DUE II Curs 9

9.12.2016

ACIUNEA IN ANULARE

Motivele care pot fi invocate in susinerea unei aciuni in anulare:

1. Necompetenta lipsa competentei a UE, a instituiilor sale care nu au o baza
juridica (expresa in tratat, implicita sau poate sa fie dedusa din jurispruden
Curii) pentru a adopta actul respectiv
2. nclcarea unor norme fundamentale de procedura. Exemple din jurispruden:
Nemotivare actului
Motivarea insuficienta sau contradictorie a actului
Lipsa avizelor de la organe, agenii etc.
Lipsa a unei notificri in toate limbile oficiale nainte de publicarea in
Jurnalul Oficial
Exemple de invocri ale acestui motiv care nu au fost acceptate:

PE recursese la o procedura de urgenta, dei pentru actul respectiv nu se justifica urgenta,

Curtea a considerat ca nu era o procedura eseniala si nu a hotrt anularea acestuia.
Alt caz este cnd exista o motivare sumara a actului UE, dar se invoca o practica
constanta si nu mai considerase necesar sa detalieze. Pentru ca puteai gsi si in alta partea
acea motivare pe larg, nu a considerat Curtea ca era un motiv suficient de puternic pentru
anularea actului.
3. nclcarea tratatelor sau a oricror norme de punere in aplicare a acestor tratate
orice tip de nclcare a tratatelor, protocoale, Carta, acorduri internaionale. Nu a
fost luat in considerare motivul de:
a. nclcare a normelor naionale,
b. dificulti de aplicare a actului,
c. nici nclcarea principiului reciprocitii
4. Abuzul de putere motiv des invocat in practica, rar reinut de curte = cnd
realmente constat ca exista abuz = nseamn ca pe baza unor indicii obiective,
pertinente si concordante, actul apare ca fiind adoptat in scopul exclusiv sau cel
puin determinant de a atinge alte obiective dect cele prevzute sau pentru a
eluda o procedura speciala (de exemplu - sunt cazurile de la competenta pentru
ca pot fi mai multe baze legale valabile pentru un act si nu po i alege o baza
legala doar pentru a nu implica PE).
***Curtea a spus ca daca pentru actul respectiv sunt mai multe baze legale ce pot fi
invocate si unul de ele nu poate sa fie justificat, dar celelalte sunt valabile - pentru ca scopul
esenial nu este afectat, el este valabil si nu va fi reinut acest presupus abuz de putere.

DUE II Curs 9
9.12.2016

Este o procedura gratuita, nu trebuie sa plteti o taxa de timbru, dar cel care pierde
trebuie sa restituie cheltuielile de judecata celui care ctig.

Efectele introducerii aciunii in anulare si efectele hotrrii Curii cnd constat ca

actul este nul total sau parial.
Introducerea unei aciuni in anulare nu suspenda automat executarea actului
atacat. Curtea poate decide suspendarea executrii, dar poate sa decid i ca
nu trebuie suspendat, dar suspendarea nu are loc automat trebuie sa spun
Curtea daca se justifica.
nainte de hotrre, actul se bucura de prezumia de validitate (jurispruden).
In cazul in care Curtea gsete ntemeiata aciunea, declara actul nul si
neavenit astfel nct actul dispare din ordinea juridica a UE ex tunc, de la
momentul intrrii in vigoare. Cnd are loc acest lucru, prile sunt repuse in
situaia anterioara adoptrii actului.
Anularea poate sa fie totala sau pariala (numai nite articole, de exemplu)

Retroactivitatea Curtea poate decide in funcie de detaliile cazului sa limiteze doar

pentru viitor efectele hotrrii sale, deci sa l anuleze ex nunc, din momentul hotrrii, nu si
retroactiv.
De asemenea, Curtea poate sa menin actul in vigoare pana cnd este nlocuit de
un nou act, acest lucru se ntmpla cnd particularii sunt prejudiciai cnd Curtea poate
decide ca actul sa rmn in vigoare pana la adoptarea unui act nou.
Executarea hotrrii instituia emitenta trebuie sa ia masurile necesare pentru
punerea in aplicare a hotrrii sa refac actul total/parial.

Interes direct si individual si ce nseamn act normativ

Problema cea mai are cu art. 263 este ca in ce privete actele care sunt adoptate de
particulari nu este foarte clar.
Aciunea in anulare si la cine o poate invoca titularii superprivilegiai (SM si
triunghiul instituional) care nu trebuie sa demonstreze vreun interes pentru atacarea actului,
apoi cei semiprivilegiai care trebuie sa demonstreze ca afecteaz prerogativele lor, apoi sunt
cei neprivilegiai.

SCHEME

Acte derivate
1. Acte de baza:
a. Actele legislative (PE + Consiliu in procedura legislativa ordinara, PE cu
participare Consiliului sau invers in procedurile legislative speciale)
2

DUE II Curs 9
9.12.2016

n DUE se numesc acte legislative doar cele adoptate n procedura legislativ ordinar
sau special hotrrea Curii din 1992 care definete actele legislative ca acele acte care se
adreseaz in termeni generali si abstracte, dar acum T-18/10 a oferit o noua interpretare.
i)
ii)
iii)
b.

