In baza Codului Civil, divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat de catre

instanta judecatoreasca indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exis

ta sau nu copii minori rezultati din casatorie.
La solutionarea cererilor accesorii divortului, referitoare la incredintarea cop
iilor minori, obligatia de intretinere si folosirea locuintei, instanta va tine
seama si de interesele minorilor.
Cererea de divort prin acord se depune de soti impreuna sau de unul dintre soti,
celalalt acceptand aceasta cerere.
In acest caz, instanta nu va stabili nici un fel de culpa a vreunuia dintre soti
la desfacerea casatoriei
Unde se efectueaza divortul. Unde se depun actele de divort
. Pe cale administrativa - doar pentru divorturi prin acord
In baza Codului Civil, in cazul divorturilor prin acord, cererea de divort poate
fi depusa la primaria unde s-a incheiat casatoria, sau la un notar public de la
locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor. In aceste doua cazur
i, se vor acorda sotilor mai intai un termen de gandire de 30 de zile pentru eve
ntuala retragere a cererii de divort. La expirarea acestui termen, ofiterul de s
tare civila sau, dupa caz, notarul public verifica daca sotii staruie sa divorte
ze si daca, in acest sens, consimtamantul lor este liber si neviciat.
Daca depunerea cererii de divort se poate face, in anumite situatii, si prin man
datar, la termenul de verificare a consimtamantului, prezenta ambilor soti este
necesara.
Daca sotii staruie in divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul pu
blic elibereaza certificatul de divort fara sa faca vreo mentiune cu privire la
culpa sotilor. Daca sotii nu se inteleg asupra unui aspect accesoriu cererii de
divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public emite o dispoziti
e de respingere a cererii de divort si indruma sotii sa se adreseze instantei de
judecata, potrivit prevederilor art. 38. Solutionarea cererilor privind alte ef
ecte ale divortului asupra carora sotii nu se inteleg este de competenta instant
ei judecatoresti.
Avocatul in divortul prin acord
Asistenta unui avocat intr-un demers privind divortul este recomandabila, chiar
daca nu este obligatorie. Procedura descrisa de Codul civil, de realizare a divo
rtului la notariat, presupune o serie de demersuri succesive (2-3 prezente la no
tariat, documente de redactat de catre Notar si, final, o transmitere catre Star
ea Civila, de catre notar, a informatiei privind divortul. Desi sunt si avantaje
importante (evitarea instantelor, timp de solutionare posibil mai redus), costu
rile pot depasi, in acest caz, cele ale divorturilor prin acord efectuate prin i
nstanta, cu asistenta unui avocat.
O alta solutie ce poate fi mai avantajoasa financiar, este cea a divortului real
izat direct la Starea Civila, dar si acolo este posibil ca timpii de programare
si efectuare a divortului sa fie importanti, aglomeratia semnificativa.
Avocatul poate furniza asistenta de specialitate in demersurile privind divortul
, atat prin instanta cat si prin procedura administrativa. Avantajele asistentei
asigurate de avocat sunt cele ale unui demers corect facut, fara complicatii, c
are se finalizeaza in cel mai scurt timp si cu o evitare inutila de supra-taxare
.
Pentru
, acte
obleme
Sfatul

informatii complete cu privire la divort, elemente specifice, desfasurare

necesare, elemente importante, puteti consulta portalul specializat pe pr
de divort
Avocatului

Inainte de a lua decizia initierii unui divort, analizati cu mare atentie si cal
m situatia in care va aflati. Decizia asupra unui divort nu trebuie luata niciod
ata in graba, la suparare. Nu uitati faptul ca, conform Codului Familiei, famili
a are la baza casatoria liber consimtita intre soti, in relatiile dintre soti, p
recum si in exercitiul drepturilor fata de copii, barbatul si femeia avand drept
uri egale.
Priviti divortul mai ales ca pe o cale de a rezolva probleme majore in viata dum
neavoastra, generate de casatoria in care va aflati.
Daca, dupa o analiza suficienta a situatiei dumneavoastra considerati ca divortu
l este singura cale de a obtine o stare de normalitate, si nu una de a obtine o
razbunare, un avantaj material, atunci puteti incepe demersurile privind obtiner
ea divortului.
Odata luata decizia inceperii divortului, cautati intotdeauna sa ajungeti la un
acord cu sotul/sotia dumneavoastra in ceea ce priveste cat mai multe aspecte: re
alizarea divortului, custodia copilului(ilor) - incredintarea minorilor, imparti
rea bunurilor comune, alte aspecte. Obtinerea acestui acord duce la evitarea cre
sterii efectelor traumatizante inerente divortului precum si a multor discutii i
n contradictoriu purtate in sedinta publica.
Daca acordul nu poate fi obtinut, este extrem de indicat sa fiti asistat(a) de u
n avocat, incredintarea copiilor precum si partajarea aducand in timpul procesul
ui o serie de elemente complexe, in conditiile in care partile nu se inteleg.

Sfatul Avocatului
Inainte de a lua decizia initierii unui divort, analizati cu mare atentie si cal
m situatia in care va aflati. Decizia asupra unui divort nu trebuie luata niciod
ata in graba, la suparare. Nu uitati faptul ca, conform Codului Familiei, famili
a are la baza casatoria liber consimtita intre soti, in relatiile dintre soti, p
recum si in exercitiul drepturilor fata de copii, barbatul si femeia avand drept
uri egale.
Priviti divortul mai ales ca pe o cale de a rezolva probleme majore in viata dum
neavoastra, generate de casatoria in care va aflati.
Daca, dupa o analiza suficienta a situatiei dumneavoastra considerati ca divortu
l este singura cale de a obtine o stare de normalitate, si nu una de a obtine o
razbunare, un avantaj material, atunci puteti incepe demersurile privind obtiner
ea divortului.
Odata luata decizia inceperii divortului, cautati intotdeauna sa ajungeti la un
acord cu sotul/sotia dumneavoastra in ceea ce priveste cat mai multe aspecte: re
alizarea divortului, custodia copilului(ilor) - incredintarea minorilor, imparti
rea bunurilor comune, alte aspecte. Obtinerea acestui acord duce la evitarea cre
sterii efectelor traumatizante inerente divortului precum si a multor discutii i
n contradictoriu purtate in sedinta publica.
Daca acordul nu poate fi obtinut, este extrem de indicat sa fiti asistat(a) de u
n avocat, incredintarea copiilor precum si partajarea aducand in timpul procesul
ui o serie de elemente complexe, in conditiile in care partile nu se inteleg.

