LP I

EVALUAREA PRIMARA A PACIENTULUI CRITIC

Siguranta victimei si a
salvatorului
Evaluarea starii de constienta
Asigurarea permeabilitatii de
cale aeriana
Evaluarea respiratiei
TREBUIE EFECTUATA IN 30 SECUNDE

Evaluarea starii de constienta scara AVPU

A - alert

V - verbal

P - Pain - durere

U - unresponsive
~ reactioneaza
1~
- nu

Asigurarea permeabilitatii caii aeriene

Hiperextensia capului cu ridicarea barbiei si indepartarea secretiilor / corpilor
straini din cavitatea bucala

Subluxatia de mandibula in caz de suspiciune de lezare a coloanei cervicale

~2~

Evaluarea respiratiei priveste toracele, asculta sunetul respiratiei, simte aerul expirat

Dupa evaluarea primara situatii:

1. pacient responsiv, constient

2. pacient ce nu raspunde la stimulare externa, dar dupa deschiderea CAS respira
spontan (alterarea starii de constienta - coma)
3. pacient inconstient care dupa deschiderea CAS nu respira spontan (se vor incepe
manevre de resuscitare).

~3~

Abordare
1. pacient comatos pozitie laterala de siguranta

~4~

2. Pacientul inconstient si care nu respira compresii toracice si ventilatii

artificiale in raport 30:2

Apsai pe stern:

Astfel nct acesta s

coboare 4-5 cm
Ritm: 100 /minut

~5~

~6~

LP II
SUPORTUL VITAL AVANSAT AL STOPULUI CARDIORESPIRATOR

~7~

RITMURI DE
OPRIRE
CARDIACA

NESOCABILE

SOCABILE

ASISTOLA

FIV / TV fara puls

AEP

FIBRILATIE VENTRICULARA

TAHICARDIE VENTRICULARA

~8~

Cauze potential reversibile de stop cardiac:

Tamponada
cardiaca

Hipovolemie

Hiper K+
hipoK+,
hipo Ca 2+

4H

Toxice

Hipotermie

4T

Pneumotorax
in tensiune

Tromb
Hipoxie

embolism

4H
Hipovolemie apare de regula din cauza unei hemoragii; daca identificati sursa, faceti
hemostaza, concomitent cu reumplere volemica cu cristaloide si coloide
Hipoxie asigurati calea aeriana prin intubatie corecta si administrare de oxigen pe sonda
Hipotermie dezbracati pacientul de hainele ude/reci, stergeti-l, incalziti-l
Hiperkaliemie, hipokaliemie, hipocalcemie trebuie tratate

4T
Tamponada cardiaca este dificil de diagnosticat; se face pericardocenteza
Pneumotorax in tensiune decompresie pe ac, urmata de drenaj toracic
Trombembolism trebuie sa existe un grad mare de suspiciune si sa se administreze cat
mai curand trombolitic
Toxice de regula nu se stie substanta implicata; daca e cazul se utilizeaza antidot; daca
nu doar masuri suportive
FIV / TV fara puls

~9~

SEE 1
RCR 2 min
evaluare

SEE 2
RCR 2 min
evaluare

ADRENALINA
SEE 3

1mg IV / IO

RCR 2 min
evaluare

AMIODARONA

SEE 4
RCR 2 min

300 mg in dilutie

evaluare

ADRENALINA

SEE 5
RCR 2 min

1mg IV / IO

evaluare

SEE 6

AMIODARONA

RCR 2 min

150 mg

evaluare

SEE 7
RCR 2 min
evaluare

ADRENALINA
1mg IV / IO

SEE 8
RCR 2 min
evaluare
SEE 9
RCR 2 min
evaluare

~ 10 ~

Asistola / AEP

ADRENALINA 1 mg
(imediat ce exista linie
IV/IO)

RCR 2 min
evaluare

RCR 2 min
evaluare

RCR 2 min

ADRENALINA 1 mg

evaluare

RCR 2 min
evaluare

DEFIBRILAREA
DAE (defibrilator automat extern)

