Sunteți pe pagina 1din 2

Ovidiu Brlea, Metoda de cercetare a folclorului, Editura pentru literatura, 1969,

pag.27,28,29,30 si 31.
O etapa importanta in jurul istoriei metodei de culegere se desfasoara intre anii 19061911. Ovid Densusianu,inca din 1904,isi manifesta dezaprobarea fata de cum se culegea
si publica folclorul.Acesta se impotrivi a fi considerat folclorul numai ca un bun
traditionalsi insista asupra rigurozitatii stiintifice a notarii materialului.
Ovidiu Birlea afirma in acest volum ca existent folclorului incepe sa fie tradusa prin
fapte.. Prin folclorul romanesc , acesta incearca sa culeaga si sa introduca in repetate
randuri cantecul popular romanesc.Dar abia Ion Bianu este cel care se va stradui sa se dea
la iveala in colectiile de folclor versurile si melodiile marilor culegatori.
In urma acestei preocupari a lui Bianu pentru muzica populara,partea cea mai
importanta si sentimental a poeziei poporului,dupa caracterizarea lui,in noua lui serie
folclorica <<Din viata poporului roman>>,publicata de Academie,poeziile populare incep
sa fie publicate impreuna cu melodiile lor inca de la primul volum <<Hora din Cartal>>
(1908),dar mai ales cea a lui Gheorghe Fira <<Cantece si doine>>.
Sincretismul poezie-muzica nu este respectat integral,la unii apare chiar sporadic,dar el
e instituit principal ca mod de publicare si culegere a folclorului cantat.
In Romania Antebelica,Pirvescu va culege cel Dintai in 1908 in volumul Hora din
Cartal ",dar transcrierea nu se va resimti de acest privilegiu,deoarece sunt notate sumar,ca
dupa auz ,fara minutiozitatea ce s-ar fi cuvenit si pe care o va promova si la noi Bela
BartoK.
Catre 1930 se contureza o ultima faza in metodologia folcloristicii romanesti.
Promotorul noului curent este muzicologul Constantin Brailoiu vadit influentat de scoala
sociologica a lui D.Gusti.Colaborarea a fost atat de stransa,incat uneori e greu de
delimitat ce anume vine de la Gusti si colaboratorii sai si ce este izvodit de Brailoiu in
cadrul sistemului sociologic de la Bucuresti.
Inca din anul infiintarii arhivei de folclor a Societatii Compozitorilor Romani1928,Brailoiu participa la cercetarea biografica inbtreprinsas de D.Gusti
in Fundu Moldovei pentru ca aceasta colaborare sa se repete in cercetarile ulterioare din
Nerej,Runc,Dragus,Cornova.
Metoda inaugurata de C. Brailoiu poate fi privita ca o sinteza intre principiile si
procedeele folcloristicii anterioare.
Noutatea metodei de culegeredecurge in primul rand din largirea domeniului
folcloristicei.Daca pana aici folcloristica mai cu seama cea muzicala se marginea la o
cercetare morfologica a materialului folcloric dupa criteriile clasice ale filologiei,Brailoiu
extinde investigatia si aupra fenomenelor ca atare,asupra procselor ce se intampla in
formele oralitatii folclorice.
Cercetarea folclorica muzicala va avea drept obiectiv "melodiile si tot ce se poate numi
originea si stilul lor".
O prima grija este respectarea intocmai a autenticului,impunand imprimarea mecanica a
materialului.-sonora,fotografica,etc.
Culegerea propriu-zisa incepe cu gasirea si selectarea sunetelor folclorice determinand
acei informatori tip caracteristici pentru diferitele categorii in care se difrentiaza
localitatea cercetata.

Incheiere: FINALITATEA CERCETARILOR FOLCLORICE


Ovidiu Brlea, Metoda de cercetare a folclorului, Editura pentru literatura, 1969,
pag 191-192
A mai insistat dup mai bine de un secol de folcloristica asupra elurilor pe care trebuie
s le urmreasc cercetarile folclorice ridic din capul locului nedumeriri . Cu toate
acestea istoria folcloristici arat c nu o dat s-a pierdut busola pe drum i cercetatorii au
ancorat la limanuri strine sau ndepartate de cele indicate de itinerar.
Cercetarea folclorica are n vedere n primul rnd nsi cunoaterea domeniului
propriu din nevoia elementar de a ridica voalul de pe o lume necunoscut. Afirmaia n
fond e banal, fiindc orice cercetare tiinific are ca scop exploarea domeniului care i
este afectat. In folcloristica ,aceasta trebuie sa aib rezonane multiple care s fructifice
din toate punctele de vedere n majoritatea covritoare a lucrtorilor cu un profil de
sinteza. Un prim el a cercetarilor tiinifice a fost acela de a ajuta la cunoaterea
propriului popor. La nceput aceasta cunoaterea era orientat pur istoric, cu tendina de
a dezvlui originea neamului i de a verifica pe aceasta cale datele istoriei i filologiei .
Exagerarile nceputului au discreditat n buna msura aceasta orientare care ramane totui
una din sarcinile mari ale disciplinei.
Mai tarziu, ctre anii 1860, sub influena puternica a colii lui Steinthal i Lazarus
,obiectul folcoristicii ca studiere de sinteza s-a deplasat ctre psihologia poporului. Se
urmarea scoaterea n evidena a ceea ce e propriu fiecarui popor ca determinante
psihologice. Din materialul folcoristic se poate descifra, n ultima instan, felul propriu
de a fi, de a gndi al fiecarui popor. In studiul actual al disciplinei mai ramn multe
aspecte pariale de cercetat, unele cu totul indispensabile, nct lucrarile de ultima sinteza
sunt nc sortite a avea un caracter provizoriu.
Dar mai sunt nc pete albe pe harta folclorica, mai greu atrna n cumpana
insuficienta cercetarilor asupra genurilor i speciilor folclorice. La unele s-a abordat
aproape cu exclusivitate repertoriul cum sunt colindele neglijidu-se partea cealalt a
obiceiului, a contextului n care sunt integrate in realitate folclorica vie i asupra
coninutului i a caracteristicilor stilistice.Stagnarea se explic i prin aceea ca
instrumentele indispensabile de lucru nu au fost confecionate sau aduse la un stadiu
mulumitor.
Bibliografia folclorului era doar pariala fra o continuitate a eforturilor iar
tipologiile bibliografice ramsesera doar un deziderat, exceptand ntrucatva catalogul
tiplogical basmelor i snoavelor, alctuit de Adolf Schullerus dupa sistemul Aarne .Abia
ntocmirea acestora, cu profil exhaustiv asupra ceea ce s-a cules pn acum va constitui
baza necesar pentru abordarea monografica a genurilor
i speciilor folclorice in totalitatea problemelor ce se cer rezolvate.
La un nivel superior acestor studii pariale de sinteza se impune determinarea
caracteristicilor proprii ale folclorului . Aici studiile psihologist i sociolizant vor trebui
depite n sensul c accentul ar trebui s cad asupra aspectului estetic. Suma
caracteristicilor stilistice va reprezenta contibuia specific a folcoristicii la conturarea
specificului naional, n concertul celorlalte discipline cu profil naional.