Sunteți pe pagina 1din 88
UNIVERS. ETROL ~ GAZE” DIN PLOIBSTL FACUL INERIA LUI $I GAZELOR SPECIALIZAREA: INGINERIE DE PETROL SI GAZE D.LD.FLR. Aaul de siudii: IV, Sem 1 An universitar : 2012-2013 PROIECTAREA EXPLOATARIT ZACAMINTELOR DE HIDROCARBURI -1 TITULAR, Prof. univ. dr. ing. Tulian Nistor 1. Introducere Petrotul, fi pefica unor previziuni, 1a principala sursd de energie gi cea mal Important sursa de materii prime pentru industria petrochimioa $i va mai améne, probabil, 0 perioada insemnata ds timp si de acum Incolo. OF, se ste, resursele de petro! ale Terrel nu sunt inepuizabile. Descoperirea de nol zicdminte petrolifere nu va putea compensa multi vieme rtmu) epuizdrii resurselor Cunoscute in prezent, De altel, In Roménia, producfia de hidracarbuti fluide este de cativa ani buni, in declin Pe de alld parte, factor de extractie realizat| astizi in Romania gi chiar pe plan mondial, au valori destul de mocieste, tn special. in cazul 2&cdmintelor exploa- fale pe baza energisi proprii, dar si th cazul 28cSmintelor la care se aplic’ diverse fehnologi de complementare a energiei de zSczimant. Cauzele sunt atat de natura Obiectiva, legate de conditile de zdcdmani, c& mai ales de naturé subieciva asociats de variantele de exploatare gi tehnologile de Iucru adoptate. Se poate spera, totus, nir-un reviriment al productiei de hidrocarburi in Romania, der numal ip ce2ul implicérii mai active a ingineriai de zickmmént. Acesta inseamna intocmirea unor prolecte de exploatare care s& indice varianta optima de exploatare pentru fiecare zécaémant In parte. Th cazul zéc&mintelor noi nu trebuie Inceputa exploatarea industriala paéna ce nu se-deierming exact capacitatea energetica acesiora: forma predominant a Snergiel de 2Acdmant, cea care va determina fixares regimului de exploatare. Daca conditile de zcémant o impun, este preferabil s& se fact complementarea energie de zAc&mant inca din faza primaré a exploatarii si s& se evite, pe cat Pesibil, intrarea in domeniul eterogen ai curgerii hidrocarburilor in mediul poros. In ce Priveste zacaminiele aflate in fazele secundaré sau tertiaré a exploatarii, zAc&minte eouizate din punct de veciere energetic, dar care mal contin un procent insemnat de hidrocarbun, se ricica problema alegerif celor mai potrivite metode, conventionale sau neconventionale, in vederea maririi factoruiui final de recuperare. Eficienta exploatarii zécémintelor de hidrocarburi fluide este influentata, nu tn mica masuré, de modul de trayersare.a, stratulul productiv, de modu de constructic si ampiesare a sondelor de extractie si a celor de injectie..De aceea este necesar ca ofics inginer de foraj-extractie ed priveascd activitatea proprie prin prisma corelatici acesieia cu celelalie activifgii complementare pe care le Gesfigoars colegli ‘séi. Prezenta lucrare este elaborati tn conformitate cu programa analitica de fa Fecultatea de Ingineria Patrolului gi Gazelor din cadrul Universitaiii PETROL-GAZE din Pioiesii 2, Eouafia energiei » ecuafle fundamentald in pidlectarea aril zAcamintelor de hidrocarburi fluide Zécamintsle de hidrocarburi fluide pot fi asimitate cu nigte acumulatoare de energie. © parte din aceasta enetgie se consuma pentru deplasarea fuidelor prin mediul pores céire tlpile sondelor de extrectia, iar o parte pentru ceplasarea prin fevile de o i Nivelul energetic al unui zacamént depinde de conditile de geneza. Energia este, int-un context mai general, proprietatsa materiei de a se ails init-o continua transformare, In cadrul z&ic&mintelor de hidrocarburi fluide, raateria se gaseste sub urmétoarele stéri de agregare: solid - rocile calectoare si cele zacamant, gazoasa - nidrocarounie gazoase $1 alte sistame de gaze. Transformatile materiel dintr-o stare de agregare in alta pot fi descrise cu ajutorul unor ecuatii de stare, prin intermediul parametrilor de stare. Energia inmplicata ‘transformar poate fi exprimaté printr-o ecuatie generalé, ck E=(H,V,p,7,2) (2.1) Unde: ® este paremetrul alodtuitii structurale a sistemului analizat; V- volufrul ocupet de sistemul respectiv T- temperatura absolut din sistem; P- presiunes din sistem: f= timpul. Ecuatia 2.1 esie ecuafie fundamental in proiectarea exploatarii zScdmintelor de hidrocarburi fluide. Ecuatia 2.1 poate fi eplicata atat Intregului zéc&mént luat ca m, c&t si anurnitor parti componente ele zAcdméntului consid asemenea, ca sisteme de sine stat&toare (de exemplu: zona productiv’, aoviferu! stc.), Pe baza acestei ecuatii se poate modela at&t geneza z4cdmintelor cat gi procesul de exploatare. Pentru aceasta este necesat s& se realizeze modelarea cat mai exacté a parametrilor ecuatiel fundamantale a energiel, precum si a interactiunilor dintre acestia. Prin prisma acestui concept energetic, “Antul_de hidrocarbuti fluide ‘rebule privit ca un sistem energetic complex si unitar, alc&tuit dint-un meciu solid poros-fisurat-permeabil (roca colectoare), saturat ou Un medi: fluid (hidrocarburile siapa de z&camani), Privit- ia _scara timpului geologic, est sistem se aflé in continud fransformars. La scare timpulul de exploatare, transformérile asociate cu geneza z8camintelor devin insesizabile, astfe! 4, in momentul deschideril unui zacarnant de hidrocarburi fluide putem considera cd acesta se géseste in stare de echilibru Acest echilbru este rupt: ct i in care prima sonda infeapé ZacSmantul, peniru c& se actioneazd a@supr arametrilor ecuatiel fundamentals eneraiei (reletia 2.1). De astiel, inireg procesul ds exploatare nu Inseamna aliceva dec&t actionatea asupra parametrlor ecuatiel fundamer a-eneigiel, De exemplu, deplasarea hidrocerburilor din fiediul pores spre tAlplé sondelor de exiraciie se realizeaz’ actionandu-se, in principal, asupra parametrului p. Volumut Giverselor sisteme variaz& si cu: volumul de pori, volumul de titel si gaze, volumul de apa etc. De obicsi, temperatura de 28camant variazé tnire mite extrem de apropiate si de aceea, procesele de exploaiare sunt considerate, de regula, ca fiind izoterme. Sunt situatil c&nd se intervine cu energie complementard din afard, pentru a intensifica sau pentru a imbundt&ti recuperarea, Astiel, In cazul Proceselor de injectie de apa sau gaze se actioneaz asupra parametrulul p, ps and in cazul aplicaii’ metodelor termioe de recupsrare, parametrul princioas asupra carula se actioneaz& este T. In plus, concomitent cu varistia rm accentuaté a unui parametru din ecuatia 2.1, toff cellalli parametri vor suferi modific&ri mai mari sau mai mici. In conchizie, realizarea celui mai bun preiest de exploatare pentru amant dat implic& modelarea c&t mai exactéi a tuturor parematiiion scuat jundamentale a energiei (2.1) si alegerea variantel optime de exploatare, varianté care 88 utiizeze in modul cel mai eficient energie proprie a zcSmantului, Acsasta va asigura in mod cert si eficienja economica a procesulul de expioatare. hier th momen © 2.4, Volumul 2&c&mintelor de fi rocarburi Un z&c&mant de hidrocarburi fiuide occupa un volum bine determinat in scoarla terestra. E! este delimitat In acoperis si culcug de strate impermecbile, iar iateral de accidente tectonice (Fal si/sau litologica, In general, 2cdmintele de hidrocerburi fluide sunt alodtuite din dou zone Gistinete: © zona saturaié cu hidrocarburi, numité zona productiva si o zona Saturaté 100% cu ap& - acviferul adiacent. In unele cazuri, acviferul poate sa lipseasca, in vederea proiectirii exploataril, un zodmant trebuie delimitat aiz Suprafal (In plan orizontal), cat si pe grosimea stratului (In plan vertical asemenea, trebuie facuté o delimitare exacti Inire cele dot productiva si aeviferul adiacent. Delimitarea unui 2&cdmant de hicrocarburl fuide se in ). De & zone - zona In forma de band lniaré f; B~ anticlinal Ff obtinuts prospectiunile geofizice si cartarea geologica, precum si a datelor oferite die explorarea de conturare. Dupa forma zéicémaniului si tipul capeanei, z4cSmintele pot fi: zécdminte stratiforme, masive, delimitate {itologic, combinaie (mixte) si subiile (discrete) Prezeniarea lor tn detaliu poate fi gasit& in manualele de ,Geologia zécdminislor de hidrocarburi {ndiferent de tipul capcanei, ih proiectarea exploatiiil se opereazd cu doud forme geomeirice de bazé ~ 24c&minte in forma de band liniard (fig. 2.1), care admit o simetrie liniar’; > 28caminte de formd clroulara (fig. 2.2), cate admit o simetrie radials. In natura nu intotdeauna z8c&mintele se Incadreaz& perfect in una din cele dou forme geometrice de baza mentionate. In aceasta siluatie, se va eproxima forma real a zAcAmantului fa una dintre cele doud forme geomettice de bazd specificate mai sus, obtinandu-se astiel modelul J Fig, 2.2, Zécdiminte de formé circular’ de ziicémant. Aproximarea nu trebuie s8 dea neconcordante Intre comportarea Mmodelului gi comportarea 24c3mantului real, Pentru aceasta, in ecuatille fizioo- matematice utilizate in calculele de prevecere se vor folosi parametrii medii ai 28camantului real, Se definesc nofiumile: contur de inchiciere (C.1.) - limita extrema a zonei productive, respectiv contur de alimentare (C.A.) - limita extrema 2 acviferulul (fig. 2.1). Acaasta din urma poate fi natural (C.N.A.) sau artificiala: (CAA. in cazul ijectarli unor agenti de disloouire. 2.4.4, Delimitarea zonai productive Pe baza datelor oferite de ceofizica de sond4 se constuisste herta structural (harta cu izobate). Se determina pozitia contactului hicrocarburifapa si Se construiese sectiunile geologice. Harla cu izobate reprezinté projectia intr-un pian orizontal a punctefor de interseotie dintre diverse plane izobatice si un plan reper. Ca plan reper se ia de obicei, intrarea in stratul productiv. Planul izobatic este un pian orizontal masurat fata de un plan de referinfa care, de regula este nivelul mérli. Planele izobatice aflste sub nivelul marii se noteaz& cu sernnul minus, iar cele aflate deasupra nivelului mari, cu semnut plus. gice sunt reprezentari i. Cais mai adecvate Sunt seotlunile transversale, deoarece ne oferd o imagine mult mai realist esupra inelinarii stratuiui decat sectiunile longitudinale. in plus sectiunile transversal evidentiaza limitele hidrocarburi/apa si/sau titei/gaze Infrétile th stratul productiv (timitele dintre streful productiv si acoperis), lesirle din strat (imitele dintre siretul productiv si culcus), precum si limitele ocarburvapa siisau titel/gaze se determin’ din diagiatila geofzics ale sondelor, dar si din datsle de productie. Adancimile reperslor respective, citte pe diagrefi, sunt in cots absolute (masurate fat& de gura sondei). Avand in vedere C4, la suprafata, sondele pot fi situate la niveluri diferite este necesar ca reperele mésurate in sonde diferite 88 fie raportate fata, de-un reper unic care, dup cum s- & mal aratat, se ia ce obicel nivelul mari (nivel zero). Astfel, din cotele absolute citte pe diagrafii se scade elevatia sondelor (adéncimea de la gura sondei la Planu! de referinta - nivelul mari) $i se obtin cotele izobatice. Atat fa construirea sectunior geologice, c8t gi a hartlor structurale se utilizeazd cotele izobatice gi nu cele absolute. Cotele determinate pe nu coingid perfect eu cele teale din sonde, abeterea fiind in funclie de fipul dispozitivutui utiizet, de grosimea stratuiui poros, de marimea rezistivitStil eto. Pentru fiecare situalie in parte se utizeaz’ relatii analitics care permit efectuarea —corect necesare, Mai trebuie precizat 0, in ce priveste limita hidrocarburi/apa sau fiteV/gaze, in realifate nu exist un ESE plan o1 tal de separatie intre Sai 0,6 7 fluidele respective, ci mai degraba a zona de tranzitie Saturafia tn apa hidrocarburifap’, Tespectiv ie/gaze, a c&rei grosime este in iunciie de siructura spaiiului poros u adancimes side diferenta de masa specificé dintre cele doua fiuide din zacdimant: (fig.-2.3). ancimea ote Ad Fig. 2.3. Variatia saturatici in a pent 88 admite existenta un diversele fiuide existente in z&cdmént, Harta structurala (fig. 2.4) poate fi construité fie pe baza sectiurilor geclogice, fie prin metoda fiadelor. Limita—hidrocarburifaps —prezint dowd Contacte cu stratul productiv (fig. 2.5}: un contact pe acoperis gi un contact pe culeus, Proiectia acesior doua contacte pe harta structuralé prezinia la randul ei lou contururi: un contur interior (pe culcug) si un contur exterior (pe acoperig). linire cele doua contururi se g&seste aga numita zon de contact (fig.2.4). in probleme de evaluare a resurselor gf rezervelor limitel fiteifapa, gazelapa sau de hidtocerburi, de urmarire a deplaséri (fsi/gaze, tn timpul exploatarii, se opereazd cu un contur mediu, numit contur de calcul sau de luoru. Deci, zona productivé va fi delimitaté in plan orizontal de contural de Inchidere (C.1), de falile teterals si de conturul hidrocarburi/apa ‘fig. 2.4). Incazul 2écéminislor masive si de tip anticiinal lipsegie conturul de inchidere, iar in cazul 2Ecaimintelor de forma circular’, zona productiva este detimitat’, in plan orizontal, numai de conturut hidrocarburi/apa (fig. 2.2). fn plan vertical, zona productiva este delimitata de stratele impermeabile din acoperis si culcus, precum si de limita Fig. 2.8. Seotiune geologios 2.1.2. Delienitarea scviferulut Acviterele adiacente zonei productive pot avea uneori dimensiuni conside- fabils. Acestea sunt purtétcerele unor capacitati energatice importante, care ne obliga la 0 delimitare cat mai exectd a acestora, in vederea utlizeri c&t mai Sficiente @ energiei-de 2écémant. In acelagi timp, delimitarea: acviferelor este o problema destul de dfs, deoarece tn aceast® arie a zEcémantulul se sepa foarte pufine sonde sau chiar nu se sapé deloc. Dupa marimea lor, acviferele se impart tn doud categori + acvifere finite, care an un volum determinat, ~ acvifere infinite, al caror volum este fie nemasurabil, fle depaseste de cateva Zeci de ori volumul zonel productive, relor frite pot exist doud situett a) eoviferele au un contur natural de alimentare (C.N.A) fnchis etang gf in acest oaz, unda depresionard ce fa nagtere In zona produetva in procesul ds exploatare se propaga prin acvifer, alinge C.N.A. gi determiné modificarea Condifilor energetice ta limita (energia de z&camant se situeaza fa un nivel inferior si consumarea acesteia are loc Tntr-un ritm mai accentual) ) aeviferui finit ca dimensiune este alimentat de un afloriment, astfel o& uncla Gepresionara este compensaid partial sau in Intresime de o&tre acesta, In cazul acvifersior infinite, unda depresionay plecatd din zona productiva nu va atinge C.NA. in timpul .viefi” Z&c&mantului (in tmoul procesului de exploatare). |v cs priveste caracterul curgerii apei tn acvifer se pot intélni doua situatlt: 1) pentru acviferele infinite, curgerea va avea un caracter nestebilizat (nestationar); 2) pentru acviferele finite, in functie de alcatuirea structural 2 acestora, curgerea poate fi stabilizat sau nestabilizatss DupS cum ape din acvifer actioneazé asupra reductive, acesta pi fi: ~ acvifer cu actiune marginala (ap& marginala); este cazul zécmintel care stratsle. au Inclinati relativ- mari (figuirile 2.1 st 2-2), hidtocarburifapa este, in-acest caz mica, iar supratat: continu 1 : Fig. 2.8. ZécamSnt cu apa de telpé hidrocarburifapa ests extrem de mare. Astfel, in cazul zicémintelor masive sau chiar la unele boltite (cu grosimi mari cle strat), zona productiva pluteste pe acvifer. In timpul procesului de exploatare, suprafata zonei productive rémane invariabild la ast’el de sisteme. 