Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
constatat, dar trebuie s fie i remediat. Un proces politic autentic ntr-o societate
democratic are la baz implicarea a tot ce nseamn capacitate i valoare.Astfel n R.M
procesul politic va evolua i progresa considerabil,vizualiznd calea prosper a marilor
realizri att din punct de vedere spiritual ct i material.
3.Subiectul:Concepiile principale n definirea politologiei:
1.Expunei domeniul tiinei politice
Definirea obiectului unei stiinte in general si, in mod deosebit, al unei stiinte sociale
este o problema complexa care impune precizarea mai multor elemente, precum:
domeniul distinct pe care il studiaza si din ce unghi de vedere; categoriile, procesele
sociale si legile specifice; locul stiintei respective in sistemul stiintelor sociale, in
general, si in cadrul sistemului stiintelor din domeniul de activitate respectiv.
Obiectul de studiu al politologiei este politicul, ca subsistem al sistemului social global.
2.Deosebii concepia ,,Politologia-tiina despre putere,, de concepia
,,Politologia-tiina despre sistemul politic
-Comparnd aceste dou concepii constatm c n esen se
aseamn,ns vizavi de aceasta ntre ele exist i cteva
deosebiri.Pornind de la concepia ,,Politologia-tiina despre putere,,
rezult c politologia este tiina despre structura,distribuirea i
realizarea puterii n societatea politic,realizat prin interaciunea
instituiilor puterii publice,a societii i a indivizilor. Este o orientare
destul de raspandita in cadrul gandirii politice contemporane, atat nord americane
George Catalin, Harold Lasswel cat si din Europa apuseana M. Duverger, R. dAron etc.
Argumentul fundamental in cazul acestei orientari este acela ca puterea constituie
obiectivul oricarei actiuni politice, ca aceasta se afla in centrul politicii. Si fata de
aceasta orientare marea majoritate a cercetatorilor si politologilor aduc contra
argumente. Ca si statul si puterea politica este doar o componenta a sistemului politic si
nu politicul ca atare. In nici un caz, ea nu este in masura sa acopere sistemul politic.
-Ceea ce privete de concepia ,,Politologia-tiina despre sistemul politic,,aici
Domeniul politic se prezint sub trei aspecte: sistem politic, aciune politic i gndire
politic, ntre acestea existnd o strns interdependen. Politologia este o stiinta de
sinteza, de analiza in ansamblu a politicului si politicii, a genezei, esentei proceselor,
legitatilor si relatiilor specifice acestuia. Sintetizand, politologia studiaza si explica
natura si esenta politicului, geneza si dinamica lui, precum si rolul pe care il are in
realitatea complexa. Ea nu este nici o pseudostiinta, asa cum o prezinta ideologul
francez Gaston Bouthaul sau un capitol teoretic al sociologiei ca la R. Aron. Evident ca
nici politologia nu este in masura sa epuizeze intreaga cercetare a politicului, dar ea
este singura care o face de la nivel de ansamblu, de sinteza si din acest punct de vedere
este unica stiiinta din cadrul stiintelor politice capabila prin studiul ei, sa acopere
intreaga sfera de cercetare a politicului.
3.Evideniai prile negative ale concepiei ,,Politologia-tiina
statului,,
Concepia ,,Politologia tiina statului,,este o orientare mai veche, ea
fiind prezenta inca dinainte de Montesquieu ea aducand in sustinerea
sa urmatoarele argumente: - insasi etimologia termenului de
politologie polis-stat si logos-stiinta, adica stiinta care are ca obiect de
studiu statul, puterea si institutiile sale; - statul ar fi cea mai veche si
mai importanta institutie politica a societatii, cu un rol central in
sistemul politic, fapt ce ar presupune de asemenea studiul acestuia
de politologie.
