DIPLOMAI ROMNI N PERIOADA INTERBELIC

GENERAL DE DIVIZIE GHEORGHE BGULESCU

Adrian Bunea
Japonia trece in perioada 1867-1921 prin aa numita revoluie Meiji care
nseamn o perioad de modernizare i industrializare forat, care ns nu este
acceptat cu uurin de ntreaga societate japonez. De altfel n perioada
1867-1868 are loc un rzboi civil n urma cruia ultimul shogun din dinastia
Tokugawa renun la atribuiile sale i remite puterea, dup o lung perioad de
timp, mpratului Meiji. Evenimentul principal care a precipitat deschiderea
Japoniei fa de exterior (aici trebuie reamintit ca Japonia se nchisese aproape
complet n anul 1639 cnd japonezilor li s-a interzis s plece iar celor deja
plecai, s se intoarc decizia aceasta a fost completat n anul 1641 cnd a fost
interzis construcia corbiilor mari i medii, capabile s traverseze mrile i
oceanele)1 a fost vizita din vara anului 1853 a comandorului M.C.Perry, care
conducea o escadra de patru nave militare, pentru a nmna mpratului o
scrisoare din partea preedintelui Phillmore al Statelor Unite ale Americii. Prin
aceasta se cerea japonezilor semnarea unui acord pe termen lung privitor la
aprovizionarea navelor americane i la asistena pentru naufragiaii americani n
Japonia. Ceea ce este ns interesant de remarcat este faptul c n cazul unui
refuz japonez, comandorul Perry era autorizat s recurg la for. Nu a fost cazul
pentru ca autoritile japoneze au contientizat disproporia tehnologic iar
Japonia a trecut semnarea de acorduri cu Statele Unite i apoi i cu alte state,
tratate care ns nu erau favorabile Japoniei. Drept urmare asistm la o
modernizare absolut impresionant dar i la lezarea sentimenului naional nipon,
element important n desfaurarea ulterioar a evenimentelor. Japonia a nceput
s se extind folosind exact mijloacele folosite de marile puteri astfel c n anul
1894 izbucnete un rzboi ntre China i Japonia, pe teritoriul Coreei. China cere
asistena Rusiei (acordat sub forma consilierilor militari i condiionat de
amplasarea unei baze navele pe coasta de est a Coreei, la Gensan). Japonia
ctig o mare btlie naval la Pingzang in 1894 iar n 1895 ntreaga Coree i o
parte ntins din nord-estul Chinei se afl sub controlul trupelor japoneze. De aici
apar nenelegeri cu marile puteri ceea ce oblig guvernul japonez s accepte cu
mare nemulumire cererile din 1895 ale Germaniei, Rusiei i Franei, de
renunare la cuceririle continentale din China. n 1904 izbucnete rzboiul
1. C. Buce, Z. Zamfir, Japonia. Un secol de istorie. 1853 - 1945, Editura Humanitas,
Bucureti, 1990, p. 19

dintre Japonia i Rusia, ctigat n 1905, spre marea uimire a lumii, de Japonia.
Acest moment a marcat trecerea Japoniei n alt etap de dezvoltare, dovad a
noii puteri militare i economice a acesteia2. Urmare a noului prestigiu al
Japoniei, marile puteri ridic legaiile de la Tokyo la nivel de ambasade (Marea
Britanie la 25 noiembrie 1905, Statele Unite ale Americii la 31 martie 1906,
Germania la 22 mai 1906 i Frana n primvara anului 1906). n anul 1914, pe
23 august, Japonia declara rzboi Germaniei, intrnd astfel n primul rzboi
mondial, de aceeai parte ca i Romnia.
Relaiile Romniei cu Imperiul Japonez au debutat n anii 1880 1881, cnd
suveranii celor doua ri au schimbat scrisori referitoare la notificarea
independenei de stat a Romniei. Acest schimb de scrisori nu a avut urmri
imediate, nici n plan economic i nici n plan politic.

