Arhid. Prof. Univ. Dr.

CONSTANTINVOICU

Preot Conf. Univ. Dr.

NICU DUMITRA$CU

PATROLOGIE
Manual pentru Seminariile teologice

CARTE TIPARITA CU BINECUV,ANTAREA

PREAFEzuCITULUIPARINTE

TE OC TIS T
pATRIARHULBTSERICIT
oRToDoxE noraAxs

EDITURAINSTITUTULUI BIBLIC SI DE MISruNE

AL BISERICII ORTODOXEROTT4ANE
BUCURESTI_ 2OO4

ABREVIERI:
A.B.
B.O.R.

c.o.
G.B.
M.A.
M.B.
M.M.S.
M.O.

o.T.
o.
R.T.
S.T.
T.V.

= Revista A.ltarul Banatului,

Timigoara
: Revista Biserica Ortodoxd
Rom6nd, Bucuregti
= Revista CredinyaOrtodoxd,,
Alba lulia
: Revista Glasul Bisericii,
Bucuregti
: Revista Mitropolia Ardealului,
Srbju
: Revista Mitropolia Banatului,
Timigoara
= Revista Mitropolia Moldovei
Si Sucevei,Iagi
: Revista Mitropolia Olteniei,
Craiova
: Revista Orizonturi kologice,
Oradea
: Revista Ortodoxia, Bucuregti
: Revista RevistaTeologicd,
Sibiu
: Revista Studii Teologrce,
Bucuregti
= Revista kologia
Si Viala,Iagi

Coperta: Emil Bojin

Ilustrafia copertei: sfdntur loan Damaschrn. Frescd din sec. XIV.

o -2 0 0 4
DDITURAINSTITLN'ULUI
BIBLIC 9I DE MISIUND
AL BISERICIIOKTODOXEROMANtr
I.S.B.N.9Z 5-6 | 6-O22-x

CUVANT

INRiNTB

In invSlSm6ntulteologic preuniversitar,studiului P atrologiei

i-a fost destinatd o singurd or[ de curs pe sdptdm6nd,un timp
insuficient avdnd in vedereimportanfaacesteidiscipline in formareaviitorilor slujitori ai Bisericii noastre.
In contextul unei desacralizdricontinue,in care confruntdrile
ideologiilor religioasetind sd devindun real pericol pentru pace,
sem[n6nd deruta, incertitudinea gi violenfa, "cultivarea evlaviei
autorilor patristici" poate sd constituie fundamentulcel mai de
pre! al lumii contemporane.
Alcdtuirea acestui manual rcprezirrtd,rodul unei munci desfdguratepe parcursulmai multor ani, cu completdri, rescrieri, suprimdri sauaddugiri ale textului, datoratenoilor informalii ap5rute
in literaturade specialitatedin fare Si strlindtate,o selectiea celor
mai importantelucrbri fiind prezentatd,lasfhrqitulfiecdrui curs.
El a fost alcdtuit in conformitatecu programaanaliticdelaboratd de Comisia de invlf[mdnt a Sffintului Sinod al Bisericii
OrtodoxeRomAnegi cuprinde25 de cursuri. in mod cert, insd,
dacdse va operain viitor o modificare a programei,gi versiunea
de fafd va putea fi imbundtifitS. De aceea,orice propunere,observaliesaucomentariu,vor fi binevenitein contextulpublicdrii
unei noi edifii.
Se insist[ mai mult pe viala autorilor, fbrd sd se neglijeze
opera sau invdfdturile, ludndu-se in considerareatdt vArsta elevilor de Seminar,cdt gi nivelul de cunogtinfeacumulatpdn[ in
i
anul III de studiu,cdnd li se predl Patrologia.