O asemenea orientare nu este acceptata de cei mai multi politologi
care la randul lor aduc contra argumente:
- termenul initial de politologie nu avea in vedere sensul, continutul
actual, ci el se referea la politica, putere, conducere in general, iar
statul era conceput si ca o comunitate sociala, nu numai ca o
institutie politica; - asa cum o dovedesc ultimele cercetari statul nu
este cea mai veche institutie politica a societatii, ea a fost precedata
de altele. Chiar daca este cea mai importanta institutie a sistemului
politic, dar nu unica, importanta ei decurge tocmai din existenta
celorlalte si interactiunea cu acestea; - statul este studiat si de alte
stiinte cum ar fi cele economice, juridice, filosofice fapt ce ne poate
conduce la ideea ca si aceste stiinte ar trebui sa aiba ca obiect de
studiu statul; - politologie-stiinta a statului inseamna o ingustare
nejustificata a obiectului acestei discipline. Importante elemente ale
sistemului politic ca partidele politice, puterea, spiritualitatea politica,
norma, conduita si activitatea politica ar ramane in afara obiectului
sau de studiu.Astfel aceast concepie nu poate fi considerat una
aproape de adevr n ceea ce privete studiul i apariia politologiei.
4.Subiectul:Politica ca fenomen social
1.Interpretai conceptul de politic ca fenomen social.
Puterea politica este fenomenul fundamental al structurii politice a
societatii, impus de aceasta din necesitatea conducerii si administrarii
rationale a activitatilor sociale, a satisfacerii aspiratiilor si intereselor
umane, n contextul unui sistem social aflat n permanenta miscare,
schimbare si transformare.
a le constitui drept instrumente prin care sa-si exprime propriile sale scopuri si interese.
2. Caracterul suveran. Puterea politica este singura si unica instanta suprema dintr-o
societate. In aceasta calitate ea este singura care prin institutiile sale legitime are dreptul
de a lua si aplica decizii, de a exercita controlul fara amestecul sau influenta unei alte
puteri din interior, cat mai ales din exterior. Altfel spus puterea politica este suverana,
unica, indivizibila, exclusiva si inalienabila.
3. In raport cu alte acte ale conducerii sociale, puterea politica are un caracter imperativ,
obligatoriu si ierarhic atat pentru societate in ansamblul ei cat si pentru celalalte forme
particulare ale puterii sociale. Tocmai aceste calitati-imperativitatea si obligativitatea ii
asigura impunerea, randamentul si eficienta, elemente necesare oricarui act de
conducere a societatii. Puterea politica se prezinta sub forma unor centre si nuclee ale
puterii.
4. Puterea politica in exercitarea atributiilor sale are un caracter relational si
asimetric.Infaptuirea puterii este o relatie sociala care impune cu necesitate cel putin doi
parteneri: conducatorii sau conducerea si condusii si supunerea, adica aceia asupra
carora sa se impuna, sa se realizeze in interiorul ei. Relatia conducere-supunere, care
formeaza cele doua loturi ale puterii, se realizeaza: "intre cei care exercita puterea si
ceilalti membri ai grupului se stabileste o relatie specifica; ea consta in comunicarea si
executarea hotararilor a comunica o hotarare pentru executare inseamna a conduce. A
raspunde acestei comunicari, efectuand actiunile curente prin hotarare, inseamna a te
supune"
6.Subiectul:Puterea ca fenomen
1.Relatai particularitile caracteristice ale puterii
Privita prin prisma rolului pe care il detine in ansamblu vietii
sociale,puterea constituie un atribut social in afara caruia nu poate
existaactivitate umana ordonata.Puterea eate un fenomen social
fundamental,care organizeaza sireglementeaza viata
sociala,fixand scopul activitatilor umane ,mijloacele pentru realizarea
lor ,strategia dupa care se actioneaza in acest sens.Trebuie mentionat
ca puterea este in principal un fenomen politic,fiindcea
mai importanta componenta a institutiilor politice,fiind folosita
pentrumentinerea si consolidarea unei anumite ordinii sociale,pentru
aigurareafunctionarii unor institutii sociale
2.Stabilii deosebirile ntre izvoarele i resursele puterii
Izvoarele i resursele puterii nfieaz o serie de asemnri,ns pe lng acest fapt
exist ntre ele i deosebiri.Resursele puterii const n acei oameni care ai dezvluit i
cerectat esena lor .Resurse ale puterii se refer nu numai la organele de stat, dar i la
ali subieci care acioneaz n afara
structurilor statale, i care evolueaz ca purttori ai puterii politice n aria competenei
lor. De aceea n compartimentul dat ne vom referi pe alocuri i la forele politice
neguvernamentale, care n activitatea lor politic uziteaz diverse resurse politice
conform legislaiei n vigoare. Menionm, de asemenea, c n paralel cu sintagma
resurse ale puterii este folosit sintagma prghii ale puterii, pe care unii autori o
consider sinonim cu prima, ceea ce ni se pare incorect. De menionat c n politologie
i sociologie s-au conturat cteva clasificri ale resurselor puterii care nu numai difer
ntre ele, dar i converg pe unele poziii. Conform celei mai rspndite abordri
divizarea resurselor puterii apare n felul
urmtor: utilitare, coercitive i normative
1)Resursele utilitare includ bunuri materiale i sociale necesare pentru viaa de toate
zilele. Acest gen de resurse este utilizat nu numai de forele politice aflate la putere, dar
i de cele care aspir la ea: i unele i altele tind s vin sau s se menin la putere prin
cumprarea nu numai a unor politicieni aparte, dar i a diverselor pturi ale populaiei
2)Resursele coercitive reprezint mijloace foarte importante de asigurare a
securitii naionale, ordinii publice, drepturilor i libertilor ceteneti.
