APARATE ELECTRICE DE PROTECTIE SI REGLAJ

ARGUMENT

Pentru proiectului scris am apelat la cunostintele noi transmise in cadrul modulelor :

Elemente de proiectare
Sisteme si tehnologii de fabricatie
Masini si aparate electrice
Automatizarea sistemelor de actionare electrica
Elemente de comanda numerica
Si nu in ultimul rand la notiunile fundamentale teoretice predate in cadrul disciplinelor ce fac parte
din trunchiul comun . Matematica si Fizica .
Cresterea gradului de complexitate al sistemelor electronice si electrotehnice impuse in
modernizarea structurilor concomitent cu aplicarea interdisciplinara a demeniilor tehnice
specializate au condus la studierea atenta a bibliografiei recomandate pentru realizarea proiectului
conform cuprinsului precizat de catre profesorul indrumator .
Cunoasterea valorilor parametrilor sistemelor si subsistemelor este o conditie obligatorie in
toate etapele utilizarii mijloacelor. Electronice , electrotehnice . Proiectarea , utilizarea ,
mentenanta , acestora avand ca scop cresterea utilizarii acestora , concomitent cu asigurarea
compatibilitatii si fiabilitatii utilizarii acestora in diverse domenii de interes civil.
Utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, a materialelor, instrumentelor de lucru,
acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor au fost elemente
care m-au condus la realizarea proiectului.
Proiectul a fost realizat ca urmare a dezvoltarii unor abilitati practice si creative privind
tipurile de circuite electrice si electronice din instalatiile lectrice de joasa tensiune (<1000 V) in
urma cunoasterii rolului functional al acestora, a modalitatilor de de reprezentare grafica si
simbolica ale elementelor componente in schemele instalatiilor electrice si a documentatiei tehnice
aferente acestora.
Asimilarea unor tehnici de munca individuala, colaborarea in echipa si ierarhic pentru
indeplinirea responsabilitatilor individuale si colective au fost elemente carea au condus la
realizarea la timp a proiectului si la aprecierea sper pozitiva a acestuia de catre profesorul
indrumator.
Urmare a intrarii Romaniei in cadrul Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, economia
romaneasca si in special industria, va cunoaste in viitorul apropiat o dezvoltare la noi dimensiuni,
fapt ce impune si in domeniul aparatelor electrice redimensionarea unor subansamble,
componente si piese, in scopul realizarii unei compatibilitati intre produsele romanesti si cele
similare existente pe piata europeana. In baza acelorasi criterii invatamantul romanesc si
cercetarea vor acorda, probabil, in viitor o noua atentie dezvoltarii microindustriei , fapt neglijat in
ultima perioada de timp, cu toate ca, in domeniu, anterior anului 1989 Romania avea progrese
considerabile in acest sens si dispunea de o baza buna tehnico-materiala.

In conses cu cele aratate mai sus, Ministerul Educatiai si Cercetarii a depus si continuat sa
depuna eforturi sustinute in vederea realizarii, la nivelul liceelor de specialitate, a unei bune
pregatiri a elevilor cursanti, concomitent cu dezvoltarea bazei materiale necesare pregatirii
acestora.
Astfel, in cadrul liceului nostru, prin programul s-au realizat pasi importanti pe linia
perfectionarii bazei materiale a invatamantului, iar prin lucrarile de atestat sustinute de elevii
absolventi ai claselor a-XII-a s-au dezvoltat si perfectionat anumite laturi din cadrul
electrotehnicii.
RELEE

Instalatia de protectie prin relee este formata din totalitatea aparatelor si dispozitivelor
destinate sa asigure deconectarea automata a instalatiei in cazul aparitiei regimului anormal
de functionare sau de avarie (defect), periculos pentru instalatia electrica: In cazul regimurilor
anormale care nu prezinta pericol imediat, protectia semnalizeaza numai aparitia regimului
anormal.Deconectarea instalatie electrice se efectueaza de catre intrerupatoare, care primesc
comanda de declansare de la instalatia de protectie. Se realizeaza separarea partii cu defect de
restul instalatiei (sistemului) electrice, urmarindu-se prin aceasta:-limitarea dezvoltarii
defectului, ce se poate transforma intr-o avarie la nivelul sistemului:-preintampinarea
distrugerii instalatiei in care a aparut defectul:-restabilirea regimului normal de functionare,
asigurand continuitatea in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor.In tara noastra a
avut loc o perfectionare continua a instalatiilor si echipamentelor de protectie, in prezent
fabricandu-se majoritatea echipamentelor necesare. Se cerceteaza noi instalatii de protectie.
care utilizeaza tehnica de calcul si sistemele de achizitie cu microprocesor in instalatiile de
protectie care sunt in curs de asimilare si 1a noi in tara. Acestea permit reducerea timpului de
lucru al protectie si reducerea gabaritului echipamentelor, odata cu cresterea numarului
parametrilor analizati si a fiabilitatii sistemului de protectie pe ansamblu.Se produc relee si
sisteme de protectie la Medias, ICEMENERG, IPA Bucuresti si la diverse firme private din
tara.Pentru a indeplini in bune conditii obiectivele impuse, instalatiile de protectie trebuie sa
satisfaca anumite performante (calitati)

