Sunteți pe pagina 1din 11

1.Etica-filosofie i tiin a moralei.Noiuni i concepte.

nc din antichitate Etica s-a conturat ca ramura a filosofiei, treptat constituindu-se un


domeniu de studiu: cu valori, norme, principii si idealuri morale. Ea apare i ca o stiin, al carei
caracter social a fost evideniat nca n scrierile lui Platon i Aristotel.
Aristotel, a creat adjectivul ,,etic , pentru a evedenia o clas de caliti umane, numite virtui
etice. Aceste virtui sunt caracteristici ale temperamentului omului- ele mai sunt numite caliti
spirituale.
Virtuile se clasific n:
-reacii ale corpului (ex: frica);
- reacii ale minii (ex: memoria);
- reacii ale caracterului (ex: drnicia, curajul, cumptarea);
Cu scopul de a reliefia totalitatea calitilor spirituale, Aristotel, introduce noiunea de etic.
Cicero marele filozof al Romei antice, a creat noiunea de moralis (morav, obicei, caracter).
Cicero scria despre filozofia moral nelegnd prin ea aceeai sfer a cunoaterii pe care
Aristotel o numea etic.
n perioada elenistic se cristalizeaz dou curente etice majore, care vor influena ndeosebi
filosofia clasic: -epicurianismul (hedonismul), pentru care scopul fundamental al omului
este fericirea;- stoicismul, pentru care omul nu poate urmri alt el n via, dect virtutea, sau
practica datoriei.
Cele dou curente filosofice medievale, patristica i scolastica, dezvolt o nou moral, la
baza creia stau perceptele cretine.
Epoca modern cunoate o mare varietate de interpretri ale moralei.
Unele se nscriu n continuarea concepiilor religioase, unele l redescoper pe Platon,
altele interpreteaz morala de pe poziii psihilogice sau biologice.
n epoca modern se manifest dou curente, raionalismul i empirismul .
Descartes relev ideile etice spre un raionalism extrem ( bazate pe cunoaterea adevrului)
Spinoza - pe cunoaterea lui Dumnezeu,
Hume i Locke deduc regulile morale din experien i obinuin.
Etica ca filozofie, studiaz morala ca pe una din cele mai importante laturi ale existenei
umane i sociale. n acelai timp etica este i o disciplin tiinific, deoarece n cadrul ei sunt
elucidate dou grupe de probleme.
Dou grupe de probleme ale eticii: 1. probleme teoretice propriu-zise ce se refer la natura i
esena moralei. 2. probleme ce in de modul n care ar trebui s procedeze omul, dup ce principii
i norme s se conduc n via.

n sistemul eticii se elucideaz astfel de domenii precum:


-axiologia etic, studiaz problemele binelui i a rului.
-deontologia etic, studiaz problemele datoriei
-fenomenologia etic, studiaz morala unei societai sub aspect sociologic i istoric .
Pentru a se constitui, o tiin are nevoie de anumite metode de
cercetare care s duc la rezultate adecvate.
Etica este o tiin teoretica, a moralei, avand metode specifice de
cercetare si principii dupa care actiunea uman are a se ghida. Ea are
o funcie de informare si descriere a realitatii / experientei morale;
elaborarea unei imagini teoretice globale pe baza explicatiei logice.

12. Comunicarea nonverbal


Se realizeaz prin intermediul mijloacelor nonverbale, printre acestea, fiind corpul uman,
spaiul sau teritoriul i imaginea. Informaiile sunt codificate i transmise printr-o diversitate de
semne legate direct de postura, micarea, gesturile, mimica, nfiarea partenerilor.
Din punct de vedere ontogenetic, comunicarea nonverbal este precoce comunicrii verbale i se
bazeaz n mare msur pe elemente nnscute: diverse comportamente expresive primare ale
afectelor i emoiilor, dar i nvare, la nceput imitativ.
Kinetica
Aceast disciplin a comunicrii nonverbale studiaz ansamblul semnelor comportamentale
emise n mod natural sau cultural; ea a aplicat metodele lingvisticii structurale sistemelor de
gesturi, fr a le disocia de interaciunea verbal.
Limbajul corpului contribuie la comunicarea nonverbal prin expresia feei, micarea corpului
(forma, poziia lui), comunicarea tactil i prin mbrcminte.
Expresia feei
Comunicarea prin expresia feei include mimica, zmbetul i privirea.
Mimica n dicionarul limbii romne, mimica este definit ca fiind arta de exprimare a
gndurilor i sentimentelor prin gesturi sau prin modificarea expresiei feei, ansamblu de gesturi
i de modificri ale fizionomiei care nsoete sau nlocuiete limbajul verbal. Modul n care
privim i suntem privii are legtur cu nevoile noastre de aprobare, de acceptare, de ncredere n
sine i prietenie. n legtura cu privirea, se studiaz contactul vizual, expresia facial.
Contactul vizual este probabil, cel mai important indiciu nonverbal. Multe dintre aprecierile
noastre incontiente despre alte persoane se bazeaz pe durata i tipul contactului vizual pe care