3) Resursele normative includ mijloacele de influen asupra lumii interne, orientrilor
valorice, convingerilor, contiinei i comportamentului omului. Subiectul puterii aplic
aceste mijloace pentru a-l predetermina pe obiectul puterii s-i accepte revendicrile i
s-i
realizeze obiectivele trasate.
4) Resursele economice presupun disponibilitatea mijloacelor materiale i
financiare necesare pentru dezvoltarea economic i asigurarea bunstrii poporului.
Izvoarele sunt acele surse din care se extrage informaia,esena
puterii,textele,documentele,manualele...iar resursele sunt acei oameni care au contribuit
la acest proces....etc.
3.Analizai mijloacele de nfptuire a puterii n Republica Moldova.
Puterea n R.M In raport cu celelalte forme ale puterii sociale, puterea politica are
urmatoarele trasaturi:
1. Caracterul integrator ce consta in capacitatea pe care puterea politica o are de a-si
subordona celalalte forme ale puterii, de a se manifesta prin ele, de a le constitui drept
instrumente prin care sa-si exprime propriile sale scopuri si interese.
2. Caracterul suveran. Puterea politica este singura si unica instanta suprema dintr-o
societate. Altfel spus puterea politica este suverana, unica, indivizibila, exclusiva si
inalienabila.
3. In raport cu alte acte ale conducerii sociale, puterea politica are un caracter imperativ,
obligatoriu si ierarhic atat pentru societate in ansamblul ei cat si pentru celalalte forme
particulare ale puterii sociale. .
4. In societatile democratice, puterea politica se intemeiaza pe lege, pe drept. Ea
exprima si promoveaza vointa, aspiratiile interesele majoritatii cetatenilor. In societatile
marea
mas
alegtorilor
organismele
instituiile
Aceste organizaii sunt legate ntre ele prin instituii centrale sau regionale cu rol
coordonator.
Totalitarismul este un regim politic n care puterea aparine n mod total unei persoane
sau unui grup de persoane. Spre deosebire de sistemul politic de tip monarhie absolut
sau dictatur, n regimurile totalitare distana ntre stat i societate este practic anulat,
n sensul c puterea ntrupat de stat, prin partidul unic, ptrunde pn i n viaa
particular a fiecrui cetaean. Ideologia totalitarist este opus conceptului de societate
deschis.
10.Subiectul:Sistemele de partide
1.Expunei principiile relaiilor reciproce ale partidelor n sistemele
partinice democratice.