n anul 1902, ambasadorul japonez n Imperiul Austro-Ungar, H. Makino, se

adreseaz ministrului plenipoteniar al Romniei la Viena, Emil G. Ghica,
propunnd nfiinarea unei legaii japoneze la Bucureti i ncheierii unui tratat
comercial. Rspunsul Romniei a fost unul pozitiv ns i n acest caz nu au fost
urmri imediate. Ambasadorul Makoto revine cu aceeai propunere n anul 1904
ns la Bucureti se consider ca momentul nu era prielnic, datorit izbucnirii
conflictului Japoniei cu Rusia, iar semnarea unui tratat comercial cu Japonia
putea fi interpretat n mod negativ de ctre Rusia.
n Romnia ns ncepe sa apar un interes fa de Japonia (de exemplu Nicolae
Iorga public n 1904 o lucrare care se cheam Rzboiul din Extremul Orient.
China, Japonia, Rusia asiatic) iar participarea Japoniei n primul rzboi mondial
alaturi de Romnia a contribuit mult la apropierea romno-japonez i n august
1917 guvernul romn decide nfiinarea unei legaii la Tokyo. La data de 13
septembrie 1917 economistul Nicolae Xenopol este investit prin decret regal ca
i ministru plenipoteniar cu misiune special n Japonia. Din pcate decesul
acestuia, survenit la puin vreme de
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------2. C. Buce, Z. Zamfir, Japonia. Un secol de istorie. 1853 - 1945, Editura Humanitas,
Bucureti, 1990, p. 75

la instalarea sa la post a facut ca legaia s nu funcioneze.

n vara anului 1920 principele Carol ntreprinde o cltorie prin mai multe ri
ale lumii, printre care i Japonia, unde la ncheierea vizitei l las ca i
reprezentant la Tokyo pe locotenent-colonelul Arion. Acesta rmne la post pn
la finalul anului 1920 iar ntre iunie 1921 i aprilie 1922 postul de ministru
plenipoteniar la Tokyo a fost ocupat de Edgar Mavrocordat. Acesta a fost
rechemat n 1922 iar legaia a fost nchisa din motive financiare. La Bucureti
funcioneaz legatia Imperiului Japonez din data de 12 martie 1922, Genshiro
Nishi fiind primul trimis extraordinar i ministru plenipotenial japonez n
Romnia, iar n anul 1924 prinul Higashi Kuni viziteaz Romnia. La 1 aprilie
1927 este renfiinat Legaia Romniei n Japonia, care va funciona pn la
ieirea Romniei din aliana cu Axa. Aceasta ultim perioad a relaiilor dintre
cele dou ri a nsemnat un rol important n extinderea legturilor i cunoaterii
reciproce. Sunt nfiinate organisme ca i Societatea japono-romn, Cercul
cultural romn la Shanghai (creaie a Legaiei romne din Tokyo), apare primul
dicionar japono-romn n 1940 (autor Radu Flondor) i apar n Japonia lucrri
referitoare la Romnia scrise de autori ca Ioan Timu, Ion Simionescu, C.
Gvnescu, Ion Gh. Trofin.
n acest context, n anul 1934 este numit la post, ca i ataat militar colonelul i
apoi generalul de divizie Gheorghe Bgulescu.
Este nscut la data de 1 octombrie 1886, n localitatea Flmnda, Romnia i a
ncetat din via la 26 noiembrie 1963, n localitatea Menton, n Frana.
Militar de carier, dup ce a luptat n primul rzboi mondial n Batalionul I
Vntori de munte, cu gradul de cpitan, a fost decorat cu ordinul Mihai
Viteazul, alturi de ali cinsprezece militari, printre care i viitorul rege al