l avem cu acestea. Cu ct contactul vizual dureaz mai mult cu cineva, cu att ne vom simi mai
apropiai de acea persoan. Evitm contactul vizual cu o persoan care ne displace i dac avem
contact vizual, adoptm o privire lipsit de emoie dect prietenoas. Diferena dintre cele dou
genuri de priviri apare din ct de larg sunt deschii ochii i ct de mult se pot mica muchii din
jurul ochilor.
|Contactul vizual are patru funcii importante n comunicare: reglarea fluxului conversaiei,
furnizarea de feed-back vorbitorului despre ceea ce a comunicat, exprimarea emoiilor i
informarea ambilor participani despre natura relaiei lor.
Cnd este folosit pentru reglarea fluxului conversaiei, contactul vizual este unul dintre cele mai
importante semnale. Atunci cnd ncepem o conversaie deseori ne uitm la acea persoan pentru
a stabili contactul vizual, cnd dorim s spunem ceva ateptm pn persoana care vorbete se
uit la noi iar cnd ncheim o remarc, ne uitm la cellalt pentru a-i spune c este rndul lui.
Cnd se dorete prin contactul vizual transmiterea feed-back-ului, ntreruperea acestuia poate
avea un efect neplcut. S-a constatat c n timpul unei conversaii, dac nu exist contact vizual,
emitentul are senzaia c destinatarul nu este atent la mesajul su. Persoanele care au nevoie de
aprobare stabilesc un contact vizual mai prelungit dect altele.
Exist dou modaliti prin care contactul vizual ne poate exprima emoiile. Una este simpla
stabilire a contactului vizual. Aa cum am menionat anterior, dac privim o persoan care ne
este simpatic, muchii ochilor sunt mult mai relaxai i ochii nu sunt att de larg deschii. Alte
semnale, precum frecvena cu care clipim sau poziia sprncenelor, pot indica i sentimente.
Expresiile faciale se pot modifca foarte rapid. Exist, n principiu apte grupuri principale de
expresii faciale, dei fiecare grup are mai multe variaii. Acestea sunt: fericirea, surpriza, teama,
tristeea, furia, curiozitatea i dezgustul/dispreul.
Zmbetul este considerat o expresie facial. Este un gest capabil s exprime o gam larg de
informaii, de la plcere, bucurie, satisfacie, jen.
Micarea corpului
Corpul comunic prin gesturi, poziia i modul de micare al acestuia, atingere i mbrcminte.
Gesturile sunt, de asemenea, o modalitate de comunicare de informaii suplimentare. De cele mai
multe ori utilizm gesturile deliberat, pentru a sprijini i evidenia ceea ce spunem. Uneori ns,
utilizm gesturi fr s ne dm seama c ne trdeaz, le facem fr vreo intenie. Semnale cum ar
fi btaia nervoas din picior sau minile neastmprate i comunic interlocutorului nostru cum
ne simim, fr s ne dm seama. Multe din gesturile pe care le utilizm sunt nvate datorit
interaciunilor specifice culturii n care trim, acestea nsoesc, mai mult sau mai puin, limbajul
i interaciunea social n societatea n care evolum. Poziia i gesturile sunt utilizate ntr-o
conversaie pentru a reflecta ceea ce ne spune interlocutorul: ascultorul tinde s fac gesturi mai
puin ample dect vorbitorul, dar le face. Acestea, mpreun cu ecoul poziional pe care l
prezint multe persoane, imitnd poziia celui cu care comunic, alctuiesc un semn de atenie i
empatie fa de emitent.