RAPIDITATEA
Protectia trebuie sa actioneze rapid pentru a limita efectele termice ale curentilor de
scurtcircuit, scaderea tensiunii, pierderea stabilitatii sistemului electric. Timpul de lichidare
(eliminare) a unui defect se compune din timpul propriu de lucru al protectie ( =0,020.04
s), timpul de temporizare reglat si timpul de declansare a intreruptorului ( =0,040,06 s).
Pentru protectiile clasice timpul minim de deconectare din momentul aparitiei
scurtcircuitului va fi =0,060,10 s. Aceste valori sunt suficiente pentru instalatiile
electroenergetice.
SELECTIVITATEA
Reprezinta proprietatea unei protectii de a deconecta numai elementul (echipamentul,
tronsonul) pe care a aparut defectul, restul instalatiei (sistemului) ramanand sub

tensiune.Protectia trebuie sa comande declansarea celor mai apropiate intreruptoare de la

locul defectului.
Selectivitatea se poate realiza pe baza de timp (prin temporizari), pe baza de curent sau prin
directionare. In funtie de particularitatile instalatiei si de importanta consumatorului se va
adopta prioritatea intre rapiditate si selectivitate.
De exemplu, in reteaua de joasa tensiune, incepand de la tabloul general din postul
de transformare si pana la ultimul receptor, sunt montate diferite aparate de protectie
(intreruptoare automate cu declansatoare, sigurante fuzibile, relee termice) alese in functie de
cerintele impuse de portiunea respectiva a retelei.
Deoarece curentul de defect parcurge toate elementele serie de pe calea de curent de la sursa
de alimentare (transformator) pana la locul defectului, el poate influenta si alte aparate decat
cele care trebuie sa elimine defectul produs.
De aceea apare necesara corelarea caracteristicilor de protectie pentru asigurarea selectivitatii
protectiei, adica sa functioneze numai aparatul de protectie de pe tronsonul cu defect, restul
instalatiei ramanand sub tensiune.
Selectivitatea se poate asigura prin timpul de actionare (in trepte crescatoare spre sursa) sau
prin valorile curentului de pornire a protectiei (ardere fuzibil).
Selectivitatea intre elementele de protectie in retelele electrice de joasa tensiune se va face
analizand comportarea acestora la suprasarcini si la scurtcircuit. ,
Selectivitatea intre elementele de protectie se va face comparand caracteristicile timp-curent,
astfel incat timpul de prearc al sigurantei din amonte sa fie mai mare decat timpul total al
sigurantei din aval sau timpul de declansare al intretruptorului.
Selectivitatea la scurtcircuit se determina comparand valorile de prearc al sigurantei din
amonte sa fie mai mare decat total al sigurantei din aval sau al aparatului protejat.
Pentru aparatele de protectie se poate calcula pentru curentul limita termic si timpul impus.
Selectivitatea sigurantelor fuzibile poate fi analizata si din punct de vedere al stabilitatii
dinamice a aparatelor de comutatie la scurtcircuit. De exemplu, in ansamblul sigurantacontactor-relee termice, siguranta asigura protectia la scurtcircuit, iar releele termice protectia
la suprasarcina. Curentul limitat (taiat) de siguranta trebuie sa fie suportat de contactor.
Pentru a nu se suda contactele acestuia ele vor fi incercate la .
Functionarea selectiva a protectiei se verifica in mod riguros prin suprapunerea
caracteristicilor de protectie ale dispozitivelor care lucreaza in serie.
Vor rezulta diferente de timp intre timpii de actionare la aceleasi valori ale curentului.
Selectivitatea este asigurata atunci cand diferentele de timp sunt suficiente.
Siguranta

Aceasta presupune actionarea protectiei numai cand este necesar, fara functionari
intempestive, adica atunci cand nu au aparut defecte in instalatia protejata. Siguranta
presupune o protectie bine proiectata (alegerea tipului schemei reglajului si calculul acestuia)
si echipamente cu fiabilitate ridicata. Acestea se pot obtine printr-un grad crescut de integrare,
folosind microprocesoare specializate.