1
ACORDUL DE MEDIERE
N ACTIUNEA DE DIVORT PRIN ACORDUL SOTILOR
Judecator Cristiana-Mihaela CRACIUNESCU
Judecator Tania BADIN
1. Aspecte generale privind solutionarea divortului prin acordul sotilor.
Desfacerea casatoriei constituie un drept strict personal al sotilor, care prive
ste statutul
civil al persoanei. Solutionarea actiunii de divort este reglementata prin dispo
zitii speciale,
att de C. civ.1
ct si de C. proc. civ.2
.
Divortul prin acordul sotilor cunoaste, n reglementarea Codului civil, cele mai l
argi
posibilitati de realizare. Astfel, pentru prima data n dreptul romnesc, divortul p
rin acordul
sotilor poate fi obtinut att pe cale judiciara, ct si pe cale administrativa si pr
in procedura
notariala. Fiind vorba despre o actiune cu implicatii deosebite pentru ntreaga fa
milie, fiecare
dintre aceste modalitati de realizare a divortului sotilor cunoaste reglementari
exhaustive n
Codul civil, pentru divortul nfaptuit pe cale judecatoreasca acestea fiind comple
tate si cu
prevederile Codului de procedura civila.
Astfel, divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura
notariala
poate fi constatat doar n conditiile prevazute de art. 375-378 Cod civil.
Divortul pe cale judiciara poate fi dispus de instanta att n cazul existentei acor
dului
sotilor, prevazut de art. 373 lit. a) C. civ., situatie n care sunt aplicabile di
spozitiile art. 374
C. civ. coroborate cu cele ale art. 914 si urm. C. proc. civ., ct si n cazurile de
divort din
culpa sotilor si pentru motive de sanatate, prevazute de art. 373 lit. b), c) si
d) C. civ., cnd se
aplica dispozitiile art. 379-381 C. civ., coroborate cu cele ale art. 914 si urm
. C. proc. civ., n
1
Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009, publicata n Monitorul Oficial, Par
tea I nr. 511 din 24/07/2009 si republicat n
Monitorul Oficial, Partea I nr. 505 din 15/07/2011, reglementeaza desfacerea cas
atoriei n art. 373 si urm.
2
Codul de procedura civila, adoptat prin Legea nr. 134/2010 si republicat n Monit
orul Oficial nr. 545 din 3 august 2012, n
temeiul art. 80 din Legea nr. 76/2012 , dndu-se textelor o noua numerotare, modif
icat prin OUG 4/2013 - privind
modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea n aplicare a Legii nr. 134/2010 priv
ind Codul de procedura civila, precum si
pentru modificarea si completarea unor acte normative conexe, publicata n Monitor
ul Oficial nr. 68 din 31/01/2013 si prin
LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013 privind unele masuri pentru degrevarea instante

lor judecatoresti, precum si pentru

pregatirea punerii n aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civ
ila, publicata n Monitorul Oficial nr. 89 din
12/02/2013, reglementeaza procedura divortului n art. 914 si urm..
2
ambele situatii fiind incidente si dispozitiile privind efectele divortului cupr
inse n art. 382 si
urm. C. civ.
Desi exista reglementare speciala, clara si limitativ aplicabila, n practica inst
antelor
judecatoresti au aparut o serie de probleme privind interpretarea dispozitiilor
care privesc
realizarea divortului prin acord cu interventia medierii, referitoare att la posi
bilitatea
consfintirii de catre instanta a acordului de mediere avnd ca obiect divortul sot
ilor, ct si
la taxa de timbru datorata, forma cererii, solutia data si calea de atac.
n acest sens, foarte multe instante au fost sesizate cu cereri de consfintire a
acordului
de mediere privind desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, n baza dispozitiil
or art. 59 alin.
(2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator
3
, formulate
att ulterior depunerii unei cereri de divort, ct si n lipsa unei astfel de cereri.
n ceea ce priveste consfintirea ntelegerii partilor cuprinsa ntr-un acord de medie
re
avnd ca obiect divortul prin acordul sotilor printr-o hotarre judecatoreasca de ex
pedient
ntemeiata pe dispozitiile art. 59 alin. (2) din Legea nr. 192/2006, apreciem ca n
u este
posibila, ntruct divortul este o actiune personala care priveste statutul persoane
i, aceasta
neputnd face obiectul medierii potrivit alin. (4) al art. 2 din aceeasi Lege. n ac
est sens,
printre nentelegerile dintre soti care pot face obiectul medierii, mentionate n ar
t. 64 alin. (1)
din Legea nr. 192/2006, se numara doar cele privind continuarea casatoriei, nu s
i divortul. De
asemenea, divortul nu figureaza printre cauzele limitativ prevazute de aceeasi l
ege a medierii
n alin. (11
) al art. 64, n care acordurile de mediere pot mbraca forma unor hotarri de
expedient.
Redactarea nu foarte clara a alin. (2) a aceluiasi art. 64 al Legii nr. 192/200
6 ar putea
da loc unor interpretari divergente. Apreciem nsa ca ntelegerea sotilor cu privire
la
desfacerea casatoriei de care acesta face vorbire se refera la ntelegerea cu privi
re la
modalitatea desfacerii casatoriei, nu la realizarea divortului n forma acordului
de mediere. O
dovada certa n acest sens o constituie faptul ca legea stabileste ca un astfel de
acord de
mediere nu poate fi depus dect la instanta competenta sa pronunte divortul. Consi
deram ca
spiritul legii este n sensul de a se acorda posibilitatea instantei care va pronu
nta divortul de a
avea n vedere ntelegerea sotilor cu privire att la modalitatea n care vor divorta, ct
si cu

privire la solutionarea capetelor de cerere accesorii.

3
Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator a fost
publicata n Monitorul Oficial, Partea I, nr.
441 din 22 05. 2006 si a suferit ulterior mai multe modificari si completari.
3
n practica se pot ntlni mai multe situatii privind divortul cu acord de mediere:
1. Atunci cnd instanta a fost deja sesizata cu actiunea de divort (care poate fi
formulata
din culpa unuia dintre soti sau prin acordul acestora pe divort si cu nentelegeri
privind capetele de cerere accesorii), ncheierea unui acord de mediere prin care
partile si exprima ntelegerea lor cu privire la modalitatea de a divorta si/sau cu
privire la cererile accesorii divortului (cele care privesc efectele divortului n
tre soti si
cele cu privire la copiii minori ai acestora) poate fi depus la instanta din ini
tiativa
partilor si avut n vedere la solutionarea cauzei. n astfel de cazuri, daca instant
a
constata ca sunt ndeplinite conditiile prevazute de lege pentru desfacerea casato
riei,
iar acordul de mediere depus la dosar nu cuprinde prevederi nelegale si respecta
interesul superior al copiilor (acolo unde este cazul), va dispune desfacerea ca
satoriei
si va putea lua act de ntelegerea partilor pe capetele de cerere accesorii, concr
etizata
n acordul de mediere, pe care l va insera n dispozitivul hotarrii.
2. Atunci cnd a fost sesizata cu actiunea de divort, instanta poate recomanda par
tilor
medierea, n cursul procesului, n temeiul art. 227 alin. (3) C. proc. civ., corobor
at cu
art. 61 si urm. din Legea nr. 192/2006. ntr-o astfel de ipoteza, apreciem ca ar f
i
recomandabil ca instanta sa precizeze limitele medierii, respectiv capetele de c
erere
referitoare la drepturi cu privire la care partile pot dispune, n vederea ncheieri
i
acordului de mediere. Potrivit dispozitiilor art. 62 alin. (1) din Legea medieri
i, n cazul
n care partile convin sa urmeze procedura medierii, instanta poate suspenda cauza
, la
cererea acestora, pna la nchiderea medierii. La nchiderea procedurii de mediere, n
baza art. 61 alin. (2) din Legea medierii, mediatorul este obligat sa transmita
instantei
acordul de mediere si procesul-verbal de ncheiere a medierii n original si n format
electronic daca partile au ajuns la o ntelegere sau doar procesul-verbal de ncheie
re a
medierii n situatiile n care nu s-a ajuns la o astfel de ntelegere.
3. Instanta nu a fost sesizata cu o cerere de divort, iar partile au ncheiat un a
cord de
mediere privind divortul si solutionarea capetelor de cerere accesorii acestuia
si
solicita consfintirea acestei ntelegeri.
Daca pentru primele doua situatii nu sunt dificultati de interpretare a textelor
de lege,
pentru ultima ipoteza se pot pune mai multe ntrebari:
4
a) Este admisibila o cerere prin care se solicita instantei sa ia act de acordul
de mediere