Manualulincearcl,pe de o parte,sd rispundd

unor cerinfe
mereuin schimbare.asocietdliiin caretraim,
ftrd aalteraceva
din autoritateadoctrinarigi spiritualda pdrinfilor,
ci mai degrabd
a o reactuariza,
a o face.maivie in congtiinlaiin.iito..uii.
pr.gdtescpgntrupreofie,dar gi a credinciogilor
ortoJo;$ili, zirere
noa'stre,
iar pe de altd parte,sr subliniezerolur autorilor
fatristici
in dezvoltarea
unei.misiunipastoraleeficientea Biseii.ii
si u
unui ecumenismexigent,care sd ducd la upropi.r.u
.r.irinifo,
din toatdlumea.
Manualulsedoregteun instrumentde lucru in
mdnaelevilor
gi profesorilorde Seminar,o sursi
ae inspiragiei" pr.garir.u
expunerilorlor. Totoda.td,
ei.poate
reprezenta
gi un ..indreptar,,
in
universulliteraturii spirituali p.ttt* credinciogii
nisericii rroas_
tre, interesafide o trEiremai intens[ a relafiei
lor cu Durnn.r.u,
dar gi de o fundamentare
a propriei ror credinfe
v mogtenite
din
'rvvrwrur
familie.
Mulfumiri gi recuno'tinfdadresdmprea Fericitului pdrinte
PatriarhTeoctistcarea binecuvdntatpuuricur.a
uc"rrJi ,nu"rur
la EdituraInstitutuluiBiblic de Misiune
al Bisericii ortodoxe
ai
RomAne.
Mulfumim, de asemenea,
pdrintelui prof. univ.
Alexe qi Domnuluiprof. univ. dr. Emilian'poprr"u dr. Stefan
pJf r"f"_
rateleintocmitein vedereapublicirii.
Autorii

DEFINITIA, OBIECTUL, IMPARTIREA

$I IMPORTANTA PATROLOGIEI
Patrologia este o disciplinb teologicdcregtindce se ocupd
cu studiul viefii, operelor 9i invdfdturilor Sfinyilor Pdrinyi qi
Scriitorilor bisericeSti,triitori in primele opt veacuri cregtine.
De asemeneaesteo disciplind istoricd deoareceface parte integrantddin istoriacregtinismuluigi sefoloseqtede metodastudiilor
istorice,in speciala istoriei literare.De aceea,ea semai numegtegi
Istoria vechii literaturi creqtine sau Istoria vechii literaturi bisericesti, prima denumirefiind folosit[ mai mult de teologii protestanfi^gide independenli,iar ceade-a doua de teologii catolici.
In teologia ortodoxd se intrebuin[eazd termenul Patrologie
pentru cd subliniazdmai bine importanla Sfinlilor Pdrinli ca fundamentepentru istoria gAndirii, evlaviei qi spiritualitdlii cregtine,
pe cAndcelelalte doud se referd mai cur6nd la ansamblul operelor
literare cregtine.
Numele de Patrologie este folosit uneori aldturi de cel de
Patristicd, diferengadintre ele fiind aceeacd in timp ce Patrologia se ocupd de viafa gi operelePirinfilor, Patristica insistd pe
ideile qi concepteledezvoltate in acesteadin urm6, insd amdndou[ trebuie privite ca un tot unitar. Cu alte cuvinte, putem si
folosim ambele numiri, frrd a face vreo greqeald.
Patrologia are ca obiect studiul tuturor scrierilor literare
cregtine,gi cuprinde martorii inv6f6turii credinfei ortodoxe de-a
lungul primelor opt veacuri, a cdror viald gi operd au fost conforme, in general, cu inv6!5tura Bisericii, precum gi pe autorii
eterodocgi,fie in totalitate, fie parlial gi care au susfillut uneori o

doctrinl contrard,.in anumite puncte, hotdrdrilor

sinodale,
normelor de credinfd gi tradiliei bisericegti,
considerdrrc cd
mlliteazd,pentru ortodoxie.
In ceeace priveqteperiodizareapatrorogiei,aceasta
estein acord
gu malua]ele de pdnd acum (Manualul de Famtogie af lr. proe ar.
IoT C. Coman, sr1sa:ea- mai inportanti a lucrarii de fap;, ce
individualizeazilteiperioade,fiecarecu specificurqi
proHemeleei.
l. Perioada intdi.sau.-ainceputurilor,estesituat[
inke slbrgitul
s.ecolytui
I !,fk (probabil.anutlZ; qi inceputulcelui de_alIV_lea,
datalimitd fiind diferiti in lucrdrilede specialitate.
unii prop* unur
300, ca cifr5 rotundd,incheiereaunui viac marcatde
prLenp unor

p:ry9ryH6fi alelumii creqtine,cumar n: OrieenlTr_-,tuliu'