~ 11 ~

Algoritmul DAE

Evaluarea victimei

Daca DAE nu e imediat

disponibil, se incepe
BLS

Imediat ce este
disponibil DAE, se
ataseaza electrozii si se
urmaresc comenzile
verbale/vizuale

ANALIZA

Ritm socabil - soc

electric
200 J (DAE bifazic)
360 J (DAE monofazic)

~ 12 ~

Daca nu este indicat

soc, se face RCR 30:2 pt
2 minute

Defibrilarea manuala
Se face de catre medic
Presupune recunoasterea si interpretarea ritmului, aprecierea necesitatii socului,
stabilirea energiei si a momentului descarcarii socului
Padelele se pun la apex si subclavicular drepta
Se pune gel pe padele
Cand este descarcat un soc, nimeni nu trebuie sa atinga pacientul

~ 13 ~

LP III
PERMEABILITATEA CAII AERIENE SI VENTILATIA
Cauze comune de obstrucie a cilor aeriene
Poziia capului flexie
Snge
Vomismente
Corpi strini
Compresie extrinsec:
o Hematoame ale gtului
o Abcese ale gtului
Edem al pereilor cilor aeriene
Manevre de deschide a caii aeriene
Hiperextensia capului cu ridicarea barbiei
Subluxatia de mandibula
Se va face controlul vizual al cavitatii bucale si se vor inlatura secretiile prin
aspiratie sonda rigida Yanker sau corpii straini pensa Maggil

~ 14 ~

Adjuvanii simpli ai cilor aeriene

Calea orofaringian
Nu va fi utilizat la pacienii contieni (poate determina apariia
vrsturilor)
Se alege dimensiunea potrivita = distanta de la comisura bucala la unghiul
mandibulei

~ 15 ~

 Calea nazofaringian
Nu va fi utilizat n fracturile medio-faciale

Ventilatia cu masca si balon

~ 16 ~

Intubatia endotraheala

~ 17 ~

OBSTRUCTIA DE CALE AERIANA

Evalueaz
severitatea

Obstrucie sever a

Obstrucie uoar a

cilor aeriene

Incontient

cilor aeriene

Contient

ncepe resuscitarea

5 lovituri interscapulare

de baz

5 compresiuni abdominale

Pacient constient

5 lovituri interscapulare
5 manevre Heimlich
Se alterneaza
Se verifica daca s-a obtinut dezobstructia

Pacient inconstient protocol de resuscitare

~ 18 ~

ncurajeaz tusea
Continuai s evaluai dac
tusea devine ineficient
nainte ca pacientul s devin
incontient

LP IV
ASTMUL BRONSIC SI BPOC

dispnee
expiratorie

wheezing

ASTM
BRONSIC

tuse

Semnele clinice de gravitate sunt:

-

dispnee cu ortopnee si tahipnee >30 /min sau bradipnee <8/min

dificultatea de a vorbi si a tusi

tahicardie >120/min

mobilizarea musculaturii respiratorii accesorii (contractia permanenta a muschiului

sternocleidomastoidian)

puls paradoxal (scaderea amplitudinii pulsului in inspir cu >20mmHg)

alterarea starii de constienta

~ 19 ~

cianoza intensa

silentium respirator (diminuarea sau absenta wheezingului si a sibilantelor)

torace blocat in inspir

respiratie paradoxala cu inversarea cursei diafragmatice.

Criterii paraclinice de gravitate in astmul acut:

- analiza gazelor sangvine:
- hipoxemie < 60 mmHg
- hipercapnee > 45 mmHg
- acidoza metabolica
- PEFR < 200ml/min.( frecvent sub 120l/min)
- ECG - semne de cord pulmonar acut.

bronsita
cronica

emfizem

BPOC
Bronsita cronica = tuse cu expectoratie minim 3 luni / an, minim 2 ani consecutiv
Emfizem = dilatatie anormala a spatiilor aeriene distal de bronhiolele terminale, cu
distructia peretilor acestora si fibroza

