Sunteți pe pagina 1din 6

Transporturile reprezinta un domeniu important al activitatii economico-sociale

pentru ca prin intermediul lor se efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor in


scopul satisfacerii necesitatilor materiale si spirituale ale societatii omenesti.
Dezvoltarea, diversificarea si modernizarea transporturilor au fost determinate de extinderea
si intensificarea productiei si a circulatiei marfurilor, de adancirea diviziunii internationale a
muncii.
Avand in vedere necesitatea realizarii legaturilor dintre productie si consum,
transporturile sunt acelea care deplaseaza bunurile obtinute in celelate ramuri ale productiei
materiale din locul in care au fost produse la cel in care urmeaza a fi consumate in cadrul
pietei interne si internationale.
Obiectul activitatii de transport il constituie deplasarea in spatiu a calatorilor si
marfurilor.
Insa nu toate deplasarile in spatiu constituie obiectul activitatii de transport supuse
contractului de transport. Astfel, transportul informational, transportul de lichide si gaze prin
conducte si alte activitati asemanatoare nu pot forma obiectul contractului de transport.
Aceste activitati se realizeaza prin instalatii proprii si nu necesita operatiunile specifice pe
care le presupune activitatea de transport, cum ar fi: preluarea de catre transportator a
marfurilor, obligatia de paza si preluare a lor la destinatie.
Considerata sub aspectul continutului sau economic, activitatea de transport
constituie mijlocul prin care se inlesneste schimbul de bunuri si deplasarea oamenilor,
spre deosebire de deplasarea gandirii (transportul corespondentei, faxul, transmisiunile
telefonice), transport ce este supus altor reguli.
De asemenea, ramane in afara sferei noastre de preocupare transportul postal care,
desi se realizeaza pe baza unor raporturi juridice intre transportator si unitatea de posta, nu se
integreaza in contractul de transport. Mai mult, nici expeditorul, nici destinatarul nu au
legaturi juridice cu unitatea de transport ce realizeaza activitatea de corespondenta.
Astfel, activitatea de transport poate fi definita ca actiunile prin care se
organizeaza si se realizeaza deplasarea calatorilor si marfurilor in spatiu si timp.
Un rol important il are transportul in sfera productiei unde, printr-o mai buna
organizare, poate contribui la: reducerea ciclului de productie, accelerarea vitezei de rotatie a
mijloacelor circulante, imbunatatirea indicatorilor economico-financiari.
Productia unei intreprinderi este deservita nu numai de transportul intern, ci si de
transportul care realizeaza legaturile externe ale acesteia cu celelate intreprinderi si cu
intreaga economie nationala.

De aici decurge functia importanta a transporturilor de a sustine legaturile de


productie intre intreprinderi, comunicatiile intre marile centre industriale, intre cele
industriale si agricole, etc. Acest rol este indeplinit de transporturile de utilitate publica, in
componenta carora intra: caile ferate, fluviale si maritime, rutiere, transportul aerian si
transportul de calatori. Acesta din urma deserveste procesul de productie prin deplasarea
muncitorilor la si de la locul de munca.
Rolul transporturilor este evident, prin intermediul acestora asigurandu-se procesul de
productie cu mijloace de productie si forta de munca.
Importanta transporturilor consta nu numai in functia pe care o au in dezvoltarea
complexului socio-economic national, ci si in rolul important exercitat asupra amplificarii
relatiilor dintre state. Astfel, transporturile internationale reprezinta mijlocul material ce sta la
baza relatiilor economice cu celelate tari ale lumii. Acestea continua procesul de productie in
sfera circuitului economic mondial si reprezinta un sistem tehnico-economic complex prin
intermediul caruia o parte din produsul social este realizat pe pietele externe in schimbul unor
marfuri necesare economiei nationale, contribuind astfel la modificari de structura, calitate si
cantitate in produsul intern brut, produsul national brut si produsul national net.
PARTICULARITATILE PROCESULUI DE PRODUCTIE IN TRANSPORT
Incadrarea transporturilor intr-o ramura distincta a economiei nationale se datoreaza
faptului ca, desi activitatea in transporturi, din punctul de vedere al procesului muncii, se
identifica cu cea din ramurile creatoare de bunuri materiale, totusi ea prezinta o serie
de particularitati:
1.
Rezultatul muncii productive in transporturi nu constituie un nou
produs, o marfa, ci o prestatie. Prin transport marfurile isi pastreaza proprietatile fizicochimice, dar isi sporesc valoarea;
2.
Transporturile de marfuri sunt o activitate economica care se
desfasoara atat in sfera productiei, cat si in cea a circulatiei marfurilor. Astfel, se disting:

transporturi interioare princare se realizeaza deplasarea materiilor prime,


materialelor, fortei de munca de la o sectie de productie la alta, deci activitatile
desfasurate in sfera productiei si

transporturi comerciale ce apar ca o continuare a activitatii de productie in sfera


circulatiei.