Sensibilitatea
Instalatiile de protectie trebuie sa lucreze (actioneze) la abateri cat mai mici de la valoarea
normala a marimii fizice controlate. Sensibilitatea protctiei se apreciaza prin coeficientul de
sensibilitate, care pentru protectiile maximale de curent se calculeaza cu relatia:
in care: este valoarea minima a curentului de scurtcircuit in momentul actionarii protectiei
pentru un scurtcircuit metalic;
valoarea curentului de pornire al protectiei, corespunzatoare circuitului de forta
(primar) al instalatiei protejate.
Coeficientul de sensibilitate poate lua valori intre 1,22,5, in functie de tipul protectiei si
importanta instalatiei protejate. Atunci cand nu sunt satisfacute conditiile de sensibilitate se
vor utiliza protectii complexe (de distanta, cu filtre)
Pentru a asigura sensibilitatea, releele de protectie trebuie sa consume (absoarba) o putere
redusa pentru actionare.
Independenta de schema de conexiuni
Protectia unei instalatii trebuie astfel proiectata incat sa actioneze corect, independent de
configuratia schemei de conexiuni a sistemului electric la momentul respectiv (de numarul
surselor in functiune si pozitia cuplelor). Corectitudinea functionarii protectiei se asigura
verificand selectivitatea in regim maxim si sensibilitatea in regim minim.
Eficienta economica
Cu toate ca in general costul echipamentelor de protectie este mic in comparatie cu costul
instalatiilor protejate, cheltuielile de investitii si de exploatare vor fi comparate cu daunele
produse in cazul nefunctionarii protectiei. De aceea, nu este indicat sa se faca economii la
acest capitol. Pe langa aceste calitati, la alegerea instalatiilor de protectie se vor mai avea in
vedere: gabaritul, elasticitatea in modificarea caracteristicilor de actionare, tipizarea
(modularea) subansamblelor, invariabiliatea parametrilor reglati si a caracteristicilor
indiferent de conditiile de functionare (vibratii, temperatura variabila, variatia regimului de
functionare al instalatiei protejate). O problema importanta care apare in functionarea
instalatiilor de protectie o constituie saturarea transformatoarelor de masura, care duce la
modificarea formei de unda a semnalului aplicat echipamentelor de protectie, precum si
comportarea acestora la functionarea sistemului protejat in regim deformant si dezechilibrat.
Pentru aceasta se impune constructia unor noi tipuri de traductoare (de curent, de tensiune, de
putere) si utilizarea semnalelor numerice, in cazul transmiterii la distanta a marimilor
controlate. Proiectarea instalatiilor de protectie trebuie sa aiba ca obiectiv pastrarea

continuitatii in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor, chiar in cazul aparitiei unor