2.1.3, Daterminarea grosimli colectoareior Grosimea stratulul productiv se determina cu ajutorul datclor oferte de geofizica de sonda. Grosimea total a unui strat, into anumiti sond&, se calculeaza astiel: be =H, -Hy (2.2) unde: H, respectiv Hy sunt cotele (absolute sau izobatics, nu are important& care) ale limitelor dintre stratul productiv si culcug (lesirea din strai), respectiv acoperis (intrarea in sivalj, cote determinate pe diagrafile geofizice ale sondelor. fh evaluarea rezervelor de hidrocarburi, dar si in caloulele de prevedere al comportari zécamantului in exploatare, se opereazé cu grosimea efectiv’, care se cbline sctzandu-se din grosimea total, grosimea insumatd intercalajiior impermeabile din strat, Dac& stratul produotiv nu ers intercalatit impeimeabile, atunci grosimea efectiva este identicd cu cea total In general, orosimea Aa stratulul este un parametri variabil pe z&c&mant. in diversele relatii utilizate frecvent tn ingineria de zécamant, se opereaza cu o m&rime medie a acestela pe zacEmant Ci grosimea efe sonde sépate si investigate pe zac&méantul respectiv. Daca numérul de sonde este mare putem determina grosiniea media efectiva pé cale statistic uniform pe suprafata z3cdmAntulul, media aritmetic’ esis umitoare. Dac& gradul de neuniformitate a Fig, 2.7. Hari cu izopace niuiui din punct de vedere al grosimil este insemnat, atunci trebuie construite harti de egale grosimi, numite hari cu izopachite sau cu izopace (fig. 2.7). Usiizand hartile cu exoresia: nat a tuturor pace, grosimea efectiv’ mesis se poate calcula cu (2.3) unde: fg reprezinté grosimea efectiva calculatd ca medie arlimeticS tntre doud izapace consecutive; A\~ ata cuprins8 intre cele doud izotni 2.2. Temperatura de 2icdmant Temperatura de zécaimént este consecinfa anergiei geotermice avénd un rol important in geriézd sistemuluf dé hidrbcarburi a apalor de z&camnant si a roelor Solectoare, Cunoagterea temperaturii de 2&cdmant se impune pentru rezolvarea uunor probleme ca: alegerea fluidelor de traversare a stratului productiv, alegetea fluidelor de cimentare, alegerea aparaturii de investigare geofizic’ in conde, precum si a echipamentelor de fund ale sondelor de extractie, dar si a problemelor de fizioo-chimia si proieciarea exploatirii zAcamintetor. Temperatura de zéc&mént poate fi determinata prin masurétori cirecte realizate fn sonde cu ejutorut termometrelor de fund, In cazul in care au dispunem de masurétori de femperaturd, se poate utiiza umatoarea relatie pentu estinarca temperaturi de 28camant t, 24) unde:. ig este temperatura medie anuala in stratul de la suprafata scoarlei terestre (pentru Romania variazé intre 9,2 si 9,8°C); H- adancimea masurata p€né la punctul considerat, in cot absolut © - gradientul geotermic {pentru Romania are o valeare medie statistic’ de 0,039C/m). De cele mai multe ori gradientii geotermici ai zac&mintelor de hidrocarburi fiuide au valor mult mai mari decét acest medi. Astfel, z4icémintele situate In Vecinatatea batolitulul de ia Balg, cele legate de geotermalismul din vestui Banatulul, precum si cele de pe platforma continentalé a Mari Negre prezint& gradienti geatermici cu mult peste valoarea de 0,03G/m. De acesa, utiltztea Telatiel 2.4 trebuie privitd cu mult circumspectie $i aceasta va fi ulilizatt doar provizoriu, in situatiile tn care nu se dispune de nici un fel de masuratori de temperatura. In processle de expibatere, temperatura ue zacamant ae o variate. negiljabité astiel ca, de reguld, exploatarea este cansiderata ca un proces izotermn’ (bineinteles dac& nu se eplic’ metods termice de exploatare). Ds asemenea, variatia temperaturii pe grosimea stratului este nesemnificativa. Variatil insemnate ale temperaturii de 2c&m€nt se produc in cazul In care se aplica diverse metode termice pentru imbundtétirea sau intensificarea recuperaril ffeiulul, cum ar f: combustia subterand, injectia de abur sau fluide calde. in aceste cazuri, este evident cA exploatarea nu mai poate fi considerati izoterma si modelele de prevedere trebule sa ia In considerate acest aspect. 2.3, Pres Cunoasteres presiunii de zécémént esie ull tn probleme privind alegerea il Muidelor de traversare a stratelor productive, determinarea capacitatil i itelor, prevederea comporisiti fh exp! ic. Th cazul zécSmintelor noi, pentru care nu avem mAsuratori, presiunea de z&camant se poate estima cu relatia: p=p-g-H (2.8) lunea de zdeamant kg/m Si 1080 kgiin® g- acceleratia gravitationald, in m/s", H- adancimea punctului de referinta, Ca $i in cazul temperaturii si In cazul presiunii de zAcéméni pot apgrea_ diferente maii Titre ‘présiunea eStimalé cu ‘eciatia 2.5 gi" presiunea réalB din zécamant. De acsea si relatia 2.5 frebuie privé. de asemenea, cu rezerva. De obicei, anomaiiiie de temperatura gi cele de presiune se suprepun. Card —_z4pAmintele sunt deschise prin sonde, presiunea se poate mésura direct, cu ajutorul manometrelor de fund. Presiunea vatiazi sensibil pe grosimea stratului, astfel cd mésuritorile efectuate in sonde diferite, la adiancimi diferite, mai ales cand stratele au tnolingri mari, vor da valor’ diferite ale presiunil de zcdmant. fn modelele — fizico- matematice se lucreazd inst, cu o singuré valoare a presiunii - presiumea medie de zic4mant. Es! de regula, considerata presiune medic Fig. 2.8, Celculul presiunil eduse de z&camént presiunea de la limita initiald hicrocerburv/apa. Da aceea, orice valori ale presiunii masurale Tn alte puncte cin zcamant trebuie ,reduse" la acest plan de referiniz, care este limila inftialA hidrocarburvapa, Astfel dup cum Se exemplifica mh figura 2.8, presiunile masurate in punctul A, respectiv B pot "reduse" cu relatile: Pret = Pa Py -Q- (28) Prog = Pa P29: Ah" (2.7) Unde: Pag este presiunea redusé fa limita inifala hidrocarburi/apa; Pa, fespectiv py sunt presiunile masurate In punctul A, respectiv tn punctul 8 $i P, - densitatea fiteiului, respectiv a apei, g - acceleratia gravitational; Angi Ah'~ diferenta de cota dintre punctul A, respectiv 8 si fimita initialé hidrocarburilapa. Tn timpul presiuinea de 2&cdmant variaz’ con! extrageril fiuidelor ain mediui poros prin sonde, in jurul flecdrei sonde se © palnie depresionara local’. Insumarea pélniilor depresionare locale de pe un 28o&mént da 0 palnie depresionaré generala, cu o céidere maxima de presiune in partea centrala a zonei productive. 10 Variatia presiunii influenteaza, in masur, comportarea celorialti parameti ai exploatri, fapt ce impune cunoagterea cat mai exacté a presiunii de z&c&mant in diversete ‘momente ale exploatiri: 7 Cunoasierea exact a presiunit medi de zBeamént se impune cu ait mai mutt in probleme _ privind prevederea comportérii zAc&mantulul in exploatare, © detsmminare destul de exact a presiunii medi de zacdmant se EE He ere obfine folosinduse harta cu izobere F ied (fg. 28). Hasta cu izobare se construieste pe baza misuratorior de presiune In sonda, Presiunes medic de zacdmént se calculeazé cu relat Fig, 2.9. Hart cu izobare (28) unde: B; este presitinea mecie srimetica intre doug izobare consecutive, iar Ay ests aria dintre cele dou’ izolial vecine. Parametrul timp are dubla semnificatie: in geneza z4odmintelor de higrocarburi fiuide este implicat timpul geoingic, vinovat ce trensormarile pe care le-au suferit rocile colectoare si cele protectoare, sistemele de hidrocarburi si apele de z&camant. Ca ordin de marime, timpul de formare a z&c&mintelor petrolifere se m4soara tn milioane de ani, Din acest punct ds vedere, z4camintele de hidrocarburi fluide se gsesc intr. un mare numér de etaje geologica, de exemplu: dacian, meotan, sermatien, oligo- cen, eocen, alblan afc. Stabilirea fimpului geologic se face cu ajutcrul radioizotopilor. In cea de-a doua iposiaza, timpul trebvie privit ca timp de exploatere. Ca ordin de mérime, timpul de exploatare este neglfjabil in comparatie cu timpul geologic. Pe de alta parte, transformérite sistemelor de hicrocarburi in procesul de exploatare sunt mai accelerate decdt cele suferite de-a lungul timpului geologic. Expleatarea unui z&cémant de hidrocarburi fuide poate dura cateva zeci de ani, i funcfie de ritmul de exploatare impus. La randul [ui, ritmul de exploatare influenteaza comportarea 2&céméntului. Cercet&rile au pus in evident modifica Substantiale ale compozitiel teiurilor din zac&mAnt, dup numai cava ani de exploatare. de hidrocarburi fluide 1 a zacdimintelo 2.8, Aledtulrea structu Acest parametru (%) al ecuatlel fundamentals a energici este deosebit de complex. El se refera fa toate proprietaiile fizico-chimico-structurale gi modificarile de structuré pe care le sufera sistemele (roci, hidrocerburi, ape) tn procesele de exploatare, S-a definit zcémantul de hidrocarburi fide ca find un sistem hidro- gazo-dinamic uniter, aleatuit dinir-un medi pores-fisurat-permeabil (roca colecloare) saturat cu un mediu-fuid (sistemul ds hicrocarburd si apa de zécdmént). Deci zdcamantul este aledtult din tei sisteme: roca Colectoare, 3 de hidrocarburi si apa de z: aoasie sisteme a alcatuiea sa structural. Pentru problemele protectaril exploatiri’ vor # abordate numai aspectele specifice ale alcdtuirii structurale. 28-1, Proprietigile rocilor colesteare 2.5.1.1, Porozitatea Porozitatea esie proprietatea rocii de a prezenta spat bere numite pori sau fisuri. Deci, porozitalea mésoara capacitatea roc de 2 inmagazine fluide. In probleme de projectarea explostérli se opereaz’ cu dou fipuri de porozitaie, asifel - © porozitate efectiv’, defi brut al sisternulul rocé--pori (Vs) it ca raport intre volumul de por! (Vq) si volumul m=¥2. (2.8) Vy = © porozitete dinamicé, utlizaté in problemele de distocuire a fiteiutui de cre alt fluid, care Se poate calcula cu relatia é (2.10) unde: 6 esie un coeficient al ullizarit spatiulul de por, care ia th consideratie faptul c&, in condifii reale de 28c3mént, agentul de cislocuire nu spala” compiet titeiul din spatiul poros Porazitatea este o functic de loc si timp. Astiel la adéncimi mari, rocte colectoare au porozititi mai reduse decat ale rocilor situate fa adancimi mai mici Rocile mai “b&irane"' (geologic) au porozitati mai mici decét ale rocilor mai “tinere"” Porozitatea este o functie de natura rocilor: Astfel, pentru rocile sedimentare puter defini o porozitate granularé (por dintre periiculele de nisip). Aceastt Porozitate mai este denumiti si porozitate primer, decarece s-a format concomitent ou roca. in cazul rociior de precipitare fzico-chimica (rocile carbonatice), se defineste o porozitate fisurala (de fisuri) care mai este denumit si porozitate secundara, deoarece a luat nagtere dupa genaza roci, ih urma unor migoari orogenice. Fisurile pot aparea si in rocile sedimentare, caz in care vom avea ambele tipuri de porozitate in acelasi colector. Porozitatea reciior sedimentare variaz& Tntre limite extrem de larg: de te ceva procente pana la 45-50%, Pentru rocile colectoare de fii, porozitatea predominant este Tnire 20 gi 30%, lar pentru rocile colectoare de gaze, inire 5 si me 12 15%, Porozitatea fisurala nu depaseste, in general, 2% Dupa dimensiunee lor, fisurile pot f microfisuri sau macrofieutl Porozitatea efectiva are o varitie exponentiala cu presiunea, mai exact cu Variafia presiuni. Astiel, porozitaiea efectiva la un moment t al exploatarii poate f caloulaté cu ecuatie: m=m,exp|(P—pp)6,] a 2.41) unde: m, este porozitatea efectiva a colectorului, la presiunea initiala: P= presiunea de referint&s Bo - presiunea infiald de 2acdmant 8,- coeiicleritul de compresibilitate a poriior Dezvolandu-se Tn serie Taylor funelja exponentialé din ecuatia 2.11 si retinandu-se doar primii doi termeni ai dezvoltaili, se abtine ecuatie aproxine va, dupa cum urmeaz: m=ingli+(o~p,)fo| (2.12) Influenfa temperaturi asupra porozitéffi este mal greu de modelat. Avénd in veders 08 processle de exploatare sunt, In marea lor majoritate izoterme, aceasta influent& poste-fi neglijaté. De alffel, in proiectarea exploatéri, nici ‘Influents Presiunii asupra porozitaii nu este Iuat& In consideratie. In functis ce compozitia chimico-mineralogic& a rocilor colectoare, tn cazul apiic&rii unor procese de injectie a unor agenti de dislocuire a felului In stratul Broductiv, pot apérea modifics importante ale. structurii de pori-Astiel,-continutul mere de minerals argiloase (in. special cele cur structura montiorlioniica) poate conduce, in cazul injectérii in strat a unor solutii putemic poldre, incompatibile cu roca colectoare, la umflarea mineralelor argiloase si deci, la reducerea porozitsti in conditile reale din z&caimant, acest efect este ireversibil si tn acalasi timp, deosebit de dificil de modela Cunoastsrea porozitatii efective este necesara in calculele de evaluare @ resurselor de hidrcearburi, la stabilirea capacitatii energetice a zécamantulul. [a alegerea metodei de intensificare sau Imbunatétire a recuperéiri ete. Porozitaisa Se poate determina prin metode fizice (masuratori pe carote in laborator) si prin metode geofizice (din curbele de rezislivitate) Valoarea medie a porozitatii pe zicémant se poate determina pe cale Statistic’, dack ee dispune de un volum mare de masurator. Dac& stratul productiv poate fi sepai mea lui in mai multe pachete (fig. 2.5) atuncl porozitatea medi tre! medie ponderaté cu grosimea pachetelor in felul urmator: Liwh, Pred = Ba unde #, este porozitatea medie pe pachetul ou grosimea medie h {In cazul_unor colectoare cu grad mare de neuniformitate este necesara construire hartilor cu izoporozitati. In aceasta situatie porozitatea medie pe zacSmAnt se va caloula cu relatia (2.13) 13 p Unde” i, Tepfézinté porozitatea ‘CalcuiatS ca medie ariimetiod thtre dowa izolinit vecine In timp cs 4, este aria suprafefel cuprinsa intre cele doua izolinii misurata pe harta, 2.5.1.2, Setturatia ih fluide In por rocii colectoare pot fi prezente umétoarale fluids: apa, titel si gaze. Prin urmare, se poate vorbi de 0 saturatie In apa, o saturatie in {fei si o saturatis 1m gaze. Numeric, saturatia se exprima ca raport Intre volumul de uid gin por si wolumul respectiv de porl si poate lua valori intre 0 si 1, respeciiy inire 0% =i 700%. Initun anumnit volum d= por! pot cosxista toate céie tei Mulde menfioncte, dar suma saturatilor va fi Intotdeauna 1, respectiv 100%. Astfel, dack analizam cazul general al unui zécémant de tifsl avand © cupolé de gaze si un eevifer adiacent, distibutia saturetilor este urm&toarea: o saturatie in apd j il gi una in gaze in cupola de gaze; o saturatie in apa ireductibila, titel si gaze in zona productiva si o saiuratie in apa in aeviferul adiacent. fn acvifer, porii roc sunt saturali tn intregime cu apa (S, = 1). Saturatia In apa ireductibil’, pentru un anumit 2Acémant, rSmane invarlabilé in procasul de explostare. De ascmenea, saturatia in gazele din cupola r&mne invariabild. Mosificéri ale saturatilor apar doar in Zona productiva, cand presiunea de z&c&mant este mal micd decat presiunea de Saturatie, Deci, in zona productiv’ Seturatia Tn fluide este o functie de timp. Astfel, in momentul inijlal al exploatari, vom avea unmatoaiea distribute a saturatilor. Se Sy) 51 (2.48) In timput -exploatai orl fenomenului de. iegiré a gazelor din solutie, aceasta distiibutie a saturatilor se va modifica tn felul urmator: SS, +8y=1 (2.16) Th cazu! p&trunderil apel din acvifer tn Zona productivé sau tn cazul unor procese de dislocuire a tifeiului de catre apa, saturatia in ap& depaseste valoarea Sattraliel th apa ireductibil. In problemele de cislocuire se mai opereaz’ si cut notlunea de saluraiie ih titel remanent (S)), care reprezini valoarea minim’ la care poate fi redusa saturatia in tite’ prin procesul de exploatare Cunoastsrea saturatilor tn fluide ests importanta la evaluarea resurselor sia rezervelor de hidrocarburi 24ckminielor in exploatare. Determinarea saturatiilor se Poats realiza cu ajutorul metodelor fizi (determinari {in laborator, pe carote mecanics), prin metode geofizice (din curbele de rezistivitate) sau prin calcule (pe baza ecuatiler de bilan, folosindu-se datele de productie). Avand In vedere c& suma saturalilor este 1, nu este necesard determinarea saturatillor pentru fiecare fluid tn parte. De reguid, se determina saturatia th apa irecuictibild si pe beza acesteia, se determina indirect si celelalte setural i¢ Saturatia In apa iteductibilé ia vatorl cuprinse intr-un domenit foarte larg, In functis de compozitia chimice-minerslogied a rocilor eolectoare, de seustura Porilor, de capacitatea de udare a rocilor etc. Cel mal adesea, saturatia in apa ireductibila A Intre 15% si 30%. In cazul fisurilor, forfele molecular - superiiciale (cele care relin apa ireductibilé) sunt mici, astiel o& saturatia in apa ireductibité are valoti foarte reduss (in cazul microfisurilor) sau: poate 4 chier-zero (in cazul macrofisurilor). In calculele de rezerve, pentru colactoarele fisurate se ia S.