ncheiat si sa consfinteasca nvoiala partilor cu privire la desfacerea casatoriei s

i
aspectele accesorii acesteia, care privesc numele pe care sotii le vor purta ult
erior
desfacerii casatoriei si situatia copiilor minori rezultati din casatorie sau as
imilati
acestora, fara a se depune o cerere de divort care sa ndeplineasca cerintele art.
915
coroborat cu art. 194 C. proc. civ. ?
Asa cum am aratat mai sus, divortul este o actiune personala, care priveste stat
utul
persoanei, aceasta neputnd face obiectul medierii potrivit alin. (4) al art. 2 di
n Legea nr.
192/2006. n acest sens, constatam ca n cadrul art. 64 alin. (1) din Legea nr. 192/
2006 privind
medierea si organizarea profesiei de mediator se prevad limitativ nentelegerile d
intre soti
care pot fi solutionate prin mediere, respectiv:
1) continuarea casatoriei;
2) partajul de bunuri comune;
3) exercitiul drepturilor parintesti;
4) stabilirea domiciliului copiilor;
5) contributia parintilor la ntretinerea copiilor;
6) orice alte nentelegeri care apar n raporturile dintre soti cu privire la drept
uri de
care ei pot dispune potrivit legii. Printre acestea nu se numara, asadar, divort
ul, care poate fi
dispus doar de instanta, n conditiile legii.
Consideram ca dispozitia cuprinsa n alin. (2) al art. 64 din Legea nr. 192/2006,
potrivit careia ntelegerea sotilor cu privire la desfacerea casatoriei si la rezo
lvarea aspectelor
accesorii divortului se depune de catre parti la instanta competenta sa pronunte
divortul se
refera la modalitatea n care sotii se pot ntelege sa solicite divortul la instanta
competenta
(daca acestia vor solicita desfacerea casatoriei prin acordul lor sau din culpa
comuna sau
exclusiva a unuia dintre ei).
Aceasta opinie este sustinuta si de faptul ca dispozitiile art. 64 alin (11
) din Legea nr.
192/2006, care prevad limitativ situatiile n care instanta poate ncuviinta acordul
de mediere
printr-o hotarre de expedient nu cuprind si divortul, ci doar cauzele/conflictele
ce au ca
obiect: exercitiul drepturilor parintesti, contributia parintilor la ntretinerea
copiilor si
stabilirea domiciliului copiilor.
Prin urmare, sesizarea instantei nu poate fi facuta dect printr-o cerere de desfa
cere a
casatoriei, iar nu printr-o cerere de omologare a acordului de mediere cu privir
e la divortul
partilor. nsa, instanta va putea avea n vedere ntelegerea partilor cuprinsa n acordu
l de
mediere ncheiat, att cu privire la forma divortului, ct si cu privire la solutionar
ea cererilor
5
accesorii acestuia, n cadrul solutionarii procesului n care a fost legal sesizata
cu desfacerea
casatoriei.
n situatia n care sotii formuleaza o cerere prin care nu solicita dect ca instanta

sa ia
act de acordul de mediere ncheiat la mediator n conditiile art. 59 alin. (2) din L
egea nr.
192/2006, iar respectivul acord priveste desfacerea casatoriei si aspectele acce
sorii acesteia,
suntem de acord cu opinia potrivit careia instanta o va respinge ca inadmisibila
.
Apreciem ca n etapa de regularizare a cererii instanta nu poate interveni, ntruct d
aca
ar pune n vedere partilor sa si precizeze obiectul cererii, ar nsemna, de fapt, o s
olicitare a
schimbarii obiectului acesteia, ceea ce nu este posibil n aceasta etapa procedura
la (obiectul
cererii formulate de parti fiind consfintire acord mediere ). nsa, la solutionarea c
auzei, daca
acordul de mediere priveste desfacerea casatoriei, instanta nu va putea sa ia ac
t de acesta, n
temeiul art. 438-411 Cod procedura civila si art. 59 alin. (2) coroborat cu art.
2 alin. (4) din
Legea nr. 192/2006 si sa pronunte o hotarre de expedient, avnd n vedere caracterul
personal al cererii, care priveste statutul civil al partilor.
Nu suntem de acord cu opinia potrivit careia cererile de a se lua act de acordul
de
mediere si cu privire la divort pot fi admise, astfel cum au considerat unele in
stante si unii
autori4
.
Apreciem ca instanta nu poate dispune cu privire la desfacerea casatoriei daca n
u este
sesizata printr-o cerere formulata n acest sens, n conditiile legii, iar n lipsa me
ntiunii
exprese a pronuntarii divortului de catre instanta prin dispozitivul hotarrii jud
ecatoresti,
casatoria nu poate fi considerata desfacuta.
Un argument n plus n favoarea acestei interpretari a dispozitiilor legale l constit
uie
reglementarea publicitatii hotarrii de divort. Astfel, potrivit dispozitiilor art
. 927 alin. (4) C.
proc. civ., instanta la care hotarrea de divort a ramas definitiva o va trimite d
in oficiu
serviciului de stare civila unde a fost ncheiata casatoria, Registrului national
al regimurilor
matrimoniale si, daca unul dintre soti este profesionist, registrului comertului
. Or, pentru
hotarrile judecatoresti prin care a fost omologat un acord de mediere fara ca ins
tanta sa
dispuna desfacerea casatoriei, nu exista baza legala pentru realizarea acestor c
omunicari.
b) Care va fi forma n care trebuie facuta cererea de divort prin acordul sotilor,
n
situatia n care acestia au ncheiat un acord de mediere anterior sesizarii instante
i?
4
Camelia Gagu, Dorin-Valeriu Badulescu Medierea n contextul noului Cod de Procedu
ra civila, Ed. Universul Juridic,
Bucuresti, 2014, p. 208.
6
n ceea ce priveste divortul, cererea nu va putea fi formulata potrivit dispozitii
lor art.