Gradul sporit de participare a unui segment al populatiei (in principal persoane cu un
nivel de educatie peste medie) s-a regasit inca de la inceputul anilor saptezeci in
cresterea numarului de initiative civile la nivel local si regional (de exemplu impotriva
construirii de centrale atomice), care aveau si continua sa aiba ca scop evitarea
situatiilor conflictuale si a planificarilor defectuoase. Cu ajutorul opiniei publice urmau
a fi astfel influentate deciziile luate de partide si de parlamente. Initiativele civile
stimuleaza, pe de o parte, cresterea angajamentului politic, avand asadar un aport
considerabil la inlaturarea apatiei care caracterizeaza unii cetateni. Ele sunt expresia
unei constiinte cetatenesti sporite, care nu se lasa transformata intr-un obiect din mana
statului sau a administratiei. Pe de alta parte, majoritatea initiativelor civile au cate o
singura sfera de preocupare - iar acest lucru este cat se poate de firesc, dat fiind faptul ca
acestea nu au primit un mandat din partea populatiei, asa cum se intampla in cazul
partidelor. Ele urmaresc niste obiective relativ delimitate in spatiu si timp. Rolul
initiativelor civile intr-o democratie, relatiile acestora cu partidele sunt diferite. Ele pot
juca un rol strict neutru, de colaborare cu toate partidele, ele se pot sprijini pe sustinerea
unui singur partid, unele dintre ele respingand chiar si ideea de sistem de partide in
general
2.Clasificai sistemele de partide dup numrul de partidelor,care
lupt pentru putere sau care influeneaz puterea .
Pana acum ne-am intrebat care sunt elementele definitorii
pentru un partid ce tipuri de partide distingem si care sunt functiile
indeplinite de partide in cadrul sistemului politic. Am presupus astfel
ca exista mai multe partide, un sistem de partide. Pentru ca doar
astfel definitiile, tipologiile si functiile descrise au un sens. Doar in
societatile pluraliste, libere si democratice pot exista partide ca cele
pe care le-am descris. 'Partidele de stat' din dictaturi sau partidele
marxist-leniniste, partidele unice, din statele socialiste sunt construite
pe un cu totul alt model, acestea netrebuind sa faca fata concurentei
nici unui alt partid. Are sens sa vorbim despre partide doar daca
11.Subiectul:Pluripartitismul
1.Determinai esena Pluripartitismul
Se numeste sistem pluripartit, sistemul in care exista mai multe partide cu forta
aproximativ egala care isi disputa, in functie de optiunea electoratului, locul si rolul de
partid de guvernamant.Caracterul de pluripartit nu este deci conferit de simpla existenta
a mai multor partide. Esential este ca acestea sa fie aproximativ la fel de puternice.
Alaturi de aceste partide pot exista alte numeroase formatiuni politice mai mici
reprezentate sau nu in parlament. Practic, acestea nu au acces la exercitarea puterii
deoarece nu au o baza sociala larga.
2.Stabilii prile pozitive i negative ale pluripartitismului
Pluralismul Oamenii sunt diferii , au nevoi, interese , valori, opinii i aspiraii diferite.
Ei nu au aceeai identitate i nu triesc aceleai experiene sociale.
Pluralismul presupune :
- recunoaterea diferenelor socio-culturale ;
- condiii pentru meninerea i afirmarea acestor diferene ;
- reprezentarea diferenelor la nivelul factorilor de decizie..
De cele mai multe ori exist pluralism de : opinie ;
- valori ;
- organizaii.
Avantajele pluripartidism
ului
Dezavantajele pluripartidism
ului
- confuzie;
- intrig i ur;
unitate
societatea
se opun valorilor oficiale, nu le contest, dar instituie un fel de paralelism ntre valorile
grupului, practicate i recunoscute de membrii si, i valorile oficiale, de stat, care au
relevan pentru comunitile respective doar n cazurile care privesc interesul general
sau naional. n orice caz, o subcultur politic are o matrice, un tipar care confer
colectivitii i organizaiei ei politice o identitate, o personalitate. Identitatea unei
subculturi politice se poate baza pe motenirea sa etnic (cultura promovat de Partidul
Romilor, de U.D.M.R. etc.), pe condiia sa economic (cultura politic a aristocraiei, a
sracilor din ghetou, cea promovat de partidul clasei de mijloc etc.), pe apartenena la o
provincie (cultura politic promovat de Partidul Moldovenilor, cultura politic
transilvan din secolul al XVIII-lea, a rii Bascilor etc.) i la o istorie (invocat
frecvent n discursul liderilor mai ales).