Romniei, Carol al II lea. I se acord onoarea de a aduce n Capital actul oficial

al Marii Uniri, pe traseul Alba Iulia Sibiu Cineni Piteti Bucureti. Scrie o
carte intitulat Zile de Energie . Impresii i povestiri de pe front 1916-1917,
aprut la Institutul de arte grafice C.Sfetea, Bucureti, n anul 1919. Devine
membru al Societatii Scriitorilor Romani n anul1921. n 1926 mai public
Antiquitas rediviva (un roman istoric), la Craiova.
Dup rzboi, deja avnd gradul de maior, este judecat n anul 1924 (fiind inchis
la nchisoarea Jilava unde i petrece Patele acelui an) pentru ca n urma
publicrii textului tratatului de pace semnat la ncheierea Primului Rzboi
Mondial, "n numele contiinei naonale", Bgulescu a lipit pe zidurile Iailor un
manifest violent la adresa lui Marghiloman i a "presei mercenare, puse n slujba
inamicului", n care l amena pe Marghiloman c "trebuie s existe pe undeva
un suflet curat, un revolver ncrcat sau o grenad". A fost dat ns achitat i a
existat o puternic reacie popular n sprijinul su 3, fiind de altfel sprijinit de
cavalerii ordinului Mihai Viteazul4. Este unul din simpatizanii micrii legionare,
ncercnd de altfel s repare legaturile Legiunii cu armata fcnd apel la
mpcarea legiunii cu armata, ambele victime inocente, n viziunea sa, ale
provocrii puse la cale de elemente comuniste care, servind interese strine, au
semnat discordia, fcnd s curg snge romnesc (dei crearea acestei
organizaii a fost ntmpinata cu nencredere de catre Garda de Fier, pentru ca n
aceast organizatie se ntrevede, nu far motiv, o contrapondere a Grzii de
Fier).
n memoriile sale, aprute cu titlul "Pentru legionari", Corneliu Codreanu descrie
nunta sa din 14 iunie 1925 cu Elena Ilinoiu: ,,Am plecat la Focani cu mama
mea, tatl meu, fraii, surorile, mireasa i socrii. Ajunsi acolo, am fost gzduii de
Generalul Macridescu. Acolo a venit, seara, comitetul de organizare al nunii i
ne-a spus c totul este aranjat i c din celelalte orae sosiser peste 30.000
oameni, cari fuseser ncartiruii cu toii, i c vor mai sosi n timpul nopii. C
toat lumea din Focani primete cu plcere s gzduiasc pe oaspei. A doua zi
dimineaa, mi s-a adus un cal - aa era programul - i dup ce am trecut clare
pe la casa miresei, am pornit n capul unei coloane afara din ora, la Crng. Pe
marginile oselei, de o parte i de alta, era lume, prin copaci erau copii, iar pe
osea veneau n urma mea naii, n trsuri ornate, n frunte cu profesorul Cuza i
----------------------------------------------------------------------------------------------------------3.http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujul/1924/BCUCLUJ_FP_PII664_1924_0
02_017.pdf
4. http://canord.presidency.ro/IstoricM.Vit.htm

Generalul Macridescu, Hristache Solomon, Col. Blezu, Col. Cambureanu,

Tudoroncescu, Georgica Niculescu, Maior Bgulescu i alii 5.
n 1926 s-a cstorit la Bucureti cu Elena Dimitriu, de naionalitate francez.
A avut cteva conflicte i cu Marealul Antonescu care i ofer de altfel
portofoliul internelor n guvernul su, dar Bgulescu nu accepta (se spune chiar
c Bgulescu a fost contactat naintea lui Antonescu pentru a prelua efia
statului, dup abdicarea regelui n 1940) ns n 1934 este numit ataat militar
la Legaia Romn de la Tokyo unde i nsuete repede i bine limba japonez,
desfoar o larg activitate de propagand romneasc pe teritoriul nipon, dar,
n acelai timp, studiaz temeinic istoria i obiceiurile japonezilor procurnd