*0,8%. Valoarea medie a saturatie! in apa iredustibil& se poate calcula cu similare cu cele folosite tn cazul porozitatii, astfel iste reletii (217) unde {8}, este saiuraiia in ap ireduotiblIa madie pe pachetui cu grosimea medieli, sau (2.18) Relatia (2.18) se utilizeaza in cazul colectoarelor cu grad ridicat de neunlformitate dupa saturatie, c: In care trebuie s& se consiruiascd harta cu izosaturatil. Deci (S,),esie saturatia medie dintre doud izolinii vecine, iar A, este arla suprafetel dintre cele dou’ izolini. 2.5.4.3: Parmeabilitatea Permeabilitatea poaie fi definitA in general, ca proprietatea unui mediu de a permite curgerea fiuidelor prin el. In proiectarea exploat&rii se opereeza cu toate cele trei categorii de permeabilitate cunoscute: absolut’, efectiva (sau de faz) si relativa. Permeabililatea absoluté a unui colector reprezint’ permeabilitatea masurat’ fat& de 0 faz cand poriirocii sunt saturati numai cu fuidul respectiv. Permeabilitatea efectiva este permeabilitaiea masuratA fafS de o anumita Yaz c€nd in por rocii sunt prezente doug sau mai multe faze (fluids). Din acest motiv i se mai spune si permeabilitate de faza. Aceasta esie infotdeauna mai mica decat permeabilitatea absoluia. De subliniat c& prezenfa tn porii rocii a altui fluid, chiar la saturatta la care acesta nu se depiaseaza, determina reducerea permeablltéti colectorului fat& de fluidul de referini&. Se poate vorbi asifel, de o peimeabilitate efectiva fafa de ap8, o permeabilitate efeotiva fat& de fiel si o permeabilitate efectiva fala de gaze. Permeabilltatea absoluté, respectiy cea efectiva, se exprima, in S.1., In m, ier 1 unitati mixte (practice) se exprima in Darcy (1 D = 10 m*), cea absoluta, pentru acelegi zdc&imant, Se poate vort permeabilitats iv fai de apa, o permeabiliiate fe permeabilitate relativa fata de gaze. Permeabilitatea relativa este o adimensionala si ia valor intre O gi 1. Cand mai multe de asemenea, da 9 1,8 yh | | | i | &, | | | 0,5 10,5 | i 1 : a Sa (OS Sy 8 e— § > Fig. 2.10. Diagrama permeabiliiti relative — saturatia fluids curg simulten prin acelasi colector, suma permeabiliitior relative fata de acsstea este foldeauna mai micé decét 1. Utffizerea perm lor relative este de preferat, pentru simplificarea calculelor. Pemeabilitatea efectivé si cea relativa variaza In functie de saturatia in fiuide. Pentru caloulele de prevedere este necesara ounoasterea acestai dependente, Foiosindu-se caroie si fluide din zcdméntul real, se pot obtne Gurbele permeabilitate reiativa-saturatie (Fig. 2.10), prin determindsi experimentaie de laborator. Tn lipsa acestor determing, se poate apela fa datele din literatura ce specialitate. In procesele de exploatare pot aparea diverse situatii in. ce privesta curgeres fluidelor in zécaméant: a) curgerea bifazica a tieiului sia gazelor, 16 8nd p ps: ©) cuigerea monofazic’ (omogena) apei in avi Reamintim & p reprezinté presiunea de zdcdmént, iar ps este presiunea de saturatié a ffelului din zacaméntul respectiv, Pentru fiecare din acaste situatli, se G&seste in literatura de specialitate 0 serie de modele empirice care permit Celeulul permeabiltatior relative. Se vor retine tn continuare numai doud dintre aceste models. Pentru curgerea bifazicd ti bune rezultate, modelul lui Wyllie pemeabiltatle relative ‘sunt sintetizate th tabelul 2.1, pentru curgerea bi titel-gaze si in tabeiul 2.2, pentru curgerea bifazica apa-tte gaze, respectiv apa-itei, se poste uillza, ou Relalille empirios de calcul pentru zi Tabelul 2.1 Estimerea permeabilittitior relative pentru curgerea bitazica titei-gaze Tipul roc | Permeabillaiea relative fai | Permeabiliatea relatva fais de | colectoare de titel, K, | gaze, K, | | Nisip uniform 3 | ast Nisip neunforra = 0-5-5") Giesie, calear ¥ @-sy'q-s) ete. Sesie o saturatie normalizaia, exprimata prin relatia: SiS Sia- Sp (2.19) La definirea lui S s-2 avut in vedere. cd, intr-un proces real de exploatare, lore maxima, saturatia. in tiel-variaza de la oval valorea cea mai mica posibila, egal cu saturatia in Este cazul curgerii bifazice tifei-gaze. Tebelul 2.2. Estimersa permeabilitatior relative pentru curgerea bifaziod titei-ap5 Permeabililatea relativi fai | Permeabilitatea relativa fata de Tipul roi colectoare I de apa, K,, fel, X, (Nisip uniform | oy I Gs | oy esPo-s™) ie, ‘calcar wy (Hsy0-s4) Pentru curgerea bifazicd ape poate varia de la o valoare minima, egala cu Saluratia in pa ih Zona produciva Sy, pan’ fa o valoare maxima, egal cu 1~S,,. In aceasta saturatia normalizat& S* este definita de relatia: 7 - ey 30-8 {in cazul curgerli eterogene trifazice titei-apa-gaze se poate utliza modelul Stone care propune pentru permeabilitatea relativa fata de titei urmétoarea relatie: Ke = Bea +Kra) Kio + Rig Ken # Ke) : *@at) unde: Kj este permeabilitatea relativ’ fat de titel estimata pentru curgerea bifazica ttei-apa; Kg ~ permeabilitatea relativé fala de fitei estimaté pentru curgerea bifazica i Kyy - permeabiltatea relativa fafa de apd, respectiv pemesbiltatea de gaze, estimate pentru curgetea bifazio& titelap&, respectiv titei- Se considera ca permeabiltatea relativa fat de apa nu este dependent de saturafia in gaze, iar permeabilitatea relativa fat& de gaze nu depinds de saturatia in apa, Permeabilitatea este 0 functie de loc si timp. Astfel colectoarele mai vechi si situate la adancimi mai mari au permeabilit&ti mai reduse comperaliv cu cele aflate ia adéncimi mai mioi si mai finere ps ului geologic. Permeabiltatea este influenjaié de variatia de presiune dup’ o lege exponential de forma: (expC ~ Poa] (222) unde: ke este permeabilitatea initial’ a colectorulul; Po presiunea initial de zdeamAnt, P-presiunea de zécémant, la momentul consider a, cosficient de variatie 2 permeabiiitdti, Daca se dezvolt& In serie Taylor ecuatia 2.22 si se retin primii doi termeni se obtine: ke +(p—py}ax} (2.23) Temperatura influenteaza tn mod cent permeabilitaiea, mai ales In cazul aplicarii metodeler termice de recuperare, dar mecanismele care provoaed modificarea permeabilit&ti ‘nu sunt pe deplin elucidate. Nu sunt elucidate, de asemenea, aspactele legate de permeabilitatea colectoarelor fisurate, pentru aflarea c&reia se poate apela la diagrama din figura 2.11 Fl AlcStuirea structuralé a mediului solid poate avea o infuen{é considerabila asupra permeabilitéti, Astfel, dacd intr-un colector avand in compozitia sa un procent ridicat de minerele argiloase (in special montmorillonite) so injecteazA fluide polare, are loc fenomenul de umflare 2 mineralelor argiloase avand crept Consecin{a reducerea drasticA a permeabilitétii. De remarcai ca acest fenomen este ifeversibil fn condilii de z&cAmant. in general, rocile prezint& enizotropie th os privegte permeabilitatea, adic& pemeabilitatea prezint& vatori diferite pe diverse directii in zZcamént Astiel, se poate defini o permeshilitate paralelé cu airectia de sedimentare (tratificars) numité adesea permeabilitate orizontalé si o permeabilitate perpendicular pe 8 dirsctia de are numita si permeabilita 'h cele mai multe cazuri, valorlie esicr dou’ permeabilititi diferd sensibit. Cum curgerea fluidelor in zéolmant este spatialé (volumicd), in ecuatile de migoare se va utlize o valoare medie pe 2Ac&rnant, intre cele dad permeablitéti, astfe! Permeabititatea, pm? Presiunea fichidutal, mPa 2.17. Estimarea permeabittafit cofectoarelor Nsurate k, (24) Unde: Kites Si Khe f@prezinia permeabilitatea medie peralela, respectiv perpendi- cular, calculate cu relate: (2.25) 19 Ponderarea cu grasimea pachetelor stretulul productiv. Cand colectoru! puternic neuniforms se construiasc harti cu izoperme, lar permeabillttile med evalueaz’ ca medii ponderate cu aitile dintre izoperme: SR Kg = (2.27) DA ia (2.28) unde Kj reprezinta valoarea medi aritmeticé dintre dou izoperme vecine, iar A; este aria dinire cele doua izoperme, Dac& nu se dispune de nici un fel de determinari de permeabilitéti pe carote, dar se dispune de veloriie medi ale porozit&(ii $i saturatist in apa ireductibilé, pemeabilitatea absoluté medie pe z&cémant se poate estima fScandu-se apel la diagrama din figura 2.12. Pentru estimarea permeabilita(ii colectorului th jurul unei sonds ds extractis se poate apela la datele cercetrii sondei prin metoda restabiliii presiunit tn sond&. In cazul th care presiunea de z&cdmant este superioar’ presiunii de saiuratle, curgerea in zac&mant este omogen’. Daca se admite ipoteza o& afixul fluidulut din strat in snc inosteazé chiar in momentul in eare sa inchide ventilul Ge la capul de eruptie, restabilirea presiunii in sonda are loc dupa legitatea Saluratta In op iroduttubul, Fig 2.12. Estimarea permeabilitéfi in functie ds porozitate si salurafie tn ap ireductibila 20 He ta Ae (2.29) 4aKh 4nKh si cea dinamicd (cSderea de unde: 4p este diferenta dintre presiunea presiune); #1- viscozitatea dinamic’ a fiteiului Gt - debitul cu care a produs senda inainte de inchidere, debit considerat constant; K- permeabilitatea absolut a colectorului in vecinatatea sondei cercetate: t. timpul msurat din momentul inchiderii sondei; +e grosimea efectiva a stratului in sondé: Zp ~ piezoconductibiltatea sistemului roca - fluide (viteza de deplasare a undel deptesionare), in zona product a redusé a sondei Daca in relatia 2.29 nota: anf (2.30) si BoA ee "e 2.34) aceasta devine: Ap=A-Int+B (2.32) Se poate lesne observa 63 relatia 2.32 este ecua{ia unel familii de ~ drepts, avand panta A si ordonata la origine 8. Datele de cerceiare a sondelor ne pun |= dispozitie c&derile de presiune 4p, la diverse momente de timp £. Se reprezint grafic Ap = f(nl) $1 se traseaza o dreapté, luanduse tn considerafie — numai uliim: cle de pe grafic 2.13). Se citese, d2 pe graficul int astfel construit panta A i ordonata la origine B. Fig. 2.13. Curba de restabitre a prestunit in sont dinamica a fiteiului, se poate calcula permeabilitates utiizéndu-se eouatia 2,30. Cu ajutorul ecuafiel 231 se calculeaz’ raza redusd a sondei, mérime oe caracterizeaza imperfectiunea sondei. 22 ralé a sistemelor de hidrocarburl Termenul-generic: de: hidrooarburifluide"- desemneazé-ttsiul si condensatul {hidrocarburi Iichide), precum gi gezele (hidrocarburi gazoase). In categoria hidrocerburlor gazoase se includ gazele din zdckminiele de geze propritezise, gazele din cupolele zc&mintelor de fei, gazele din zScamintele de gaze cu condensat si gazele cizolvate in titel. In general, hidrocarburile gazoase au o Structura liniara (alcanica) echilibrat®, in componenta lor intrand primii constituenti ai serisi parafinice (alcanice). In compozitia sistemelor gazoase se mai pot intalni siunele gaze reprezent&nd impuritéti”, cum ar fi: azotui, dioxidul de carbon, heliul 1 hicrogenul suifurat Sistemele gazoase se clasificg, in mod conventional, in: gaze ,sdrace", cu un Confinut de metan (CH) de peste 98% gi restul componenfi C, - C,, gi gaze bogate" care contin si membri ai serisi paratinice Cs - Cs, Gazele cu condensat au iin compozifia for component pand la C,,. Titeluriic eu o structuré mult mai complex’, th ale&tuirea for intrand atat hidrocarburite saturate, cat gi csle din categoria celor neseturate, aciclice si ciclice. Din acest motiv si incercarile de clasificare a titelurilor au fost mai numeroase. Se va prezenta una dintre cele mai utiizate metode de clasificare a ffeiurilor - metoda “Carpatica” ce apartine prof. C. Creang&, fost profesor al Institutului de Petrol si Gaze. Valoarea deosebita 2 acestei metode rezidz Th faptul c& are la baza criterii de clasificare esociaie direct cu aledtuirea structuralé a sistemelor de hidrocarbur, 2.52.1, Clasificarea fifeturitor pd metoda "C: Criterille care stau ia baza acestei metode suni: -compozitia fondlului de hidrocaraur -confinuiul unor component) de interes practic, Compozitia fondului-de-hidrocarburi este descrisé-cuajutorul @ tref indict structural: C', Cy si Cy, Acesiia reprezint& procantele totale de carbon parafinic, naftenic, respectiv aromatic cin compozitia fiteiulul analizat, In functie de valoarea indleilor structural, tteiuiile se grupeazd in 7 clase (abelui 2.3) Tabelut 2,3. indicil structural ai clasific&rii “Carpatica" Nr ort Clasa Valorile indicitor struciurali [1 | Parafinioa C2 72% (2 | Parafin-naftanioa C42 50%: Cy + Cy 90% 3 _ | Parafin-eromatica C= 50% Cl, + Cly> 80% 4 | Parafin-naften-aromatica Cl, > 50%: Oly> Oy; Of, > 10% 5 ato-nafterica | Ga 60% C,> Uy Oy> 10% 6 _| Naften-aromatica | C,< 50% Gye Ca 7__| Aromato-naftenioa C= 50%; Cue Cy 23 Confinutul unor componenti de interes practic asie descris cu ajutorul indisilor de calitate c, r,s sid, unde ¢ reprezinté continutul (procentul) de ceruri din titel, r~ continutul de ragini + ast iene, s - continutul de suif, iar d - cot tinutul de distilat pana le 200°C, Dupa velorile indicilor ds calitate, un ffei poate 4 incadrat in " giupele de alitete Brézentate i tabelul 2.4 Tabelul 24. incicii de caftate al clasitodrii“Canpatice" Ne. ort \Valorile indicitor de califate Tipu! fife i cs2 neceros 2 o22 cares. 