defecte in sistem.
RELEE DE PROTECTIE
Parametrii releelor de protectie caracterizeaza releele indiferent de tipul lor constructiv si se
dau in cataloagele (prospectele) firmelor constructoare. Principalii parametri sunt: curentul
nominal, tensiunea nominala, valoarea de actionare (pornire), valoarea de revenire, factorul
de revenire, timpul propriu de actionare, puterea consumata, puterea comandata de contactele
releului, numarul si pozitia normala (inchis, deschis) a contactelor, stabilitatea termica si
dinamica.
Clasificarea releelor se face dupa mai multe criterii:
1) dupa modul de conectare: primare, secundare (montaj indirect);
2) dupa modul de actionare: cu actionarea directa sau indirecta (prin intermediul altor relee
sau dispozitive);
3) dupa principiul de constructie si functionare: electromagnetice de inductie,
magnetoelectrice, electrodinamice, termice, electronice cu componente discrete sau cu
microprocesoare;
4) dupa caracteristica de timp: dependenta sau independenta; 5) dupa forma caracteristicii de
lucru: cerc, elipsa, histerezis, semiplan etc.
RELEELE TERMICE
Releele termice sunt elemente serie de circuit care asigura protectia instalatiilor electrice
impotrriva efectelor pe care le pot produce suprasarcinile de durata ale motoarelor electrice.
Se folosesc relee termice tip TSA cu lamele bimetalice in montaj direct pana la si relee tip
TSAW, in montaj indirect cu transformatoare de curent trifazate. Functionarea corecta a
protectiei este influentata de diferentele care exista intre constantele de timp la incalzire ale
motoarelor electrice protejate si ale releului de protectie, pentru durate diferite ale
suprasarcinii.
Protectia la suprasarcina a motoarelor de importanta deosebita se realizeaza numai cu
ajutorul termistoarelor montate in infasurarile motoarelor. Circuitul de protectie poate fi
prevazut si cu compensare in functie de temeperatura mediului ambiant.
Calculeaza curentul ce trebuie reglat la releul termic, cu relatia:
Se alege curentul de scrviciu (I,) al releului termic astfel incat sa existe relatia:
In functie de curentul de serviciu se alege curentul nominal si tipul releului termic.
Functionarea releelor termice este influentata de tempeatura mediului ambiant. Timpii
de declansare sunt influentati si de starea rece (repaos) sau calda (functionare) in care se afla
motorul protejat. Valorile coeficientului de corectie k, sunt prezentate in tabelul de mai jos

Tempmediului-20-1001035404550Coeficientde corectie0,670,90,930,961,071,11,11,15
Verificarea functionarii la suprasarcina a protectiei cu relee termice se face astfel: se
regleaza la releu curentul rezultat din calcul () si se porneste motorul din stare rece. Dupa ce a
functionat 15 minute se scoate siguranta fuzibila de pe una din faze. Releul trebuie sa
declanseze in cel mult 2 minute. Daca nu declanseaza, se va roti butonul de reglaj spre limita
inferioara pana cand releul declanseaza. Se monteaza siguranta fuzibila, iar dupa pauza
necesara se verifica daca releul nu declanseaza la pornire.
La baza functionarii releelor termice sta modificarea proprietatilor fizice ale corpurilor
datorita incalzirii. Cel mai simplu releu termic consta dintr-un tub de sticla inchis, prevazut cu doi
electrozi, in interiorul tubului gasindu-se mercur. Inchiderea contactului are loc ca urmare a
dilatatiei mercurului, in momentul in care nivelul mercurului aduce in contact electric cei doi
electrozi.
Cele mai raspandite relee termice sunt releele cu bimetal. Dupa modul in care se realizeaza
incalzirea bimetalului se deosebesc relee cu incalzire
directa, indirecta si mixta. La cele cu incalzire directa curentul electric trece prin bimetal,
iar la cele cu incalzire indirecta bimetalul este incalzit de la un rezistor, prin care trece curentul
electric. Releele termice sunt utilizate, in special, la protectia motoarelor electrice impotriva
supracurentilor de durata.

Relee electromagnetice de curent si tensiune

Principalele parti componente ale unui releu elecliomagnelic sunt:
- elementul sensibil ES care transforma semnalul de intrare x (curent, tensiune) intr-un
semnal de alta natura x* necesar functionarii releului (cuplu mecanic activ);
elementul
comparator C realizeaza
compararea
semnalului x* de
la
iesirea
elementului ES cu un semnal prescris xR de aceeasi natura fizica (cuplu mecanic rezistent);
- elementul de executie E realizeaza in functie de rezultatul comparatiei x **, una din valorile
de iesire ale releului ym - neactionat (x* < xR) sau yM actionat (x* > xR).

Relee de curent
Releele de curent tip RC-2 sunt construite ca relee maximale, actionarea acestora
obtinandu-se la cresterea intensitatii curentului peste valoarea reglata IR, conditia de actionare
fiind I > IR.. Elementul sensibil al releelor de curent electromagnetice este un electromagnet format
din circuitul magnetic 1, pe care este amplasata o bobina de curent 2 (numar mic de spire de
diametru corespunzator intensitatii nominale) prevazuta cu priza mediana. Armatura 3 a
electromagnetului este o lamela feromagnetica in forma de Z si care se poale roti in intrefier in
jurul axului lagarului 4. Pe acest ax este fixat dispozitivul de reglare a valorii prescrise a