59 alin. (2) din Legea nr. 192/2006, ci ea va trebui sa respecte dispozitiile sp

eciale de
procedura prevazute de art. 915 coroborat art. 194 si cu art. 929 C. proc. civ.
la care poate fi
anexat acordul de mediere (conform art. 915 alin. (4) Cod proc. civ.). Argumente
n acest
sens ar putea fi:
- n cazul divortului, cererea trebuie sa cuprinda o serie de mentiuni obligatorii
, cum ar
fi: numele copiilor minori ai celor doi soti ori adoptati de acestia sau mentiun
ea ca nu
exista astfel de copii si solicitarea pastrarii numelui din casatorie daca este
cazul [art.
915 alin. (1)-(2) C. proc. civ.];
- cererea de divort va fi nsotita, obligatoriu, de o copie a certificatului de ca
satorie si,
dupa caz, de cte o copie a certificatelor de nastere ale copiilor minori;
- potrivit alin. (4) al art. 915 C. proc. civ., acordul de mediere privind divor
tul si, dupa
caz, rezolvarea aspectelor accesorii acestuia poate fi alaturat cererii de divor
t;
- pentru a pronunta divortul, instanta trebuie sa verifice ndeplinirea conditiilo
r
prevazute de lege n acest sens (existenta unei casatorii valabil ncheiate, existen
ta
copiilor din casatorie sau asimilati acestora, existenta consimtamntului liber si
neviciat al sotilor cu privire la desfacerea casatoriei).
- indicarea motivelor de fapt si de drept pentru care petentii s-au nteles cu pri
vire la
situatia copiilor din casatorie sau asimilati acestora este necesara pentru a da
posibilitatea instantei de a verifica acordul de mediere sub aspectul ndeplinirii
conditiilor de fond, n concret, respectarea interesului superior al copilului (ob
ligatie
instituita de art. 506 C. civ. si de art. 8 din Legea nr. 272/2004 republicata5
).
Observam, asadar, ca alin. (4) al art. 915 C. proc. civ. prevede expres ca, n caz
ul n
care a intervenit medierea, ntelegerea sotilor concretizata n acordul de mediere s
e alatura
cererii de divort formulate n conditiile legii.
Potrivit dispozitiilor art. 373 lit. a) C. civ., instanta poate pronunta divortu
l prin
acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de ce
lalalt. Asadar,
pentru a pronunta divortul prin acordul sotilor, instanta va trebui sa fie sesiz
ata n una dintre
aceste doua forme.
Cererea de divort prin acord formulata de ambii soti mpreuna va trebui sa mbrace
forma prevazuta de art. 194 coroborat art. 915 si cu art. 929 C. proc. civ., iar
cea formulata
5
Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului a fost
republicata n Monitorul Oficial Partea I,nr.
159 din 5 martie 2014.
7
de unul dintre soti urmnd sa fie acceptata de celalalt va mbraca forma cererii de
divort
prevazuta de art. 194 coroborat art. 915 C. proc. civ., ambele avnd atasat si aco
rdul de

mediere ncheiat anterior de soti.

Apreciem ca, atunci cnd sesizarea instantei se face prin cererea semnata de ambel
e
parti sau de mandatarul comun, cu procura speciala autentica, n conditiile art. 9
29 C. proc.
civ., acordul de mediere nu poate sa cuprinda dect ntelegerea sotilor cu privire l
a efectele
divortului, forma acestuia fiind convenita de ei ab initio.
n privinta conditiilor n care instanta poate fi sesizata cu o astfel de cerere, fa
ta de
dispozitiile vechiului Cod de procedura civila, noul Cod de procedura civila ofe
ra n plus
sotilor doar posibilitatea sa semneze si sa depuna cererea prin mandatar comun c
u procura
speciala autentica. Atunci cnd mandatarul comun este avocat, acesta va putea cert
ifica
semnatura sotilor, potrivit legii, fara a mai fi necesara autentificarea procuri
i speciale, nsa el
nu va putea semna cererea n locul sotilor n lipsa unei astfel de procuri. Ulterior
nregistrarii
cererii, sotii pot fi reprezentati n instanta de avocat sau mandatar, n conditiile
art. 920 alin.1
C.pr.civ.
n niciun caz mandatarul comun nu va putea semna acordul de mediere, acesta
reprezentnd vointa concordanta a sotilor, realizata de acestia personal n fata med
iatorului.
Sesizarea instantei nu poate fi facuta de mediator, chiar daca sotii au urmat pr
ocedura
medierii anterior sesizarii instantei cu cererea de divort prin acord si aceasta
s-a finalizat prin
ncheierea unui acord de mediere, dect daca sotii l-au mandatat printr-o procura sp
eciala,
autentica, n acest sens. Mediatorul nu poate fi si avocatul partilor n cauza n care
a ncheiat
acordul de mediere, datorita incompatibilitatii stabilite prin art. 36 din Legea
nr. 192/2006.
c) Cum va fi timbrata aceasta cerere?
n ceea ce priveste timbrarea cererii de divort, potrivit dispozitiilor art. 15 li
t. a) din
O.U.G. nr. 80/2013, desfacerea casatoriei prin acordul partilor, conform art. 37
3 lit. a) Cod
civil, se timbreaza cu 200 lei, iar cererile de divort pentru motive temeinice, n
temeiate pe
dispozitiile art. 373 lit. b) C. civ. se timbreaza cu 100 lei. Spre deosebire de
acestea, cererile
formulate n temeiul art. 59 alin. (1) din Legea medierii nr. 192/2006, prin care
se solicita
ncuviintarea acordului de mediere, indiferent de continutul acestuia (dar care nu
pot fi
formulate n locul cererii de divort) se timbreaza cu 20 lei, potrivit dispozitiil
or art. 592
din
aceasta lege coroborat cu art. 11 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 80/2013.
8
Renuntarea la divort prin mpacarea sotilor nu poate fi asimilata cu solutionarea
divortului sau a efectelor acestuia prin mediere, solutiile fiind radical diferi
te (n primul caz
mentinerea casatoriei, iar n al doilea caz desfacerea acesteia, indiferent daca e
xista sau nu
acord de mediere care sa exprime nvoiala partilor ntr-un sens sau n celalalt).

Nu suntem de acord cu interpretarea potrivit careia semnificatia termenului

mpacare din art. 924 alin. (1) C. proc. civ. ar consta nu doar n institutia propriuzisa a
mpacarii sotilor, ci si n realizarea medierii, fapt care ar putea determina posibi
litatea
instantei de a lua act de acordul de mediere privind divortul chiar daca cererea
nu s-a timbrat,
sau cu restituirea taxei de timbru, astfel cum s-a afirmat n doctrina6
.
n cazul divortului, acordul de mediere poate fi consfintit doar n privinta modalit
atii
de a divorta si a efectelor divortului, cererea de divort fiind ntotdeauna formul
ata n conditiile
prevazute de art. 915 coroborat art. 194 si cu art. 929 C. proc. civ., iar timbr
area cererii este
cea prevazuta pentru divortul prin acordul sotilor, indiferent daca nvoiala sotil
or are loc n
fata instantei sau n cadrul procedurii medierii realizata de mediator.
Restituirea taxei judiciare de timbru n temeiul art. 63 alin. (2) din Legea nr. 1
92/2006
nu poate fi dispusa dect n cauzele n care se pronunta o hotarre de expedient, n baza
art. 63
alin. (1) din aceeasi lege (n cauzele de dreptul familiei aceste dispozitii fiind
aplicabile doar
celor prevazute de art. 64 alin. (11
) din legea medierii).
Prin urmare, instanta nu va dispune restituirea taxei de timbru dect n cazul mpacar
ii
sotilor ce are ca efect nchiderea dosarului si continuarea casatoriei, iar nu atu
nci cnd sotii
ncheie un acord de mediere prin care se nteleg cum sa divorteze.
n practica se ntlnesc unele cazuri n care partile (personal sau prin avocat, mediato
r,
mandatar) depun o cerere prin care solicita a se lua act de acordul de mediere nc
heiat cu
privire la desfacerea casatoriei si achita taxa judiciara de timbru de 20 lei, c
onform art. 11
alin. (1) lit. a) din OUG nr. 80/2013, unele instante procednd, n mod gresit dupa
parerea
noastra, la admiterea cererii si consfintirea vointei partilor inclusiv n privint
a divortului.
Aceleasi discutii sunt si n legatura cu desfacerea casatoriei din culpa comuna a
sotilor, taxa
datorata fiind de 100 lei conform art. 15 lit, b) din OUG nr. 80/2013, partile a
chitnd doar 20
lei daca se depune si acordul de mediere privind desfacerea casatoriei din culpa
comuna. Asa
cum am aratat, consideram ca astfel de cereri sunt corect timbrate fata de obiec
tul lor, nsa
sunt inadmisibile pentru divort, acestea urmnd a fi respinse.
6
Medierea n contextul noului Cod de Procedu
Camelia Gagu, Dorin-Valeriu Badulescu
ra civila, Ed. Universul Juridic,
Bucuresti, 2014, p. 211.
9
Alte instante considera ca taxa judiciara de timbru pentru divortul prin acord e
ste de
200 lei, indiferent sub ce forma ar fi sesizata instanta pentru solutionarea une
i astfel de cauze,