~ 20 ~

TERAPIE
OXIGEN pe masca
intubatia orotraheala in caz de:
o alterarea continua progresiva a starii de constienta sub tratament
o hipercapnie severa progresiva, PaO2 >55mmHg
o alterarea progresiva a valorii gazelor sangvine sub tratament ( hipoxemie+
hipercapnie+ acidoza respiratorie)
o asocierea la IRA a colapsului , frecventa respiratorie < 8/min sau > 40/min.
Beta 2 simpatomimetice - aerosoli, nebulizare, subcutanat
Atrovent nebulizare
Adrenalina
Corticosteroizi
Miofilin

~ 21 ~

DISPNEEA
OBSTRUCTIA DE CALE AERIANA
PRIN CORP STRAIN

OBSTRUCTIA DE CALE AERIANA

PRIN EDEM GLOTIC

anamneza
obstructie partiala - tuse
obstructie totala - dispnee
inspiratorie, stridor, tiraj,
cornaj, alterarea starii de
constienta
pacient constient - 5 lovituri
ICV alternate cu 5 manevre
Heimlich
pacient inconstient - RCR

teren alergic
dispnee inspiratorie
stridor
edem al fetei, buzelor
eruptie tegumentara
pruriginoasa
soc anafilactic
raspunde la oxigen,
adrenalina, CS, intubatie

PNEUMOTORAX
cauza medicala / traumatica
hemitorace bombat
murmur vezicular diminuat /
abolit
hipersonoritate la percutie
trahee deviata
dispnee cu hipoxemie
crepitatii osoase, emfizem
subcutan
decompresie sp II ic LMC
drenaj toracic

SDRA

EPA

ASTM BRONSIC

etiologie bogata
debut brusc
dispnee severa, tahipnee,
cianoza
hipoxemie refractara la O2
raluri crepitante bilateral
Rx - infiltrate pulmonare
bilaterale

APP de afectiuni cardiace

dispnee brusca, ortopnee,
tahipnee
sputa rozata aerata
raluri subcrepitante care
urca de la baze
anxietate, cianoza,
extremitati reci,
transpiratie
raspunde la opioid,
diuretic, nitrat

antecedente, teren atopic

dispnee expiratorie,
wheezing, tuse redusa
raluri bronsice
raspunde la oxigen,
betamimetice, CS, miofilin

BPOC

TROMBEMBOLISM

DISPNEE NEVROTICA

predomina una din cele 2

entitati
bronsiticul - tuse cu
expectoratie
mucopurulenta, raluri
bronsice
emfizematosul - dispnee
expiratorie, wheezing, tuse
redusa, torace blocat in
inspir, transparenta
pulmonara

factori de risc
indicele de suspiciune
dispnee brusca, tahipnee,
durere toracica, tahicardie
echo cord, angiografie,
scintigrafie, CT
tromboliza, anticoagulare

context emotional
absenta suferintei
pulmonare
hiperventilatie cu tahipnee
autoindusa
uneori cu fenomene de
hipocalcemie
corectarea respiratiei
rezolva problema

~ 22 ~

LP V
IMA SI SINDROMUL CORONARIAN ACUT (SCA)
SCA implic 2 entiti diferite:

infarct miocardic fr supradenivelare ST

angin pectoral instabil

Infarctul miocardic cu supradenivelare ST se difereniaz de celelalte forme de

sindroame coronariene acute prin modificrile ECG.
Infarctul miocardic fr supradenivelare ST i angina pectoral instabil pot
determina subdenivelare ST sau modificri nespecifice ale segmentului ST (ischemie) sau
pot s nu apar modificri ECG.

Pacient cu semne + simpt

de durere toracica de
natura coronariana
ECG -ul?