curentului IR si care este formal dintr-un resort spiral 5, axul 6, scara gradata 7, butonul de
reglare 8. Elementul de comparatie este format din acest dispozitiv si armatura mobila 4 la nivelul
careia se manifesta un cuplu electromagnetic activ Maproportional cu variatiile semnalului de
intrare I, respectiv un cuplu rezistent Mr general prin tensionarea resortului spiral 5 Releul
actioneaza daca este indeplinita conditia:
Ma=ki(NI)2kmIR=MR
Aceste relee sunt prevazute cu un contact normal deschis ND sau cu un contact cu pol
comun, normal deschis - normal inchis ND-C-NI (starea normala a contactelor corespunde bobinei
nealimentate) si care este actionat, la deplasarea armaturii mobile, prin intermediul piesei
electroizolante 9.Pentru extinderea domeniului de utilizare se utilizeaza eclisa 10 care in functie de
politia de montaj permite utilizarea intregii infasurari (In/2) sau numai a unei jumatati (In).
Caracteristica timp-curent a releelor electromagnetice de curent este practic independenta
de curent dupa ce sa depasit pragul de actionare (scaderea timpului de actionare fata de valoarea
de actionare esie de maxim 20 % pentru 3In ). Timpul propriu de actionare este de ta= 0,050,1 s in
functie de curentul nominal In= 0,05200 A iar factorul de revenire arc valorii, kr > 0,85.

Relee de tensiune
Releele electromagnetice de tensiune se construiesc de tip maximal (variantele RT-3, RT3S), cu actionare la valori ale tensiunii U > UR , fie de tip minimal (variantele RT-4, RT-4S) care
actioneaza la valori ale tensiunii U < UR, UR fiind tensiunea reglala. Releele maximale de tensiune
au un contact normal deschis, cele minimale au un contact normal inchis care se deschide atunci
cand este indeplinita conditia de functionare normala U Un, si se inchide atunci cand tensiunea
scade, sub valoarea reglata UR = 0,80,9 Un , semnalizandu-se o situatie anormala de functionare.
Releele de tensiune RT-3S, RT-4S au bobina de tensiune alimentata in curent continuu, tensiunea
aplicata bobinei este obtinuta prin redresarea tensiunii alternative de intrare, pe aceasta cale
obtinandu-se atenuarea vibratiilor armaturii mobile a electromagnetului. Pentru valori mari ale
tensiunii de intrare (linii electrice, motoare de m.t.) releele de tensiune se conecteaza prin
intermediul transformatoarelor de tensiune cu tensiunea secundara standardizata de 100V.

Verificarea scalei unui releu electromagnetic de curent de tip RC-2

Incercarile se efectueaza utilizand montajul:

Ampermetrul se alege corespunzator scalei releului verificat. Pentru fiecare valoare a

curentului reglat IR, se efectueaza urmatoarele operatii:
- se pozitioneaza comutatorul domeniilor de curent pe pozitia 5A si comutatorul domeniilor
de tensiune pe pozitia 0, se verifica pozitia de zero a cursorului trusei de curent si
tensiune TCT, se deschide separatorul S1;
- se fixeaza eclisa 10 corespunzator domeniului de lucru ales, apoi se regleaza curentul
releului IR in domeniul 0,51xIn;
- se actioneaza butonul ANCLANSARE al TCT si se creste intensitatea curentului pana la
actionarea releului Ia , semnalizata de aprinderea lampii de control H;
- se creste in continuare intensitatea curentului, pana la circa 1,2Ia = Is (curent actionare
sigura), apoi se scade curentul pana la obtinerea valorii de revenire Ir inregistrata in
momentul stingerii lampii de control.

