Sunteți pe pagina 1din 5

Tulburari ale proceselor cognitive

Procesele cognitive sunt: senzatiile, perceptiile, atentia, memoria, gandirea, limbajul,


imaginatia
1.Senzatiile sunt izvorul tuturor informatiilor noastre. Ele nu sunt simple copii ale insusirilor
obiectelor si fenomenelor, sunt imagini subiective ale lumii obiective. Imaginea reflectata
devine element de constiinta a subiectului, ea nu este materiala, ci de ordin ideal.
2.Perceptiile sunt procese senzoriale elementare.
O coborare a pragului senzorial determina o suprasensibilitate la excitanti care pana atunci
(subliminali) nu erau perceputi - hiperestezia, care este traita ca o impresie de crestere a
intensitatii senzatiilor si perceptiilor, persoanele respective suportind greu nu numai atingerile
cutanate, ci si zgomotele, trepidatiile, lumina etc. Astfel de stari se intalnesc in perioade de
surmenaj, de suprasolicitare nervoasa si fizica.
Fenomenul invers, al cresterii pragului senzorial, hipoestezia, realizeaza o receptivitate scazuta
a diversilor excitanti, o scadere a acuitatii senzoriale; ea se intilneste in stari reactive acute, in
stari de inductie hipnotica, isterie, tulburari de constiinta, oligofrenii, schizofrenie si altele.
Hiperestezia si hipoestezia sunt modificari cantitative ale senzorialitatii.
Cenestopatia - senzatie generala de disconfort, neliniste, anxietate si o senzatie corporala
anormala.
Tulburare a cenesteziei, constand in trairea unor impresii penibile privind starea organica
generala sau pariala (senzaie de jena i de rea funcionare organica, senzaii de furnicaturi,
arsuri etc.) care au mai puin o semnificaie obiectiva, cat una subiectiva, ele fiind exprimate ca
simptome ale unei presupuse maladii.
Iluziile si halucinatiile sunt modificari calitative ale senzorialitatii.
Halucinatiile tin de patologia majora a senzatiilor; depasesc cazurile, situatiile aparent normale,
evoca ample tulburari psihopatologice, in general psihotice.
Halucinatia a fost definita ca o perceptie fara obiect". Halucinatiile sunt fenomene
psihopatologice frapante, de mare amplitudine clinica, care semnifica in majoritatea cazurilor
existenta unor stari psihotice, ce se manifesta cu o deosebita vigoare clinica.
Halucinatiile reprezinta surse de comportament agresiv sau autoagresiv.

3.Atentia este o functie psihica intalnita in orice sector si in orice moment al existentei, avand
ca prim rol autoreglarea activitatii psihice pe microintervale si in mod intermitent.
Atentia este o functie psihica cu rol in dirijarea anticipativa, in pregatirea organismului pentru o
receptie sau actiune, in reliefarea anumitor aspecte din ambianta semnificative pentru subiect.
Tulburarile de atentie(disprosexiile) pot fi impartite in:
-hiperprosexii: exagerarea orientarii selective a activitatii de cunoastere,
-hipoprosexii: diminuarea orientarii selective a activitatii de cunoastere,
-aprosexii: disparitia oricaror posibilitati prosexice.
Disprosexiile pot interesa atat atentia involuntara, cat si atentia voluntara.
4.Memoria este procesul psihic al orientarii retrospective realizat prin intiparire (fixare),
pastrare (conservare) si evocare (reactualizare). Memoria oglindeste experienta anterioara si
constituie rezervorul gandirii si imaginatiei, suportul fortei cognitive a insului.
Viata omului fara memorie ar fi un haos de impresii, un prezent fara trecut si fara viitor!!!
Functiile memoriei fac legatura intre ceea ce a fost perceput, gandit si trait, asigura continuitatea
si consecventa constiintei.
In urma unui experiment s-a constatat c rata uitarii este maxima in primele 6 secunde, cand se
uita peste 50% din materialul memorat, iar dup 15 secunde se uita aproximativ 90% din
materialul initial, dup care curba uitarii se aplatizeaz. Aceasta inseamna c itemii care pot
fi reprodusi dupa acest interval, apartin deja memoriei de lunga durata. Astfel s-a conchis ca
durata MSD este de aproximativ 15-20 de secunde.
Functia mnezica se imparte in:
- memoria imediata" in care reproducerea sau recunoasterea unui material are loc intr-o
perioada ce nu depaseste 10" de la prezentarea lui.
- memoria recenta" reproducerea sau recunoasterea materialului are loc dupa un interval ce
depaseste 10" de la prezentarea lui.
- memoria evenimentelor indepartate" se refera la evenimentele traite de la inceputul vietii
pana in perioada prezenta
Tulburarile de memorie pot fi sistematizate sub aspect clinic in :
1) Dismnezii cantitative, in care sunt incluse:
a)hipomneziile,
b)amneziile,
c)hipermneziile;
a.Hipomnezia apare in oligofrenii, stari de involutie.
b.Amnezia se caracterizeaza prin prabusirea functiei mnezice.