T:"
suu
sfenful
alqii3r3, .*.-attd astfelincheiereioficiaiau p" .^cigrian,
cuflilo,rindreptateimpohivacreqtinilor,degivor mai exista
reburniri
sporadice
afeunorngrlecutori
(Liciniu,.de
exempru),
sau325,anulin
carea awt loc SinodulI ecumenicdeia Niceea,in cadrul
ceruiu,-uu
luat hotdrdricareincheiauo perioadide conflicteaoct
inar., ,.ft.c_
tatefoartebinein lucririledeteologie istoriebisericeascd
6i
din we_
mearespectivd.
TeologiaromAneascd
a.optatpentruceade_adouadatd,anul
- __ considerdnd
313,
ci atuncii-a deschisperspectivadezvolt[rii
libere a unei literaturicregtinemurt mal bine articuiuL,-.u
o
manierdde abordarea problemelormai clardgi mai diversificatd,
specific[unui procesde inflorire.
Perioadaintdi a fost marcatdde existenfaa patru impursuri
principale,qi anume:
a.,Atmosfera imediat p ost_apostoIi cd, estecaracterizati
prin
apariliaunor lucriri de mire linuta in duh evanghelic,
9i
u-taro,
ideecentrali era dragosteaqi-unitateaintre frafi,
&
ul.
aceluiagi
Trupal cirui capesteHristos.Autorii'pro"-in.n1i
-embre,unt
urmagidirecfi(sauindirecfi)ai sfinfilor Apostoli,
martoii prin

ortodoxe
a riisericiip.i.ur. f i ;i ;rsu_
:l-..*rii
_1i_TveJaturii
ntzanr acestera.
Intre ei se
num5rd: Sfinfii clement Romanul,
Ignatie Teoforul gi policarp al Smirnei.

b. Gnosticismul,propovdduitoral unei doctrine gtiinfifiee, a

provocat rcac[ia unor scriitori precum Sfdntul Iustin Martirul gi
Filosoful, Tertulian,Sfdntul Irineu de Lyon gi Clement Alexandrin-ul,care au dat pagini de literaturd antignosticd de mare densitate,cu o analizdfilosoficd profundd,intr-un stil elevat gi concis. Totodatdei sunt preocupafi,ca gi predecesoriilor, de p[strareaunitatiibisericegti,pe careatit gnosticii,cat gi schismaticii
prin pozilia lor, o puneauin pericol.
c. $coala cateheticd din Alexandria a determinat apari.rqia
unor opere de filosofie gi culturd comparatdprin Clement Alexandrinul qi operede filologie sacrd,exegezdbiblicd,apologie,
teologie sistematicd,retoricd gi istorie prin Origen, reprezentantul cel mai de seamdal acesteicetdli culturale a vremii.
d. Perseculiile impdralilor romani indreptateimpotriva cregtinilor, precum gi scrierileanticregtineale unor autori p6gAni,au
dus la aparigiaunui numdr mare de apologii, unele de un inalt
nivel cultural, cu informalii gi elementede gdndireoriginald, ca
de pildd cele ale Sfantului Iustin Martirul gi Filosoful, Tertulian
gi Origen,sauun documentmai vechi de literaturdcregtind:Scrisoarea cdtre Diognet.
Perioada aceastase caracterizeazdprin aparilia unui numdr
considerabilde genuri literare,ca de pildi: filologia sacrd,exegeza gi comentariilebiblice, apologetica,polemica, omiletica,
cronica istorici, genul doctrinar-sistematicsau dogmatic, ascetic, martirologic, poeziaqi corespondenla.
2. Perioada a II-a, saua infloririi, cunoscuti gi sub numele de
epocade aur a literaturii patristice,cuprindeintervalul de timp desfEguratintre anul 313 qi jumdtatea secolului al V-lea. $i asupra
acesteilimite au existatopinii diferite. Unii considerdcd,ea frebuie
l[ fie anul 430, cdnda murit Fericitul Augustin, moment culminant
pentrucugetareagi literaturapatristicdapuseand,iar allii considerd
c6 anul 45 1 estemai potrivit pentru cd reprezintd datala care a avut
loc SinodulIV ecumenicde la calcedon,cu binecunoscutaformuld
teologicdce a constituitun pas hotdratorin evolugiagdndirii teolo-