Poziia corpului stnd n picioare sau jos poate indica starea n care se afl un individ i
poate fi utilizat ca o metod de comunicare. Postura corpului ne ofer informaii despre
atitudine, emoii, grad de curtoazie, cldur sufleteasc.
O persoan dominant tinde s in capul nclinat n sus, iar cea supus n jos. n general,
aplecarea corpului n fa semnific interesul fa de interlocutor, dar uneori i nelinite i
preocupare. Poziia relaxat, nclinat pe scaun spre spate, poate indica detaare, plictiseal sau
autoncredere excesiv i aprare la cei ce consider c au un statut superior interlocutorului.
Comunicarea tactil
Un canal important al comunicrii nonverbale l reprezint comunicarea prin atingere. Din punct
de vedere ontogenetic, comunicarea tactil poate fi circumscris vieii intrauterine cnd ftul
recepioneaz vibraiile inimii mamei. Ea se dezvolt nc din primele momente de via ale
copilului, din modul n care acesta este atins de mam, mai ales n momentele de alptare i de
ntreinere a igienei corpor
Autoatingerea
Pe lng atingerile implicate n interaciunea uman, individul dezvolt i comportamente de
autoatingere, care se obiectiveaz n particulariti nervoase cum ar fi: rosul unghiilor, jupuirea
pielielor, rsucirea unui fir de pr.

14. Etica de serviciu.Coduri de etica profesionala


Un adevarat profesionist adera la principiile acestui cod de etica care demonstreaza respect profesiei, colegilor, clientilor,
audientei si societatii n general.
1. Firma trebuie sa fie n profit
Complet Design este angajata n a-si conduce activitatile si a-si urmari interesele ntr-o maniera legala si etica. Politica firmei este de a
responsabila. Complet Design considera ca reputatia sa excelenta contribuie la succesul sau n afaceri.
2. Relatiile cu clientii si partenerii de afaceri
Complet Design va aborda cu corectitudine toate tranzactiile cu partenerii sai de afaceri. Grupul nu va oferi clientilor,
potentialilor clienti sau oricaror reprezentanti ai acestora nici o recompensa sau beneficiu care contravine legilor n vigoare sau
practicilor de afaceri rezonabile si general acceptate. Clientii vor fi tratati onest si echitabil si ntr-o maniera care sa le respecte
independenta. Niciodata Complet Design nu va face rau intentionat vreunui client. Aceasta implica folosirea oricarei proceduri sau
tehnologii cunoscute cu rezultat n defavoarea clientului.
3. Valori si idei
Trebuie sa promovam si sa crestem valoarea marcii Complet Design.
Trebuie sa tratam clientii si colaboratorii cu demnitate, profesionalism si responsabilitate.
Complet Design este constienta ca:
3.1 Prioritatea principala este clientul si nu interesul personal;
3.2 Compententa. Trebuie sa fim competenti n lucrarile noastre, si trebuie sa dam clientilor nostri lucrari
competitive.
3.3 Trebuie sa fim onesti n prezentarile noastre, n prezentarea aptitudinilor, serviciilor si potentialului de
lucru. Niciodata Complet Design nu-si va prezenta n mod fals abilitatile, educatia, antrenamentul /
priceperea, standardele de performanta, certificarile, afilierile, inventarul tehnic sau experienta celorlalti.
3.4 Implicarea sociala. Prin munca noastra trebuie sa ridicam nivelul vietii.
3.5 Dezvoltarea profesionala.
3.5.1 Trebuie sa fim ntr-o continua dezvoltare si ntotdeauna avem ceva de nvatat.
3.5.2 Trebuie sa i ncurajam si pe altii (chiar si pe concurenta) sa se dezvolte si sa nvete tehnologii noi.