Supradenivelare ST >
0,1mV in 2 deriv standard
adiacente si/sau > 0,2mV
in 2 deriv precordiale
adiacente

Alte modif ECG

SCA

Enzime negative + semne

de ischemie - angina
pectorala instabila (API)

Enzime pozitive +
subdenivelare ST = IMA
fara supradenivelare ST
(SCAFST)

IMA

~ 23 ~

IMA cu supradenivelare ST

Dg pozitiv 2 din 3:

Semne i simptome

Modificri ECG

Modificri ale valorilor serice ale

markerilor de necroz miocardic

ECG

Pe 12 canale cel mai important instrument de diagnostic

Fig.: Pozitionarea corecta a electrozilor ECG

~ 24 ~

Supradenivelarea ST 0,1 mV n cel puin dou derivaii consecutive ale

membrelor sau supradenivelarea ST > 0,2 mV n cel puin dou derivaii
consecutive precordiale = IMA

Teritorii:

IMA inferior: DII, DIII, aVF

IMA anterior: V1-V4

IMA lateral: D1, aVL, V5, V6

IMA septal: V3-V4

IMA posterior: unda R mare in V1 si semne directe in V7-V9

Infarct de VD: modificari directe de infarct in V3R si V4R (puncte simetrice

cu V3 si V4 dar pe hemitoracele drept).

Fig.: IMA antero-septal si lateral

~ 25 ~

Fig.: IMA inferior

~ 26 ~

Tratament
MONA
Morfin
Oxigen
Nitrai
Aspirin
Morfina

Analgetic major administrat la cei cu dureri refractare la tratamentul cu nitrai

Se administreaz 3 5 mg intravenos

Doza se poate repeta la cteva minute pn la cuparea durerii

Oxigen 4 8 l/min
Nitrati

Efecte venodilatatoare, coronarodilatatoare i, ntr-o mai mic msur,

arteriodilatator periferic

Se administreaz cnd TAs > 90 mmHg i pacienii prezint dureri ischemice

persistente

Se adm SL, spray, dar mai ales IV se incepe cu 10 microgr/min

Aspirina

Efect antiplachetar cu att mai eficient n sindomul coronarian acut cu ct se

administreaz mai precoce

Se administreaz i dac diagnosticul nu este confirmat

Doza: 160 325 mg

Administrare oral tablete - se vor mesteca

Terapia de reperfuzie trombolitic

IMA cu supradenivelare
Prezentare in primele 12 ore

~ 27 ~

Contraindicatii absolute
-

AVC hemoragic in antecedente

AVC ischemic in ultimul an

Procese neoplazice intracraniene

Hemoragie interna activa (exceptie menstruatia)

Suspiciune de disectie de aorta sau pericardita

Contraindicatii relative
-

HTA necontrolata (> 180/100 mmHg)]

Hemoragie interna recenta

Sarcina

Ulcer peptic actic

Alte tipuri de AVC neincluse la absolute

Utilizare de anticoagulante cu INR > 2 3

RCR > 10 min

Puncti vasculare incompresibile

Diateza hemoragica cunoscuta

Interventie chirurgicala recenta

Terapia anticoagulanta
Heparina nefractionata
Heparina cu greutate moleculara mica

Alte medicamente
Beta-blocante reduc rata mortalitatii
IEC pt IMA cu semne de ICC

~ 28 ~

LP VI
MONITORIZAREA CARDIACA.
RECUNOASTEREA ARITMIILOR PE ECG.
Monitorizare pt:

Stop cardiac sau alte aritmii importante

Dureri toracice
Insuficien cardiac
Colaps / sincop
oc / hipotensiune
Palpitaii

Monitorizare cu 3 sau 4 electrozi atentie la culori ! Cei de jos se pun la nivelul crestei
iliace, iar cei de sus in partea superioara a toracelui, pe zona fara pilozitate.