3 <0 putin raginos 4 1sr< résinos 5 1225 asfalios 6 s<05 nesulfuros a 8205 sulfuros, Carboni parafinos este elementul structural de bazé al hidrocarburtlor finiare saturate (perafinice), carbonul naftenic - al hidrocarburilor ciclice saturate (raftenice), . lar carbonul aromatic - al hidrocarburilor ciclics nesaturate (romatice). Hidrocarburile parafirice sunt structure cele mal transformate, fine gi pele mai stabile, tm timp ce fidrocarburile aromatics sunt cele mai putin transformate, find, de aceea si foarte labile. iiafile care ,guvemeaza" transformariie sistemelor de hidroearburl fetoda ,Carpatica" este nu numai o metoda de clasificare a fileiurilor ci gio metoda modema de cercstare a sistemelor de hidrocarburi germnifand, privtre altele; slucidarea conditii! stora. Asifsl, cercetarea, prin aceasta metods a unui nuinar dé peste 200 de sisteme de hidrocatbur din tot din Romania a condus la unele concluzii interesante privind transfomiatile suferite de sistemele de hidrocarburi de-a lungul timpului geologic: * transformérile sistemelor de hidrocarburi au avut foc sub influenta neitilor ecuatie! fundamentale a energiei; 4 Sensul transformatilor este de la structurile ciclice nesalurate (aromatice) cAtre siructuriliniare saturate (paratinice); S Temperatura esis parametrul cu influenta cea mai importenié asupra transfommafior pe care le sufera sistemele de hidracarburi, Nummal astfel se poate explica faptul ca tielurile “tinere" de la Béical si Bucgani se siteard in clesa P, Seestea find asociate cu diapirele de sare. De asemenea, sistemele de hicrocarburi putemic transformate din zona batolitului de la Balg sunt esociate cu anomalile foarte mari de temperaturé (gradientii de temperaturé 2u valor deosebit Gs Mati), sistemele asociate cu gectermatismul din vesiul Roméniei, precum 3i Cele situate pe platforma continentelé 2 Mari Negre, unde gradient geotermic! au vaiori ridicate sunt, de asemenea, putemic transformate; © Presiurile sidicate determina transforméri mai avansate in sistemele de hicrocerburl, De altfel, intre presiune si temperatura exist o dependent’ directa, 24 presiunile ridicate find asociate cu temperatur ridicate, Sistemeie de hidrocerouri apartinand zac4mintelor aflate la adancimi mari se incadreaz’ de regula, in le parafinice si/sau perafin-naftenice; Prezenta in colector a catalizatorilor naturali (argile, zeolit) influenteaz’ trensforihartig hldrocarburitor, th funetis Us cantitatea’si cailtatea lor # Daca rezervorul (capcana) a rémas etans de-e lungu timpulul geologic (V = Gt.) reactile termocataiitice au fost mai intense si sistemele sunt mai iransformate. Daca dmpotrivé, rezervorul nu si-a pastrat etangeliatea (V = of, eneroia de {ransformare s-a pietdut in mare mésurd si sistemele au mas la nivelul classi aromato-naftenice; imput geologic poate compensa, in mare masur§, valorile m: al celorialti parametri din ecuatia energiei. De aceea, sistemele "mai vehi’, chiar situaie in rezeroare neetange, la presiuni si temperaturi reduse, sunt putemic ransformate. Au fost puse in evident, pana tn prezent, doar patru clase din cele Sapie ale clasificarii “Carpatica’” si anume: parafinicd (P), parafin-naftenio (P.N.), Pavefin-naften-aromatica (P.N.A.) si aromato-naftenicé (A.A); ® Corelarea dintre indiali structural si cei de calitate are loc th conformitate cu legea i ebucturate (componenti cu structurd similar s2 vor gas Impreund). Astfel, ponderea Insemnaté a structurilr liniare-paratfinice a sine cresterea partciparit cerurilor, care au de asemenea, structura liniara, La fel, un titel bogat in hidrocarburi ciclice-eromatice va avea si un continut ridicat de rasini si asfaltene; ® Parametril ecuatiei fundamentale a energici actioneaza concomitent si data find mutttucinea de combinatii posibile ale acestor parameiri, rezulta diversitatea sistemelor de hidrocar ‘intAinife In natura. = 9 2.52.3, Diagrama de stare a sistemelor de hidrocarburl -»; Dlagrama: de- stare (fig: 2.15) 0 diagrama de echilibru al fazeior (lichida gi gazoasa) in coordonate pV7. Puneful C reprezint’ punctul critic, iar cr este cricondentermul; cs. este curba de saturatie 4 fitelului ¢.c. - curba de condensare; c. ©. m~ curba de condensara maximd; cv- curba de vaporizare. Diagrama de Stare ne oferd date privind: Teraperatura tioul de zécdmant, nivelul energetic al sistemului in momentul intial siin cursul Fig. 2.18, Diegrama de exploatarii, forma de energie predominanté in zécamant, transformérile de stare ale fazelor in timpul exploatarii, alcétuirea structurald a sistemului de hidrocarburi. Preshines fare a sistemelor de hidrocerburi Astfel, sccepiand c& procesul de exploatars este izoterm, diagrama de stare cuprinde trei domenil mat 1. Domeniul situat la sténga izotermei punctului critic este domeniul de existenta al zAcdmintelor de tite!. Curba de seturatie (c.s.) imparts acest domeniu “In-dou’ -subdomenii: -deasupra -ourbel -de- saturatie~sunt sttuate-zécamintele “ou - Hieiuri nesaturate, sub aceasti ourba situdndu-se zécdmintele cu fifeluri saturate, De exemplu, un sistem afiat ia momentul zero (initial) in punctul 4, (fig, 2.15) este un fifei_nesaturat; gazele sunt in intregime dizolvate tn titel. In zona productiv’, in afara de apa ireductibilé se va afla o singura faz -titelul nesaturat cu gaze. Procesul de exploatare izoterm evolueazé dup’ segmentul de dreapta AdAsA,, Pe intervalul AgA; curgerea este omogend, iar tn zona productivé se deplaseazé numai titeiul. In A, Incepe iegirea gazelor din solutie, iar curgerea devine eterogend (a unui amestec de tifei si gaze fibers). Dacd In momentul initial al exploatéiril, sistemul se gaseste in B,, atunci este vorba de un 2c&mant de ti saturat cu gaze. In acest caz in zAcdmant exista o cantitate de gaze mal mare decat capacitatea de dizolvare a tifeiulul. Surplusul de gaze care nu a puttt fi dizolvat de céire fijei se va regasi sub forma de gaze iibere, care de-a jungul timpului geologic s-a separat gravitational si formeaz3 acum o cupol§ tn pariza superioara a rezervorului. Ine& de la inceputul exploatarii, in zona productiva curgerea este eterogend. Distributia titeiurilor dupa clasificarea "Campatica va fi in conformilate cu sensul transforméfilor - de la structurile naftenice catre cele parafinics, Astfel, pe diagrama de stare, la nivele energetics mici (presiuni si tempereturi mici) se” vor gési tfeiurile din clasa N.A,, iar pe masura ce nivelul energetic creste, vor intalni tijeiurile din clasele PNA. si P.N., pentru ca aproape de punctul critic sa g&sim fileiurile din clasa P. #, Bomeniul cuprins thir izoteima punciulul critio (fa sténga), izoterma cricondentermului si curba de vaporizare (Ia dreapta) este domentul de existent& 4 zAcAmintelor dle gaze cu condensat. Curba de condensare 11 Imparte in dowd subdomenii. Sistemele aflate in momentul initial deasupra curbei de condensare Constituis zécamintele de gaze cu condensat propru-zise. Exploatétea are loc Cupé izotetina Co CiC,C,, Pe intervalul CzCy, In zona productiva se va deplaca numaj faza gaze. In C, (la presiunea de condensare) incepe fenomenul num condensare retrograd’, adicd din gaze se eepard o faz lichidé - condensatul Domeniuf jimitat de puncisie CC7C7C, este comeniul de comportare retrograda Cantitatea de condensat separata din gaze crests din Cy p&na in C2 (punct de Condensare maxima), dupa care scade din nou, sistemul avand pe intervaiul CC, 0 comportare "normala Cum este si firesc, sub punctul C; curgerea in mediul poros va fi eterogend (gaze + condensat). Sistemele aflate in momentul initial sub curba de condensare apartin zéicémintelor false de condensat, Acestea sunt de fapt mari cupole de 9226 bordate Ia partea de jos cu un brau de “tei. Compozitia acestui "titel" se f@ mai degrabA de cea a condensatului, Acestor 2Scéminte le este istic feptul o& faza lichida este saturaté cu gaze, iar faza gazoas’ din Cupola este, la randul ei, saturata cu faza lichid’. Curgerea in zona prouctiva va fi de fa Tneeput elerogend dar, dupa cum sistemul se poate aila In momentulinifil {ih punctul D, (in interioru! domeniului de comporizre retrograda) sau Th E, (sub 26 curba de cordensare maxima}, coraportarea in expioatare e Pentru primul caz (D,) avem, Is inosput comportare retrograda (segmentul DyD,), iar in continuare ave comporiare normal, din O,, faza lichida treeand din nou in fai gazoasa, fl Sresesnsneiae Hi, Domeniul situat la dreapta izotermel criondentermului gi a curbs de vaporizare este domeniul de existenté @ z&c&mintelor de gaze propriu-zise. in zacdmant curgerea este omogend pe tot paroursul exploataril (B,C) Transfomérile de state pot apérea in coloana de (evi de extractie sau in conducta de transport (GoG,) sau (GoG.,) 2.5.2.4, Progrletitile tifeturilor 2.5.24. Soluhilitatea gazelor in fifel, Ratie de so! Solubiftatea gazetor in titel ests influentata de presiune, temperatu titeiului solvent si a gazului solut. Solublliatea cregte cu cregierea presiuni scatie cu crestersa temperaturil, In ce privegte natura celor doula faze, solubilitatea este cu att mai bund cu cAt natura fifeiulul si a gazelor sunt mai apropiate. Solubiltates se exprima cu ajuiorul ratiei de soluie, definit& ca fiind cantitates ds gaze, in myn, dizolvata intr-un metru cud de {ifei, th condiffi de zécamant Varigitia ratiei de solutie cu presiunea se determina in autociava, la temperatura de Z4c&mant. Valoarea ratiei de solutie, la o anumita presiune, depinde de tipul de expansiune (in contact sau diferentiala), Deasupra presiunif de saturatie, fatia de solutie este constanta (fig. 2.16, a), Valoarea ratel de solutie are o mare influent&: de fapt ea determina celelalte propriet&fi ale titeiurilor. g | | 3 a Hee) i ee eee ee Presunea @ Fe Presiunes F a) 5) Fig. 2.18. Variatia rafiel cle solufie cu presiunee foi saturat a file neseturat; b 27 2.52.42, Factor de volum ai tfelului Factorul de volum monofazic al titeiului - b; sé defineste ca fiind raportul dintre volurmul ocupat de 0 anumité cantttate de titel tn conditi de zacamant (dect, -Cu.gaze. in. solufie). $i. volumul-coupat-de- aceeasi-cantitate de. titel in-concitii standard ((2r& gaze in sclutie). Deck: (2.37) Ayand tn vedere c& numitorul este pentru un caz dat constai presiunea va fi identicd cu cea a lui Vir 2. 17), Factorul de volum al titetului 4 adimensional, supraunitar, valoarea PI 4 ae ul depinzénd de mérimea ratiei de : soiutie, in sensui c& un ftel cu ratie de t solutie mare va avea si un factor de a volum mare, Peniru un titei nesaturat (po i > ps) in domeniul py - py datorité ‘ reduceri presiunii + se —_ produce Cette base desiinderea elastic’ a fiteiuiul; acesta igi Q 2 mareste volumul ca orice lichid, deci si br Presiunea creste (fig. 2.17). La presiunea de saturatie (p,) incepe iesirea gazelor din solutie, ponderea acestui fenomen find Fig. 2.17. Variatia factorutui do cu mult mai mare decat a destinderii volum af fifsiulul cu prasiunea elastice a fazei lichide, Din acest moti, volumul ffeiulul, deci si valoarea [ui b, scade cu reducerea presiunii, In domeniul presiunilor mai mici decd’ comporiare esis valabilé si pentru tifeiurile saturate Factorul de volum bifazic - u se definagte ca find raportul Intre volumul ceupat In 2todmant do telat cu gaze th solute (Vi) si de volumul-yazelor lihere iesite din tei (Ve) si volumul ocupat de acaeasi Cantiate dé Vy eV,y t ps, Acseasi tn condi standerd (Vs). Dect a (2.38) o Ms Putem vorbi de factorul de Volum bifazic numai sub presiunea de saturatie. La o anumit& presiune P (fig. 2.18), segmentul AC feprezinta volumul ocupat de gazele libere (iesite din solutis), iar BC este volumul ocupat de titeiul fichid Volumul Cc Seat Aneta =, - . \ on es} B os Fig, 2.18. Variatia volurulus fotal at sisfermufui fits-gaze —libere, cu presiunea (la ps) Presiunes 7 38, u va f proportional cu segmentul AC. Factoril de volumn find dependenti de ratia de solutie $i valorile tor vor depinde de modul de expansiune. Factorul de volum bifazic se estimeaz& cu rel dy +(g—r)-by (2.39) unde: ip ese Tail de solitie inifialé," > este raiia de solutie la presiunea de refering’, iar 2, este factorul de volum al gazelor ia aceeasi presiune p. 2.5.24. Blasticitatea tif Elastictaies tieiului are sens numai pentru titsiurile nesaturaie, decerece Sub presitinea de safuratie apar gazete libere in sistem si, dup cum s-a vazut in Paragraful anterior, volumul fazei lichide se reduce. Elasticiatea se exprima numeric prin intermediul coeficientului de compresibilitate al fifelulul, 8, Dacd se acespt c& factorul de volum al by ate 0 ariatie finiard pe intervalul po - pe Si tinandu-se cont de relatia 2,23, cosficientul de compresihiltats al fiteiului se poate calcula cu relatia bg Blo =p,) (2.40) 4 ieiului la presiunea de saturate ps, iutul unde: ,, si bp sunt factor de volura ai Fespectiv la presiunea initial&, po. Cosficientul de compresibiltate al varieza Intre limite foarte largi: de la 7x10" Pa" ta 140x110" Pam! 26.2.44, Vascozlisiea dinamicd a fifelulut Ascozitatsa dinamicd a tielulul scade ct cregterea temperaturi (fig. 2.16). Variatia vascozitatil (elului cu presiu este redat& Tn figura 2.20, Intre po $i ps, vascozitatea titelului se redues cu scdderea presiunii (Wig. 2.20), ca pentru orice lichid. Sub presivites Se saturatis, vis cregis cu reducerea presiuni, feriomen. datorat-iesiril” gazelor- din solute, Vascozitéted —seluldi mai -asts influenjata, in mare masura, de alc3tuirea sa structurala. Acest aspect nu va fi abordat In capitolul de faté, problematica find deosebit de complexa, Vascozitatea dinamics se exprim tn Pa.s (In S11), dar se mai ulizeaz& si exorimarea in cP (7h sisterul mist), find mai expresiva. 4 § af ff \ pt \ a Femperatura,e Presiunea Fig. 2.19. Variatia vascozi Fig. 2.20. Variatia vascozitafi fifeiului cu temperatura ffeiuivi cu presiomea tafe gazelor Factorul de volum al gazelor by, se defineste ca flind raportul intre volumul acupat de o anumité cantitate de gaze in conditli de 2&cmént si volumul ocupet --de.aceeasi. cantitats de gaze. th condifistandard.-Este. adimensional si subunitar. Calculul fui 6, 9@ face plecandu-se de la eouatia de stere a gazelor reale ecrisd pentru conditii de zacdmant, respectiv pentru condifii standard: PM, =Z,RT, 2.41) PM, =Z,RT, (2.42) unde: p este presiunea: ul ocupat de gaze; Z- factorul de abatere de ia legea gazelor perfecta; R- corstanta universal a gazelor; T~ temperatura Indicii z si s se refera la conditii de zc&mant, respectiv standard, Tinéndu-se cont de definitia dat mai sus gi cd Z = 1, fAcandu-se raportu ecuatiilor 2.44 $12.42 se abtina: Ze Ts Pz Z se esiimeaz’ tn functie de presiunile pseudoreduse si de temperatura pseudoredusa (fig. 2.21), definite ca: b (2.43) A (2.45) Eee (2.44) Pe oc Tre Poe unde: p si T sunt presiunea de referinfS, respéctiv temperatura de 2écémant, ier Poo $1 Tre Sunt presiunea si temperatura pseudocritice. Acestea din urma se calculeaz’ cu reletil Pro =P a*¥j (2.48) Toe = Te Ve (2.47) unde: ps si Ty sunt pi compenentior f (m: componentului /. Aceasta presupune cunoasterea compozijiei amesteculul gazos. In cazul in care nu se dispune de analiza gazului respectiv, dar se cunoaste densitatea relativa @ gazelor (simplu de determinal) se poate utiliza diagrama din figura 2.22, Gin care se determina direct presiunile si temperaturile pseudocritice. esiunile critice, respectiv témperaturile critice ale efan, propan stc.), iar yi este fractia molard a Prssivwea poeuderedist a 7 g § 3 8 asl 7 $ < s s 3 8 & 4: = 8 & + 2 g a4 & Pia Seay eo & Aresiunea poeudoredusé Fig, 2.21. Estimarea factorului de abatere de Ja legea gazelor perfecte, Z 31 Densitatea rolativéagazelor,5 “08 07 68 3,9 47,4 Prosiunea pseudo-criticd, 10° Pa S e a Temperatura Pseudo-criticd, K Densitatea relativa a gazelor,§ lg. 2.22. Bstimarea presiunii $i tempsraturl psoudoertice a gazelor hidiocarburl Visceutiee 10, tar, t's agazelor Vaiscozitatea dinamic& a gazelor cregte cu cresterea crestent agitatiel moleculare GntensifioSrifrecairilorinteme -_.