numeroase obiecte de art pe care le-a donat ulterior Muzeului Naional de Art
din Bucureti.
Scopul coleciei de art este exprimat chiar de generalul Bgulescu :Gndul c
i romnii mei, care nu au putut vizita China i Japonia, s-i fac o idee mai
just asupra manisfestaiilor sufletesti, culturale i artistice ale acestor doua
naiuni, cu civilizaie multimilenara A strns piesele coleciei i cu gndul de
a pune la ndemna tineretului nostru studios, un material artistic,PRIN
INFIINTAREA UNUI MUZEU DE ART CHINO JAPONEZA, MUZEU PE CARE IL VOI
DRUI RII, FAR NICI O PRETENTIE. n ceea ce privete muzeul, el a pus o
singur condiie. Dona statului toate lucrrile sale cu condiia s se construiasc
n timp de doi ani - o cldire n form de pagod in Herastru, care s
adaposteasc colecia (colecia a fost expus la Bucureti ntre 1938 i 1940, la
Ateneul Romn). Din pcate, cladirea nu a fost construit iar Bgulescu
suprat a revocat donaia i a luat lucrrile cu el n noul periplu n Japonia i
mai deoparte. Asa s-a pierdut ansa de a avea la Bucureti, un muzeu fabulos
de art asiatic, cu piese vechi de sute si mii de ani.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------5. http://www.fgmanu.ro/Carti/1/capitol_toate

n 1973, Ministerul Culturii din Romnia a achiziionat pentru Muzeul Naional de

Art al Romniei o bogata colecie de arta chino-japonez, care fcea parte din
succesiunea generalului Gheorghe Bgulescu.
n cele din urm, scrie i public un roman n trei volume (n 1936), cu titlul
"Suflet japonez" n care prezint n mod magistral Japonia feudal i primete
premiul Academiei de tiine nipone pentru cel mai bun roman despre japonezi
scris de un strin. Romanul este tradus n francez, englez i japonez,
provocnd reacii impresionante n Japonia. Fin i profund cunosctor al
civilizaiei japoneze, scrie, cu mult naintea lui James Clavell, aceast trilogie Suflet japonez - despre epoca de onoare, demnitate i nflorire a spiritului nipon.
El nsui se ndragostete i duce o via dubl, cu o soie i un copil in Romania
i cu o alta, nelegitim, i un baieel n a doua sa Romnie, Japonia.
Pentru servicii eminente aduse n relaiile bilaterale, mpratul Japoniei,
Hirohito, i-a decernat naltul ordin Tezaurul Sacru, clasa a III-a, n anul 1939.
Tot ca urmare a publicrii acestei cri, a fost, la vremea aceea, singurul strin
primit n rndurile Academiei Naionale a Japoniei.
Dup ce revine n ar, n anul 1941, Bgulescu este retrimis n Japonia ca
ministru extraordinar i plenipoteniar, pn n 1943, cnd i manifest
dezacordul fa de rzboi i de regimurile totalitare i intr n conflict cu
autoritile japoneze. Chiar dac se afl la mii de kilometri de Europa, n
misiunea diplomatic a unei ri aliate ntr-o ar ce ntregea Axa Roma-Berlin,
generalul Bgulescu exprim tranant idei antinaziste, fapt ce atrage dupa sine
trimiterea sa n China, cu interdicia de a mai lua legatura acolo cu lumea
diplomatic, miscarile fiindu-i strict supravegheate. n 1943, la ordinul lui Hitler,
Gestapo organizeaz un atentat (comis chiar de unul dintre angajaii Legaiei) la

