Aderarea Romaniei la Tripla alianta (30 oct 1883)

Congresul de la Berlin s-a desfurat n perioada 1 iunie 1 iulie 1878, unde a participat i o delega ie a Romniei
(I.C. Brtianu i M. Koglniceanu), care a fost auzit, dar nu i ascultat:
- se recunotea independena Romniei, dar condiionat de:
anularea/modificarea articolului 7 din Constituia din 1866, ceea ce nsemna eliminarea
restriciilor religioase n exercitarea drepturilor politice i civile;
acceptarea retrocedrii sudului Basarabiei ctre Rusia (gurile Dunrii redeveneau astfel sub
stpnire rus), Romni urmnd s primeasc Delta Dunrii, Dobrogea i Insula erpilor;
rscumprarea ce ctre statul romn a aciunilor societii Strousberg.
Pentru Romnia, rezultatul cel mai important al Congresului de la Berlin a fost recunoa terea independen ei, astfel
Romnia devine un stat egal n drepturi cu alte state. Romnia a reu it s rup astfel leg tura juridic , care durase
timp de patru secole cu Imperiul Otoman.
- Obinerea independenei a permis politicienilor i intelectualilor romni s - i ndrepte aten ia asupra des vr irii
naiunii.
- O alt consecin a independenei a fost proclamarea Romniei ca regat i a lui Carol ca rege, la 14/26 martie 1881.
- Perioada de dup 1878 a fost decisiv pentru consolidarea Romniei moderne. n noul context, statul i-a asumat
rolul de ntreprinztor al dezvoltrii generale a rii. Instituionalizarea mecanismelor economice, administrative i
juridice specifice modelului de dezvoltare capitalist occidental a nsemnat o integrare rapid i definitiv a economiei
romneti n circuitul economic european.
- Independena Romniei i proclamarea regatului au influenat i lupta romnilor din teritoriile romne ti aflate sub
dominaie strin mai ales micarea naional a romnilor din Transilvania.
- Evenimentele din timpul Rzboiului pentru independen i de la Congresul de la Berlin au atras aten ia Romniei
asupra necesitii afilierii la un sistem de aliane care putea s promoveze interesele de politic extern ale rii.
In anul 1879, cancelarul german Bismarck a reusit sa realizeze o apropiere de Austro-Ungaria, incheind cu aceasta o
alianta defensiva secreta, indreptata impotriva Rusiei. Daca armata tarista ar fi atacat una dintre aceste tari, atunci ele
s-ar fi ajutat in lupta impotriva Rusiei. La aceasta alianta a aderat, tot in secret, si Italia, in anul 1882, nemultumita de
faptul
ca
Franta
se
extinsese
in
Tunisia.
Otto von Bismarck a reusit astfel sa-si indeplineasca doua obiective: pe de o parte, avea un aliat puternic in
eventualitatea in care Rusia ar fi declansat vreo actiune militara impotriva tarii sale, iar pe de alta parte a reusit sa
izoleze Franta de continent. Tinand cont de faptul ca cea mai mare amenintare la adresa Romaniei era reprezentata de
Rusia, care rapise din nou sudul Basarabiei si ale carei armate se retrasesera cu greu de pe teritoriul romanesc dupa
razboiul din 1877-1878, se punea problema ca Romania sa se alieze cu o mare putere, astfel incat sa nu ramana izolata
si sa nu fie luata prin surprindere de vreo alta tendinta expansionista tarista. De aceea, in secret, la Viena, Romania a
incheiat
tratatul
cu
Austro-Ungaria,
prin
care
tara
noastra
adera
la
Tripla
Alianta.
In aceeasi zi, Germania adera si ea la tratatul romano-austro-ungar. Aderarea Romaniei la Tripla Alianta a fost secreta
si de acest lucru opinia publica romaneasca a aflat abia dupa declansarea Primului Razboi Mondial. Prin aderarea la
Tripla Alianta, Romania obtinea un important sprijin impotriva vreunui atac strain la adresa sa.
Pe termen lung, insa, alianta cu Puterile Centrale s-a dovedit a fi in contradictie cu interesul romanilor legat de
recapatarea teritoriilor ce apartineau Austro-Ungariei, motiv pentru care Romania se declara neutra intre anii 19141916.
Tratatul romano-austro-ungar a fost reinnoit de mai multe ori pana in anul 1913.