neplata taxei ducnd la anularea cererii, ntruct doar instanta judecatoreasca poate
dispune
divortul, acesta nefacnd parte dintre cauzele care pot fi solutionate exclusiv pr
in mediere
(enumerate la art. 64 alin. (1) din Legea medierii nr. 192/2006). Consideram ca,
daca instanta
este sesizata printr-o cerere formulata n temeiul art. 59 alin. (1) din Legea med
ierii nr.
192/2006, prin care se solicita ncuviintarea acordului de mediere cu privire la d
ivort si se
timbreaza cu 20 lei, aceasta nu va putea fi anulata pentru insuficienta timbraju
lui ntruct
obiectul ei este consfintirea acordului de mediere, iar nu desfacerea casatoriei
, dar va fi
respinsa ca inadmisibila.
Prin urmare, apreciem ca n toate cazurile de divort, cererea se formuleaza potriv
it
dispozitiilor art. 915 coroborat art. 194 (n cazul formularii cererii de divort p
rin acord de
catre ambii soti, coroborat si cu art. 929 C. proc. civ.) si se timbreaza potriv
it dispozitiilor art.
15 din OUG nr. 80/ 2013, instanta avnd competenta de a dispune desfacerea casator
iei doar
dupa verificarea conditiilor prevazute de lege n acest sens.
d) Ce probatoriu va administra instanta n solutionarea unei astfel de cauze?
Solutionarea cauzelor de divort, chiar daca acesta se solicita prin acordul soti
lor si
acestia s-au nteles cu privire la toate aspectele, ntelegerea fiind concretizata nt
r-un acord de
mediere, presupune verificarea ndeplinirii conditiilor prevazute de lege n acest s
ens. Astfel,
instanta va trebui sa verifice, n primul rnd, existenta unei casatorii valabil nche
iate, care nu
a fost desfacuta sau anulata anterior, precum si existenta consimtamntului liber
si neviciat al
fiecarui sot (art. 374 C. civ.). De asemenea, instanta va trebui sa verifice dac
a vreunul dintre
soti si-a schimbat numele prin casatorie, iar n caz afirmativ, daca ntelegerea ace
stora cu
privire la numele pe care respectivul sot l va purta dupa desfacerea casatoriei e
ste legala.
Probatoriul utilizat pentru verificarea ndeplinirii acestor conditii consta n cert
ificatul de
casatorie, pe care sotii au obligatia sa l ataseze n copie cererii de chemare n jud
ecata,
potrivit dispozitiilor art. 915 alin. (3) C. proc. civ..
n cazul existentei copiilor minori din casatorie sau asimilati acestora, instanta
de
divort are obligatia de a se pronunta chiar si din oficiu, daca nu s-a solicitat
, cu privire la
situatia acestora dupa divortul parintilor, potrivit art. 396 C. civ. coroborat
cu alin. (2) al art.
918 C. proc. civ., n toate situatiile. Atunci cnd parintii s-au nteles cu privire l
a exercitiul
autoritatii parintesti, locuinta copiilor si contributia parintilor la cheltuiel
ile de crestere,
10
educare, nvatatura si pregatire profesionala a acestora, instanta, n baza art. 263
C. civ., va
trebui sa verifice respectarea interesului superior al copiilor. Prin urmare, si

n acest sens,
instanta va trebui sa administreze probatoriul necesar pentru a dispune.
Probatoriul administrat n acest sens va consta, n principal, din actele pe care le
gea le
prevede n mod obligatoriu, respectiv: certificatele de nastere ale copiilor, care
sunt atasate
cererii de divort potrivit art. 915, alin. (3) C. proc. civ. si raportul de anch
eta psihosociala,
prev. de art. 396 alin. (1) C. civ.. Fireste, instanta are si obligatia ascultar
ii copiilor care au
mplinit vrsta de 10 ani si i poate asculta si pe cei sub aceasta vrsta (art. 264 C.
civ.). n
cazul n care aceste dovezi genereaza unele ndoieli cu privire la respectarea inter
esului
superior al copilului, instanta poate suplimenta probatoriul pentru a-si forma c
onvingerea ca
ntelegerea parintilor poate fi avuta n vedere la pronuntarea hotarrii, putnd adminis
tra orice
mijloace de proba.
e) n ce masura va putea instanta sa modifice acordul de mediere ncheiat de parti, n
situatia n care acesta nu respecta legea sau interesul superior al copilului?
Desi potrivit dispozitiilor art. 58 alin. (2) din Legea nr. 192/2006, ntelegerea p
artilor
nu trebuie sa cuprinda prevederi care aduc atingere legii si ordinii publice , leg
ea nu prevede
solutia la care instanta ar trebui sa recurga n cazul n care se constata o astfel
de ncalcare.
Pe de alta parte, art. 4 alin. (2) din aceeasi Lege prevede ca: mediatorul nu are
putere
de decizie n privinta continutului ntelegerii la care vor ajunge partile, dar le p
oate ndruma
sa verifice legalitatea acesteia, potrivit art. 59 . Art. 59 din Lege, la care se
face trimitere,
prevede posibilitatea partilor de a solicita notarului public autentificarea aco
rdului de mediere
ncheiat de mediator, sau instantei de judecata sa dea o hotarre care sa consfintea
sca
ntelegerea lor, cu respectarea procedurilor legale. Prin urmare, competenta de a
verifica
legalitatea acordului de mediere ar reveni notarului public sau judecatorului ca
ruia i se solicita
autentificarea acordului de mediere.
Totodata, n alin. (4) al art. 58 din Legea nr. 192/2006, se prevede sub sanctiune
a
nulitatii absolute, obligatia instantei de a verifica acordurile de mediere sub
aspectul
ndeplinirii conditiilor de fond si de forma, precum si posibilitatea instantei de
a le aduce
modificarile si completarile necesare, cu acordul partilor, pentru situatiile n c
are acordul de
mediere vizeaza transferul dreptului de proprietate privind bunurile imobile, pr
ecum si al altor
drepturi reale, partaje si cauze succesorale. Aceleasi obligatii se aplica, n baz
a alin. (5) al
aceluiasi articol, n toate situatiile n care legea impune, sub sanctiunea nulitati
i, ndeplinirea
11
unor conditii de fond si de forma. Apreciem ca si respectarea legalitatii consti
tuie o astfel de
conditie, care genereaza obligatia instantei de a verifica acordul de mediere.