Masurarea timpului propriu de actionare al unui releu electromagnetic de curent

Se utilizeaza montajul de la punctul anterior. Timpul propriu se masoara pentru valori ale
intensitatii curentului de: I= 1,53xIR prin bobina releului. Pentru fiecare masurare se fac
urmatoarele operatii:
- se regleaza curentul de actionare al releului la valoarea minima (exemplu 0,5 In);
- se aduce la zero cursorul trusei TCT, se actioneaza butonul ANCLANSARE. si se regleaza
intensitatea curentului prin bobina releului la valoarea de actionare sigura;
- se actioneaza butonul DECLANSARE, se aduce la zero indicatia cronometrului Z3 apoi se
inchide separatorul SI pentru a introduce in circuit elemenlcle de masurare a timpului si de
declansare automata a trusei TCT;
actionand succesiv
butoanele ANCLANSARE
DECLANSARE, se
inregistreaza
timpul ta, corespunzator unui numar de 10 actionari ale releului, dupa care se calculeaza
valoarea medie a timpului propriu de actionare;
- se reiau incercarile pentru noile valori ale curentului I prin bobina fara a se modifica
valoarea curentului reglat IR.
Releele electromagnetice sunt aparate de protectie care asigura protectia la curenti de
scurtcircuit sau la scaderea tensiunii cu actiune instantanee sau temporizata.
Releele electromagnetice pot functiona atat in curent continu cat ai in curent alternativ.
Ele pot fi relee electromagnetice de curent si relee electromagnetice de tensiune.
Releeele electromagnetice mai pot fii:
Releul electromagnetic de curent maxim (RC) este constituit dintr-un electromagnet ,pe
care sunt dispuse bobinele de curent si dintr-un sistem mobil format din armatura de fier, fixata pe
un ax prevazut cu un resort spiral, care asigura cuplul antagonisz.
Releul electromagnetic de timp (RT) este constituit dintr-un electromagnet si un miez de
fier, solidar cu surubul fara sfarsit.
Releul electromagnetic de semnalizare (RdS) are drept scop sa semnalizeze daca protectia
unui anumit circuit a actionat.
Releul electromagnetic intermediar (RI) este folosit pentru a se evita trecerea curentilor
mari prin contactele sensibile ale releelor obisnuite(cum sunt curentii bobinelor de aclansare a
intrerupatoarelor) .
Releele electromagnetice sunt constituite din electromagneti la care atunci cand curentul
prin bobina depaseste o anumita valoare este atrasa armatura mobila aceasta actionand asupra
unor contacte electrice, deci functionarea releelor electromagnetice se bazeaza pe forta de atractie
a elecromagnetului.

Parti componente
1-

resort (arc)

2-

armatura mobila

I-

bobina electromagnetica

K1-contact fix
K2-contact mobil
SIGURANTE FUZIBILE DE JOASA SI INALTA TENSIUNE
Siguranta fuzibila este un aparat de protectie care intrerupe circuitul in care este
conectat, cand curentul electric depaseste un anumit timp o valoare data, prin topirea
unuia sau mai multor elemente fuzibile.
Sigurantele fuzibile se grupeaza in doua clase de functionare, care definesc domeniul de curent pe
care il pot intrerupe:

clasa de functionare g (sigurante de uz general) cuprinde sigurantele ale caror elemente

de inlocuire rezista la actiunea curentilor mai mici sau egali cu curentul lor nominal;
clasa de functionare a (sigurante asociate) cuprinde sigurantele ale caror elemente de
inlocuire rezista la actiunea curentilor mai mici sau egali cu curentul lor nominal si pot
intrerupe in conditii precise toti cureniii de la un anumit multiplu al curentului nominal pana
la capacitatea lor nominala de rupere.

Sigurantele fuzibile sunt aparate cu intrerupere automata, care protejeaza circuitele de

iluminat si de forta impotriva efectelor termice si dinamice produse de curentii de suprasarcina si
scurt-circuit. Sigurantele fuzibile se caracterizeaza printr-o constructie foarte simpla si robusta,
care au incorporato ca element de protectie (fuzibilul) un fir rotund sau o banda conductoare,
montate in serie cu obiectul de protejat. In cazul curentilor de scurtcircuit si la suprasarcini mari ,
metalul din care este confectionat fuzibilul, avand cea mai redusa stabilitate termica din intreg
circuitul, se topeste si intrerupe curentul, realizand protectia.

Procesul deconectarii cu sigurantele fuzibile se compune din urmatoarele faze distincte : a)

incalzirea elementului fuzibil pana la temperatura de topire; b) topirea si vaporizarea elementului
fuzibil; c) aparitia arcului dupa straoungerea spatiului dintre contactele sigurantei; d) stingerea
arcului, care provoaca rupere curentului si deci deconectarea circuitului.