Rosu = dreapta sus

Galben = stanga sus
Verde = stanga jos
Negru = drepta jos

Monitorizare cu padele de defibrilare

Indicata pt stop CR, pt a putea administra rapid socul daca este necesar
Poate da artefacte de miscare

~ 29 ~

Monitorizare cu electrozi autoadezivi

Inregistrare ECG in 12 derivatii

~ 30 ~

INTERPRETARE ECG
Unda P

Reprezint depolarizarea atrial

Are o durat de 0,08 0,10 sec i o amplitudine de 2,5 mm
Aspect rotunjit cu o pant ascendent i una descendent
Sens n general pozitiv n majoritatea derivaiilor dar ntotdeauna negativ n
AVR
Complexul QRS
Reprezint depolarizarea ventriculilor
Are o durat de 0,08 0,10 sec i o amplitudine cuprins ntre 10 20 mm (max.
30 mm)
Unda Q are o durat de 0,04 sec
Unda Q are o amplitudine normal de pn la 25% din cea mai mare amplitudine
a undei R din conducerile standard (sau 1/3 din R din DIII)
Unda T
Reprezint repolarizarea ventriculilor
Nu are valori limit, dar o amplitudine n jur de 5 mm
Aspect caracteristic: format dintr-o parte ascendent mai lent i o parte descendent
abrupt (aspect asimetric)
Sensul este pozitiv n conducerile standard, negativ in aVR
Cum se citeste ECG
Ritmul regulat / neregulat
Prezenta / absenta undei P
Prezenta undei P inaintea fiecarui complex QRS
Intervalul PQ
Durata QRS
Frecventa cardiaca calcul (figura)

~ 31 ~

Derivatiile ECG
V1: spaiul 4 intercostal drept, parasternal
V2: spaiul 4 intercostal stng, parasternal
V3: jumtatea distanei dintre V2 i V4
V4: spaiul 5 intercostal stng, linia medio-clavicular
V5: pe linia orizontal spre V4, linia axilar anterioar
V6: pe linia orizontal spre V5, linia axilar medie
Tahicardia sinusala

Ritm regulat
Frecventa 100 140/min
P inainte de fiecare QRS
TPSV

Ritm regulat
Frecventa 160 200/min
Undele P nu se vad
QRS ingust
In imagine se observa conversia de la TPSV => tahicardie sinusala

~ 32 ~

Flutter atrial

Ritm regulat de obicei

Frecventa atriala aprox 300/min
Frecventa ventriculara aprox 150/min, datorita blocului 2:1
Poate exista si alt grad de bloc 1:1, 3:1 etc
Nu se observa unde P, ci unde F de flutter (dinti de fierastrau), cel mai bine in DII,
DIII, aVF
QRS ingust

Fibrilatie atriala

Ritm neregulat
Frecventa atriala mare 400/min (pt FiA cu AV rapid)
Nu se observa P, ci unde f de fibrilatie, cel mai bine in V1, V2, V3
QRS ingust

~ 33 ~

Bradicardia sinusala

Ritm sinusal mai lent

Frecventa 40 60/min
Unde P prezente, PR normal, QRS ingust

BAV I

Unda P inainte de fiecare QRS

QRS ingust
Ritm bradicardic
DAR PR alungit constant inainte de fiecare QRS

~ 34 ~

BAV II tip Mobitz I

Ritm bradicardic
PR alungit progresiv pana cand un P este blocat (neurmat de QRS)

BAV II tip Mobitz II

Ritm bradicardic
PR normal sau alungit, dar CONSTANT inaintea fiecarui QRS, pana cand un P
este blocat

~ 35 ~

BAV III (total)

Ritm bradicardic
Complexe QRS de obicei largite (infrahisiene)
Undele P si complexele QRS nu au nici o legatura unele cu altele

ExA

Bataie prematura, cu un P modificat fata de P de baza

Ex V

Bataie prematura, cu complex QRS modificat fata de QRS de baza

~ 36 ~

TV

ATENTIE TV apare la pacient in stop cardiorespirator (TV FARA PULS) dar si

la pacient viu (TV CU PULS). ASADAR PULSUL FACE DIFERENTA!!!
Succesiune de minim 3 ExV = pasa de TV
Ritm regulat
Complexe QRS largi, cu aspect sinusoidal

FiV

ATENTIE FiV este ritm de oprire cardiaca, deci apare NUMAI LA

PACIENT DECEDAT, NICIODATA LA PACIENT VIU!!!
Ritm neregulat, cu QRS uri largi, sinusoidale
In imagine FiV cu unde mici

~ 37 ~

Algoritmul
tahicardiei

Suportul funciilor vitale: administrare oxigen, linie IV

Monitorizare ECG, TA, Sp O2
Printai ECG n 12 derivaii dac este posibil, sau ritmul
Identificai i tratai cauzele reversibile

oc sincron
pn la 3 ncercri

Instabil

(cu puls)

Este stabil pacientul?