l0

Arhid,Proli,Univ,Dn ConstantinVoicu- PreotConf,IJniv,Dn NicuDumitraqcu

giei hristologicegi doctrinare,in ansamblu.In fine, o altdpropunere

estepentruanul 461, datala carea murit papaLeon cel Mare, dup[
care urrneazdo perioaddde reluiri, aprofunddriale temelor deja
abordategi aparilia txtor Enciclopedii. Teologiarom6neascdia in
considerareultima altemativd.
Degi estecea mai restrdnsdca numir de ani, aceastdperioadd
este, f6ri indoiald, cea mai prolific[ pentru crea[iapatristicl din
toatepunctelede vedere.Acum se dezvoltdla maximum gi iqi definesc stilul clasic toate genurile literare inmugurite in perioada
anterioardgi iqi fac aparigiaaltele, cum ar fi: autobiografia,encomionul sau necrologul, istoria literard, autocritica literard, conlafiunile sauconvorbirile cu Pdrinlii (inceputulPatericului),operede
spiritualitate,Filocalia, opereliturgice, canonice,manualegi florilegii ; se dezvoltd,lucrdrile doctrinare,poeziagi corespondenla.
Aceastl imensdactivitateliterari estelegatdde marile controverse doctrinare,provocate de cercurile pigdne qi de eretici in
jurul unor probleme teologice importante,qi anume:teognosia,
SfhntaTreime,cosmologia,antropologia,hristologia,mariologia
sauharitologia.Esteperioadaprimelor patru Sinoadeecumenice,
unde s-au adoptat norne fundamentalecare au determinat progresulgtiinlei teologice.Sinoadeleecumenicegi locale i-au creat
pe marii Pdrinfi ai acestor vremuri, iar Pdrinfii sunt cei care au
dat substanldgi prestigiu acestorSinoade.
Literatura perioadei a II-a este scrisd nu numai in limbile
greac[ gi latin6, ci gi in siriacS,armeand,coptd sau gotd. Este o
literatur[ misionard, care militeazd" pentru unitatea Bisericii gi
refacereachipului lui Dumnezeuin om, redactat[ intr-un spirit
critic Ai qtiinfific; este o literaturl a pdcii gi prieteniei, cult[ qi
frumoas[ sub toate aspectele,in care iubirea gi severitatease completeazd,perfect; esteo literaturi cu un bogat confinut ascetico-monahal, unde pdcatului gi riului, sub toate formele, li se opun progresul continuu spre desdvdrgire;esteo literaturd ecumenic[ nu numai
pentru cd ea pregitegte,fr[mdnti gi pune concluzii Sinoadelorecumenice,ci gi pentru cd ea insdgi,beneficiindde libertateaacordatd,
circuld de Ia un capdtla altul al lumii cregtine,prin prieteni,misio-