viaa lui Bgulescu care, scpat cu via, fuge n Statele Unite cu ajutorul unor
diplomai elveieni. Ulterior se stabilete n Frana, la Nisa.
n Frana i continu activitatea literar, publicnd n 1947 Noua religie, n
dou volume, cu un coninut filosofic i religios. De asemenea, n anul 1950 mai
public Race de viperes la verite devant Dieu et devant les hommes, la
editura M.B. Paris.
n 1950 l cunoate pe primarul localitii Menton i a lsat colecia sa de arta
japonez i oriental acestei localiti, unde se deschide un muzeu de art
japoneza. n semn de recunotiin primete titlul de Cetean de onoare al
oraului Nisa.
Generalul Bgulescu a primit le Grand Prix de la Litterature pentru trilogia sa,
Yamato Damashii, a fost primit n rndurile Acedemiei de Litere i Art din Paris
i a fost decorat cu Legiunea de Onoare a Franei.
Pentru o perioad, inainte sa moar, la Nisa, a fost prim ministru al romanilor din
exil.
BIBLIOGRAFIE
C. Buce, Z. Zamfir, Japonia. Un secol de istorie, 1853-1945, Editura
Humanitas, Bucureti, 1990
Gh. Bgulescu, Suflet japonez, Editura Cartega n colaborare cu Editura
Nipponica, Bucureti, 2004
Kenneth G. Henshall, O istorie a Japoniei, Editura Artemis, 2002
http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/un-adevarat-mare-roman-2878604/
http://www.ro.emb-japan.go.jp/cultura_2010.htm
http://nastase.wordpress.com/2010/12/19/la-fundatia-titulescu-despre-gheorghebagulescu/
http://www.tourisme-menton.fr/Les-grands-maitres-de-l-estampe.html
http://www.portail-menton.com/menton-palais-carnoles.php
http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/clujul/1924/BCUCLUJ_FP_PII66
4_1924_002_017.pdf
http://www.fgmanu.ro/Carti/1/capitol_toate
Publicat de Adrian Bunea la 17:31 2 comentarii
LUNI, 28 OCTOMBRIE 2013

Eseu sandan - Arthur Alexiu

Ukemi calea spre Budo

As your training progresses, always remember that the key to gaining ability for
spontaneous and creative technique lies in good ukemi
Mitsugi Sautome

Ukemi este un termen japonez compus din doua cuvinte: uke de la ukeru (a
primi, a receptiona) si mi (corp).

In Aikido, ukemi inseamna atat caderea celui care primeste tehnica, cat si
persoana in sine.
Actiunea propriu zisa de ajungere la sol, caderea, prezinta diferente in
modul in care este perceputa in occident fata de orient, lucru ce afecteaza si
modul in care se desfasoara practica.
In general, in occident, caderea este vazuta de practicantii de arte martiale
ca semn al infrangerii. Ea este acceptata ca un rau necesar in procesul de
invatare pentru a putea primi tehnica fara a fi ranit, ceea ce e, bineinteles,
un lucru indispensabil; dar daca antrenamentul se limiteaza la atat, ukemi
este tratat in mod superficial.
In orient, ukemi este privit mai ales prin prisma valorii lui martiale, ca
practica Budo, ca metoda prin care samuraii puteau supravietui unei lupte pe
viata si pe moarte. In acest context, singurul obiectiv este supravietuirea, iar
retragerea sau fuga fac parte din tehnicile consacrate pe campurile de lupta,
fiind asadar natural ca ele sa fie traduse in tehnici concrete; in felul aceasta
deci, ukemi permite sa scapi dintr-o tehnica, sa o contrezi, sa o anulezi sau
sa-i atenuezi efectele.
Se poate concluziona ca ukemi trebuie privit in doua moduri: ca parte din
studiul tehnicilor de baza (kihon waza) si ca practica Budo (keiko).
In kihon waza, ukemi inseamna de obicei primirea tehnicii executate de
nage, persoana care este atacata si presupune doua lucruri:
un atac hotarat, puternic si cinstit;
o miscare a atacatorului (uke) in completa armonie cu intentiile lui nage;
In kihon waza, uke are un rol crucial in procesul de invatare a lui nage. Daca
atacul sau nu simuleaza sincer ceea ce s-ar intampla in conditii reale, nage
nu va invata cum sa se descurce cu un atac normal efectuat in viteza. La
acest nivel, uke trebuie sa mentina atacul in ciuda dorintei naturale de a
contra tehnica inceata si previzibila a lui nage.
Tehnica este exersata incet, fie ea din static sau din miscare, din mai multe
motive:
se poate ca practicantii sa nu aiba indemanarea necesara pentru a fi in
siguranta;
chiar daca practicantii au cunostintele necesare executarii in viteza a
tehnicii, practica la viteaza redusa reprezinta cea mai buna cale pentru a
studia aspectele subtile ale unei tehnici.
Atat in kihon waza, cat si in keiko, uke trebuie sa fie activ, prezent, la
inceput, in timpul desfasurarii tehnicii si dupa aceea; la inceput, ma-ai,
confruntare; apoi, atacul puternic; in timpul tehnicii, flexibilitate, curgere,
cadere controlata; la sfarsit, mentinerea contactului cu nage cat mai mult
posibil, fizic si vizual zanshin.
Daca vreuna dintre aceste etape lipseste, antrenamentul ambelor parti are
de suferit.
In practica Budo, keiko, ukemi se transforma capatand o functie mult
mai complexa, transformare ce porneste de la o idee cat se poate de simpla:
uke ataca cu toata sinceritatea, dar, intrucat atacul sau devine ineficient,
intra in modul de supravietuire si/sau modul de contratehnica (kaeshi waza)
continuand sa mentina contactul cu nage cat poate de mult.
Ce e diferit in keiko fata de kihon waza este angajamentul cu care se
lucreaza atat fizic cat si energetic (care incepe mult inainte de cel fizic si