3.5.3 Fiecare profesionist trebuie respectat n aria sa de competenta.


3.6 Niciodata Complet Design nu va reprezenta fals continutul site-ului clientului. Aceasta include
practicarea aceleiasi versiuni de pagini web la diferiti clienti exceptnd informatia modificata intentionat
pentru a raspunde specificarilor si nevoilor clientului.
4. Pretentiile Complet Design
Niciodata Complet Design nu va avea pretentii exagerate peste puterea clientului. Aceasta include
practicarea sau acceptarea unui numar prea mare de clienti. Aceasta de asemenea implica si faptul ca
rezultatele ar putea fi obtinute ntr-un interval de timp prea mic, n comparatie cu cantitatea mare de
munca care se impune proiectului.
5. Conflictele de interese
Pentru ca Complet Design sa lucreze ntr-o maniera corecta si deschisa, este important ca fiecare
angajat sau colaborator sa evite orice situatie sau interes care ar putea interfera cu propriul discernamnt
referitor la responsabilitatile pe care le are fata de Complet Design, fata de alti angajati, fata de clienti,
furnizori si alti parteneri. De exemplu, un conflict de interese se poate naste cnd un angajat sau un
colaborator (a) are un interes financiar care i-ar putea afecta discernamntul, (b) obtine un cstig
personal prin accesul la informatii confidentiale.
6. Practicile referitoare la locul de munca
Toate activitatile Complet Design trebuie sa fie conduse cu respectarea drepturilor omului, a sanatatii, a
sigurantei angajatilor precum si a bunastarii comunitatilor locale n care firma activeaza. Niciodata
Complet Design si nici un colaborator al sau nu vor tolera munca fortata, discriminarea culturala, etnica
sau sexuala, sau abuzul fizic, psihic, sexual sau verbal.
7. Responsabilitatea conducerii si a angajatilor
Asociatii Complet Design raspund de comunicarea spiritului si literei acestui Cod de Etica n cadrul
organizatiilor lor.
Acest Cod de Etica a fost adoptat de Consiliul Asociatilor, singurul n masura sa aprobe amendamente
sau derogari.

13. Cultura Organizationala. Cultura exteriorului ,tinuta de protocol.


DEFINIREA CONCEPTULUI DE CULTURA ORGANIZAIONAL
Cultura organizaional este considerat a fi fora invizibil din spatele lucrurilor
uor observabile i tangibile dintr-o firm, este energia social ce determin
oamenii s acioneze. Putem compara cultura organizaional a unei firme cu
personalitatea unui individ care ntrunete o serie de aspecte vizibile i mai puin
vizibile, dar care furnizeaz viziunea, sensul, direcia i energia necesare pentru
evoluie. ntr-o firm, cultura organizaional ne ajut s nelegem diferenele ce
apar ntre ceea ce este declarat nmod formal, oficial de ctre manageri i ceea ce
se ntmpl efectiv n cadrul acesteia. Prin intermediul culturii organizaionale
diferitele reguli, proceduri, afirmaii, declaraii sau decizii sunt interpretate i,
ntr-o anumit msur, chiar aplicate. Mai mult, dincolo de elementele cu caracter
formal ce ncearc s stabileasc n mod centralizat o anumit atitudine i
comportament pentru membrii organizaiei, cultura organizaional creeaz i
dezvolt ea nsi anumite modele comportamentale care pot fi sau nu n
consonan cu versiunile oficiale. De cele mai multe ori, o mare par te dintre

elementele ce formeaz cultura organizaional sunt intangibile, nescrise,dar cu


o putere de influenare deosebit de mare.

Cultura exteriorului. inuta de protocol.


Definirea culturii drept o axiologie a educaiei ine de caracterul dublu-unitar al
culturii:obiectiv i subiectiv. "Omul nu este, ci devine o fiin cultural. Conform
lui Al.Tnase ,coninuturile pe care le include fiecare din factorii subiectivi i
obiectivi ai culturii sunt:
a)obiectiv- totalitatea complexului de obiective pe care omul le creeaz, le
transform i umanizeaz - creaii de limb, de literatur, de art, de tiin i
moral, de politic i de drept etc. - datorit crora se ridic deasupra strii
naturale. Este o lume proprie omului;
b)subiectiv- aciunea i efectul de cultivare a corpului i spiritului.Cea mai simpl
definiie a culturii , se rezum la activitatea uman de creare a valorilor.
Pedagogia se nscrie n axiologia culturii datorit faptului c ea constituie acel
domeniu de activitate uman care este prin definiie un domeniu de creare a
valorilor umane. Privit din acest unghi de vedere, cultura este o axiologie a
educaiei, cci elevul (educatul) nu nsuete doar valori create de omenire, ci,
nsuindu-le, i creeaz propriile cunotine, competene, atitudini, care, pe de
o parte, ele nsele sunt nite valori, iar pe de alt parte, constituie
mecanismele poteniale de creare a noi valori obiectualitate n tiin, literatur,
art etc. Scopul principal al activitii educaionale const n formarea
personalitii umane, deci este o activitate de cultivare.
Cei 7 ani de acas i instruirea primit pin n gimnaziu inclusiv, formeaz o
etap pregtitoare pentru asimilarea culturii.Cultura se absoarbe, citeodat, nainte
chiar de a nva gramatica.Cultura reprezint o motenire ce se transmite cu
ajutorul codurilor de comunicare specifice,cum sunt gesturile ori cuvintele, scrisul
i artele, mass-media (presa, radioul, televiziunea), mediainteractiv (telefonul). In
acelai fel se transmit gesturile, ritualurile, cunotinele teoretice, normele
abstracte, religia. Cultura poate fi nsuit prin diverse forme ale memoriei
subiective (reflexe,cuvinte, imagini), dar i prin intermediul memoriei obiective
(obiecte, peisaje, cri, numere, reguli).