nari gi faduceri. Este innobilatS de cele mai mari personalitdfi ale

Bisericii, intre care, este de ajuns sd menfiondm nume precum:
Sfintii Atanasiecel Mare, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul, Grigorie de Nyssa, Ioan Gurd de Aur, Chiril al Alexandriei, Ambrozie
al Mediolanului,Fericilii Augustin gi Ieronim.
seintindede la anul461
3. Perioadaa III-asaudecadentd,care
pdndla moartea Sfhntului Ioan Damaschin(749) in Rdsirit, qi pdnd
in anul 636 pentru Apus, anul in care Sffintul Isidor de Sevilla tece
la Domnul. Poatetitulatura de "decadenti'oesteuna nedreaptdpenf'u cd, in aceastdperioadi, apar figuri iluste ale literaturii eclesiale
care aduc un suflu nou cugetirii cregtine gi adAncescprobleme de
doctrin[ hristologicd dezbdtuteanterior.Apar erezii noi, care pun la
incercare capacitateademobilizare qi unitateaBisericii in ansamblul
ei, monotelismul gi monergismul fiind niscute din marasmul religios produsde monofizitism gi nestorianism.Genii, precum Sfurlii
Sofronie al Ierusalimului gi Leonliu de Bizanf, dar mai cu seamd
Sfintii Maxim Mdrturisitorul gi Ioan Damaschin,au creato literaturd
hristologicd de mare profunzime gi la un nivel elevat, plecdnd de la
formula calcedoniand) care poate sd rdspundi oricdrei provocdri
eretice.Controversaiconoclastdigi gisegteteologul cel mai potrivit
in persoanaSfhntuluiIoan Damaschin.Teologiamariologicddobandegteo amploarenemaiint6lnitd, crealiile omiletice qi cele imnologice aduc6ndin prim plan, alSturi de Sfintul Ioan din Damasc,pe
Sfinfii Andrei Criteanul, autorul Canonului cel Mare, Roman Melodul sauCosmaMelodul, ei ingigiimnografi de prestigiu.
Totodatd,nu trebuie uitat efortul de sistematizarca doctrinei
cre$tine elaborate pdnd la vremea aceea, inceput de Sffintul
Maxim, dar des[vdrgit, intr-o manierd neegalatd,de Sfhntul Ioan
Damaschinin Dogmatica sa. Acum Pirinlii gi Scriitorii Biserioeqti fac traduceri insemnatedin filosofia greacd,sau folosesc'
idei din acesteoperepentru alcdhrireaunora personale.Se sinte.
tizeazdlstoriile lui Socrate,Sozomengi Teodoret,in lucrarea lui
Cassiodor,Istoria tripartitd; se scriu cronici; apar istoriile nafionale ale goto-gefilor, vizigolilor, suevilor, vandalilor gi'francilor.
Apar Enciclopedii, Etymologii, bogate in informa{ii' provenind

tr2

Arhi,l,Prof,Unir.D^ Corttooti, Voir, - prrot Coof.IJrir.D, NiruDu^itrolru

din domenii cdt mai diverse: filosofie, gramaticd,istorie, retoricd, matematicdgi medicind.
Ca atare, gi aceastdperioadd are realizdrile ei, degi, nu la
nivelul qi de anverguracelei anterioare.
*
Cercetareapatristicd igi demonstrezd,importanla prin actualitateaei. Un teolog autenticestecel careincearcdsd disluqeascd
misterele credinlei creqtine fu ndamentdndu-gi inv d\dtura pe operele Pdrinlilor gi Scriitorilor Bisericegti,cei care au trdit in perioada imediat urmdtoarecelei apostolice,sau au fost martorii
celor mai importante momenteale f6uririi invdldturii de credinfd.
Studiul Patrologiei este absolutnecesarpentru cunoagterea
teologicd qi pentru istoria culturii bisericegti.Ea ofer6 temelia
majoritdfii disciplinelorteologicepentru primele opt veacuri ale
erei noastre,indeosebiistoriei bisericegti,istoriei dogmelor,dogmaticii, exegezeibiblice, elocin{eisacre,moralei,asceticii,cateheticii, liturgicii, dreptului bisericescAi istoriei religiilor. patrologia ne pune la indemind comorile bogate aIe Sfintei Tradilii,
unul din izvoarelerevelateale credinleinoastre.
Ea este,prin tnsdsi esenla ei, studiul Sfintei Tradiyii. Reactualizarea inv6fdturii gi vielii creqtine din primele opt veacuri
ajutd gi imbogdfegtespiritualitateaBisericii, pe care o insuflefegtegi o menfine identicd cu sine, prin acelagiDuh Sfhnt de-a
lungul secolelor.Reimprospdtareacunoaqteriimarilor adev[ruri
cregtinedin izvorul viu al Sfinlilor Pdrinfi este o necesitatepentru cregtinul de astizi. Libertatea gi etosul cunoapterii,practicate
de savanfi gi masele cregtine gi necreqtineactuale, dragostea
fierbinte pentru omul bolnav, slab, rob, nedezvoltatsauprigonit,
impulsul spre un progres infinit care vrea sd aducd mai multd
lumin[ gi fericire tuturor oamenilor de pe intreg pdmdntul, igi
gdsesc izvorul in paginile de mare trdire gi de intensd ardere
lduntricd ale lui Tertulian, marelui Origen, Sfinfilor Vasile cel
Mare gi Grigorie Teologul, Ioan Gur[ de Aur sau Ambrozie al
Mediolanului. Ei au fost qi vor rdmine pentru totdeaunamodelelenoastre.