- De asemerea,. vascozitalea creste cu, cragtetes. presiunii.. Nstura. gazelor. vascozitates, Tn sensul c& prezenta unor componenti mai grel, Precum sii 8 unor gaze considerate "impuritaf" (H,S, CO,,.N,) canduce 1a crestarea vascozititi gazetor Vascozitaiea dinamic3 a gazelor poate fi sstimatd in modul urmétor: din Giagrama din figura 2.23 se determina vascozitatea dinamicé a gazelor 2a, la Presiunea de 1 bar gi temperatura de z&c&mant, in functie de masa molecular’ medi, dacd se cunoaste compozitia gazelor Masa molecularé medie se calculeaz€ cu retatia mperaturii, datorits -SM,-y, (2.48) unde: M; este masa molecular a cémponentului i, yi fiind fractia molaré a acestuia, ao oy A a a 0 Hese.melecstond Fig, 2.23 Estimarea vascozitétii dinamice a gazelor, la presiunea almosfericd si temperatura de zicémant 33 vaca nu se cuncaste compoziya gacwior, se UNIceace UEIRMEEE IeRUVe gazelor. Dacd gazele contin ,impuritat, la valoarea vascozitati 1) citit& th Giagrama din figura 2.23, se adaugé corectia de vascozitate Ay, determinaté cin diagramele auxiliare. In continuare, sé citeste din diagrama din figura 2.24 raportul Higl ph, os wns 1821 ft Winanties 2 Gazelor TW Contitir de zScamant. fy as Koportel viseocilotilir & 1 iy We 42 4 46 8 28 22 84 2h 26 a4 2.5.3, Aicatuires structurala a apelor de 2keamant 2.5.3.1, Diagraia de stare a apet Ecuatia.de. stare a apei oe ee et : alizats are tab ecuatia de stare a apel pure, Diagrama de stare a apei (fig. 2.25) a fost stusiats pand la 500°C si 200 kbar, in raport cu conditile critice (Tor Apa th lichia’ prezinta anomalii ale tuturor pi ior sale fizica- chimice, Astfel, punctele de topire ‘ale hidrutlor slementelor —chimice din grupa VFA (HO, 4,8, H,Se, H,Te) cresc cu cresterea greutéti’ —moleculare (fg. 2.28). Exceptie face 4,0 care, degi are osa mai mica greutaie molecular, are temperature de topire cu cirea 60°C mai mare, Aceast anomalie apare gi mai izbitor fa purctulde fervere, acesia find cu460°6 mai mare decat “arf ebuit Safe" Propristatile structurale ale apsi ai influent june si de ‘emperatura, iar interferenia ei cu diferite substante anorganice si/sau organice T imprima acesteia proprietati noi, distincte de ale apel pure. Variatia proprietatilor apel prezint& o serie de puncte de infexiune, la anumite Presiuni si temperaturi, aceasta fiind consecinta alcatuiri sale structurale. Molecula de ap& are o structur “unghiutara" (fig, 2.27). Ea prezint un dipolmoment permanent de 1,84 10" ues. (1,84 Debye), Prosiune,10 400}. Queer HO i : 80 i : | = z 0 5 Puncte de flerbere | aap e a i : vot | | 20p | Ap Ase | of \ | Punete de topire » | oth Ye fo | 40 | 60 | i -86. rtf 2 o 20° 40-607 80 400-420. Greutatea molecuiaré Fig. 2.26. Punctele de fiarbers side topire alo hidturiior efementelor chimice din grupa VI A u=1.84 Debye Hem ks i o% \ Sea H H a) b) ec) 25.3.2. Pre 28.3.2. Solubilitetea gazélor In apa de zcdmant Solubilitatea gazelor in apa de z&cméant este mull mai redus& decat In ti dar nu este de neglijat. Aceasta crests cu cresierea presiuni, Cu cresterea temperaturil, solubilitatea gazelor in ap& scade, dar la presiuni mari (peste 100 bar), dincolo de temperatura de circa 70°C solubilitatea oreste din nou, 008 Fig. 2.28 Coreotia sefinitatit cu temperatura a7 3 fy? inn, fen Solubilitatea, 36 76 38 416 Temperatura, c Fig. 2.29 Solubiltatea gazelor h apa io de temperatura si presina Solubilitatea gazelor este mai mica in apa mineralizata decat in cea distilata Solubilitaiea gazelor in apa mineralizata de 2Ackmant se caiculeaz4 cu relatia: XY Gs {1x 2.49) 8 a) é ) apa distilat’, in m'y/m", ure 2. unde: G este solubiltatea gazelor (ratia de solutie) pentru @ c&rei determinare se poate utiliza diagrama din X - mineralizatia (salinitatea) apei, in meal, determina laborator; Y - cofectia sainitafi cu temperatura, pentru care se poate folosi dlagrema din figura 2.28, prin analize de 2.2, Vascozitatea dinamicd a apel de zicdmant Véscozitatea dinamica a apel de zacdmént este un parametru sensibil tn Special, la variatia siructurl. Ba scade cu cresterea temperatuti si craste cu cresterea concentratiei in sAruri (fig. 2.30) Legea de variatie a vascozitti in functie de concentratia in electro esie de Ale+BVE) (2.50) tea dinamicd apsi pure, C- concentratia elecirofitului: Asi 8 - constante caracteristice solutului. Pentru majoritatea problemelor legate de practica exploatéril 24c4mintelor de hidrocarburi flulde se considera c# vascozitatea apei mineralizate nu ar depinde de presiune. fn conciti de zécamadnt, in lipsa unor date corespunzitoars, se considera c& ridicarea vascozitatii datorit& mineralizérii este compensaté de dizolvarea gazelor 39 766 126 SSS Sof ~ Ss Gg & § si 2 2ltl/S-NOL ‘yode @ porensagp Boreyzoasi, 580 eo . Temperatura, °C. 40 Fig. 2.30. Variatia vascozitéfi dinamice a apei cu temperatura si salintates 2.3, Elasticitates apel de zécdmént ..-Ca_unmare a. sttuctutii. sale, ar. trebui_ca. apa s& fie mult. mai compresibiid. (elastica) decat alte lichide, car nu este tocmai aga. Compresibilitatea apei este influentata de presiune, de temperatura, de contenirajia in electroliti (mineralizatie) gi de prezenta gazelor in solutie. Compresibiltatea apei prezinta un minim (punct critic) in jurul temperaturit de 50°C (fig. 2.31), Efectul adaugatii de electroliti asupra compresibiltati este mic, dar important. Solubilizarea gazelor In ap exercit o influent mai mare asupra Conpresibiltsti. Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate de zcdmant ta cu ralatia: cugaze in solute se poate cal 2, = f,(1+0,05-6') (2.51) unde J, este coeficieniul de compresibilitate ai apei cistilate rd gaze in solute, iar 6 este solubilitatea gazelor (retia de soluffe) in apa mineralizalé de zicdmént Din ecuatia 2.51 se poate observa ca apa cu gaze In solutie ests mai compresibild decal apa fara gaze In solute. 2.5.3.3, Compozifia chimied a apelor de zécamént Mineralizarea apslor din 2c&mintele de hidrocarburi fluide este consecinta interacfiunilor cu diversele medii polare cu care acestea s-au aflat in contact de-a lungul timpului geologic de geneza, Compozitia chimicd a apalor se determina prin analize. de laborator (chimice, chimico-spectrale. ete.) si_se exprima. prin intermediul mineralizatiel. (sau al salinit€fil), clefinitS ca find “cantitatea de Substants snorganice prezenté in apa. Concentratia unui anumit ion (cation sau: enion) in apa se exprima In mol, dar. acsasti. exprimare nu. oglindeste ponderea realé.a-respectivulut i Mmineralizatia. totala,. deoarece.diversii_ioni. au. mase.atomice -diferite. Din acest. Motiv se utlizeaz’ exprinarea th meqjl, care fepfezinté masa ionilor dé Hidrogen pectiv. Asifel procentual, prezenta unui element chimic fn apa se poate determina cu relaiia f, p= le 00 (2.82) 2 icetesssnany i unde: 7 este echivalentui de joni de hidrogen care s-ar substitui ionuiui j, in meg/? gi care se calculeaza astiel: 1° (2.53) a) este masa elementului i, tn mg, iar kj este coeficientul de reactie al elementulul J, calculat ca raport intre masa atomic si velenta elementulul Cosficientiide reactle ai diferitelor specil ionioe se gasesc tabelati in diverse lucrati de specialitate. Daié find marea varietate a compozitiei chimico- mineralogice a colectoarelor de hidrocarburi fiuide, rezulté c& si compozitia chimicd a apelor de zécémént va prezenta variati mari ca functie de loc si timp, at egw feo. B10 rN a 9, Casficientul de compresibilitate 20° 40—~—~*~SSSS Femperatura,°C Fig. 2.31 Coeficientul de compresibilitate al apei distilate Cerceidtile efectuate asupra unui num&r mare de ape de zc4mAnt au permis desprinder nor Concluzii cu caracter general: ‘wala compozitie chimie a apelor de 24cam&nt se explicd ovin contributia colectoarelor si a fluidelor cu care acestea au venit in contact de-a lungul genezel a2 de hidrocarburt fluide; £ compozifia chimio’ a apelor de 2&c&mant varlazd cu varsta geologioa natura pettogratica a rocilor, cu niveiul izobatic sf cu conditila geochimies formere 2 zécdmintelor (compozitia chimic& a apstor variazé. chiar in cadrut aceliias zécamant); ® prezenta in compozitia apesior de z&cdmAnt a anumitot speci ionice este fn acord cu legea similaritayi structurale. Astfel, prezenta Na’ atrace cups prezenta allor monovalente (Li', K'), iar prezenta bivelentelor Ca" Sis Bas atrage prezenia Cu". Mn, Fe, Ni’, Co”, Zn cle asemenea, trivalentele aiuminiu, ftanul gi vanadiul se vor g&si impreunés * apele 28cdmintelor de hidrovarbir fluide apartin, dupa Sutin, tpuror cloro- caleic, eloro-magnezian si bicarbonat de soaiv; ® Ih compozita apelor de zSc&mant intra elemente chimioe cu partcipare majora (Na', Mg", CI", HCO,; $02), elemente chimice cu participare redusd (al, Si, FB) 1 micro-componenti organic, Elementele chimice cu articipare redusa si mioro-componentii organici pot constitu indicatori valorosi a conditilor de genez’ a z8c&mintelor de Cunoasteree comporitisi chimice a apsior do {este importants, dupa cum s-a arétat, pentru explicarea conditilor de genezé a zicdminiclor, dat mai ales in vederea elebordrii tehnologiilor optims de preparare a apelor de injectie 3. Energia 2éc3mintelor de hidrocarburi fluide Dupa cum s-a mal ardtat, 28c3mintele de hicrocarburi fuide sunt sistema fizico-chimice unitare, care ooupa ih scoaria teresira volume bine determinate si pot fi asimilate cu nigte acumulatoare de energie, O parte a energiei de zacamant este consumeté pentru deplasarea fluidelar pin mediut pores, catretaipile sondelor de extractie Cantitatea de hidro ce va fi extrasé din faciorului de recuperare, depinde de capacitatea energetica a Capacitatea énergeticA @ unui zicdmant depinde de méarimea parametrilor ecuatiei fundamentale a snergiei Eficienfa cu care se consuma energia de zécémant peniru deplasarea fluidelor prin meciul poros depinde de urmatori factori: ~ proprietatile fizico-chimice ale rocii colectoare, proprietitile fizico-chimice aie sistemulul de pidrocarburi, proprietafie fizico-chimice ale apei de z%camAnt (factori objectiv finand de natura zécémintelor): constructia si amplaserea sondelor de ex\ractie si a celor de injectie, ca si regimul de exploatare (factori subiectivi ce tin de priceperea inginerlor de zac&mént) In continuare va fi comentaté pe scurt, influenta factorilor de natura obiectiva a deplasaiil fiuicelor prin mediul poros. Influenta factorior sublectivi ve fi abordat mai tarziu. Iniluenfa colectorutui. Colectoarele uniforme, cu porozitati si penmeabiltati Tidicate vor facilita deplasarea fluidelor, in timp ce colectoarele cu grad ridicat de Neuniformitate si/sau cu porozit’ti si permeabiliiti reduse vor fréna deplassrea 4a fluldstor prin mediul pores. Compozitia chimteo-mineralogic’ poste inluenta gi ea Consumul energetic din procesele de exploatare. De exemplu, prezenta mineraleior argiloase, prin fenomenele de blocare fizicn. himic’ pe care fe determina conduce la accentuarea rezistentelor nidraulice, on i Influenje sistemulu? de hidtocarburl. Tifeiul, cu Gazele dzalvate in él, Joaca un fol important tn fixarea capacitétii energetice a unui 23cdmant, dar si a consumétil acesteia in procesul de exploatare. Dizolvarea gezelor in titel este asooiaia unui parametru cu o insemndtate deosebiti in exploatarea zécdmintelor de fifet - presiunea de saturaiie. Presiunea medic de zacamant poate fi mai mare Saul mai mica decat presiunea de saturatie, Daca p, > p., titeiul este nesaturat, iar curgerea ih zona productiva este omogend, Dacd p, < pg, fifeiul este saturat, iar curgerea va fi eterogend (a titelului si a gazelor), deci mai defavorebilé din punctul de vedere al consumiului de energie. Ratia de solute este de asemenea, un parametru important care infuenteaz’ Aivelul energetic al 2&camintelor de ftel, Atat ratia de solutie c&t si presiunea de saturaile variazi pe grosimea stratului, in cadrul aceluiasi 2éc%mént, ambele avand valori mai mari in partea superioar8 a z&c&méntului decat in apropiersa zonei de contact Pe de alti parte, viscozitatca si mas Fdicate Tn partea de jos a zacam&ntulul. Cele dou aspects mentionaie ne conduc {a concluzia cA ffelul ere mobilitats mai mare in pariea superioara 2 zonel Productive decat in apropierea contactului titei/apa. De asemenea, in partea superioara se manifests mai de timpuriu iesitea gazelor din solutie, Toate acesten Gietermina, mai ales tn cazul zicamintelor cu inclingri mati, moduri diferite de maniiestare a energiel de z&cémant, respectiv moduri diferite de comportare in ‘exploatare a celor doud zone mentionate, Influenta apetor de zicdmant, Apa de zic&mént influenteazé-capacitatea Snergetica @ Z&cAmintelor prin volumul pe caret ocupa si prin proprietatile sale Siastice. in problemele de dislocuire, valoarea saturatiel in apa ifteductibila joace, de asemeneéa, un rol foarts important, 28oamantul de hidrocarbur fiuide-a fost definit-ea un Sister UNIT, AIGA Gintr-o-z0na saturat ou hidrocarburi (zona rocuctivay si o zona saturate 100% cui fferul aciacent). Daci, energia dé 2ée3méni este incorporatd in cele doud Zone, lar de capacitatea energeticd a fiecdrei zone va depinds capacitatea energetic’ a zicémantutul specifica a fiteiulul au valori. mai 3.1, Forme de energie si fegimuri de exploatare pentru zacamintele de titel Energia exisié in mod obiectiv in natura, Exist astfel, energie elastics cretale gravitafionala, energie de manifesiere a gazelor etc, Formele de enerais ol cosxista Intr-un zAc&mant, insd, de regula, o anumitd forma de energie ests predominanta. Regimurile de expioatare sunt cveatia inginerilor de 28cament, dr sunt determinate direct de formele de manifestare a energiei de zac&m: 44 3.4.1, Forma elastic’ a energici de 2Acamnant Z4camintele de tts! ocups, pe diagrama de stare, comeniut sitaat-- -la---stanga- -izotermn punctulul oritic (fig.3.4). Dac presiunea de zécamant este supetioard presiunli de saturatie (punctul Ay) fiteiul este nesaturat, curgerea in zone productiva find omogena. fn acest situal forma de energie predominania in z&cdmant esis cea elastin’ Mecanismul cate provoacd deplasarea titeiuiui cin mediul pores sondelor de extractie este uimStorul: detorita gradientior de presiune strat. sonde, roca se destinde marindu- 8e volumul, In timp ce voiumui de pori se reduce (volumul brut famane invariabil); pe de alt& parts, Fig.3.1. Domeniul z8o8mintetor lichidele din port (apa si teiul) se de titel pe dlagrama de stare Gestind si els, marindu-si volumu Deo), efactele se insumeaz’ Capacitatea clastica a zécamintefor de titel poate fi exprimati ca suma @ Capacitaitior elastice (a zonel productive gia acviferulul adiacent) restunca Pr Temperatura Ee Baty + Estoy 61) #8. printro eouatie } @2) Zonel productive poate fi expri unde: Vp este volumul brut al zonei productive: Mp ~ porozitatea efectiva media a zonel productive; #'o~ costicientul complex de compresibilitate al zonei productive; APei~ rezerva elastic’ de presiune; oe = o-Ps Capacitatea elasticd a acviferulul adjacent. poate fi exprimata print ecuatie similard: Esa = Fags tags Be Pas) (3) Semnificatile parametriior din eouatia 3.3 sunt ecelsasi oa pentru ecuatia precedentd, find vorba despre parametrii specifici acviferului, De data aceasta, Pat =Po - Bina, Geoarecs nu mal putem vorbi despre o presiune de saturate 1 acvifer ci, dupa cum se va vedea si mai ifrziu, acviferele se manifest elastic pan’ tn faza finala a exploatari, Ince priveste regimul de exploatare, pot aparea doua situati: 8) daca acviferul are o capacitate elastic’ deosebit de Insemnaté, regimul de exploatare derivat va fi regimu/ elastic; b) daca aoviteru! finit are o capacitate elastic’ redusa, dar este alimentat Printr-un afloriment, afunci regimul care este generat este un regim rigid. Regimul figid poate fi generat si atunci cand, peniru a se mentine presiunea de zdcSmant ~deasupra presiunit de saturatie; se efectueaza 0 injectie de apa (intracontural-saur extracontural), Tot reginul rigid se genereaza in cazul exploatiri 28c&mintelor depletate cand, pentru cresterea factorului de recuperare se injecteaz’ ap sau solutii apoase camant 3.4.2, Forma mixté a energiel de Fie un zicdmént flat, la momentul initial, tn punctul Bo (fig. 3.4). S& analizém cazul mai general ant avénd © cupola de gaze, o zona saturaté cu titel (Zona productiva) si un acvifer adjacent activ (fig. 3.2). in aceast& situatie exist mai multe forte care oromoveaza curgerea fiteiului spre sondele de extractie, si anume: destinderea acviferului adiacent, destindsrea cupolei de gaze si destinderea_gazelor iesite din solute (gazele libere din zona productiva). Acest din urma fenomen este denumit impropriu »iesirea gazetor din solutis". Cele trei forte Mentionate au toate o pondere insemnatt si de aici rezuttS caracterul mixt al energisi de z&Ac&mant, Regimul de exploatare Fig. 3.2. Schifa unis zacémant de tifei derivat va fi agadar, regimul mixt. cu cupola de gaze si acvifer activ Din cazul general deriva alte trei cazurl-particulare: = ‘8. Dada lipseste cupola de gaze, forjele care actionaazA tn sisiemse redue la doua: destinderea elastica a acviferului si lesirea gazelor din solutie. Este cazut 2camintelor de titei la care presiunea initial de zcAmant este egal cu cea de saturatie sau, in orice caz, foarte apropiaté. In aceasta situatie ajung si Zcamintele care initial s-au afiat in punctul A, (deci au tucrat in regim elastic) si jn procesul de exploatare au trecut in punctul A, (fg. 3.1) Regimui de exploatare derivat este regimul impingeni partiale 2 apelor marginale numit aga pentru faptul cA aoviferul nu are o capacitate elasticd suficient de mare peniru a menfine presiunea de z&cimant peste cea de saturate. ©. Daca lipsesie acviferul saui capacitatea lui elastica este nesemnificativa, dar exist 0 cupolé de gaze, fortele care actioneaza in sistem sunt asociste cut destindere gazelor: destinderea cupolei de gaze gi iesiree gazelor din solute. Cupola de gaze poate exista de la inceput (cupolé primarg) sau se poate forma ulterior {cupola secundara). Regimul de exploatare se numeste regimul actionéiif gazelor. &. Daca lipsesc si cupola de gaze si acviferul (sau acesta din ura este inact}, atuncl singura fori care lucreaz’ in sistem este iesirea gazelor din 46 Solutis. Este situatia z&céminisior fa care presiunea de zcdmant este apropiata de presiunea de saturatie. Regimul de exploatare poarté denumirea de regim do gaze dizolvate, 3.2. Forme de energie gi vegimuri de exoloatare pentre zicdmintele de gaze Att Th cazul zac3mintelor de gaze propriuzise, cat si a z&cémintelor de Ze Cu condensai, pulem Intalni doud situati: ~ nu exista acvifer activ; + exist acvifer activ, in primul caz, energia de zAcdmént este dat numai de gaze, destinderea gazelor find singura ford ce provoac’ deplasarea acestora catre t8lpile sondelor de extractie, Elasticitatea colectorulul ests In acest oaz, cu fotul Negljabila. Ragimul de exploatare derivat esta regimul de destindere al gazelor. in cazul z&cdmintelor de gaze _ propriuzise, curgerea_in zScamant va fi omogend pana la gitul exploatarii (Gr, fig. 3.3). La zScémintel2 de geze cu condensat, cuigerea: va. fi -omogena puma deasupra presiunii de inceput de: --.