Imbrcmintea. O atenie deosebit necesit s acordm i modului de a ne


mbrca. alegerea unei vestimentaii adecvate unor cazuri speciale, mbrcmintea
curat, plcut i n nici un caz iptoare, deoarece, cat nu ar fi de straniu, dar cel
mai mic neajuns privind exteriorul v poate afecta imaginea de businessman serios.
Doamnelor li se recomand s evite fustele prea scurte i bluzele prea decoltate.
Aroma. Joac un rol deosebit de important, deoarece chiar de la nceput i permite
interlocutorului s-i creeze o anumit impresie despre dvs. Mirosul care trebuie s
predomine este cel de curenie, indiferent de anotimp i vremea de afar, ns
multe persoane nu respect aceast condiie simpl, dar foarte important. Pentru
ntilnirile de afaceri evitai parfumurile cu arome dulcii sau izbitoare i n nici un
caz nu folosii prea mult parfum.
Inclmintea,detaliu puin nsemnat, la prima vedere, necesit o atenie maxim
din partea fiecruia, fiindc atrage atenia persoanelor cu care lucrai. Inclmintea
trebuie s fie curat n orice circumstane, deoarece aceasta va demonstra celor din
jur c suntei stpin pe orice situaie. Pentru a evita situaiile neplcute pe vreme
urit, v recomandm s avei la ndemin cele necesare pentru curarea
nclmintei.

20.Arta valorizare estetic a lumii


Estetica- este un domeniu al filosofiei care are ca obiectiv principal analizarea
frumosului n sens larg. Demersul esteticii are n vedere conceptualizarea
frumosului artificial - creaia uman, dar i conceptualizarea frumosului natural ca
de exemplu- un peisaj, un apus de soare. Din aceast descriere se observ c
estetica are un domeniu de interes mult mai larg dect filosofia artei, aceasta din
urm rezumndu-se la analiza artei - deci a obiectelor create de om.
Atitudinea estetic- ine de ceea ce se numete neatenia la via a spus Tudor
Vianu, ceea ce ar insemna sa ne degajam de tot ce ne-ar incurca sa ne simtim bine,
intr-un anumit moment, sa cunoastem a trai clipa, si sa fim atenti la ceea ce se
poate intimpla la moment!
Arta- este n esen cea mai profund expresie a creativitii umane. ntr-un sens
larg, termenul art desemneaz orice activitate, care se bazeaz pe cunotine,
exerciiu, percepie, imaginaie i intuiie. ntr-un sens mai strict, se adauga la cele
de sus lipsa de funcionalitate (practic), cunoatere, estetic.
Originea i conceptul frumosului, raportul artei cu frumosul, raportul dintre
obiect i subiect n experiena frumosului i relevana frumosului reprezint, n

continuare, aspecte decisive pentru deducerea i definirea oricrei critici a


frumosului i a oricrei tiine a experienei frumosului n art.
Martor al acestui impas al contiinei reflexive a artelor, esteticianul sau
filosoful contemporan gsete o necesitate evident n a retrasa cartografia cea mai
probabil a domeniului specific frumosului, care e arta, i a tiinei specifice artei,
care e estetica.
Astfel, frumosul se determin pe sine ca rsfrngere sau reflectare sensibil a
ideii. Ceea ce la Kant rmne doar jocul armonios al unor faculti, devine la
Hegel moment al adevrului frumosului i al destinului nescris al spiritului: Fiind
egale n coninut, arta, religia i filosofia se deosebesc numai prin formele prin
care ele nfieaz contiinei obiectul lor, adic absolutul.