MARI STADARDIZATE PRIVIND PERFORMATELE SIGURANTELOR FUZIBILE

Proprietatile si performantele sigurantelor fuzibile cu mare putere de rupere sint definite
prin urmatorele marimi general acceptate :
1.

curentul nominal al soclului

2.

curentul nominal al elementului fuzibil

3.

tensiunea nominala

4.

felul curentului

5.

frecventa

6.

puterea nominala de rupere

7.

caracteristica timp-curent

8.

curentul limita de topire

9.

factorul de topire

10. caracteristica de limitare

11. tipul constructiv
12. consumul propriu
In continuare ne vom referi la parametri cei mai importanti.
Aptitudinea unei sigurante fuzibile de a intrerupe un anumit curent de scurtcircuit se
exprima astfel :

curentul de rupere (capacitatea de rupere) a sigurantei , indicat prin valoarea maxima a

curentului de scurtcircuit, pe care il poate intrerupe siguranta, in conditii de incercare
precizate de norme, aceasta raminind fara deteriorari ;

puterea de rupere a sigurantei la scurtcircuit se poate determina pentru circuitele de

curent alternativ din relatia :
. Deoarece in baza acestei realtii cele doua
marimi se pot deduce una din alta , este suficient sa se indice numai una dintre ele.

In toate tarile din Europa prin curent de rupere se intelege curentul de scurcircuit de soc
simteric ce s-ar stabili in circuitul dat , in cazul in care siguranta ar fi scoasa din circuit prin
suntare.
Caracateristica timp-curent t=f(I) , reprezentata prin variatia timpului de functionare a
sigurantelor fuzibile in functie de supracurent, se poate exprima in doua variante de caracteristici
temporale :

caracteristica de topire a elementului fuzibil, care exprima dependenta dintre timpul de la

inceputul scurtcircuitului pana in momentul topirii fuzibilului , si valoarea prezumata a
curentului de scurtcircuit , presupus constant ;

caracteristica de intrerupere a elementului fuzibil , care exprima dependenta dintre durata

totala pana la intrerupere si acelasi curent de scurtcircuit prezumat. Durata de ardere a
arcului fiind de ordinul a 5*10 s se neglijeaza si pentru dureate de topire mai mari
ca
, cele doua caracateristici se pot considera practic identice in zona curentilor mici
de scurtcircuit. Din aceasta cauza in prospecte se indica numai caracteristica de topire.

Prin exprimarea curentului de scurtcircuit prezumat, ca multiplu al curentului nominal s-a

reusit reprezentarea printr-o singura curba a tuturor caracteristicilor de protectie a sigurantelor de
aceasi contructie dar de curenti nominali diferiti.
Protectia instalatiilor electrice prin sigurnate fuzibile se face confruntand caracteristica
terminca a obiectului protejat cu caracteristica de protectie a fuzibilului sigurantei.
Caracteristica termica a unui obiect din instalatia electrica este curba care reprezinta
dependenta dintre timpul in cursul caruia temperatura parti celei mai incalzite a obiectului atinge
valoarea limita admisibila si voaloarea suprascurtcircuitului.
Fata de intrerupatoarele obisunuite sigurantele fuzibile cu mare putere de rupere au un
mare avantaj , in sensul ca aceste sigurante pot limita considerabil valoarea unui curent de
scurtcircuit, realizand ruperea acestuia inainte ca el sa fi ajuns la valoarea maxima. Aceasta
aptitudine a sigurantelor fuzibile cu mare putere de rupere se ilustreaza prin caracteristica de
limitare, care reprezinta valoarea de varf atinsa de curentul de scurtcircuit, limitat prin prezenta
sigurantei, in functiede valoarea efectiva a curentului de scurtcircuit prezumat.
EVOLUTIA ELEMENTELOR FUZIBILE SI
SOLUTII CONSTRUCTIVE NOI
Din punct de vedere constructiv , sigurantele se executa deschise, cand arcul electric este
stins in aer liber si inchise, cand arcul este stins intr-un tub din fibra sau portelan inchis la capete
fara sau cu umplutura de nisip.
Pentru a obtine puteri de rupere mari s-a observat ca in timpul arderii firului fuzibil trebuie
sa se reduca la minim cantitatea de vapori metalici. Utilizarea firelor fuzibile de cupru sau argint,
care comparativ cu plumbul au o foarte buna conductivitate electrica si punct de topire ridicat, a
permis marirea densitati de curent in fuzibil si obtinerea unor sectiuni de fire mai reduse ,
reducandu-se columul de metal ce se vaporizeaza in timpul arderi.
Sigurantele fuzibile umplute cu nisip pur si uscat, comparativ cu firele fuzibile in aer , au o
putere de rupere foarte mare, avand in anumite conditii un accentuat efect de limitare a curentilor
de scurtcircuit. Nisipul aglomerat uniform de-a lungul firului fuzibil, manifesta un pternic efect de
racire asupra coloanei de arc; vapori metalici , rezultati din topirea fuzibilului, difuzeaza rapid
printre granulele de nisip, favorizand deionizarea spatiului si astfel arcul se stinge repede fara
inregistrarea unor manifestari violente. In jurul firului fuzibil ia nastere un conglomerat virtos
(omida de nisip sinterizat)in masa caruia sunt ingolbate granule de nisip din imediata apropiere a
firului fuzibil. Contactul firului cu nisipul care are o buna conductivitate termica , permite marirea
densitatii de curent in fuzibil si deci sa se utilizeze fire fuzibile mai subtiri decat ar fi necesar in
cazul firelor in aer liber.
Elementel fuzibile executate din materiale cu punct de topire ridicat (cupru sau argint) , la
suprasarcini mici si de lunga durata solicita intens termic siguranta. Totusi nu se poate renunta la
aceste metale deoarece au o serie de avantaje : firele fuzibile sunt mai subitiri si masa de metal
topit mai mica, crescaind astfel puterea de rupere a sigurantei. Micsorarea solicitarii termice a