II

{ PARINTI, SCRIITORI BISERICE$TI

$I SCRIITORI CRE$TINI
Foartepulini dintre credincioqiiortodocgifac distinclie intre
Sfinlii Pdrinfi qi Scriitorii Bisericegti,iar in Occident, uneori,
aceastaeste consideratdchiar ca fiind lipsitd de importan!6.Ea
existi insd gi estebine sd fie cunoscutd.
Cei mai insemnafi pentru studiul nostru sunt, fErd indoiald,
Sfinlii Pdrinli, numili, de asemenea,in anumite imprejurdri 9i
Pdrinli sauPdringiBisericeSti.Celelaltedoud grupdri, in funclie
de mdrturisirea ortodoxd a invdfdturilor lor gi a curdliei modului
lor de via[d, sunt, in ordine, cele ale Scriitorilor BisericeSti qi
Scriitorilor creStini.Fiecarecategorieare o istorie speciald9i o
ierie de elementespecifice.
l. Sfinlii Pdrinli sunt autorii cei mai valorogi pentru in!elegereaevoluliei gdndirii cregtinede-a lungul timpului. Termenul
pdrinte vine din limba greacd,de la natqp, ncrt6peg: pdrinte,
p[rin1i qi are o evolutie extrem de interesantd.La origine sacru,
0u "rdddciniin Vechiul gi Noul Testament",unde desemnarapor-

l* ful dintreinvifdtor gi ucenic,igi schimb[ inlelesulin primele

tfacuri, termenul fiind "rezervatepiscopilor, pentru ca, incepdnd
lu secolulal IV-lea sd capeteo cu totul altd semnificafie,adicd
lf, seadreseze"maialesla episcopiidin trecut,camartori ai doclflnei Bisericii, ca reprezentanlide autoritate ai tradiliei doctri'
|ldre ortodoxe a Bisericii". Cu alte cuvinte, termenul Pdrinte
i Elsericescera atribuit celor caremdrturiseauin scrierile'lor adeVlrata invSldturd a Bisericii, invSldturd confirmatd apdi in hot6-