21. Frumosul si oribilul.


Estetic - tiin care studiaz legile i categoriile artei, considerat ca forma cea
mai nalt de creare i de receptare a frumosului; ansamblu de probleme privitoare
la esena artei, la raporturile ei cu realitatea, la metoda creaiei artistice, la criteriile
i genurile artei. Frumosul reprezint un fenomen complex deosebit de fluid si
prin urmare greu de definit.
Ceea ce este frumosul pentru noi astazi, elenii numeau Kaln, iar latinii
pulchrum. Acest ultim termen a disparut n latina renascentist, lasnd locul unui
cuvnt nou bellum (de la bonum, diminutivat bonellum, abreviat bellum)
devenit n italian bello, n francez beau, iar n engleza beautiful. n romn sa pastrat termenul frumos n care se recunoaste usor latinescul formosus. n orice
caz, ceea ce este important este faptul c si-n limbile vechi si-n cele actuale sunt si
substantive si adjective derivate din acceasi rdcin: Kalls si Kalon, pulchritudo
si pulcher, bellezza si bello, frumusete si frumos. De asemenea, se stie c grecii
utilizau adjectivul substantivat t Kalon pentru frumusete, iar Kalls l-au pstrat
pentru notiunea abstract, pentru frumos.
Modurile de existent ale frumosului sunt, fireste, multiple. Dou sunt ns
domeniile unde se manifest cu deosebit pregnant: n natur si n art. S-au
constituit astfel, dou concepte distincte, ndelung discutate: conceptul de frumos
natural si conceptul de frumos artistic. Frumosul este totdeauna perceput n cadrul
relatiei dintre cel ce constientizeaz si ceea ce este contemplat si considerat de
respectiva persoan ca fiind frumos. Perceperea frumosului este strns legat de
particularittile psihice, mentale si spirituale ale fiintei respecive.

n cultura antichittii, cnd valorile spirituale erau concepute si apreciate


sincretic, frumosul este contopit n mod frecvent cu binele, adevrul, armonia si
utilul. Iar aceste valori treceau reciproc una peste alta. nteleptul Platon considera
frumosul, armonia, adevrul si binele ntr-o nencetat fuziune.
Frumosul in gindirea lui Kant
Kant si-a elaborat estetica pornind de la pozitia pe care o ocupa frumosul si arta
derivate din facultatea de judecare, o facultate mediatoare ntre intelect si ratiune.
n cadrul acestei estetici, frumosul ne place pur si simplu, nu prin impresia
simturilor, nici prin concept. Frumosul este descris prin determinantii judectii:
calitativ, frumosul este obiectul unei satisfactii fr nici un interes;
cantitativ, este universal valabil;
ca relatie, reprezint o finalitate subiectiv;
ca modalitate, este necesar ca obiect al unei satisfactii generale.

Oribilul (uritul) in raport cu frumosul


n fond, Frumosul i Urtul sunt cei doi frai gemeni creai de mama Viata. Este
meritul enormei sensibiliti a marilor artiti, exceleni cunosctori ai sufletului
uman s-a descoperit o complexitate a Urtului mai bogat dect se credea, reuind
s transfigureze artistic i s dea form unei vaste imagerii a Urtului
diformitii, dizgraiosului, vulgaritii, hidoeniei, grosolanului, neruinatului,
putredului, criminalului, vrjitorescului, diabolicului, abominabilului, obscenului,
mravului, terifiantului, monstruosului, etc.
Tocmai aceast atracie a sensibilitii artistice nu doar spre polul pozitiv,
luminos i paradisiac al existenei, ci i spre polul negativ, ntunecat i diabolic al
ei legitimeaz estetic Urtul, motiv pentru care esteticienii i vor acorda un drept
n cetatea artei. Cea mai riguroas teorie estetic despre urt i aparine, n acest
sens, germanului Karl Rosenkranz, care, n celebra sa lucrare Estetica Urtului,
aprut n 1853, a reuit s dea o fundamentare teoretic Urtului, conferindu-i, ca
antinom al Frumosului, statutul de categorie estetic.