dureaza mult timp dupa); intentia in atac si in continuarea atacului; cautarea

unei deschideri, punct slab (suki) care sa permita redresarea dupa ce a fost
dezechilibrat. In keiko, uke continua atacul avand grija sa nu fie ranit,
ramane in contact cat mai mult timp, cauta o greseala a lui nage si daca
aceasta apare, profita de ea; uke se separa de nage cand nu mai are rost sa
continue, astfel incat scapand teafar, sa se poata intoarce la atac; uke este
permanent constient de ceea ce e in jurul sau.
Uke si nage isi ataca unul altuia centrul, amandoi iesind nevatamati din
tehnica, amandoi incercand sa-si dezechilibreze partenerul, amandoi
pastrand contactul, mereu angajati, mereu in contact: aceasta este practica
Budo.
What is kaeshi waza? Kaeshi is ukemi, ukemi is kaeshi my choice.
Hiroshi Ikeda

Adevaratul antrenament in ukemi este pregatitor pentru kaeshi waza.

Inveti sa te misti in armonie completa cu tehnica lui nage, incat nu mai
exista nicio diferenta intre uke si nage. Odata ce ai ajuns la nivelul in care
poti sta conectat cu partenerul in cele mai rapide si complexe tehnici, intr-o
situatie ce necesita un raspuns martial, poti simti orice suki in tehnica
adversarului si sa aplici o contratehnica.
Kaeshi waza este Aikido la superlativ!
Ukemi impreuna cu tai sabaki constituie caracteristicile fundamentale
ale artei noastre. De aceea este imperios necesar pentru noi sa cautam
continuu a le perfectiona atat din punct de vedere tehnic, cat si estetic. Fara
tai sabaki nu exista aikido, fara ukemi nu exista aikido, nu exista libertate.
Un bun aikidoka este cel care, cu un ukemi perfect accepta totul de la toti
partenerii, chiar necunoscuti, chiar si cu o tehnica pe care nu o cunoaste.
Studiul ukemi este un element fundamental in calea spre Budo. Acest
studiu atat de benefic este tratat superficial in occident, caci el este fara
indoiala legat de ideea de infrangere, cand, in realitate, in el isi are izvorul
victoria.
La cel mai inalt nivel al practicii, distinctia intre uke si nage nu mai
exista. Nu exista nici invingator, nici invins. Nu ramane decat tehnica singura
in cea mai profunda puritate.