Potrivit art. 59 alin. (2) din Legea nr. 192/2006, hotarrii prin care instanta
ncuviinteaza ntelegerea partilor i sunt aplicabile dispozitiile art. 438 - 441 C. p
roc. civ., iar
n baza art. 64 alin. (11
) din Legea nr. 192/2006, acordurile de mediere ce au ca obiect
exercitiul drepturilor parintesti, contributia parintilor la ntretinerea copiilor
si stabilirea
domiciliului copiilor mbraca forma unei hotarri de expedient. Aceasta nseamna ca, s
ub
aspectul nulitatilor care l pot afecta, acordului de mediere i sunt aplicabile dis
pozitiile care
privesc tranzactia.
Astfel, potrivit art. 2273 alin. (1) C. civ., orice contract ncheiat cu ncalcarea
conditiilor cerute de lege pentru ncheierea sa valabila este supus nulitatii, dac
a prin lege nu se
prevede o alta sanctiune. Prin urmare, apreciem ca obligatia instantei de a veri
fica respectarea
ndeplinirii conditiilor de fond si de forma prevazute de alin. (4) al art. 58 din
Legea nr.
192/2006 exista si n cazul acestor acorduri de mediere, pe care le poate modifica
sau
completa cu acordul partilor n cazul constatarii unor lipsuri.
n situatia n care instanta este sesizata cu pronuntarea divortului prin acordul so
tilor si
solutionarea cererilor accesorii privind situatia copiilor din casatorie sau asi
milati acestora
potrivit ntelegerii sotilor materializata ntr-un acord de mediere, aceasta va treb
ui sa verifice
daca acordul de mediere ncheiat n cauza respecta conditiile privind legalitatea si
interesul
superior al copiilor.
n acest sens, la primul termen de judecata instanta va dispune intocmirea raportu
lui
de ancheta psihosociala si va dispune audierea copiilor minori, pentru a verific
a respectarea
interesului superior al acestora. Daca din aceste verificari reies neconcordante
cu ntelegerea
parintilor cuprinsa n acordul de mediere, instanta poate pune n discutia partilor
administrarea
unor noi probe, n masura n care considera necesar. Daca n urma administrarii probat
oriilor
rezulta ca acordul de mediere nu respecta conditiile privind legalitatea sa ori
interesul superior
al copiilor, instanta, potrivit dispozitiilor art. 920 alin. (2) Cod proc. civ.,
pune n discutie
modificarea ntelegerii partilor n vederea ndeplinirii acestor conditii. n cazul n car
e partile
nu sunt de acord cu modificarea sau completarea acordului de mediere, instanta l
va nlatura
si va dispune si cu privire la capetele de cerere accesorii.
Daca partile sunt de acord cu modificarea si completarea acordului de mediere,
instanta are doua modalitati procedurale:
12
- sa faca modificarea n scris, pe marginea acordului de mediere depus la dosar, s
ub
semnatura ambelor parti si a judecatorului, dupa care sa insereze acordul n
dispozitivul hotarrii, astfel cum a fost modificat;
- sa ia acordul partilor si sa consemneze n ncheierea de sedinta modificarile sau
completarile convenite cu partile, dupa care sa insereze n dispozitivul hotarrii
acordul de mediere rezultat.

Apreciem ca poate fi folosita oricare dintre aceste modalitati, prima fiind nsa m
ai
eficienta, ntruct partile au posibilitatea sa vizualizeze modificarile convenite n
textul
acordului de mediere si sa si exprime acordul n mod indubitabil, prin semnatura.
f) Care este calea de atac ntr-o astfel de actiune?
n privinta cailor de atac aplicabile hotarrilor de divort prin acord cu acord de
mediere, consideram ca sunt perfect aplicabile dispozitiile art. 930 alin. (1) s
i (4) C. proc. civ.,
instanta pronuntnd divortul prin acordul sotilor si lund act de ntelegerea lor cu p
rivire la
cererile accesorii printr-o hotarre definitiva. n aceasta situatie, consideram ca
nu sunt
aplicabile dispozitiile art. 440 si 441 C. proc. civ., avnd n vedere principiul un
icitatii caii de
atac, prevazut de dispozitiile speciale ale art. 930 alin. (1) si (4) C. proc. c
iv. pentru aceasta
situatie, derogarea de la acest principiu fiind reglementata doar pentru situati
ile n care partile
nu se nteleg cu privire la toate cererile accesorii.
n cazul unei hotarri de divort prin acord n care a fost consfintit un acord de medi
ere
care priveste doar o parte dintre capetele de cerere accesorii, cu privire la re
stul acestora
dispunnd instanta, vor deveni aplicabile dispozitiile art. 930 alin. (3) si (4), n
conditiile legii.
Prin urmare, acordul de mediere nu poate tine locul unei hotarri de divort
pronuntate de instanta judecatoreasca n conditiile legii, dupa cum nu poate tine
loc nici de
certificat de divort eliberat de notarul public, n cadrul procedurii notariale re
glementate n art.
375-378 Cod civil, constituind doar o ntelegere cu privire la modul de solutionar
e a
cererii de divort.
NOTA
Opiniile cuprinse n prezentul material au fost nsusite si de ceilalti formatori ai
catedrei de
dreptul familiei.

Divortul este reglementat de noul Cod civil la Capitolul VII, "Desfacerea casato
riei", care stabileste ca divortul poate avea loc in urmatoarele situatii:
prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata
de celalalt sot;
atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav
vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 a
ni;
la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continu
area casatoriei.
In cazul in care exista acordul sotilor pentru desfacerea casatoriei, atunci ace
st lucru va putea fi facut fie prin procedura administrativa, fie la notarul pub

lic, procedurile fiind reglementate de Codul Civil in cuprinsul art 375-378.

"Daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, nascuti din casator
ie, din afara casatoriei sau adoptati, ofiterul de stare civila ori notarul publ
ic de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constat
a desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, eliberandu-le un certificat de div
ort, potrivit legii", se mentioneaza in actul normativ citat.
Totusi, potrivit avocatului Gabriela Gerber, consultant in Forumul AvocatNet.ro,
divortul prin acordul sotilor, cu sau fara minori, poate fi realizat si in fata
instantei de judecata de la ultimul domiciliu comun al sotilor, dupa parcurgere
a procedurii prealabile a informarii privind beneficiile medierii.
Divort in instanta, chiar daca sotii sunt de acord. Ce presupune?
Potrivit art. 374 din noul Cod civil, "divortul prin acordul sotilor poate fi pr
onuntat indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii m
inori rezultati din casatorie".
"Spre deosebire de vechea reglementare cuprinsa in Codul familiei, care permitea
divortul prin acordul sotilor doar daca nu rezultau copii minori nascuti din ca
satorie si a trecut cel putin 1 an de la data incheierii casatoriei, actualul Co
d civil stabileste ca sotii pot divorta prin acord indiferent de durata casatori
ei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie , a expli
cat pentru AvocatNet.ro Gabriela Gerber.
Prin urmare, potrivit consultantului, divortul prin acord poate fi pronuntat de
instanta de judecata la cererea comuna a sotilor sau la cererea unuia dintre sot
i, acceptata de celalalt sot.
Divort in baza cererii comune
Procedura in cazul divortului pe baza cererii comune a sotilor presupune semnare
a cererii de catre ambii soti sau de catre un mandatar comun, cu procura special
a autentica. Daca mandatarul este avocat, el va certifica semnatura sotilor, pot
rivit legii. "Primind cererea de divort, instanta va verifica existenta consimta
mantului sotilor, dupa care va fixa termen pentru solutionarea cererii in camera
de consiliu", a explicat avocatul.
La termenul de judecata astfel fixat, instanta va verifica daca sotii staruie in
desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si, in caz afirmativ, va pronunta d
ivortul fara a administra probe cu privire la motivele de divort. "Prin aceeasi
hotarare, instanta va lua act de invoiala sotilor cu privire la cererile accesor
ii", continua Gerber, adaugand ca, daca sotii nu se invoiesc asupra cererilor ac
cesorii, atunci instanta va administra probe si va pronunta o hotarare supusa ca
ilor de atac prevazute de lege.
Important! Hotararea asupra divortului pe baza acordului sotilor este definitiva
.
Divort in baza cererii unuia dintre soti, acceptata de celalalt sot
Noul Cod de procedura civila stabileste ca atunci "cand cererea de divort este i
ntemeiata pe culpa sotului parat, iar acesta recunoaste faptele care au dus la d
estramarea vietii conjugale, instanta, daca reclamantul este de acord, va pronun
ta divortul fara a cerceta temeinicia motivelor de divort si fara a face mentiun
e despre culpa pentru desfacerea casatoriei".
Prin urmare, subliniaza consultantul contactat de noi, cererea initiala care inv
esteste instanta de judecata este o cerere de divort din culpa pentru motive int

emeiate, insa acordul partilor are loc in fata instantei de judecata.

"Pentru ca divortul sa se pronunte prin acordul partilor este necesara recunoast
erea de catre parat a faptelor care au dus la desfacerea casatoriei si, totodata
, cumulativ, este necesar ca si reclamantul sa fie de acord cu desfacerea casato
riei pe baza acordului sotilor", atentioneaza Gerber.
Pe de alta parte, potrivit avocatului, daca sotul reclamant nu este de acord cu
divortul prin acord, atunci recunoasterea de catre sotul parat a motivelor care
au dus la desfacerea casatoriei nu va determina schimbarea temeiului juridic ini
tial al cererii de divort. In schimb, va constitui un mijloc de proba, alaturi d
e celelalte probe ce se vor administra si in baza carora instanta va admite cere
rea de divort solutionata in conditiile stipulate de noul Cod de procedura civil
a privind divortul din culpa.
Singura varianta pentru sotii care nu se inteleg este instanta de judecata
Daca, in cazul divortului prin acordul sotilor, instanta este optionala, atunci
cand sotii nu ajung la un acord instanta de judecata este singura varianta pentr
u desfacerea casatoriei. Motivele de divort sunt prevazute de noul Cod civil:
atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav
vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 a
ni;
la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continu
area casatoriei.
Divortul pentru motive temeinice
"Instanta va pronunta divortul din culpa sotului parat atunci cand, din cauza un
or motive temeinice, imputabile acestuia, raporturile dintre soti sunt grav vata
mate si continuarea casatoriei nu mai este posibila", se precizeaza in noul Cod
de procedura civila. Mai mult chiar, conform aceluiasi act normativ, instanta po
ate sa pronunte divortul din culpa ambilor soti, chiar atunci cand numai unul di
ntre ei a facut cerere, daca din dovezile administrate reiese ca amandoi sunt vi
novati de destramarea casatoriei.
In schimb, daca paratul nu a formulat cerere reconventionala, iar din dovezile a
dministrate rezulta ca numai reclamantul este culpabil de destramarea casatoriei
, cererea acestuia va fi respinsa ca neintemeiata, mentioneaza Gabriela Gerber.
Motivele de natura subiectiva, personale, care aduc in discutie responsabilitate
a a cel putin unuia dintre soti sunt lasate de legiuitor la libera apreciere a i
nstantei. Judecatorul este astfel chemat sa se pronunte asupra temeiniciei motiv
elor invocate, tinand seama de toate circumstantele care particularizeaza o anu
mita speta, urmand sa decida desfacerea casatorie numai atunci cand motivele ( a
caror realitate a fost dovedita prin probe) sunt cu adevarat serioase, severe s
i de nesuportat, prin natura si gravitatea lor compromitand relatiile personale
dintre soti si facand imposibila continuarea casatoriei.
Vinovatia sotilor stabilita de instanta de judecata cu ocazia pronuntarii hotara
rii nu are consecinte directe asupra partajarii bunurilor comune, cotele cuvenit
e fiecarui devalmas stabilindu-se conform contributiei reale si efective la doba
ndirea bunului. Nici in privinta incredintarii copiilor minori, in principiu vin
ovatia sotilor in desfacerea casatoriei nu are consecinte, instanta pronuntand h
otararea si tinand seama exclusiv de interesul superior al copilului.
Divortul pentru separarea indelungata
Un element de noutate introdus de noul Cod civil este divortul bazat pe separare