-Fig3.3- Domoniut de-existenté a-zdcSinintslor condensare, sub aceasta aparand de gaze pe diagranna de stare curgerea eterogend gaz-condensat lichid (fig. 3.3) in cazul existentei unui aevifer activ, forma de energie devine mixta, pe langat Gesiinderea proprie a gazelor actioneaza si destinderea elastic’ a acviferului. Deci, zAcdmintele de gaze (gaze cu condensat) vor produce in regin mixt In cazul z8camintelor false de condensat, comporiarea esis mai aparte. Asifel, gazele din cupol se vor expioata similar cu gazele zicdminielor de gaze. Regimul de exploatare va fi cel al desiindetii gazelor, intr-o curgere eterogend (gaz-lichid). Exploatarea zonei de iichid de la baza cupolei se va face sub influenta iesiti gazelor din solutie gi al destinderii gazelor din cupola, intr-un regim mixt. Pe mentionat ca regimul mixt la zacamintele de gaze nu este favorabil din Punct de vedere al recuperdril gazelor. Cu toate c& actiunea de impingere a apei Conduce la 0 atenuare insemnata a céderli presiunil de zécaméant, factor finali de fecuperare sunt cu mult mai mici decat in cazui regimului de destindere, Motivul ti Constituie pierderea unor importante cantitati de gaze, prin solubilizare in apa care inundé zona productiva SQo ‘s PN Y \ Prestenea concen a AAAAARRS — Temperature 47 4, Evaluarea resurselor geologice gi a rezervelor zac: hidrocarburi fluide 4.1Clasificarea resurselor gia rezervelor- Prin resursé geologicé de hidrocarburi al nei unit&ti hidrodinamice infelege cantitatea de hidrocarburi fluide din acumuléirile naturale descoperite si nedescoperite, prognozate pe structuri neevidenfiate (presupuse pe baza unor considerente geostatistics), ce ar putea fi descoperite In cadrul unit&tiior structurale majore. Resursele geologice depind in exclusivitete de factor! naturali, geologici, fizici si fizioo-chimici specifici acumuléri, volumul zonei productive, natura si propristatile sistemului roc& colectoare-fluide, presiunea. init temperatura de zicémant. Prin rezerval se intelege partea din resursa geologic’ despre care se considerd o& poate fi extras’ din zictimant pana la sférsitul viet unui ZAcémant, printr-o varianta de exploatare sau print-o succesiune de variants de exploatare, in conditii tehnico-economice corespunzStoare, folosindi-se tehnologii curente. Dupa gradul de cunoastere realizat, rezervele se clasific& in trei categori “dovediie’, "probabile" si “posibile” Rezervele “dovedite’, sunt rezervele zicSmintelor aflate in curs de exploatare, cat si ale celor al c&ror stadiu de investigare permits realizarca proiectului de exploatare, Acesta rezerve se impart la randul lor, th ,dovedife dezvoltate" si ‘doveciite nedezvoltate" La acestea se admite o probabilitate de 90% (+ 10%). In categoria rezervetor "dovedife dezvoltate intra cantitatiie de hidrocarburi extrase si cele estimate cai se pot obtine ca urmare a tehnologillor de extractie aplicate la data de referinta, inclusiv cele care conduc la obtinerea de rezerv: secundare In categoria razervelor “dovedite nedezvolfate” ints cantitatile de hidrocarburi estimate c& se pot ob{ine ca urmare a tehnologiilor de extractie piolectate'la dale de referini’, inclusiv’ dele Cars onduc 2 ebiinerea de rezorve secundare. = - In categoria rezervelor "probabileintré rezervele ai cAror grad de cunoastere fu Intruneste conditile clasiticarii lor ca rezerve ‘dovedite" dar care se apreciazé ca Se vor putea sxtrage In vitor in conditile ishnice cunoscute si economice estimate. Acestea pot proveni fie din extinderea rezervetor "dovedtie” din cadrul acsluiasi zdicSmant, fie din cele situate in zone nou descoperits, cu zcaminte ipsuficient conturate, pentru care s-au ob{inut cate privind prezenta hidrocarburilor cu caracter comercial, prin probe de prociuctie reaiizate fn cai putin o sond. Tot in aceasta categorie mai pot fi incluse cantitatile de hidrocarburi ce ar rezulta ca aport suplimentar al sondelor de completare sau inlocuire de gabarit de exploatare, neproiectate, dar posibil de reaiizat, precum si cele ce ar putea rezulla prin aplicarea unor metode de recuperare secundara. Se admite, la evaluarea acestor rezerve, o probabilitaie de 50% (450%). Rezervele “posible” sunt cele considerate c& se vor putea extrage din fesurse geologice evaluate pe structuri descoperite prin prospectiuni seismice, pe care a fost pusd in evident prezenta colectoarelor in cel putin o soncd gi exists Incicati asupra prezeniei hidrocarburllor (din diagrefl gecfizice), precum gi cele th extinderea rezervelor “probabile” din cadrul unor structutl insuficient conturata 48 La acestea se admiie a probabllitate de 20% (+80%). Dupé sursa de en fgie care determin mecanismul de dislocuire din Zacamant, rezervele de titel Se clasifiod tn: ) rezerve primare obtinute prin onergia n 7 ot 5) rezérve seoundare obtinute th uma camplemaniani energiel de Z8cArnAnt linjectio de apa sau gaze, meiods termice, injectie de fuide miscible, injectie de solutiialcaline etc,). Rezervele de condensat cbtinute suplimentar, ca efect al reinjactatii gazelor Sarace, se clasifica in grupa rezerveior secundare, Este de mentionat caracterul dinamic al rezervelor. Astfel, pe baza datelor acumillate, fezervele pot promova de la categori inferioare (unde gradul de Sunoasiere este'mai redus) la cele superioare (unde oradul de cunoastere ests inal evansat). De asemenea, pe masura perfeclionaiii tehnologilor de extractic, Prin tmbundtatirea metodetor de recuperate, rezervele pot crests. Pe de altd parte, 1808 sunt aplicete meiode si tehnologi de recuperare neadecvate zcdmintelor fespective, care conduo, spre exemplu, la.biocarea fizico-chimicd a colectorului, rezervele pot, dimpotriva, sé scadi fatd de cele estimate. 4,2. Metode de evalu 4.24, ifletods volumetrieg Resursa geclogica de fitei, in conditii de zéickmant poate fi caloulat cu relatia N, =, 2 a resurselor z&cdmintelor de {ite Sto (4.1) nile: Ve esie volumul de pari ai zonsi productive, iar Sg este saturatia medie In {itel, in momentul initial af expicatari Volumul de pori se calculeaza cu ralatia: Vy=Vyem 7 (4.2) unde: Vp este volumul brut al zone! productive, lar m este porozitatse efectiva Mmedie In zona productiva. La randul sau, volumul brut esto: Y=A,-f 43) unde: Vp productive: Th momentul initial, tn zona procuctiva, vor exista in poril rocil numai titel si apa ireductibla, indlferent de forma de manifesiare a energiei de zéc&mant. Ds 208ea, saturatia in {ilei Sp va fi Sp =1-S, 'ste aria zonei productive, iar h esie grosimea medie efectiva in zona (4.4) unde: S. este saturatia media fn apa ireductibilé tn zona productiva, jn mod uzual, rezervele se exprima in conditii standard. Pentru aceasta, se ‘aporteaza rezeivele calculate pentru conditi de zAcamant la factorul de volum al {ifeiulul, considerat la presiunea inifiala po (bi). Tindnd cont de relatile 4.1 si 4.4, Fesursa geologicS dette! In condifi standard este data de relatia 49 N=Agh-m(t—Sy ye (4.8) 0 geze_din_zona__ fia, geologica Se poate estima, de asemenea, re: Je gaz gazele Se" fla, TA moment 1 ~~~ productiva; tnanduse” seama de Tait Sizolvate in tofaiitate in titel Mann in care: 1, este raffa de solutie fa presiunea inifiald de zcdmant Evaluarea cat mai execté @ resurselor este in functie de corectitudinea estimari parameirlor implicati in relatia 4.5. S-a ardtat tn capitolul 2 modul de calcul al ariel productive si a grosimii eféctive medi, precum gi modul de estimare & porozitétii medi, a saturafisi medi in apa ireductibila, a factoruiui de volum al Ulelului sia ratiel de solutie {n cazul 2&cdminislor cu forme geometrios regulate, cu grosimi uniforme ale Stratului, precum si cu porozitéf{ si satura in apa ireductbils, de asemenca Lnfforme, evaluarea resurselor de tilei pe baza relatisi 4.5 nu tidied probleme Geossbite. Alia este situatia zécamintelor care prezinté forme geometrice neregulate si grade “idicate de neuniformitate in ce priveste grosimea efsctiva, Porozitatea si saturatia. (46) 4.2.1.1, Matods integrdil grefice prin profile Prin aceasté metod’ se poale calcula volumul brut al zonei productive Pentru zaécdmintele cu forme geometice Reregulats si grad mare de. neuniformitate 8 grosimii efeciive de strat. Fie un zécamant de titei a cdrei zona productiva are forma din figui a 4.1, a, avand si delimita titeVepa. Catcuiul se derileazein doua etape.- : fn prima etapa se realizeaz’ profile prin sonde care s4 acopsre ‘Intreaga zona productiva, Este de preferat ca profilele s& ile paralele inte ele si s& treacd prin cat vitae aise mai multe sonde. Pentru fiecare profil in 4 parte, se siege ca punct de refennts (originea) imita {itevapa pe acoperis at (Conturut exterior) si se reprezinta grafic h i ish = ii), unde h esie grosimea efectiva a Stratului saturat cu titel, deci deasupra sl limite! Gtevepa (fig. 4. 7,), iar este - 8) distanfa de la origine Ia fiecare Pe profil (punciele in care sa grosimea efectiva Fig. 4.1, Metoda integrésil gratioe Pin profile: a — schita zonei productive; 5 ~ graticul h = (():¢ ~ graticul S = iL) a profiluts In cea deva doua etapa so aisge 0 axa de referint& (de prefetintd chiar falia -( penitu exemplu dal) si se reprezita. grafic S = j(L), unde S este matimes ariel, laterals pentru fiecare profi, lar L esfe distanta de la fiscaie profil la axa referinig Daca an anumit profi ny este paralel cu axa de referin(’, atia S se multiplic& cu cos, a find unghiul pe care-i face profilul cu axa de referinta. Graficut S=i(l) trebute sa “mature” intreaga zona productiva, Aria de sub curba obtinuta (fig. 4.5, ¢) reprezinté-chiar volumul brut al zonei productive GS sub curba obtinuia va reprezenta aria lateral efectiv poroasd a 424.2. Metoda integrérii grafice intre izobate Aceasti metoda se utiizeazé tn special cand numarul de sonde este mic si nu putem —apliod — metoda precedent, Metodologia de lucru este ilustraté in figura 42 si in tabelul 4.4: Zona productivé este ital lateral de falille F, Di Fs, de falia F, (C.1) tm partea de sus si de conturul titet/apa de cafoul th pariea de jos. in prima coloana a tabelulul 4.1 se trec limitele intervaielor de infegrare. Aceste limite sunt izobatele cuprinse hire conturul de Inchidere 4 24cAmantului si. imita eifapa 2 calcul, 4; din cea de-a dous coloand reprezinié arile dintre dou —izobate consecutive alese ca limite de integrare, aril ce se, determing. direct. de. pe cu izobats. in, coloana.a treia.se trec.grosimile efective medi pé intervalele dé integrare respective fh), grosimi determinate de pe sectiunile geologice transversale construite tn prealabil. Produsut Aji; din ultima coloana reprezinta, de fept, volurmul brut pe intervatul Fig. 4.2 Vistoda integréri grafioe de integrare respectiv. Insumerea acestor inte zabate produse reprezint& volumul brut al intregii zone productive, all de inlegiare. hy Alby m m hy Aghs [tk Aghi et hy 4.2.2. Metoda Monte-Carlo Metoda Monte-Carlo este tehnicd de simulate statistic pentru solutionarea unor probleme cu cafacter probabilistic. Astfel, resursa geolagic& de fitel — Al poate. fi consideraié o functie.de variabile aleatoare..Parametri ecuatiai 4.5.(A, A, m, S., bia) au caracter probabilistic, sunt deci variabile aleatoare. Solutionarea problemei (determinarea resursei geologice de titel) se realizeaz printt-un procedeu de cdutare la intémplare si are la bazd legea Numerelor mari (,daca solutile unei interpret statistice tind catre infinit, stunoi cistributia statistica se apropie de cea de probabilitate’). Algoritmul de utlizare a metodei Monte-Carlo cuprinde 3 etape, prezentate In continuare. 1, Prima etapa const& in determinarea distribuiiei empirice a flecérula dintre parametrit ecuatiel 4.5, Aceste distributii rezutta din analiza statistica a datelor primare. Se construiesc histograméle si cumulativele pentru flecare parametru (ig. 4.3), Daca se dispune de putine determing, se pot admits distibuti uniforme Pentru Ap si bio, 0 distributie triunghiulara pentru A gi o distribufle simetrica pentru 1 gj Sai 2. A doua etapa const in generarea unui set de numere aleatoare, pozitive si subunitare, pentru fiecare parametru tn parte. Volumul seturllor trebuie sa fe acelasi pentru toti parametri, Pentru oricare din parametrii mentionati, fiecdrei valori a fecventei cumulative ii corespunde o valoare bine precizata, Deci. generandu-se un numéar aleator, se genereaza in mod indirect si la intamplare o valoare a variabilei - parametru de zc&mant. Introducéndu-se valorile astfel generate in formula de calcul (relatia 4.5) se objine pentru functia de variabile aleatoare - resursa geologica infield - un esantion aleator, cu volum de selectie egal cu volumul fiecdruia din seturile de numere aleatoare generate. 