Semnele de instabilitate includ:
1.Nivel de contien sczut
2.TA sistolic < 90 mmHg

3.Durere precordial
4.Insuficien cardiac

Stabil

Amiodaron 300 mg IV n 10-20 min

i repetarea ocului, urmat de:
Amiodaron 900 mg n 24h

Larg

QRS ngust (< 0,12 sec)?

ngust

QRS ngust
Este regulat?
Regulat

QRS larg
Neregulat

Este regulat?

Tahicardie cu complex
ngust neregulat:

Regulat

Folosii manevre vagale

Adenozin 6 mg IV rapid
n bolus
- dac nu rspunde adm. 12 mg

Cerei ajutor de specialitate

Probabil fibrilaie atrial

Controlai ritmul cu:
-blocani IV, digoxin IV,
sau diltiazem IV
Dac debutul < 48h
Amiodaron 300 mg IV
n 20-60 min; urmat de
900 mg n 24h

- dac nu rspunde adm. nc 12 mg

Monitorizare ECG continu

Posibilitile includ:
FA cu bloc de ramur
Se trateaz ca i complex ngust

FA cu sdr. de preexcitare
ventricular
Considerai Amiodarona

TV polimorfic(ex. Torsada
vrfurilor administrai
magneziu 2g n 10 min)

Dac este o tahicardie ventricular

(sau un ritm incert)
Amiodarona 300 mg IV n 20-60
min; urmat de 900 mg n 24h

Ritm sinusal normal

reinstalat

Dac s-a confirmat anterior tahicardia

supraventricular cu bloc de ramur:
Administrai Adenozin ca i n cazul
Tahicardiei cu complex ngust

Da

Posibilitate de TPSV prin reintrare:

ECG n 12 derivaii
Dac se repet, administrai
Adenozin & considerai profilaxia
antiaritmic

~ 38 ~

Neregulat

Nu

Cerei ajutor de specialitate

Posibil flutter atrial

Controlai ritmul
(ex. -blocani)

LP VII
URGENTELE HIPERTENSIVE

TA optima
TA normal
TA normal-crescuta
HTA stadiul I
HTA stadiul II
HTA stadiul III

TAs (mmHg)

TAd (mmHg)

< 120
<130
130 -139
140 -159
160 179
>180

< 80
< 85
85 89
90 - 99
100 109
>110

TAM = TA medie = 1/3 (TAs-TAd) + Tad

Unii pacienti pot avea HT de halat alb!
Daca la masurarea TA se determina o valoare crescuta la un brat, se va determina
TA si la celalalt brat, atat in decubit, cat si in ortostatism
O diferenta de TA de > 10 mmHg intre cele 2 brate este considerata anormala, dar
aprox 20% din pacienti au o diferenta de TA peste 10 mmHg, fara sa aiba vreo
patologie asociata
TA trebuie determinata cu o manseta corespunzatoare bratului pacientului
Principii de tratament
TA nu trebuie scazuta in primele 30 60 minute cu mai mult de 20 25% din
valoarea inregistrata la prima determinare
Mecanismul de autoreglare este deposit la valori ale TAM peste 150 160 mmHg
Tratamentul urgentelor hipertensive se face intravenous in primele ore
Medicamente + doze vezi curs