elementelor fuzibile din cupru sau argint , la suprasarcini de lunga durata, s-a reusit pe baza
fenomenului denumit efect metalurgic. Este cunoscut ca anumite aliaje eutectice de staniu si
plumb usor fuzibile , daca vin in contact in stare topita cu unele metale greu fuzibile (cupru, argint,
alama), sunt capabile sa le dizolve. Pentru declansarea acestui fenom intr-o siguranta este nevoie
ca pe elementul fuzibil , executat dintr-un metal cu punct de fuziune ridicat, sa se prinda prin lipire
o mica picatura (bobita) dintr-un metal cu punct de fuziune scazut (staniu, eutecticul plumbcadmiu, etc). In momentul cand elementul fuzibil , sub actiunea supracurentului , atinge
temperaturade topire a picaturilor, acetsea se topesc si dizolva metalul elementului fuzibil in
punctul de lipire la temperaturi inferioare temperaturii de topire a elementului. Procesul de difuzare
a metalului picaturii se intensifica o data cu cresterea incalzirii, producandu-se o evolutie in
avalansa. Arcul de intrerupere ia nastere chiar in zona picaturii, unde masa topita contine un aliaj
cu mare rezistivitate si deci unde incalzirea este mai puternica. Acest arc topeste si restul lungimii
elementului fuzibil. Sigurantele cu efect metalurgic au caracteristica de topire inerta (cu intarziere).
SIGURANTE FUZIBILE DE CONSTRUCTIE INDIGENA
Elementele principale ale sigurantelor sunt soclul , patronul (care are incorporat elementul
fuzibil si firul de semnalizare) si capacul (filetat pentru soclu). Pentru curenti de scurtcircuit de
valoare mai redusa se executa sigurante tubulare de 30A si 69A .
Pentru protectia circuitelor la curenti de scurtcircuit mari se executa sigurante fuzibile cu
mare capacitate de rupere , alcatuite din patron (cu doua cutite de contact), fuzibil (cu actiune
rapida si ultrarapida) si suportul (cu furci de contact).
Introducere si scoaterea pantronului din furci se realizeaza prin intermediul unui maner
izolat detasabil. Aceast operatie manuala se face cand prin barele circuitului nu exista curent.
Astfel, se executa sigurante fuzibile cu mare putere de rupere tip MPR, pentru c.a. de 100, 125,
160, 200, 250, 315, 400, 500,630 A si pentru c.c. de 250 si 400 A .

Sigurante fuzibile de 16A .

Sigurante fuzibile de 20A

Sigurante fuzibile de joasa tensiune.

REOSTATUL
Reostatul ajuta la ajustarea rezistentei electrice intr-un circuit. Este un rezistor variabil cu
doua borne. Acestea sunt proiectate pentru a rezista la la curenti si voltaje mari. De regula
aceastea sunt fabricate din sarma cu o rezistenta electrica ridicata infasurata in forma unei bobine
toroidale avand un selector montat pe laterala acestuia. Uneori reostatele sunt fabricate prin
infasurarea sarmei in jurul unui cilindru rezistent la caldura avand un cursor-selector format dintrun anumit numar de ,,degete ce fac constact cu un numar mic din infasurari. ,,Degetel pot fi
mutate d-ea lungul bobinei pentru ai creste sau scade rezistenta electrica. Reostatele , in general
sunt folosite ca rezistoare variabile in loc de potentiometre.