3. Tn etapa a freia se trece la interpretarea statistict a esantionulul obtinut pentru N. Se construiesc, cle asemenea, histograma si cumulativa (ig. 4.3) si se stabilesc: = Naloarea cea mai prababila.a resursei NeSN h an unde: Nj este resursa corespunz&toare fractiei relative ~ absterea standard: (48) nde: Neste media aritmetica a valoriior iui WV iar n este volumul egantionulul, care trebuie s& aib minimum 2600 - 3000 de valor. Valoarea real N * este situaté intr-un interval numit interval de incredere, astel: Nac’ . Declinul de productie armonic ere loc pentru b = 1. Relatia 4.40 devine: 1 7; (4.80) Inlocuirea tui D in cout 4.39 ne permite, procedand ca. gi in. cazul precedent, stabiliree legii de variatie a debitulul de titel, astfel: Q =O (4.51) ae Sau, findnd cont de 4,50: OQ =QiaD (4.52) Productia cumulativa se obtine prin inlocuirea debitulut Q, dat de relefja 4.57 in 4.46 si rezolvarea integralei respective. Rezulta: AN = a-Qy nt! (4.53) a saul, finandu-s functie de debit cont de relatia 4.51, se obfine cumulativul de (rezernva) tn (454) (4.55) ©. Declinul hiperbolie are loc pentni 0 < 6 < |, Introducer D din relsiia 4.40 10 68 4.39: Oe 0 OQ, ve (4.58) a+ Rezolvated integraléior ne ws nl. 1 (4.57) Qo de unde rezulté legea de variafie a debitului de {fei in timp: 1 a =A ‘| 7 (4.58) Cumulativul de tifel se abtine introducandu-se tn relat relatia 4.8, Rezolvarea integralei respective ne d8: 4.46 debitul Q; dat de (4.59) Din expresia 4.68 se scoate: -» 1 2pof& (4.60) a LOe expresie care, inlocuité In relatia 4.69, ne dA cumulativul de fitel 1 debit (4.81) Piecandu-ss de la reiatia 4.60, 8® abtine timpul de ebandonare: alfa)” a fyy = 2|f Qa.) _ 4.62) ab a Oe 1 (4.62) Apticarea metodei dectinului de productie se realizeaz’ tn doua stape: 4) in prima elapa se determina tipul de dectin, pe baza datelor istoriculul de productie; 2) in ci izandu-se relatile corespunzatoare tipulul de Geclin respectiv, se realizeaz’ prevederea comportérii in exploatare 2c&mantului 1h continuare, in ipoteza céi nu se schimbé condiile de exploatare, 64 4.3. Metode de evaluare a resurselor gla rezervelor zhcSminiel de gaze 45.4, Metoda vt Metoda volumetric se utlizeazd la caloulul resursei geologice de gaze, dar estimerea rezervei recuperablie. Asffel, resursa geologic initial de gaze (4.63) unde: A, este aria zonei productive: f= grosimea medie efectivé a stratuluis > porozitaiea efectiva medie; 5, =7 -S,j-saturatia medis in gaze ‘bgo - factorul de volum al gazelor la presiunea initiald de zic&maat, po. Tinand cont 04 (4.64) pet unde: Vgo este volumul gazeior in conditile initiate de z4cAmant (Po $i Tol: Vgai ~ volumul aceleiasi cantitati de gaze th conditii normale (oq = 1,013 bar = 1,013" Pa si Tur= 273,15 fi) Scriem ecuatia de stare a gazeior reale pentru 1 mol-de-gaz, pentru condifile initiale si pentru condifile normale, astist (4.85) si (4.68) tere de la Somportatea gazélor periete: constants gaz Se face raporiul e inand cont c& Zy = 1, se deduce 2, Pa. a 4687) Po Te Folosim notafile: (4.70) Tindnd cont de (4.68), (4.69) si (4.70), Tnlocuim pe (4.87) in (4.63) gi obtinem resursa geologicd intiala de gaze: By = Ay h-$-8, Dy 09-8 @71) Urmaring algortmul de mai sus se poate evalua resursa de gaze din mnt fa orice moment al exploataril (Ia orice presiune), Asifel, dac& notém cu iunea de abandonere exploatari, resursa de gaze ramas& th zAcimédnt !a 6 abandonares exploatéril va fk GA, tb Sy -cr, 8 (4.72) 1 unde: a =<... .- ae 7 OZ Dei, rezerva recuperabilA va fi egalé ou (geologicd) si resurse finala (remanenta). Deci 6 =6,-G, Inlocuim pe (4.71) si (4.72) th (4.72) si ave: 6, = Ay §-Sy «(By 1044 ~By 0,)-8 Determinarea presiunil de 2&c4mant se face prin masurdtori fn sonde, cu ajuiorul manomettsior de fund. Deoarece aceste masuratori presupun inchiderea iunile din zona perforaturitor se pot obtine folosind presiuniie venta dintre resursa initial (4.73) (4.74) sondelor, pre masurate la gura sondei, cu-ajutorul formulei barometrice: ae Pe = Poe (4.75) unde: psc este presiunea staticd la coloana de exploatare: g- acceleratia gravitationald (9,81 m/s"): A adncimea sondei, masurala la media perforaturlor; Zn fectorul de absters de la lege gazelor perfects, (a presiunea si temperatura medie pe ad&ncimea sondei: Tm~ temperatura medie din coloana de exploatare, cu sonda inchis R-constanta gezulu, Dacd in ecuatia-(4.75) inlocuim R-cu- Rear 15-(unde Rese = 286,972- dha}, & find. densitatea relativa a gazulut.(In report ou eerul), obtinem:--—-- dH 4.3.2. Mietoda dectinulul de presiune Se aplica la z&camintele de gaze fipsite de acvifere active. In acest caz, Pentru céderi de presiune egale se extrag cantitati de gaze egale. Resursa geologicd initial de gaze, stabilifA prin meioda volumetric’, este data de relatie: Gy = Ay -f-G--Syi) By +g -O (4.77) ¢- porozitatea sfectiva medie, Sq - saturatie tn apa ireductibila medie; Po~ presiunea medie inilials de zAckmant: 66 fiind inversul factorului de abatere de ta leyea gazelor perfecte Ia 293,15 a este corectia de temperatura. Din datele de productie, la doud moments de tinp t, respectiv ¢, cuncastem Breslunile de z3cémant, Resursele de gaze la momentele f, sit, se pot exprima ‘sub forma: G,=Ay fe g-O-S,)-By ay 8 (478) Gy = Ay 6-0 Sy) By ary 8 (4.79) Diferenta dintre cumulativele de gaze extrase, la cele doud momente va fi egalé cu difsrenta dintie resursele de gaze, ia aceleasi moment, astfe! AG, -AG, = G,~G, (4.80) Tinand cont de (4.78) si (4.79) avem: AG, -AG, =A, 2,)-6 (481) Pe de alté parts, cantitatea de gaze remanente ramasa tn zécémani, fa sfarsitul exploatarii este: GB, =A, G-U~Sy)-By a8 (4.82) Rezerva recuperabila va fi G, =G,-G, (4.83) ‘si tin€nd cont de (4.77) si (4.82) avem: Bom Ay sfsG (l= Sy) (Py -09 = Beep) -0 484) Dit raporkil “ecuatiilor (4:84) si (4.84) $8 poals obits Spree care ne permite evaluarea rezervelor recuperabile de gaze utilizand datele de productie: G, =(AG, -AG,) Pot ~By te (4.85) By; ~ Baa iefoda bilantuiui material Mm piincipiulu de bilant material, masa initial de gaze din z&cémant este egala cul masa de gaze extras (AG) plus masa de gaze rémasa In Vint (G), aceasta din urmd la momentul £. Deck G, =AG()+E(f) (4.68) infermediul densita Masa inliala de gaze 0 exprimam tel: a =—-V,-5, (487) or unde: go este densitatea gazelor ta conaigite inijale de zacamant (Po 1g a 3 ¥,8, - volumut initial de gaze, in mn; Yo Volum inifial de pori al zonel productive; 5... saturatia medie in gaze. i : Deoarece po este dificil de ceterminat, masa iniffsté de gaze va trebui exprimalé in functie de densitated gazelor in conditii normale. Pentru aceasta scriem ecuatia de stare a gazelor (pentru n mol) !a conditile inifiale de presiune si temperaturd ale zAcdmantului si la conditile normale, de presiune normala (po) si temperatura de 2&cdmént (Tp). (4.88) Pag = G89) Numérul de moli neste egal cu raportul dintre masa m si masa moleculara M (0 = mi). Tnlocuind pe n tn ecuatiile (4.88) si (4.89) rezultt PaVqy = Zy ERT, (4.20) Pac Vox = 2 GR Te (4.91) Tin&nd cont de definiia densitafi, rezultt: Po M =_ Pe 4.92) asa (4.22) Pay 4 Z, RT, ce (4.34 rezulté (4.98) (4.88) ralnarea lv prezeni a, Zécdminte lipsite de acvifer activ. In aceastd situatie, volumul de port el zonei productive ramane invariabil (egal cu V,) si aver 68 ». Zécdminte cu acvifer activ. Volumut de pori al zonei productive se Feduce continu datorita avansérii apei din acvifer, Dec! ~ Bl () Gl) 24 V0.5, 20.6 (4.98) iu oer TE Volumut de gaze din zAcAméant, la momeniul t S,V{i) se determina dintr-o eouatie de bilant, cumulativul de apa pairuns din acvifer in zona productiva este sgal cu diferenta dintre volumul de Pori saturati cu gaze, la momentul initial si la momentul £. Deci: WiO= 4.99) Scoatem pe 5,7(¢) din (4.99) si it introducem in (4.98): : Ls rat BO GO=2n MoS, -WO 8 S.-W sem Masa cumulativa de gaze extrase va fit AG (= p,AM(t} (4.104) unde: 4M()) este Voiurnul cumulativ de gaze extras, Pentu stabilitea ecuatiei de bilant material In cazul 28cAmintelor de gaze explostaie th regim de destindere a gazelor se Tnlooulesc in reiatia (4.86) expresille (4.98), (4.87) si (4.101) si se obtine 8, Bay Vy 8, POM 0:65, AM 4.102 Bae Mo: So 59 Ban Ma Sy Shor 0 ae AMI) 102) Multiplic&m retatia (4.102) cu si obfinem: +5, Pouy,.3, A . 4.103) YS, z =v, -5, apy r ¢ ) unde: r=) @ Pentru z&camintele care tucreaza in regim mixt (ou acviter activ) se iau in consideratie doua cazuri, prezentate In cele ce urmeazé a. Apa care patrunde din aovifer in zona productivé dezlocuieste in iniregime gazele. Asadar, ecuatia de bilent material pentru z&camintele de gaze lucrand tn regim mixt, cu deziocuirea completa a gazeior de catre ap se obtine inlocuind in relatia (4.88) ecuatiile (4.98), (4,100) si (4.101). Avem, asifel 69 (4.104) Pa Yo siobtinem: 5 ( §, -w@h eo +AM()-+ (4.105) b. Apa nu dezioouiaste in intregime gazele, ta zona inundati ramanand 0 saiurafje remanenta in gaze, ca rezultat al solubilzérii gazelor tn apd. De apt aceasta este situatia reala. In acest caz, la termenii ecuatiei (4.105) mai trebuie adéugat un termen care s8 exprime gazele idmase in zona inundala, Procedand ca mai sus, masa de gaze rémasd In zona inundatl va fi: 6 Sm = Pat Ve “Sup zB." (4.1.08) unde: V(i), este volumul de pori al zonei productive inundat de o&tre apé: medie in gaze remanente, apa pairuns in zona productiva poate fi scris ca dlferenta Inire volumul de pori al zonel inundate ccupat cu gaze, la momenta initial si oal actual, WO) -V Oo Ss-V Ona Ss (4.407) Deci, volumul de pori inundat de apa va fi: WO (4.108) tumut initial de-pori UL Actual si VOIUMUI de por’ inundat de cdtre apa: wH=¥,8, -V(9s, -Vv(s), (4.108) Tnlocuind pe (4.108) in (4.109) rezutté volumal actual a zonei productive: V(O-S, = Im Substituind (4.108) th (4.108), (4.170) tn (4.98) gi acestea introduse th relatia (4.86) se obtine ecuafia de bilant material pentru zécdmintele de gaze (4.410) Wi) | pe) = ()-r+P ne ¢ WO 5 } ZpEy oe MO ae iy oe ee (4.111) Deearsce este dificil sa se determine presiunea medie in zona inundat’, de regula 70 se ia ca find egal cu presiunse m (4.111) poate fi rezolvatd mai usor. Ecuatile de bilan{ material se utiizeazd mai putin la evaluarea rezervelor de gaze, Gar sunt mult utlizate in modeiete de prevedere ale comportari in exploatere, od din zona produ twa, astiel c& ecuatia 9. Lonsitucta gi amplasarea sonaetor 8.1, Constructia sondolor de Construciia sondslor se refer te moduli in care se reelizeaz’ comunicarea strat productiv - sonda de extractie. Dacd aceasta comunicare are loc prin peratele ‘viu" al sondel (sonda este netubaia), pe tntreaga grosime a stratulul productiv, se Spune c& sonda este perfect din punct de vedere hicrodinamie. Aceasta situatie se intalnesie destul de rar tn practica exploatrii, nurmai th cazul colectoarelor puternic consolidate. In mod curent, dupa traversarea stratului Productiv, sonda se tubeazd, se cimenteaz th spatele coloanei, iar comunicarea strat - sonda are ioc prin intermediul unor perforaturi practioate in coloana si inelul de ciment, in acest caz, se spune ca sonda este imperfect dupé modul de deschidere. Daca comunicarea strat - ond nu se realizeaza pe initeaga grosime efectiva a Strafului productiv, atunsi se spune cé soncia este imperfecté si dup gradul de deschicen Imperfectunea sondelor introduce, in zona de filiru, rezistente hidrautice Suplimentare. Acaste rezistente hidraulice suplimentare determin’ reduoarea debitului sondisi imperfecte, comparatiy cu ai sondei perfects. Debitu! unel erfecte din punct de vedere hidrodinamic se poste calcula cu relatia: = 2ekiheap, (6.4) sab In % unde: Ke este permeabilitatea efectiv’ fat ce titel; fe ~ grosimea efeciiva a stratulul saturat cu ti P - c&derea. de presiune. strat. - sondé; E 2p Viscozitates dinamica a tisiuluk Re - raza de contur (raza de influenf& a sondei); ~ raza sondei dupé sapa; by factorul de volum al titeiulul Peniru sonda imperfect se introduce un parametru C al reziste hicirauticg suplimentare: 2k ya n= iP (6.2) 0 a Sra de cesohicore, % Parametru C se poaie estima pe Fig. 6.1. Estimarsa paramnetrulul C, baza diagramelor din figurile 5.1 si 6.2, 2 separat pentru imperfectiunea dupa modul de deschidere (Cx) sifsaui dupa gradul de deschidere (G,). Dacd sonda este i dup& modul gi dup gradul de deschidere, rezist uplimentare (Cn) si (C,) se insumeaza. Din motive obiective, unele sonde se construiesc imperfects dupa gradul de deschidere (In cezul z8c3mantélor cu apa de talp2). Majoritatea sondelor se construiesc imperfecte dupa modul de deschidere, Gi Cen, a raturi pe mstra tniar de colcand; D - diametrul sondsi dups apa; !- lungimea de penoirare a perforaturi in strat; o - clametrul onficiului (curbele 1 .. 10 sunt pent ri ale reportute 04; 0,08, ., 0, 18; Kezstenjele Nidrauios supimentare generate de imperteciunea soncetor conduca fa o c&dere mai accentuatl a presiunil de zc&mant. Dac, din motive de siguranté a exploatéril, sondele se construiesc imperfecta dup modu! de ceschiders, ele trebuie facuts perfecte dupa gradul de deschidere. Aceasta se poate fealiza numai prin inteypretares. corecté.a datelor.oferite de geofizica de sonda. Imperfectiunea sondei dup modul de deschidere sé poate modela mai simplu prin intermediul notiunii de razd redusa a sondei. Raza redus’ a sondei este raza unei sonde fictive, perfect din punct de vedere hidrodinamio, al carei debit este egal cu debitul sondei reale, imperfecta dupa modu! de deschidere, Astfel, debitul sondei se calouleaza cu relatia: (8.3) inde este raza redus& a sondel Egalénd relatia 8.3. cu 5.2 rezults: 4c 64) de unde pulem obtine In continuare, raza reciusd a sondei: fq 2 8) se Scluroy, un cercetator nis, @ props pentru calculul razei reduse reletia empirica: [42s | @ryna OF] (5.8) inf, =Iny} Under ry este taza Sorider oupa’sapa, Than, "oJ lungimea canalului perforatuni realizate Tt strat, 19 Gimi f-numérul de perioraturi ps mettu lintar de coloana; d- diametrul perforaturi, tn cm. in paranteza mic3, 1,5 reprezinté, ta cm, grosimea medie statistica a peretelul burlanulul de tubaj si a inelului de ciment. Pentru | se recomand3, in functis de tipul dispozitivului de perforare si de gradul ce consolidare a rocii solectoare, marimi Intre 3 gi 6 em. Pentru d se ia diametrul glontului care a realizat perforaiurile, Cu ct valoarea razei reduse a sondei va fi mai mare, cu ata imperfectiunsa sondei dupa modul de deschidere va fi mai mic’. ‘Deci, in conformitate cu relatia 5.6, va trebui aleas¥ o combinatie optima a parametrilor. Ln sid, astfel ineat sa rezulte o raz redus& cat mai mare, Estimarea razei reduse a Sondelor in conditi reale de exploatare se poate face pe baza datelor de productie, mai exact prin interpretarea curbelor de restabilire a presiunii in sond& (vezi paregraful 2.5.1.3). 14 5.2, Amplasarea rationala a sondelor de fitei Amplasarea rational a sondelor este acea amplasare care asigura productia maxima de {fel, cu cheltuieti minime. In acest sens, in practica expioatarii apar cova situati (variante) 2) se 0 debitul cumulatlv pe zécamant si se cere s& se amplaseze sondele de extractie In aga fel inet s& avem cheltuieli minime; b) se dau vesursele materiale (investiti, cheltuiet globale) si se cere s& se amplaseze sondele in asa fel Incat sa se ob{ina valoarea maxima a productiei de {itei cu aceste resurse. Avand ih vedere c&, tn cadrul cheltuielilor globale, ponderea principala o Getin cele legate de realizarea si exploatarea sondelor, inseamna ca, pentru varianta a), chettuielle minime se vor obfine pentu un numar minim de sonde, In cazul variantei b), dandu-se nivelul resurselor materiale se cunoaste implicit, humarul de sonde, va trebul deci, sé se amplaseze aceste sonde asifel Incat s se obfind debitul maxim de productie. Amplasarea sondelor de tifei se face th functie de modul de manifestare a energie! de zécdmant, de regimul tehnologic de exploatare adopiat, de configuratia geometrica a zac&mAntulul. Se vor orezenta in continuare cateva modele de amplasare a sondelor de titel, modele ce au la baz’ tocmai principiila amintite mai sus. 2.4, Amplasarea sondelor pa zicém cu acvifer activ Acsasti amplasare (fig 5.3) se face Th siruri (randuri) parelele, in raport de Conturul interior (limita fifei/ap pe culcus), aceasta decarece sondele se Inunda mai int&i pe culcus. Numerotarea siruriior Incepe dinspre conturul petrolifer (limita {ltevfapa) catre conturul de inchiciere (C1), Amplasarea Incepe cu fixarea-ultimulu-sir-de-sonde-(sirul-Ais fixeaza peielel cu conturul de inchidere al zScémantulut-ia-o cistanté de ciros 80 100 m. © apropiéte prea mare a sinlul k de C. conduce la accentuarea Fenomenuiut de interferenta a sirului ou falia respectiva. © Indepartare prea mare a sirulul k de respectivul coniur ar face ca tn volumul situat intre sirul k si Cl. S& fémané 0 cantilate substantial de fei nedrenat de sonde. Dupa fxarea utimulul sit'se masoard distanta 0, dintre uitimul sir si conturul titeVapa pe culcug. Se determing, in continuars, distanta intre giruri a: ant (67) unde: k este numérul total de siruri Se recomanda o distant& optima Intre iruri de 150 - 200 m, Num&rul de gituri va fi in functie de iungimea zonei respective L,. Distanta dintre sirurile intermediate (2, 3k - 1) este aceeasi - egald cu a - si rezulti din relatia 6.7. Disianta de fa conturul titei/ap% pe culous a primul sir (a;) se alage mal mare decat a, avand tn vedere cA primul gir este inundat mai repede decat celelalte. Va rezulta 08 distanfa dintre penuitimul sir (k - 1) gi uitimul gir (&) va aq, mai mic& decat a 8 tah 1 (@8hucs Fig. 5.3. Amplasarea sondelor do extractia pe un z8céimant tip bandéiliniar®, cu ecviter activ Cand doud sau mai multe sivuri de sonde de extractie functioneaz simultan pe un emént, inte acestea apare fenomenul de interferenta. Sirurile de orc Superior (2, 3,...) vor fi ecranats, in mare mésura de c&tre sirurile dinainiea ior, fatd-de actiunes acviterulul ---8-a- constatat-din-practica- exploataril, c& exploatarea-cu-mal: mult -de-doua SUF simultan nu este eficieni& din punct de vedere al consumului energetic si deci se fecomandé ca in exploatare s& fie infotdeauna cel mult dova sirun, celelatte urmand a fi activate succesiv. De acesa se va prezenta in coniinuare fumai modslul zacAmantului pe care functioneaz§ dova siruri simultan, indiferent de numérut de siruri proisctate tn vederea exploatarii acastuia. Astfel, distanfa de la conturul titei/ap& pe culcug la primul sir de sonde de extractis este: a =1,05-a (8) iar distanfa dintre penulimul sir gi ultimui gir va fi 195-8 (5.9) Numérul de sonde de pe sirurle intermediare se caiculeaz& cu relatia s n= 10 ie (6.10) 6 & 8 2 %S a IP gees Bosses yi wR Sass v8 Seen 8 = a Ea Nea ee sabato ss SR SRE Se ea ran eet : = SNe SAS SONS ey Fig. 5.4. Diagramé pentru determinarea distantel dintre sonde. 