ,,Pe Arges in sus, aparut in 1923.Volumul este reprezentativ pentru traditionalismul poetului deoarece poeziile incluse realizeaza imaginea spatiului natal patriarchal(mosia Florica), casa parinteasca, interiorul cu poezia obiectelor, universal rural si imprejurimile casei, natura campeneasca insufletita de amintirile copilariei. Poezia apartine traditionalismului prin idilizarea trecutului, prin cadrul rural, dar si prin tema timpului trecator fugit irreparabile tempus Poezia este o meditatie nostalgic ape tema trecerii ireversibile a timpului, asociata cu repetabilitatea destinului uman/ciclicitatea vietii. Comunicarea poetica se realizeaza in doua register:lirismul obiectiv, cu elemente de narativitate simbolica si meditatie cu character general-uman, silirismulobiectiv, cu prezenta eului lyric si comunicarea directa a trairilor si a sentimentelor, la persoana intai, singular. Sentimentul elegiac si meditative are ca suport lirismul subiectiv, sustinut de prezenta marcilor lexico-gramaticale specific (pronume personale, adjective posesive si verbe la persoana intai si a doua singular; elemente deictice spatial si temporale : ,,aci - ,,acolo, ,,acum ,,atunci). Dar iubirea evocate,desi apartine planului trairii subiective, este ridicata la grad de generalitate, obiectivandu-se prin repetabilitate. Titlul fixeaza cadrul spatio-temporal al iubirii ce va fi evocate (timp si spatiu mitic, nedefinit), prin indici de spatiu(adverbul de loc, cu forma regionala ,,aci), de timp (locutiune adverbiala de timp ,,pe vremuri) si forma verbal, de perfect simplu ,,sosi. ,,Aci este elemtul semantic definitor in raport cu eul lyric vazut din perspective timpului:,,ieri-,,acum.
Compozitional, poezia este alcatuita din distihuri si un vers final, liber,
avand rolul de laitmotiv al poeziei. Distihurile sunt organizate in mai multe secvente poetice: incipitul,evocarea iubirii de ,,ieri a bunicilor, meditatia asupra conditiei efemeritatii umane , iubirea ,,acum, epilogul poemului. Cele doua planuri ale poeziei, trecutul (distihurile 3-9) si prezentul (distihurile 12-19), sunt redate succesiv, ceea ce accentueaza ideea de ciclicitate a vietii si a iubirii. Se utilizeaza elemente de simetrie si opozitie a planurilor construite pe relatia ,,atunci-,,acum. Elemente de recurenta sunt, de exemplu, motivul poetic ambivalent al clopotului (insotind doua elemente esentiale ale existentei umane nunta si moartea), symbol al trecerii si laitmotivul reprezentat de versul final. Primele doua distihuri reprezinta incipitul poeziei si fixeaza, prin intermediul unei metafore ,,casa amintirii-, spatiul rememorarii nostalgice a trecutului. Metafora dobandeste semnificatia unui spatiu mitic, fie locuinta stramosilor. Elementele sociale associate casei: ,,obloane, ,,pridvor , ,,paienjenii, ,,poarta, ,,zavor si versul ,,Paienjenii zabrelira si poarta si zavor sugereaza trecerea timpului, degradarea, starea de parasire a locuintei stramosilor, sar si idea de spatiu privilegiat , izolat, accesibil numai urmasului care poate reinvia trecutul in amintire. Trecutul capata o aura legendara, devine un timp mitic, al luptei haiducilor pentru dreptate: ,,Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc/ De cand lupta-n codru si poteri si haiduc. Al treilea distih deschide planul trecutului, al evocarii iubirii bunicilor. Daca in poezia romantica, existenta naturii era eternal, in opozitie cu efemeritatea existentei umane, in poezia lui Ion Pillat, natura devine solidara cu omul, fiind marcata de semnele senectutii, ca si fiinta umana. In versul ,,Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi este reluat titlul poeziei si este evocate imaginea din tinerete a bunicii cu nume mitologic:Calyopi-Caliope(Kalliope), muza poeziei epice si a elocintei in mitologia greaca.