(JniuDn Nicu Dirmitragcu

rdrile Sinoadelor ecumenice. Agadar, pdrinli Bisericesti

s,,nt
doar aceiacare au primit acestapelativ din parteaBisericii
insdgi
gi, prin extrapolare,cei care, degi n-au fEcut obiecful ..unei analize" ecumenice,au fost numili aqa de alfi pdrinfi Bisericegti,
confirma{i de sfintele Sinoade.Mergdnd mai departe, rez.ortd,
cd
avem Pdrinli doar in primele g secole,in care sunt incluse
cele7
Sinoadeecumenice.
Am puteaspunecd existachiar o interdependenfd
intre hotdrdrile sinodale gi participanfii la lucrdrile unor astfei de
adundri,
sau soboare,in sensulcd: "dac6 e adevdratcd sinoadele,indeosebi cele ecumenice,statorniceaudoctrinaBisericii, bazdndu-se
pe autoritateaPrrinfilor, e tot agade adevdratcd, ulterior gi
intre
sinoade,indeosebiparticipan{iila acestesinoadese bucurau
de o
autoritate gi de un prestigiu deosebit".
cu timpul insr numele de pdrinri a inceput sd treacd de
la
episcopi gi la Scriitorii Biseric-egti,indiferent dacd erau membri
ai clerului sau simpli mireni.in toate controversele cu
care se
confrunta lumea cregtind,se fdcea apel la mdrturisirea cu
autoritate a credinlei Bisericii, a$a cum era ea fixatd in documentere
perioadei primare, in lucrdrile gi propov[duirea reprezentanfilor
ierarhiei gi chiar ale celor din afara ierarhiei, ale auiorilor
de literaturd patristicr (scriitori Bisericegti) precizdndinsd c[
nu intotdeaunainvildtura acestoradin urmd eia in deplind conformitate
cu cea oficiald.
ca urmare, era nevoie de aparilia unor criterii care sd fac[
distinc{ia intre cele doui categorii de autori patristici. Iar
cel care
va creaacesteRofine,ce vor fi aplicabilein intreagaBiseric[
este
vincenfiu de Lerin. condiliile pe care trebuie sd le indeplineascd
un scriitor cregtin pentru a se bucura de numele di pdrrnrc
Bisericesc sunt in numdr de patru gi ele au fost foarte bine
evidenliate de pirintele profesor Ioan G. coman, in manualele
sale,
gi anume:

Patrologie- manualpentrusenltariile teologice

t5

I. Doctrina ortodoxd, fapt care presupune ca invdfdtura

Pdrinfilor sd fie in deplin acord cu doctrina Bisericii, fbr[ a se
infelege insd cd ortodoxia lor trebuie sd meargdpdnd la detalii,
intruc0t unele elementede doctrinb s-au cristalizat mai tdrziu, in
timpul marilor controverse,dupd ce Pdrin{ii igi scriseserdoperele. Nu se poate cere Pdrinlilor o totald infailibititate. Mai ales
dacd vorbim de perioada primarr. Era greu sd existe o doctrind
fbrd erori, mai ales inainte de convocareaprimului Sinod ecumenic de la Niceea, din antlJ325. (Tertulian gi Origen sunt doi
autori a cdror invdfdturi esteconsideratdereticd,insi, aportul lor
la dezvoltareaunor concepfiiteologicecoerenteesteincontestabil). La fel se poate spunecd qi in cadrul dezbaterilorsinodale,
sauin intervalul dintre acestedezbateri,nu se poate cere participanfilor o mdrturisire de credinfd aprioricd hotdr6rilor luate.
2. Sfi,nleniavielii, adici o punere in practicd a invildturilor
cuprinsein Sfintele Evanghelii. Pdrinlii trebuiau sd fie adevirate
autorit5li morale ale vremii lor, sd se bucure de un prestigiu
deosebitin cadrul comunitSlilorpe care le pdstoreau,o culme a
sfin{eniei era consideratdmoarteamartiricd.
3. Aprobarea Bisericii, condifie esenliald prin care unui pdrinte Bisericesci se recunoagte,oficial, aceasti calitate.
4. Vechimea,adicd,incadrareaautorului in limitele celor opt
sccolecregtine,mai precis pdnd la anul781-,datl la care a avut
loc cel de-al qapteleaSinod ecumenicde la Niceea.
Biserica Ortodoxd nu acordd unui scriitor creStinstatutul de
Pdrinte, decdt dacd indeplinegtetoate cele patru condilii menfionate.Tinend cont insd, de evolufia viefii religioase gi de direcliile
ccumenismuluicregtin actual,nu este exclus ca in viitor Biserica
f[-gi reconsiderepozilia. $i aceastapentruc[ nu s-ainteles,foarte
elaq de cdtre anumite Biserici, faptul cd baza ecumenismului
edevdrato constituiePdrinfii, prin via{a qi operelelor pe care le-au
pus in slujbaunitn{ii cregtinilorde pretutindeni,desigurtrr condili-