7 unde: S este latimea zonei productive (fig. 5.3), respectiv lungimea sirulul de sonde: 2o, - distanta dint sonde vecine de pe girurile intermediare. Pe sirurile intermediare (2, 8,..., k-1) numérul de sonde este acslagi, Pe prirriut Sif Se va ariplasa Uh riumar mai mic dé sondé decat pe celelalte, avandl th vedere c& sinui 1 ve fi inundat primul si deci, sondele respective vor lucra o Perioada mai sourté de timp, Noténd cu ns numarul de sonde de pe primul sir, aver gy =0,88-n, @1) He Fe ultimul sit se va amplasa un numar mai mare de sonde decat pe celelalie siruri, deoarece se va inunda uttimul si in faza final a exploaigrii ve trebul <& dreneze cat mai complet zona productiva. Se noteaz4 cu nx numéiul de sonde de pe ultimut sir gi aver: Noe = 136-2, (6.12) Distanfa dintre dou sonde vecine de pe girurile intermediare se determina cu ajuioru| diagramei din figura 8.4. De mentionat c&, in diagram’, r, are Semnificatia de raz& redusa a sondei. Se calculeazi expresia la(a/r) si, cin punetul corespunzator acestel valori de pe abscis se duce o vertical pand ia iniersecija cu semidreapta nr. 2. De aici se duce o paraleld ta abscisé si se citesle be ordonaté valoarea raportului ovr. Cunoscand raza redusa a sondei, fe fezulta semidistania dintre doud sonde. Introducand aceast4 valoare in relatia §.10, se va obtine numérul de sonde de pe sirurile intermediare. Aceasta valoare se introduce mal departs, in relatile 6.11 gi 5.12 si se obtine numarul de sonde de pe primul ir, respectiv ultimul sir. Prin caicule se vor obtine, mai mult ca sigur numere zecimale De aceea, numarul de sonde se va roiunji la un numér Intreg si se va recalcula distanta dintre ele. Sondele laterale se vor amplasa fa o distant Oe falile Fy, respectiv Fo (fig. 8.3) sila 20; Inte 5.2.2, Amplasarea sondelor in cazul ziedmintelor de forma circulara, cu acvifer activ Pentru zéc3mintele de forma circular, amplasarea sondelor se realizeaz: baterii concenirice cu conturul petrolifer. Numerotarea baterillor se face dinspra exterior catre partes centralé a zonei productive. Pentru determinarea razelor Baterior de sonde fj, avand o amplasare rational se poate utiliza diagrama cin figura 87, unde rp este raza init 'azi redusa a sondelot. Problema amptaséiij rationale a soncsior este rezsivaté pentru doug sttuatii, prezentate tn coniinuare. a) Cand se da raza bateriel interioare r, situatie intdinité tn cazul unor zacaminte care au form& de sector de cere (fig, 5.5). In acest caz, se Salculeazéraportul ro gi, din punctul corespunzator de pe ordonata dlagramei din figura 5.7 se traseazi o linie cu abscisa pana [a intersectia cu familia de Curbe de ordin k. Tn prealabil se fixeaz& numarul de baterii K Din punctul de 8 @ zonei productive, iar rs aré semrificatia de 78 lerseciie dintre = aceasta 7 api si curba pentru care raportul ror, ests cel adecv: se duce o verticala care va intetsecta familie de curbe de ordin inferior (k= 4, k= 2... 2 1). Din punctele de intersect a acestei verticale cu curbele corespunzatoare m/f, se duc paralels la abscist, iar pe ordonalé se citesc raporturile 5 he, cotespunzdtoare fiec&rei bateri b) Cand in cenirul zonei Productive este amplasat’ o sondi de extractio a cdrei razi redusé este cunosouta (fig, 5.6). In aceasta situatie se determina Fig. 5.5, Sohita unui zcamant de titel mai intai raza hateriei interioare ni, Jn forma de sector circular a ordonataé a punctulul de intersectie @ uneia din cele cinei curbe auxitiare situate ih partea de jos a graficului din figura 8.7 (curba corespunzatoare raportului id/ts Cet® corespunde ce| mai bine, ca ordin de mérime, cazului nostru) gi curba corespunzatoere din cadrul familisi de curbe de ordin &, egal cu numarul total de baterii, In functie de marimea razai zonei productive, in continuare din punctul de intersectie obtinut se duce o vertical care va intersecia familille de curbe de rang inferior obtinandu-se tn felul acesta, ca la punctul a), razeie celorialle baterii Pentru determinarea numérulul de sonde’ din cadrul flee: ‘ei baterii, se procedeaza in felul urmator: pe diagrama din figura 5.7 se citaste veloarea me t expresici: Ig-l-—Ig-, din care se sooate 2, numit parametrul de indesire a sondetor in continuare se utilizeaza ciagrama din figura 5.4. Pet (93 ® parle se calouleazé expresiile:| “2 ) fiecare baterie in 4, : ig“ si se marcheazé valorile Fespective pe axele corespunzAtoare, Se unesc ele coud puncte (fig. 8.4) print-o dreapid care se prelungeste pana la intersectia ou ordonata oy. 7” Fig. 5. 6. Amplasarea sondelor de exiractie pe un zac&méant o forma circular, cur acvifer activ Daca zdc&éméantul se exploateaza cu o singura baterie, atunci distanta dintre sonde pe situ! respeciiv se citegts direct.in.acest punct..Dac&. exploatarea se fa: simultan cu doug sau mai multe bateri, afunct din punetul obfinut mai cus se cluce schema cu sageti din figura 5.4) pana ta intersectia cu linia inclinata 1 gi de aici, ducem din nou o veriic sare intersecteaza linlie 2, 3... Din punctul de intersectie al acestei verticale cu linia corespunzéiosre numarulul de haterii ce se vor efia tn expioatare simultan se duce din nou o paralelé la abscisé. Valoarea citité pe ordonata ne va oferi posibilitatea s& calculim distanta Gintre sondele de pe bateria respectiva. Avand iungimea cerculul pe care es! amplasata bateria, va rezutta numarul de sonde de extractie de pe bateria respectiva, Aplicarea acestui model de amplasare determina o tndesire mai putemic# a sondelor in partea ceniral& a zonei productive, fn practica, o parte @ Sondelor din partea central a zonei productive sunt finute in rezerva 80 Fig, 5.7. Diagrama peniru stilliea razefor beterillor de sonde ds extractie in cazul zécémintelor de forma circular’, cu acvifer activ 81 Mytaoatsa SuiUOIUt IN wdews eauorTlcEU! Gu auYtier inactiy: Se poate spune c&, In zdc&mintele cu acvifer inactiv (sau lipsite de acvi energia de zécdémant ests uniform distribuité pe suprafata zonei productive. Aca ‘apt impuné o amplasare a sondelor, de asernenea, uniforma De regulé, in aceste cazuri, capacitatea elastic a z4oSmAntului este modest si chiar atunci cénd presiunea initial de zéoSmant este superioars celei_ de saturatie, regimul elastic va avea 0 durata foarte scurté, curgerea eterogend facandu-si aparitia destul de rapid. Pentru a se pula obtine factori de recuperare acceptabili este necesaré suplimentarea energiei de 28camant chiar in primele momente ale expioatari, Astiel, se recomands reaiizarsa nei inject — intraconturale (in interiorut zonei productive), a apa sau gaze, printr-o refea de sonde de _injectie-extractie, amplasate untioim pe intreaga suprafat productiva, Literatura de. speciaiitate sl practica. —_exploatari 25camintelor de fifei propune urmétoarele tipuri de retele pentru amplasarea uniformed. a sondelor “d= injectie-reactie ilustrete th figura 8.8 i. Relesua tm patru puncte, 1h care elementul de Tetea este un triunghi (isoscel Fig. 58. Tipuri de amplasars a sondelor injactie - sau echilateral) avand cate o de extractie pe z&icaminte lipsite de acvifere active Jn varfuri si una th centru, centrul triunghiului si cale de reactie se afia in varfurile triunghiului (a) sl in sistem invers daca tei so fle se afld in varfurile triunghiutui si o singura sond’ de reactle se afi in cenirul triunghiutui (b). 4. Refeaua in cinci puncte, in care elementul de refea este un pirat avand cate o sonda in colturi gi o alta sond& tn cantru. Alc cele doud sistema, direct si invers, se confunda: IN Refeaua In sapte puncte, in care elementul de relea este un hexagon reguiat avand sase sonde in varfuri gi o sond& in centrul lui. Dacd sonda din 82. Sanfrul hexagonului este de injectie (a) avem sistem direct, iat dacé sonda din centrul hexagonului este de extractie (b) avem sistem invers, IV. Refeaua fn nowd puncie, elementul de retea fiind un patrat cu cate o sonda Th fiecate colt, o&ie una la mijlooul fiecdrei laturi gi o sonda in centru, Dacd sonda din centrul patratului gsie de injectie, sistemul este. direct (a), iar decd aceasta sonda este de extractie avem sistem invers (b). V. Refeaua linia, in care sondela sunt amplasate in situ paralele, sirurle Ge sonde de injects find intercalate intre sirurile de sonde de oxiractie si in acest Caz, exista un sisiem frontal (2), cand sondele de pe sirurile de extractia si vale de Be sirurile de injectie sunt pe acsiagi axa y sin sistem alternant (b), cand acestea nu sunt pe acelasi directie y. In cazul b), dack) y=x/2 reteaua liniard se confunda cu refgaua in cinci puneta, 5.3, Cohstructia si amplasarea sondelor de gaze Sondsle ds gaze trebuie construite si amplasate astfel incat s4 asigure utlizatea eficiont& a energiei de z4cdimant, tn scopul obtineri unei productii de gaze cai mai mari pe un zacamént dat. Debitele de gaze ale sondelor vor fi cu at&t mal mari cu cat eéderile de presiune strat-sonda sunt mai mari. Dar cdderile mari Ge presiune determina aparitia unor viteze mari de filtratie a gazefor in zona de filtru a sondelor. Depagirea unei viteze de filtratia maxim admisibilé poate provoca © serie de dificult&ti, cum ar fi: aparitia viiturtlor de. nisip in coloana, inundarea Zonsi dé filiru cu particule fine antrenate din strat, aparitia apsi in sonda, Pepuserea coloanei elc. Pentu evitarea avesior -dificultat 28cdminielor 3 28.2 exploat Presiune maxim admisibila, ce va fi mentinuté constantA de-a lungul exploatarii, Pe Bs unde: p> este presiunea pe conturu! de es ~ presiunea in senda, Ecuatia (5.18) constituie aga-numitul criteriu fehnologic §i se determina In mod diferit pentrs coisctoare neconsolidate, respectv pentru colectoare consolidate, Pentru colectoarele neconsolidate se determina experimental, tn primele Sonde, Gebitul limit ia care sonda ihcepe sd producé cu impuntiti Q; Se safouleazé coeficientul de viteza corespunzator debitulul Q, astfel: =k (6.14) Bs nds: Ba este presiunea de fund corespunzatoare momentului aparitie! mpuritatior in curentul de curgere Pentru siguranta exploatirii se va luera cu un coeficient de vitezi mai ric, astfel: C=0,9C, (6.15) mentsre; " 83 Va (e2lite Liesiutice US Huu penuu Cave Sulu ve PIUUULS Hi sigur (6.46) Cunoscandu-se presiunea medie de zacamant (deci p.), sé va.stebili. c&derea de presiune maxim admisibila & Pentru colectoarele consolidate, cderea de presiune strat-sonda poate fl cu mult mai mare. Caderea de presiune maxim admisibilé va fi stabil pe orterii tehrieo- economice. Astfel, la fixarea presiunil de fund trebuie s& se ia in consideratie presiunea din conducta de transport de la suprafatd. Datoriti vitezelor mari de ourgere a gazelor In zona de fitru a sondelor de exiractie, legea de filratie tiniar& dela titei nu mai este valabild. Astfel, pentru gaze va fi utilizata legea de fitratie: Pe ()-pi (}=A-Q(2)+8-() (6.17) 84 otra! DT, em oO" 40" tO ict 4 Permeabiiitatea, nv Fig. 5.9 Estimarca parametrului 2 al momentul f tenfelor de filtrafje oe iau in consideratie caracteristicile unde: Q(f este debitul de g A, 8 - cosficienti ai re imperisctiunea sondelor dupa gradul si modul de deschidere fizico-chimice ale colectoruiui si gazeior. imitele rs < F< h. Co Agi B pot fi Zona de filtru este situata estimati pe baza relatillor: He (inde, Az") (6.18) Ky 85 Lunds: 4, este vasoozitatea dinamic& a gazelor; = grosimea efectiva a stratului; fg taza sondei; Cr ~ parametru care ia tn consideratie imperiectiunea sondei dupa modul de deschidere; K- permeabilitatea absoluté @ colectorului, T- un coeficient c8 depinde de permeabiltatea $i porozitatea colectorulul gf poate fi estimat cu ajutorul graficulut din figura 5:9. fal ~ Masa specificd a gazelor la presiunea atmosferiod si temperatura de zacamant ‘1 humérul de perforaturi pe metru liniar de coloan’; Tews - faza cavernel gi anume raza unei semi-sfere avand arla egald cu cea a peretelui perforaturi Sondele trebuie consiruite astfel ineat coeficientii A si B 88 fie cat mai mick Din relatile (6.18) si (5.19) rezulti c& sondele trebule constuite perfect dups gradul de deschidere (vezi A) si cat mai putin impsrfacte: dupé modul de Geschidere (Cm cat mai mic, n i reay c&t mei mari). Coeficienti A si B pot fi determinaii de o corectitudine mai bun& pe baza datelor de productic (oe baza istoricului de productie), Daca impartim relatia (6.17) la Q (f), obtinem: pe()+ elt a) Din istoricul de productie cunoagtem, la diverse momente de timp, pe Po Si Ds. Ecuatia (6.20) este ecuaffa unei drepte, in cere A este ordonata la onigine, lar B esie panta dreptel Reprezeniim gratic [p? +e Ve a. 5.10). jar din diegrama determinam coeficienti_A si. B, careé_pot fi-apoi. utlizati.in caloulsle cle prevedere éniru continuarea exploalérii, =A+8-2(8) (620) Fig. 5.10 Estimarea coeticientilor A i B 86 Sarea sondelor de gaze este in functie de forma geometrica a cémantului si de regimul de explostare. fa cazul zac&minielor exploatate tn ‘Baim de destindsre a gazelor (acvifer inactiv) cea mai raionalé utllzare a energisi de zc&mant ¢e va obline dacd sondele sunt amplasate intro retea uniforma -(lunghiulara sau pftraics). In cazul colectearelor cu grad ridivat de Reuniformitate “o ampiasare uniform dup crite geomettics nu va realize uuilizarea optima a energiel de zcSmant. In acest caz o amplasare uniforma a Sondetor va fi acea amplasare care indeplinegte condita: 621) medie fn gazs a colectoruiui; Vj volummul ds pori aferent sondei i Prin urmare, fiecare sond va drena un anumit volum de pori din jurul ei tn functie de caractersticle fizice ale colectoruiui, diferit de al celorlalte. In cezul cémintelor de gaze cu aovifere active, sondsle vor fl amplasate mai tar Tn isrea confurului gazeifer si mai des th partea csntrala a zonei produciive {in practica exploatérii 2c4mintelor de gaze au fost intélnite modurile da amplasare schitate in figura 5.14 Fig, 5.11 Modiuri de amplasare a sondelor de gaze: 2. - uniform; ¢ - in bateri; ¢- in siruni; Tn partes central a z8cemantulul; F- neuniform, Sea g 87