Sunteți pe pagina 1din 3

Cerul tau, Moldova, e de-albastru,

e de verde frunza ta oricand.


Un pamant mai scump pe lume nu e,
nici mai dulce nu e un pamant.
Casa mea la margine de Tara
creste fir de busuioc in prag.
Nu e nicaieri un plai mai tanar,
nu e nicaieri un plai mai drag.
Arde-n soare roua diminetii
ca o ploaie grea de margarint
La Moldova orice primavara
e de randunica si argint.
Se implina spicul ca voinicul:
de lumina blanda soapta lui.
Nu-i o alta glie mai frumoasa,
alta glie mai aleasa nu-i.
Tu esti partea noastra de iubire,
tu esti dorul nostru cel mai dor;
pleaca cineva de langa tine,
niciodata nu ti-a fost fecior!
Doina ta, Moldova, e de leagan,
hora ta de codru e, de grui.
Nu-i pe lume alt meleag mai pasnic,
alt meleag mai sfant pe lume nu-i!
Semanatorii
Vin sarbatori cu bravi semanatori,
vin bravi semanatori cu sarbatori:
pe drum de tara spulberat folcloric,
din datina devreme calatori.
Ca brazii de la munte luminand,
pe umeri pasari tinere purtand,
ei vin, barbati, sa binecuvanteze
povara grea a bunului pamant
Radacini
A cazut din nuc o nuca
si-a crescut un nuc din lut:
pelerin cu dor de duca,
intr-o noapte a crescut.
Gospodarul si nevasta
(oameni credinciosi, milosi)
au vazut minunea asta
si-au ingenuncheat, frumosi,
si au plans, si din genunchi
(cat au plans si s-au rugat)
radacini de nuc, manunchi,
le-au crescut
si i-au legat,
i-au invesnicit cu dor
de casa, necalator.

In afara nucetelor compacte(plantatii comerciale) nucul creste mai mult singuratic, il


gasim in curtile oamenilor, izolat in vastra satelor, langa fantani, in jurul izvoarelor, pe
marginea terenurilor agricole, de-a lungul drumurilor, pastrand racoare si raspandind un
miros puternic si placut.
Coroana rotata, masiva, trunchiul puternic,talia inalta, scoarta neteda si
cenusie, ramurile puternice si frunzisul des, de culoare verde inchis cu un miros placut
ii confera o deosebita frumusete, facandu-l o specie decorativa de mare efect, dar si un
arbore deosebit de generos (putand fi considerat un tezaur al plantelor din tara
noastra). Nucul este parte integranta din viata si fiinta noastra, a stat aproape de om (la
o margine de curte, la poarta) fiind prezent in cadrul multor sarbatori populare,
credinte si obiceiuri.
Nucul a fost considerat un simbol al belsugului, avutiei si longevitatii.
In timpul festivitatilor solemne, grecii antici isi ofereau unul altuia fructe de nuc. Romanii
il prezentau la ceremoniile matrimoniale. In antichitate nucile erau folosite ca monede
de schimb.
In cultura noastra, nucul era sadit pe langa casa cu ocazia unui eveniment special, cum
ar fi venirea pe lume a unui copil.
Nucile se daruiesc uratorilor de Craciun , de anul Nou si Boboteaza sau se agata in
pomul de pomenire al raposatului in drum spre locul vesnic.
De rusalii, femeile duc la biserica frunze de nuc. Dupa ce sunt sfintite se pun la
stresinile caselor sau la icoane.
Cintec batrinesc
Si-am crescut un biet stejar
langa-o apa de hotar,
si-am trecut din maini in maini
de-am slujit pe multi stapani.
Am slujit stapan bogat
mi-a fost slujba chin curat.
Am slujit stapan strain
si slujba mi-a fost pelin.
Cel bogat ca e bogat
ramurile mi-a taiat,
mi le-a rupt, mi le-a ciuntit,
vergi din ele-a pregatit.
Cel strain, ca e strain,
m-a sapat la radacini
Si cum m-a sapat, mi-a spus
ca n-o sa mai cresc in sus.
Noroc ca ma stiu stejar
si-am crescut din mine iar:
alte radacini am prins,
ramuri dese am intins
Bradul
Considerat pomul vieii, bradul are funcii n ritualele legate de toate cele trei evenimente ale vieii:
natere, nunt i moarte. nsui cuvntul care definete acest copac pare s fie foarte vechi, motenit din
fondul prelatin. Bradul apare n literatura popular, n special, pentru desemnarea flniciei i a vitalitii
Venic verde pe culmile munilor, prin simetria excepional, el inoculeaz sensul perfeciunii i adeseori
n poezia cult apare ca element al peisajului solemn sau ca reper n lumea trectoare.

l putem considera pe poetul D .Matcovschi un mare aprtor al limbii romne.El scria cu


raiunea i cu inima. Creaia poetului D Matcovschi se reliefeaz prin patriotism i
dragoste nermuit de ar.Poetul cnt trecutul glorios, nnaintaii ilutri (Eminescu,

Creang ,Mateevici), casa printeasc,plugarii , natura ,dragostea, oferindu-ne lec ii de


demnitate care au un singur scop-s ne fac oameni demni de edificarea unei societ i pe
care o meritm.
Axa programului poetic al lui Dumitru Matcovschi a fost i a rmas simplitatea ,
msura , echilibrul, armonia interioar , definit de intuiia organic a complexit ii
tririlor umane . O alt caracteristic a poeziei lui este muzicalitatea sugestiv, alimentat
de incantaia cuvintelor , de aranjamentul lor n fraza poetic , nu ntpltor autorul i
concepe multe texte ca pe nite cntece...Poezia lui D.Matcovschi e o crea ie ancorat n
tradiie.(Eliza Botezatu)