Regulamente legislative (RL)

Decizii legislative (DeL)
Directive legislative (DiL)

Actele delegate nelegislative sunt adoptate de Comisie (90% din cazuri)

+ Consiliul in domeniul PESC nu pot exista ele singure, sunt raportate la
cele legislative adaug sau modifica elemente neeseniale ale actelor
legislative:
i)
Regulamente delegate
ii)
Decizii delegate
iii)
Directive delegate

2. Acte de punere in aplicare (nelegislative/de executare) - se pun in aplicare actele de

baza
a. Supranaional acte de punere in aplicare adoptate de Comisie:
i)
Regulament de punere in aplicare (RE)
ii)
Decizie de punere in aplicare (DeE)
iii)
Directiva de executare (DiE)
b. National emitenii lor sunt SM prin parlament si guvern = acte na ionale
care pot sa pun in aplicare in doua feluri actele UE
i)
Transpunere pentru directive
ii)
Implementare pentru decizii si regulamente
DiE + acte de punere in aplicare naionale (transpunere)
R si De - acte naionale de implementare

Art. 263 TFUE schema generala

I. Actele
1. Acte legislative (Consiliu +PE)
2. Acte (nelegislative) obligatorii din punct de vedere juridic (deci nu pot fi atacate avize
si recomandri) adoptate de:
a. Consiliu
b. Comisie
c. BCE
3. Acte (nelegislative) adoptate de:
a. PE
b. CE
c. Agenii, organe, oficii ale UE menite sa produc efecte juridice fata de teri.

II. Cine poate ataca?

3

DUE II Curs 9
9.12.2016

1. Titulari superprivilegiai SM + triunghi instituional

2. Titulari semiprivilegiai -BCE, Curtea de conturi, Comitetul Regiunilor
3. Titulari neprivilegiai PF/PJ
III. Motivele
1.
2.
3.
4.

Necompetenta
nclcarea procedurilor eseniale
nclcare trate sau norme depunere in aplicare a lor
Abuz de putere
IV. Condiiile

1. Superprivilegiai nu exista condiii, nu trebuie sa demonstreze interesul, este cea mai

nerestrictiva situaie
2. Semiprivilegiai condiia sa demonstreze ca salvgardeaz prerogativele
3. Neprivilegiai:
a. Actul sa ii fie destinat
b. Actul sa nu ii fie destinat/acte nedestinate, dar care l privesc direct si
individual condiii cumulative
c. Acte normative (nedestinate), dar in care am un interes direct

Actele care pot fi atacate de PF/PJ

1. Actul sa ii fie destinat/ acte destinate autorului aciunii care este
resortisantul reclamant
Acte care sunt destinate, deci pot fi doar acte individual, deci in principiu - decizii,
uneori si directive. Avem cinci categorii:
i.
ii.
iii.
iv.

Decizii legislative
Decizii delegate
Decizii de executare/de punere in aplicare
Acte nelegislative destinate obligatorii adoptate de BCE
pentru ca actele Consiliul sau Comisie sunt acoperite la
punctele anterioare
v. Actele nelegislative destinate resortisantului adoptate de
PE, CE, organe, oficii, agenii destinate sa produc efecte
juridice fata de teri

2. Actul sa nu ii fie destinat/acte nedestinate, dar care l privesc direct si

individual condiii cumulative.
a. Individual - potrivit jurisprudenei Curii, pentru ca actul sa privesc
individual o alta persoana fizica sau juridica dect destinatarul,
trebuie sa actul sa ii aduc atingere in considerarea a doua elemente:
i. Calitati specifice sau
ii. In considerarea unor situaii care caracterizeaz
persoana respectiva in raport cu orice alta persoana, deci
o individualizeaz in mod analog destinatarului.
4

DUE II Curs 9
9.12.2016

b. Direct - potrivit Curii, ca sa fi afectate in mod direct trebuie sa fie

afectat in mod direct situaia resortisantului si sa nu existe marja
de discreie, adic sa nu existe putere de apreciere pentru
destinatarul actului, adic destinatarii trebuie sa aplice actul
automat, fr acte intermediare.
Actele care pot fi atacate sunt fie generale, fie individuale. Sunt regulamente, decizii
care se adreseaz unor destinatari, nu sunt destinatar, dar m afecteaz direct si e ca si cum as
fi destinatar.
Hotrre a Tribunalului T-18/10 prin care se spune urmtorul lucru doar cu privire
la actele legislative trebuie sa demonstreze resortisanii afectarea in mod direct si individual.
Trei elemente:

Acte generale
Acte individuale dar care m afecteaz direct si individual
Interesul direct si individuale trebuie demonstrat doar in actele legislative.
Deci in aceasta ipoteza avem:
i.
ii.

Regulamentele legislative care sunt generale prin definiie

Decizii legislative care nu ii sunt destinate, dar care te privesc direct si
individual

3. Acte normative (nedestinate), dar in care am un interes direct deci nu

sunt individuale - cuvntul normativ nu este definit nicieri in tratate doua
condiii:
a. Sa demonstrezi ca te privesc direct
b. Actele sa nu necesite masuri de punere in aplicare
T-18/10 potrivit jurisprudenei Curii, actele normative nedefinite nicieri sunt orice
act cu aplicare generala cu excepia actelor legislative. n 1962 actele legislative erau
considerate cele cu aplicabilitate general si cu formulare abstract, astzi aflam ca poate sa aib
formulare generala, fr sa fie legislativ.
Actele la acesta ipoteza:
i.

ii.
iii.

Regulamente delegate adoptate de Comisiei si care nu necesita

masuri de executare, deci nu au nevoie de implementare prin acte
naionale este general, nu are nevoie de executare, nu este legislativ
Regulamentul de executare/de punere in aplicare adoptat fie de
Comisie, fie de Consiliu in domeniul PESC
Acte generale adoptate de:
BCE (numai cele obligatorii)
PE, CE, agenii, oficii, organe (daca sunt menite sa produc
efecte juridice fata de teri)