~ 39 ~

Encefalopatia
HT

cefalee, greata, varsaturi,

vertij, convulsii

AVC

daca TA este totusi

crescuta, scaderea- cu
maxima prudenta, pt a nu
agrava ischemia

alterarea statusului mental

(confuzie -> coma),
scaderea acuitatii vizuale

AVC hemoragic - se
asociaza cu valori TA mari

este o urgenta majora

medicamentul de electie NITROPRUSIAT DE SODIU

EPA

HTA <= cresterea

rezistentei
vasculare
periferice

pt hemoragie
subarahnoidiana NIMODIPIN, NICARDIPINA

Disectia
de
aorta

medicamente NITROGLICERINA,
NITROPRUSIAT DE
SODIU

SCA

AVC ischemic de obicei nu

este asociat cu TA crescuta

HTA = cerere
crescuta de O2 =>
angina / IMA

tratament NITROGLICERINA,
NITROPRUSIAT
~ 40 ~

TA trebuie scazuta
pt a limita
extinderea
disectiei

Medicamente NITROPRUSIAT,
LABETOLOL

IRen

TA si functia
renala sunt strans
corelate

de electie NITROPRUSIAT

LP VIII
SOCUL

Hipovolemic

Toxicoseptic

Cardiogen

Obstructiv

Anafilactic

Spinal

Neurogen

Simptome si semne de soc

Stare de constienta alterata
Tegumente reci, transpirate
Tahicardie
Tahipnee
Hipotensiune
Oligurie

~ 41 ~

SOCUL HIPOVOLEMIC
Etiologie
-

Hemoragie

Varsaturi, diaree, arsura

Tratament
Oxigenare adecvata intubatie
Hemostaza
Inlocuirea pierderilor lichidiene 2 linii IV periferice / linie venoasa centrala
Cristaloide in raport 3L pt 1L sange pierdut, apoi coloide raman mai mult
intravascular
La nevoie transfuzie izogrup, izoRh

~ 42 ~

SOCUL ANAFILACTIC
-

Eruptie tegumentara pruriginoasa

Semne de hipoperfuzie

Eliberare de mediatori -> vasodilatatie si edem de cai aeriene

Tratament
Adrenalina
Corticosteroizi
Antihistaminice

SOCUL CARDIOGEN
-

Afectare cardiaca anterioara

Se datoreaza disfunctiei de pompa, nu deficitului de volum

Necesita vasopresoare Dopamina, Dobutamina sau ambele

Dopamina
-

< 2 g/kgc/min => efecte dopaminergice => vasodilatatie renala, splanhnica

2 5 g/kgc/min => efecte beta1-adrenergice => creste frecventa +

contractilitatea

5 10 g/kgc/min => efecte beta1 + alfa => se adauga si efect

vasoconstrictor => creste TA

Dobutamina
-

Se utilizeaza pt TAs > 90 mmHg

Predomina efectul beta1 -> creste frecventa, contractilitatea; cresterea TA

este f redusa

Se poate folosi impreuna cu Dopamina

Doze de 5 20 g/kgc/min

~ 43 ~

SOCUL NEUROGEN
-

Pierderea eferentei simpatice prin traumatism cu strivire la nivelul coloanei

-> bradicardie cu hipotensiune, dar si vasodilatatie, deci extremitati calde

SOCUL SPINAL
-

Se manifesta prin pierderea sensibilitatii la nivelul membrelor si prin deficite

motorii

Necesita corticosteroizi in doza mare- Metilprednisolon 30 mg/kgc bolus in

30 minute, apoi 5,4 mg/kgc pt urmatoarele 23 ore

SOCUL OBSTRUCTIV
-

Trebuie suspectat la un pacient care desi este in stare de soc, prezinta jugularele
turgescente

Pneumotorax sufocant decompresie pe ac sp II ic LMC, apoi drenaj toracic sp IV

V ic linia axilara anterioara / medie

Tamponada cardiaca fluide + pericardocenteza

Embolia pulmonara tromboliza + anticoagulant, embolectomie

SOCUL TOXICOSEPTIC
-

Tratamentul presupune gasirea sursei si rezolvarea focarului infectios

Se administreaza fluide + / - vasopresoare

~ 44 ~

LP IX
INTOXICATII PRINCIPII TERAPEUTICE

Metode pt decontaminarea gastro-intestinala

Scoaterea din stomac varsatura, lavaj gastric
Legarea de substante din tractul GI carbune activ
Eliminarea din tractul GI cat mai rapid catarctice, irigatie intestinala