Subcultura politic posed o limb distinct, o simbolistic specific (sigle, steaguri,
steme, ceremonii, portrete ale liderilor, culori, imnuri, uniforme, mituri, lozinci, formule
de salut, forme distincte de comunicare menite s ntreasc sentimentele de identitate i
s protejeze aceast comunicare de persoanele din afara organizaiei i comunitii
politice respective).
3.Evideniai rolul culturii politice n democratizarea societii
Rolul culturii politice n societate este inestimabil. Acest rol este dublu:
comunitii i ofer o structur sistematic de valori, norme, idealuri i
simboluri, care asigur funcionalitatea i coerena instituiilor sale, n timp ce
individului i pune la dispoziie cteva linii directoare pentru comportamentul
su n sfera public i cea politic. Cultura politic poate s accelereze sau s
frneze procesul democratizrii societii. Dar i procesul formrii culturii
politice civice este, la rndul su, influenat de mai muli factori din societate.
Cultura politic influeneaz mediul social n care se afl i, firete, ea nsi este
afectat de acest mediu. Formarea, funcionarea i dezvoltarea culturii politice
depinde att de factori politici, ct i de unii factori extrapolitici. ntre factorii,
care influeneaz, ntr-o anumit msur, cultura politic se pot evidenia:
poziia geopolitic a rii, caracterul relaiilor sociale, structura social i politic
a societii, specificul culturii naionale, particularitile psihologiei naionale.
Un aspect important al culturii politice este stilul corelaiilor dintre societate i
stat, ce se exprim att n atitudinea ceteanului fa de stat, ct i a statului fa
de cetean. Existenta si functionalitatea unei culturi politice, constituie o
conditie esentiala in fiintarea si functionalitatea unui regim politic democratic.
O adevarata si autentica cultura politica nu poate exista si functiona decat intrun regim fundamendat pe principii si valori democratice. Numai intr-un
14.Subiectul:Sistemul politic
1.Distingei conceptul de sistem politic
Sistem politic=ansamblu complex,ramificat al
institutiilor politice,comunitatilor social-politice,
a formelor de interactiune si relatii intre ele pentru
realizarea puterii politice.
Observam ca conceptual de sist politic e rezultatul
a 2 tendinte:*tendinta diferentierii structural si
specializarii institutionale;*tendinta de integraree,de
organizare a comunitatii politice intr-o unitate centraliozata
2.Determinai elementele structurale ale sistemului politic
Elementele structural ale sist politic:institutii politice
de guvernamant(indica gradul de organizare a
societatii la un anumit moment.Principala institutie i
cererile si presiunile care se exercita asupra sa, politicul asigura integrarea schimbarilor
intrsociale--din mediul social internsau extrasociale--din viata internationala--prin
transformari care vizeaza modificarea sau innoirea relatiilor si comportamentelor
sociale institutionale.
2.Demonstrai specificul sistemului politic de tranziie spre
democraie
Perioada de tranzitie spre democratie
presupune schimbari radical in economie,
in sfera politica,de producer,in cea sociala
si se contureaza o etapa calitativ noua a
dezvoltarii civilizate.Asupra constituirii sist
politic democratic influenteaza negative
un sir de factori,de ordin obiectiv si
subiectiv:dezechilibrul dintre fortele pro si
contra reformelor;diferenta prea mare de
opinii privind modalitatile si ritmul
reformelor;nivelul redus al culturii politice,
al constiintei civice characteristic cetatenilor,
fortelor politice si elitelor lor.Problemele
tranzitiei la un sist politi c democratic pot
fi rezolvate in baza promovarii consecutive
a reformelor democratice in toate
sferele vietii societatii.In complexul
multidimensional al trasnformarilor rolul
principal revine reformelor politice.
Reformarea sferei politice asigura conditiile
necesare pt reformarea celorlalte laturi ale
vietii in societate.Sist politic ipoate functiona
cu success doar adaptandu-se conditiilor
transformarilor democratice,in cazul dezvoltarii
capacitatii de a reactiona adecvat la diverse
situatii provocate de fortele sociale si
politice.E important ca reformele promovate
sa fie sustinute de societate,sa fie
consfintit acordul societatii civile fata de
continutul si metodele transformarilor
democratice din statul dat.