22. Sublimul si teribilul.


Termenul ,, sublim semnifica lucrul, fenomenul care se ridic sau se afl la
o mare nlime n ierarhia valorilor (morale, estetice, intelectuale), la cel mai nalt
grad de desvrire, de frumusee; mre, superb, nltor, minunat.
Sublimul este o categorie estetic care semnific n primul rnd triumful valorii
umane n confruntarea cu infinitul i absolutul cunoaterii.

Numim sublim un obiect la reprezentarea cruia natura noastr fizic i simte


limitele, n vreme ce natura noastr raional i simte
superioritatea, interdependena de orice limit; un obiect, fr de care, fizic, suntem
multinferiori, moral ns, adic prin idei, ne situm deasupra lui.
Sublimul ca atare nu poate fi ncadrat ntr-un sistem de valori, el aprnd
doar din necesitatea postulrii unei categorii care s le supraordoneze pe celelalte.
De aceea, sublimul nu poate fi definit n sine, ci prin raportare la alte categorii
estetice (Kant afirma Frumosul se aseamn cu sublimul n aceea c ambele plac
pentru ele nsele).
Prin cuvintul <<teribil>> intelegem lucrul,obiectul,fenomenul care inspira
teroare, producator de groaza, inspaimintator, ingrozitor.
Sa fii teribil inseamna in primul rand sa fii in stare sa te autodevorezi. Asta spun
toate cartile bune.

23. Tragicul si comicul.


Tragedia- finalzeaza cu moartea eroilor principali, dar necazind la finalul acesta,
mesajul tragediei este optimist deoarece prin moartea eroilor se afirma gloria unei
anumite idei. Caracterul tragic este prezent in multe opera folclorice in special asa
numitele balade, balade etice, care la mai multe popoare persista un motiv
asemanator.
Comedia- i-a in deridere, anumite trasaturi negative din viata. Comedia este
specia genului dramatic, in versuri sau in proza, care satirizeaza intamplari,
aspecte sociale, moravuri (conduita morala a unui popor, a unui grup social) prin
intermediul personajelor ridicole, intre care se nasc conflicte puternice.
Principalele modalitati artistice de realizare a comicului sunt ironia, satira
si sarcasmul. Sunt folosite pentru a crea ridicolul, atat in ilustrarea
aspectelor imorale (moravuri) ce se petrec in societate, cat si a caracterelor
umane dominate morale.

24. Frumosul-fenomen estetic de baza.


Frumosul reprezint un fenomen complex deosebit de fluid si prin urmare
greu de definit.
- frumosul in sens larg etic si estetic totodata (Kalokagathon)
- frumosul cu semnificatie exclusiv estetica, adica ceea ce suscita si provoaca trairi

estetice fata de culoare, sunet, gandire.


- frumosul in sens estetic, dar limitat doar la domeniul visual (in acest sens,
frumoase puteau fi doar forma si culoarea).
In gandirea estetica autohtona, Ion Ionasi indica frumosul trebuie si poate
fi inteles ca sinonim cu valorea estetica.
Intr-o atare viziune larga, cuprinzatoare, acesta este definit drept cea mai
generala valoare speciala, in seunsul ca, tot ceea ce intereseaza simturile
inferioare si cele superioare, vazul si auzul, poate deveni, in principiu, estetic
(frumos). I. Kant este cel care va aduce clarificarile cele mai importante in
privinta definirii naturii frumosului. Doua asemenea clarificari sunt mai mult decat
importante, sunt esentiale: toate criteriile despre frumos sunt individuale;
frumosul este confirmat de fiecare obiect luat in parte si el nu poate fi inchegat in
confimari generale.
Da, frumosul este pur si simplu fenomenul estetic de baza, el formeaza obiectul
esteticii. Estetica este stiinta frumosului, iar aceasta notiune implica cu aceeasi
indreptatire atat frumosul artistic, cat si frumosul natural.
Orice fenomen estetic implica o valoare, ceea ce inseamna ca in cadrele esteticii,
notiunea de frumos este sinonima cu notiunea de valoare estetica. Toate probleme
esteticii sunt, in fond, probleme partiale ale valorii fundamentale care este
frumosul. Daca, de exemplu, se vorbeste despre asa-zisele categorii estetice,
acestea, de fapt, nu sunt altceva decat diferite categorii ale frumosului.