Varsatura
Se administreaza sirop de Ipeca
Timp de actiune 90 min
Contraindicat in intox cu caustice si hidrocarburi toxice
Doza
o Adult + copii < 5 ani 30 ml
o 1 5 ani 15 ml
Complicatii
o Aspiratia va fi nevoie de pacient constient sau daca e inconstient de
intubatie
o Sangerari
o Pneumomediastin/ pneumotorax

Lavajul gastric
Se folosesc sonde nazogastrice de diametru mare
Pacientul se pune in decubit lateral cu capul mai jos
Se estimeaza lungimea sondei = dist de la nas epigastru
Se aspira continutul

~ 45 ~

 Se introduce apa, 300 500 ml o data, apoi se aspira, pana cand iese apa limpede,
curata

Complicatii rare
o Discomfort
o Introducere in trahee
o Sangerare
o Hemoragie GI

Carbunele activ
Se activeaza pt a creste nr porilor si a suprafetei
Mecanism de actiune legare necovalenta
Nu leaga hidrocarburi, metale (fier, litiu), molecule mici incarcate
Doza 1 g/kgc, se pot folosi doze multiple
Complicatii pnneumonie de aspiratie

Catarcticele
Sorbitol, Citrat de magneziu, Sulfat de magneziu
Cresc peristaltica tractului GI
Complicatii la doze repetate depletie de volum, hipernatremie, hipermagnezemie

~ 46 ~

Irigatia intestinala
Cu solutie electrolitica de polietilen glycol, este neabsorbabila, izoosmotica, fara sa
produca modificari electrolitice sau de volum
Doza 1 2 L/h
Indicatie toxice de tipul fier, litiu, preparate retard blocante de calciu, corpi
straini pachete inghitite
Contraindicatie obstructie IS / ileus

~ 47 ~

LP X
INTOXICATII TOXIDROAME

ABORDAREA PACIENTULUI INTOXICAT

A - airway

B - breathing

C - circulation

D - decontaminare

E -expunere
(dezbracarea
pacientului)

monitorizare, linie IV

analize, probe
toxicologice

corectare
hipoglicemie,
diselectrolitemii

"coma cocktail",
antiaritmice, sedative,
anticonvulsivante - fct
de necesitati

SIMPATOMIMETICE
-

Cocaina

Amfetaminele

Efedrina

~ 48 ~

Activarea receptorilor alfa si beta

hipertermie

midriaza

agitatie

diaforeza

HTA

tahicardie

~ 49 ~

Tratament racire, benzodiazepine (sedare)

-pt HTA IEC, NTG, diuretice

ANTICOLINERGICE
-

Atropina, Atrovent

Antihistaminicele

Antiparkinsonienele

Antipsihoticele
HTA,
tahicardie

Halucinatii

Hipertermie

Murmur
intestinal
diminuat

Midriaza

Retentie
urinara

Tratament sedare (benzodiazepine)

-Antidot Miostin
COLINERGICE

~ 50 ~

Insecticide, pesticide, ierbicide

SALIVATIE

LACRIMARE

URINA (emisie de ~)

DIAREE

GASTRO-INTESTINAL (durere ~)

EMEZA

+ B-uri UCIGASE

BRADICARDIE
BRONHOREE
BRONHOSPASM

Tratament
-

Stabilizare functii vitale

Monitorizare

Atropina pana la aparitia fenomenelor de atropinizare uscarea secretiilor,

tahicardie

~ 51 ~

OPIOIDE

Depresie
respiratorie

Heroina

Morfina

Codeina
Letargie

Mioza

hTA

Tratament
-

Stabilizare functii vitale

Monitorizare

Antidot Naloxona

SEDATIV-HIPNOTICE
-

Benzodiazepine

Barbiturice

Se manifesta ca si coma

Tratament
o Suportul functiilor vitale
o Intubatie orotraheala
o Pt benzodiazepine antidot Flumazenil (Anexate)

~ 52 ~

Bradicardie