In amnezia de fixare (anterograda e afectata functia de fixare a memoriei) se intalneste


incapacitatea de a reda un eveniment trait recent, in timp ce amintirile anterior fixate sunt bine
conservate, putand fi redate.
Amnezia de conservare (retrograda) stergerea amintirilor fixate inaintea debutului bolii, se
intalneste in unele traumatisme cranio-cerebrale.
In amnezia progresiva se sterge atat prezentul cat si trecutul.
c. Hipermnezia reprezinta exagerarea patologica a proceselor de fixare, conservare si evocare
(poate fi globala in episoadele maniacale sau in paranoia, poate fi legata de unele amanunte in
starile depresive delirante).
2) Dismnezii calitative (paramnezii) - sunt amintiri deformate, false, neconcordante cu
realitatea, fie sub aspectul desfasurarii lor cronologice, fie sub aspectul lipsei de legatura cu
realitatea obiectiva traita in prezent sau in trecut de bolnav
Paramneziile sunt:
a) tulburari ale sintezei mnezice imediate (sentimentul de straniu, falsele recunoasteri - apar in
epilepsia temporara (dj vu), dar si in stari de surmenaj; sunt foarte periculoase in cazul
schizofreniei cand bolnavul recunoaste in persoane apropiate dusmani)
b) tulburari ale rememorarii trecutului (confabulatie etc.).
Confabulatiile constau in umplerea unor goluri de momorie cu evenimente imaginare.
Pacientul este ferm convins ca relateaza cu sinceritate, ignorand deficitul amnezic. Continutul
poate fi uneori fantastic: zboara cu vaporul etc.
5.Gandirea este un proces central al vietii psihice, o activitate cognitiva complexa, de reflectare
generalizata si mijlocita a fenomenelor si obiectelor lumii obiective. Se distinge esentialul de
fenomenal, in ordinea lucrurilor si ideilor, pe baza experientei si a prelucrarii informatiilor,
precum si legaturile cauzale interioare dintre ele.
Activitatea cognitiva orienteaza subiectul in situatii problematice, modelandu-i conduita. Prin
aceasta activitate constructiv-ideativa, pe baza faptelor concrete, a datelor senzoriale, omul
poate ajunge la cunoasterea indirecta a obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare.
Caracterul abstract al gindirii este determinat de sesizarea esentialului si generalului din obiecte
si fenomene, precum si de edificarea relatiilor dintre acestea, in interconditionarea si
dinamismul lor perpetuu.
Gandirea opereaza cu notiuni care exprima actiuni. Simbolurile sunt cuvintele, deci intre
gandire si limbaj exista o legatura indisolubila.
Procesul de constructie se defasoara prin operatile gandirii":