Constiinta politica poate avea conotatii multiple la fel ca si expresia "a face politica". Se
poate aprecia ca si constiinta politica este n functie de nivelul de cultura, de percepere a
evenimentelor, de actualitatea informatiei si de dorinta de participare si de implicare
constienta
n
mersul
societatii
n
general.
Totusi, la nivelul discutiilor stiintifice, prin constiinta politica ntelegem totalitatea
ideilor si atitudinilor n legatura cu autoritatea, disciplina, responsabilitatile
guvernamentale
si
alte
situatii
asociate
comunicarii
culturale.
Ca dimensiune subiectiva a politicului, constiinta politica este pna la urma proprie
fiecarui cetatean.
Alaturi de constiinta politica putem vorbi de constiinta de clasa, o notiune care are o
arie de acoperire mai restrnsa dect prima, avnd un grad de specializare mai ridicat.
Asadar, constiinta de clasa exprima, n sens general, "starea de a fi constient de
diviziunile sociale din societate si de apartenenta la o clasa sociala anume"4. Aceasta a
fost o notiune mult vehiculata de promotorii si sustinatorii ideologiei comuniste, fiind
asociata adeseori cu interesele clasei muncitoare.
2.Demonstrai diferena dintre contiina politic empiric i teoretic
Constiinta politica empirica-purtatorii acestei c
onstiinte sunt majoritatea societatii,adica
cei care n-au cunostinte in domeniul politicii,
Particularitatile:idei contradictorii,idei
framentare,are support emotional,stabilitate
si inertie prin comportament politic.Modul
de manifestare e psihologia sociala.
Constiinta politica teoretica-continutul
acesteia e cu ideologii politice.Ea
se formeaza in baza studierii,cercetarii
politice,fenomenelor,proceselor politice
si particularitatile caracteristice sunt:are
un scop determinat,are dimensiune mitica
si utopica,sistematizarea in idei,capacitate
de prognosticare.Exista o permanenta
interactiune intre constiinta politica empirica si teoretica.
3.Analizai contiina politic a elitei politice de opoziie din R.Moldova
TRansformarile democratice din cadrul
constiintei politice de masa,de grup si
individuale trebuie correlate cu capacitatile
mentale ale elitei conducatoare,cu gradul
28.Subiectul:Elita politic
1.Relatai despre conceptul de elit politic
Elita politica=oameni deosebiti prin pregatire
si talent in domeniile lor de activitate,
care se remarca prin crearea de valori
spiritual,material pentru intreaga
societate.Au acces la mecanismele si
tainele puterii,dominatiei.Poseda anumite
functii de conducere si eu un anumit volum
de putere.Sunt purtatori de inalte calitati morale.
2.Stabilii structura funcional i clasificri ale elitei politice
Componenta personala a elitei politice
se schimba permanent,insa structura
ei functional ramane,practice,neschimbata.
In ansamblu,ea se constituie din politicieni
de profesie de rang superior(inzestrati
cu functii de putere si imputerniciri
respective)si functionary superiori de stat
(pregatiti professional pt a participa la
intocmirea si realizarea programelor politice,
la elaborarea strategiei dezvoltarii sociale
si comunitatii umane).In principiu,grupurile
functionale ale elitei politice sunt reprezentate
de conducerea superioara,de parlament,de govern,
de elita de partid,de elita regional etc.
In functie de nivelul dezv raporturilo
vertical si a celor orizontale,in tarile
democratice pot fi evidentiate 4 tipuri
principale de elita politica:*elita
democratic stabile(reprezentativitatea
sporita si integrare inalta a grupului),
*elita pluralista(reprezentativitate inalta
si integrare scazuta a grupului),*elite
dezintegrate(ambii indici se afla la un
nivel scazut).Tipologizarea nelitei politice
poate fi efectuata in vaza anumitor criteria:
# in dependent de volumul de putere:
elita politicaq superioara,de mijloc si
administrative;#in functie de atitudinea
fata de putere-elita pol guvernanta,
neguvernanta(pasiva),de influenta,de opozitie
(contrelita);#dupa nivelul componentei:
superioara(nationala),de mijloc(regionala),