3.
Transportul, in sine, nu se poate stoca, se consuma imediat in momentul
efectuarii productiei. Se stocheaza insa nevoia de transport.
4.
Transporturile de calatori si cele de marfuri se deosebesc substantial
intre ele, in sensul ca transporturile de calatori se caracterizeaza prin sensul dus-intors al

curentilor de calatori, adica sunt, in general, activitati echilibrate, in timp ce in transporturile


de marfuri nu exista, in aceeasi masura, o asemenea egalitate, deoarece volumul marfurilor
transportate in cele doua sensuri, de cele mai multe ori, nu este identic.
Variatia traficului de calatori e influentata de fenomenele de masa caracterizate printro probabilitate ridicata (sarbatori, concedii, vacante), in timp ce in transportul de marfuri
acesti factori au o influenta mai redusa.
5.
Activitatea de transport este, in general, o activitate continua in
timpcare, in cele mai multe cazuri, este o activitate de zi si noapte, atat in zilele de lucru, cat
si in cele de sarbatoare, dar discontinua ca intensitate, cu intermitente, motiv pentru care
randamentul ei este variabil.
6.
Transporturile sunt activitati ce se desfasoara pe spatii intinse, prin
sute si chiar mii de unitati distincte, indepartate geografic unele de altele, dar strans
legate.
In concluzie, transportul este o prestatie de servicii de un tip special:

nu se poate nici stoca, nici conserva;

trebuie sa faca fata unor momente de varf;

se executa in conditii speciale si

presupune existenta unei infrastructuri tehnice extraordinar de vaste si


complexe, care sa excluda orice situatie neprevazuta.
SISTEMELE DE TRANSPORT SI CARACTERISTICILE ACESTORA

Sistemele de transport pot fi definite ca totalitatea mijloacelor si instalatiilor


intrebuintate in vederea inlaturarii distantelor.
In compunerea si organizarea transporturilor intra elemente de ordin tehnic:

drumul;

mijlocul de transport;

forta de munca a mijlocului de transport.

Transporturile se pot clasifica astfel:


a)

Din punctul de vedere al obiectului transportului:

1. transport de calatori;

2. transport de marfuri.
b)

Dupa mijloacele intrebuintate transporturile pot fi:

1. feroviare;
2. rutiere;
3. navale;
4. aeriene;
5. speciale;
6. combinate.
1. Transportul feroviar efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor
cu ajutorul mijloacelor de tractiune (locomotivele) si a mijloacelor tractate (vagoanele)
care circula pe trasee fixe si pe cai ferate.
Transportul feroviar se caracterizeaza prin:

regularitatea efectuarii circulatiei in toate anotimpurile, ziua si noaptea,


aproape independent de vreme;

mijloacele de transport feroviare dispun de o mare capacitate in raport cu cele


auto si aeriene;

din punct de vedere economic se remarca costul mai ridicat al transportului


feroviar in comparatie cu cel fluvial, maritim si prin conducte si, de regula,
mai mic fata de cel auto si aerian.
Transportul pe calea ferata necesita investitii mari comparativ cu cel auto. Astfel,
investitiile pentru constructia unei cai ferate sunt de 3 ori mai mari decat cele
pentru constructia unei sosele. De asemenea, si investitiile necesare pentru
achizitionarea materialului rulant sunt ridicate. La fel, si costul intretinerii
mijloacelor de transport feroviar si al liniilor se situeaza la un nivel superior in
comparatie cu cel auto sau naval.

2.
Transportul rutier efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si
oamenilor cu ajutorul autovehiculelor care sunt mijloace de transport autopropulsate.
Ca particularitate a acestor mijloace de transport se remarca faptul ca dispun de
o mare mobilitate, putand fi intrebuintate, in functie de vreme, pe orice fel de drum.
Transportul auto ofera posibilitatea incarcarii marfii direct de la punctul de expediere si

descarcarea ei direct la punctul de destinatie, fara a fi necesare transbordari si manipulari


suplimentare.
Mijloacele de transport auto se deplaseaza cu viteze mari ca urmare a vitezei
comerciale mari si a simplitatii operatiunilor tehnologice de incarcare si descarcare. Ele se
pot pregati rapid si usor in vederea efectuarii transportului, necesitand cheltuieli reduse in
acest scop.
Transportul auto ofera cea mai mare eficienta pe distante scurte.
3.
Transportul naval efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si
oamenilor cu ajutorul navelor.
Transportul naval se caracterizeaza prin marea capacitate de incarcare insa, in
comparatie cu celelalte modalitati de transport, chiar si cele mai moderne nave au viteza de
deplasare relativ redusa, desi trebuie sa parcurga distante foarte mari.
Navigatia maritima si fluviala realizeaza legaturi dintre porturi diferite de pe glob,
in conditii de eficienta ridicata, investitiile fiind relativ reduse in raport cu transportul
terestru.
Transportul naval este adecvat pentru bunurile de masa cu valoare redusa, unde
nivelul cheltuielilor de transport prevaleaza asupra duratei transportului.
Avantajul transportului pe apa, din punct de vedere al costului, este mai evident pe
distante mari, transoceanice.
4.
Transportul aerian efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si
oamenilor cu ajutorul aeronavelor.
Printre particularitatile tehnico-economice ale transportului aerian se numara:

rapiditatea - este caracteristica esentiala a transportului aerian. Aceasta este


evidentiata de viteza mare de deplasare a aeronavelor ce nu poate fi egalata de nici
un alt mijloc de transport;

regularitatea - consta in aceea ca transportul aerian se efectueaza dupa un


program precis in orice perioada a anului, atat ziua, cat si noaptea;

oportunitatea se refera la faptul ca acest mod de transport pune la dispozitia


celor interesati, oricand si oriunde sunt amenajate puncte terminale, cel mai
modern mijloc de transport.

5.
Transporturile speciale sunt transporturi neconventionale, a caror pondere
a crescut substantial in ansamblul transporturilor si care se efectueaza cu mijloace total
diferite de cele clasice.
Spre exemplu, transporturile prin conducte sunt utilizate pentru deplasarea unor
marfuri de masa lichide, in flux continuu, in relatiii de transport stabile. Acest mod de
transport: prezinta un cost scazut, pierderi minime de manipulare, nu este influentat de
conditiile atmosferice, nu afecteaza mediul inconjurator, necesita personal de deservire redus,
prezinta regularitate si se efectueaza fara cursa goala.