a in fapt a sotilor de cel putin 2 ani. Practic, actul normativ citat stabileste
ca, atunci cand sotii sunt separati in fapt de cel putin 2 ani, oricare dintre
ei va putea cere divortul, asumandu-si responsabilitatea pentru esecul casatorie
i.
Potrivit Gabrielei Gerber, in acest caz, instanta va verifica existenta si durat
a despartirii in fapt si va pronunta divortul din culpa exclusiva a reclamantulu
i.
Divortul din cauza starii sanatatii unui sot
Cand divortul este cerut pentru ca starea sanatatii unuia dintre soti face impos
ibila continuarea casatoriei, instanta va administra probe privind existenta bol
ii si starea sanatatii sotului bolnav si va pronunta divortul, potrivit Codului
civil, fara a face mentiune despre culpa pentru desfacerea casatoriei, a mention
at consultantul.
Potrivit lui Gerber, prevederile legale desemneaza expres ca titular al unei ast
fel de cereri numai pe sotul bolnav. Celalalt sot va putea introduce actiune de
divort ca urmare a acestei stari de fapt obiective, insa temeiul de drept nu va
putea fi starea sanatatii sotului, ci faptul ca raporturile in casnicie sunt gra
v vatamate. Astfel, starea de boala poate fi invocata ca si motiv temeinic de di
vort. Judecatorul va fi chemat, deci, sa decida in ce masura starea de boala a s
otului parat face imposibila continuarea casatoriei.
Cum vor proceda sotii pentru a introduce in instanta actiunea de divort?
Primul pas care trebuie facut atunci cand se doreste introducerea unei actiuni d
e divort este participarea la o sedinta de informare privind medierea. Participa
rea la aceasta sedinta este, in fapt, o obligatie, ceea ce inseamna ca instanta
va respinge ca inadmisibile cerererile de chemare in judecata ale celor care nu
se prezinta la mediator. Despre sedinta de informare privind medierea puteti cit
i AICI mai multe.
Astfel, explica mai departe Gerber, daca ambii soti se prezinta la informarea de
spre mediere, dar nu ajung la niciun acord sau doar sotul reclamant se prezinta,
atunci mediatorul va elibera fie un certificat de informare, fie un proces-verb
al, procedura fiind gratuita conform legii.
In schimb, daca partile ajung la un acord, vor incheia un contract de mediere, v
or plati un onorariu negociat mediatorului si se va intocmi un acord de mediere.
Citeste AICI un ghid complet al medierii si vezi cum se obtine un contract de m
ediere.
"Acest acord va trebui, insa, supus ratificarii de catre instanta de judecata, n
efiind suficient doar simplul acord de mediere, care are doar valoarea unui insc
ris sub semnatura privata. Ceea ce inseamna ca doar prezenta la mediator nu fina
lizeaza procedura divortului", subliniaza specialistul contactat de noi.
Prin urmare, sotii vor depune, mai departe, o cerere semnata de amandoi, la jude
catoria in a carei circumscriptie se afla cea din urma locuinta comuna.
"Daca sotii nu au avut locuinta comuna sau daca niciunul dintre soti nu mai locu
ieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla cea din urma locuinta comun
a, judecatoria competenta este aceea in circumscriptia careia isi are locuinta p
aratul, iar cand paratul nu are locuinta in tara si instantele romane sunt compe
tente international, este competenta judecatoria in circumscriptia careia isi ar
e locuinta reclamantul", puncteaza Gabriela Gerber.
Daca nici reclamantul si nici paratul nu au locuinta in tara, partile pot conven

i sa introduca cererea de divort la orice judecatorie din Romania. "In lipsa unu
i acord de mediere, cererea de divort este de competenta Judecatoriei Sectorului
5 al municipiului Bucuresti", adauga consultantul.
Ce trebuie sa cuprinda cererea de divort?
Cererea de divort trebuie sa cuprinda o serie de mentiuni stipulate de noul Cod
civil, mentiuni obligatorii a caror lipsa este sanctionata cu nulitatea cererii.
De asemenea, cererea trebuie sa contina si numele copiilor minori ai celor doi
soti, iar, daca nu sunt copii minori, se va face o mentiune in acest sens.
Cererea va fi insotita de copia certificatului de casatorie si copii ale certifi
catelor de nastere ale minorilor. Potrivit avocatului citat, daca exista acord d
e mediere, va fi atasat si acesta.
In plus, la cerere se va atasa si dovada achitarii taxei judiciare de timbru, as
a cum stabileste OUG nr. 80/2013. Conform acestui act normativ, tarifele taxei j
udiciare de timbru sunt diferite, in functie de motivele divortului prevazute de
Codul Civil. Astfel, in cazul in care cererea de divort este introdusa prin aco
rdul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celal
alt sot, taxa judiciara de timbru va fi de 200 lei.
Pretul taxei va fi mai mic, de 100
nice, raporturile dintre soti sunt
i este posibila. Tot 100 lei costa
soti, dupa o separare in fapt care

lei, atunci cand, din cauza unor motive temei

grav vatamate si continuarea casatoriei nu ma
taxa pentru cererea de divort a unuia dintre
a durat cel putin 2 ani.

Actul normativ stabileste, de asemenea, ca pentru cererea introdusa de unul dint

re soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei, tarifu
l taxei judiciare de timbru va fi de 50 lei. Acelasi tarif, 50 lei, se aplica pe
ntru cererea privind acordarea despagubirilor sau pentru stabilirea prestatiei c
ompensatorii.
Potrivit avocatului, actiunea de divort va putea cuprinde mai multe cereri acces
orii cum ar fi:
Exercitarea autoritatii parintesti, contributia parintilor la cheltuielile de cr
estere si educare a copiilor, locuinta copilului si dreptul parintelui de a avea
legaturi personale cu acestea
Numele sotilor dupa divort
Locuinta familiei
Despagubirea pretinsa pentru prejudiciile materiale sau morale suferite ca urmar
e a desfacerii casatoriei
Obligatia de intretinere sau prestatia compensatorie intre fostii soti
Incetarea regimului matrimonial si, dupa caz, lichidarea comunitatii si partajul
bunurilor
Important! Desfacerea casatoriei prin divort poate fi ceruta numai de catre soti
, actiunea avand caracter strict personal.
Alte aspecte procedurale
In fata instantelor de fond, sotii se vor infatisa personal. Totusi, daca unul d
intre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala
grava, este pus sub interdictie judecatoreasca, are resedinta in strainatate sa
u se afla intr-o alta asemenea situatie, care il impiedica sa se prezinte person
al, el se va putea infatisa prin avocat, mandatar sau, dupa caz, prin tutore ori
curator.
In schimb, potrivit avocatului, daca, la termenul de judecata, in prima instanta
, reclamantul lipseste nejustificat si se infatiseaza numai paratul, cererea va

fi respinsa ca nesustinuta.
Consultantul a precizat, totodata, ca instanta va incerca la fiecare infatisare
impacarea sotilor. "Sotii se pot impaca in tot cursul judecatii, chiar daca au f
ost platite taxele de timbru. In acest caz, instanta va lua act de impacare si v
a dispune, prin hotarare definitiva, inchiderea dosarului, precum si restituirea
taxelor de timbru, daca au fost achitate", subliniaza Gerber.
De asemenea, conform precizarilor avocatului, instanta este obligata sa il ascul
te pe copilul minor, in toate cazurile.
Efectele hotararii de divort
Potrivit noul Cod civil, casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea prin c
are s-a pronuntat divortul a ramas definitiva. Instanta la care hotararea de div
ort a ramas definitiva o va trimite, din oficiu, serviciului public comunitar lo
cal de evidenta a persoanelor unde a fost incheiata casatoria, registrului natio
nal al regimurilor matrimoniale si, daca unul dintre soti a fost profesionist, r
egistrului comertului.
Desfacerea casatoriei produce efecte atat in ceea ce priveste relatiile personal
e dintre soti (obligatia de sprijin moral, obligatia de fidelitate, indatoririle
conjugale), cat si in ceea ce priveste relatiile patrimoniale constand in incet
area regimului matrimonial.
"Regimul matrimonial inceteaza intre soti la data introducerii cererii de divort
, indiferent daca este vorba despre regimul comunitatii legale sau un regim conv
entional", sustine Gerber.
In ceea ce priveste partajul propriu-zis al bunurilor comune ale sotilor, este r
ecomandat ca acesta sa fie facut separat de procesul de desfacere a casatoriei,
probatoriul in astfel de dosare fiind unul mai complex, este de parere avocatul.
"Taxa de timbru aferenta partajului este de 3% din valoarea masei partajabile,
in conditiile in care sotii nu reusesc sa-si imparta bunurile comune odata cu de
sfacerea casatoriei", a mai precizat specialistul.
Important! Hotararea prin care se pronunta divortul poate fi atacata cu apel, ne
maifiind susceptibila si de recurs.
--