a.Analiza
b.Sinteza
c.Comparatia
d.Abstractizarea
e.Generalizarea
Forme de tulburari ale gindirii:
a) tulburarile de ritm si coerenta (accelerarea sau incetinirea ritmului ideativ, coerenta si
incoerenta ritmului ideativ) ;
b) tulburari ale continutului gandirii (1.idei delirante, 2.prevalente si dominante si 3.obsedante) ;
c) tulburari ale expresiei verbale si grafice ale gandirii.
Tulburarile de ritm si coerenta ale gandirii sunt tulburari formale, desi ele afecteaza adesea
episodic sau permanent insasi continutul gindirii:
1.Accelerarea ritmului ideativ (tahifemie), fuga de idei manie, isterie
2.Incetinirea ritmului ideativ (bradifemie) apare in depresie
3.Disparitia fluxului ideativ (anideatie) apare in dementa, coma, somnambulism
4.Incoerenta gandirii dezlanarea si incoerenta vorbirii, salata de cuvinte
a) Exagerarea ritmului ideativ este denumit fug de idei. Aceast gndire este
superficial, instabil i poate da concluzii eronate. Uneori, excitaia fiind excesiv,
rapiditatea asociaiilor este aa de crescut, nct se desluesc doar cuvinte izolate,
fr legtur ntre ele - n sindroamele maniacale.
b) Diminuarea
ritmului
gndirii
(bradipsihism)
se
caracterizeaz
printr-o
ncetinire a procesului de gndire. Exist tulburri de coeziune ale gndirii de diferite grade, de la incoeren (bolnavii vorbesc absurditi, exprimndu-se corect), la
verbigeraie (un debit verbal mrit, ritm ideator accelerat, dar fr legtur ntre
noiuni) i pn la salata de cuvinte" n care destrmarea este avansat, cuvintele
nemaiavnd nici un sens.
Tulburari de continut
- idei delirante sunt reflectari gresite ale realitatii care domina mintea
bolnavului; bolnavul nu are atitudine critica sin u sesizeaza caracterul
patologic:idei delirante de vinovatie, de persecutie etc.
- idei prevalente si dominante sunt reprezentate de preocuparile morbide,
orientate spre functionarea organelor proprii sau de preocuparile cu caracter
persecutiv;
- idei obsedante sunt idei care apar impotriva vointei subiectului, care le
recunoaste caracterul parazitar si lupta impotriva lor pentru a le indeparta, dar
de cele mai multe ori nu reuseste.
6.Vorbirea
Limba este un sistem de mijloace lingvistice (fonetice, lexice si gramaticale) constituite de-a
lungul dezvoltarii istorico-sociale, cu ajutorul carora se realizeaza comunicarea reciproca intre
oameni.

Tulburarile de limbaj se sistematizeaza in 3 mari categorii :


1) Dislogii sau tulburari mentale ale limbajului: sunt consecutive modificarilor de forma si
continut ale gandirii; evolueaza fara modificari ale functiei limbajului si ale aparatului
logomotor.
2) Disfazii, sinonime afaziilor: constau in ansamblul tulburarilor de exprimare a limbajului
oral si scris, provocat de o leziune cerebrala circumscrisa si unilaterala; se datoreaza tulburarilor
functiei limbajului.
3) Dislalii: sunt tulburari de pronuntare (articulare a cuvintelor), determinate de modificari de
intensitate patologica ale functiilor aparatului fonetic.
Tulburrile de vorbire. n bolile psihice se pot observa modificri importante n felul de a vorbi
al bolnavilor.
Logoreea desemneaz un flux de cuvinte rapid i incoerent - n strile
maniacale.
Strigtele, vociferrile sunt semne ale agitaiei - manie, confuzie, schizofrenie,
demen.
Mutismul unor bolnavi duce la suspendarea comunicrii verbale. Acesta poate
mbrca mai multe aspecte:
- mutismul prin inhibiie - n strile de stupoare melancolic
- mutismul catatonic - din schizofrenie
- afonia isteric sau mutismul protestatar al deliranilor persecutai sau
revendicativi.
Pentru c limbajul este expresia gndirii, vorbirea desigur c va reflecta coninutul gndirii prin modificri ale stilului, ale sintaxei. Tulburri de semnatic
caracterizate prin alterarea sensului cuvintelor:
- ntlnim la schizofreni: neologisme, metafore ermetice.
- Alteori se ajunge la incoeren verbal, care poate merge n
schizofrenie pn la un limbaj indescifrabil.
Uneori, bolnavul i creeaz o veritabil limb personal (glosolalie).
Tulburrile de scris se ntlnesc frecvent:
- n schizofrenie
- la deliranii cronici, exprimate prin alterri ale grafismului, manierism
sau sterotipii.