Sugestia mitica a numelui, faptul ca poetul este urmasul care eternizeaza in
creatia sa iubirea bunicilor si ,,copia- oglindirea de ,,acum a povestii de iubire de ,,ieri sunt aspecte care ar putea sustine caracterul de arta poetica a textului lyric ,,Aci sosi pe vremuri, care isi reveleaza astfel nivelul de profunzime al specificatiilor. Intalnirea bunicilor, indragostiti de alta data, respecta un ceremonial: bunicul asteapta sosirea berlinei, din care coboara o tanara imbracata dupa moda timpului ,,in laraga crinolina. Asocierile livresti reflecta motivul ,,bibliotecii intalnit adesea in poeziile lui Ion Pillat, avand rolul de a asocial viata cu literatura si, in acelasi timp, de a indica epoca, numind preferintele in moda literara a vremurilor respective. Astfel bunicul ii recita iubitei capodopere ale literaturii romantice. (,, Si totul ce romantic ca-n basme se urzea. Sunetul clopotului, laitmotiv al poeziei, insoteste protector cuplul de indragostiti: ,,Si cum sedeau departe, un clopot a sunat,/ De nunta sau de moarte, in turnul vechi din sat. Meditatia poetica, tonul elegiac evidentiaza idea ca eternitatea finite umane este posibila doar prin iubire: ,,Dar ei, in zarea finite umane este posibila doar prin iubire: ,,Dar ei, in clipa asta simteau ca-o sa ramana Eternitatea iubirii, clipa de fericire, este urmata, in versul urmator de revenirea brutal la realitatea timpului care trece ireversibil - ,,De mult e mort bunicu,bunica e batrana -, portretele fiind singurele care mai pastreaza imaginiile de odinioara ale stramosilor: ,,Ce straniu lucru: vremea! Deodata pe perete In distihul al treispezecelea, prin intermediul unei comparatii, se realizeaza o paralela la trecut prezentul si se produce trecerea la planul prezent ,,Ca ieri sosi buniaca si vii acuma tu:/Pe urmele berlinei trasura ta statu. Cs intr-un ritual, nepotii repeat gesturile bunicilor peste timp. Diferentele tin de moda vremii: iubita coboara din ,,trasura, iar indragostitul ii recita poeme simboliste, ,,Balada Lunei de Horia Furtuna.
Un alt element comun celor doua secvente poetice construite pe opozitia
prezent trecut, este simbolul berzei ,,pasare de bun augur, simbol de pietate filial (Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, ,,Dictionar de simboluri, 1), dar si symbol al fidelitatii, al devotiunii. Sunetul clopotului insoteste din nou momentul intalnirii indragostitiilor si sugereaza repetabilitatea existentei umane. Versul final, laitmotiv al poeziei, accentueaza trecerea ireversibila a timpului: ,,De nunta sau de moarte din turnul vechi din sat. Muzicalitatea usor desueta e conferita atat de elementele de prozodie clasice rima imperecheata,ritmul iambic, masura de 13-14 silabe, cat si de numele cu sonoritati din secolul al 19-lea (Calyopi, Eliad, Le Lac, Sburatorul) si modern de la inceputul secolului 20 (Francis Jammes, Horia Furtuna). La nivelul morfosintatctic, timpurile verbale au rolul de a sugera planul trecut si planul prezent evocate in poezie . Verbele la timpul prezent fie ilustreaza permanenta sentimentului de iubire(,,vii, ,,calci , ,,tragi) fie insotesc meditatia pe tema trecerii timpului (,,te vezi, ,,te recunosti, ,,uita, ,,nu poti). Verbele la perfect simplu (,,sosi, ,,sari, ,,spuse) au rolul de a reda rapiditatea gesturilor , iar verbele la alte timpuri trecute sustin narativitatea iubirii. O particularitate a nivelului lexical este folosirea cuvintelor cu tenta arhaica si regional, in evocarea trecutului: ,,haiduc, ,potera, ,,berlina, ,,crinoline, ,,aievea, ,,pridvor. Din punct de vedere stilistic, la nivel structural, se utilizeaza paralelismul, simetria, antiteza, iar dintre tropi, se foloseste cu precadere metafora - ,,casa amintirii, ,,ochi de peruzea, ,,ochi de ametist si comparatia, care sustine idea repetabilitatii existentei umane: ,,Ca ieri sosi bunica si vii acuma tu. ,,Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat apartine liricii traditionaliste prin idilizarea trecutului, a cadrului rural, dar si prin tema timpului trecator, fugit irreparabile tempus.