Univ.Dr. Constantin
Voicu- PreotC,

ile unor reconsiderarigi reexaminiri ale acestorain acord cu

noiie provocdri ale societdfii.
BisericaRomano-catolicdnu esteat6t de restrictivd,in sensul cd gi Scriitorilor Bisericegtiprecum Terturian,clement Alexandrinul, Origen gi Eusebiude Cez,arzea,
desigurgi altora,li se
atribuie acelagiapelativ,chiar dacd viala gi invdldtura lor nu sunt
ireprogabile.Tot cu ingdduinfd privegte gi cea de-apatr.tcondilie
fundarnentald,,
vechimea,afiinci cdnd numegtePdrinyi ai Bisericii
gi autori din veacurileIX gi X, degilimita fixatd estesecolulVIII.
Este important de gtiut faptul cd,,atdtaprobareaBisericii, cdt
gi vechimeasunt necesare,deoarece,au rol verificativ.Dacdprima esteconsemnatdin "mod expresin documentelesinoadelor,
ecumenicegi locale,in decizii bisericeptide maximd importanf6,
sau in chip tacit, prin folosirea invdldturii anumitor autoii pentru
apdtareacredinfei",ceade-adouaimplicd, pe de o parte,,.autori_
tateatimpului apropiatde Sfinlii Apostoli 9i pdrinlii din primele
d.oui veacuri", pe de altd parIe, confirmarea apartenenleiautorilor respectivi la "epoca unitdlii depline a Bisericii din primul
mileniu".
2. Scriitorii BisericeStisunt acei autori care nu pot fi socotifi
egari Pdrinlilor Bisericii gi nici nu se pot bucura "de privilegiul
de a fi normativi pentru credinfd qi sfinfenie, pentru iA nu s-a.,
impus nici prin sfinfenia vielii gi nici prin ortodoxia invdldturii
cuprinsein operelelor".
Cu toate acestea,ei sunt extrem de importanli pentru cunoa$tereaevolu,tieiteologiei gi a viefii bisericegtipentru cd, deqin-au
autoritate deplin6, au vechime, iar unii dintre ei sunt ganditori de
mare profunzime, cu o operd consistentdgi foarte bine elaboratd.
Estede ajunssd-i numim pe: ClementAlexandrinul,Origen,Tertulian, Lactanfiu sau Eusebiu de Cezareea,Teodor de Mopsuestia,sau Evagrie Ponticul, scriitori sirieni, georgieni,armeni
etc.,ca sd ne ddm seamade rolul pe carel-aujucat aceqtiain d,ezvcltarea unei cugetdricregtineclare gi concile, fiind, unii dintre
ei, acevdrali deschizitori de druinuri in anumite senuri ale lite-

Patrologie- manualpentraseminariileteologice

l7

raturii de specialitate.Operele lor "reprezintd un uriag material

de istoria culturii qi a spiritului cregtin in primul rnileniu, un material cu orientdri, dezvoltdri gi solulii variate pentru problemele
wemii. Este o sintezi literar-filosoficdgi spiritualda produselor
muncii gi inteligenfei umane din trei continente in jurul Mediteranei in primul mileniu de dupd Hristos".
3. Scriitorii creqtini - potrivit Pr. prof. dr. Ioan G. Coman "sunt acei autori cregtinipiofani sau eietici, trditori in perioadele
cronologice studiate de Patrologie qi care au scris opere prezentdnd interes pentru invdlltura sau pentru viala cregtind". La fel,
cum esteinteresatdde studiul Pdrin{ilor Bisericii, saua Scriitorilor
Bisericegti,degi nu in aceeagimdsurS,Patrologia trebuie si studieze gi sd cunoascdinv[fiturile ereziarhilor precum: Arie, Eunomie, Iulian Apostatul, Nestorie,Eutihie etc., dacdnu in detaliu,
cel pufin in linii generale.
Alte doud categorii de autori importanfi pentru studiul nosftr sunt: Invdsdtorii bisericeSti sau Didascalii'qi Doctorii sau
Invdtdtorii cei mari ai Bisericii.
Primii "se ocupau cu invdfItura cuv0ntului lui Dumnezeu in
oadrui cultului gi in afara acestuia,bucurdndu-sede un prestigiu
deosebit,asemeneaaceluiaal profefilor.Din harismatici,cum au
fost la inceput, invdlStorii ajung profesionigti gi continud si aibd
iln rol insemnatpAndin secolul al V-lea. Didascalii erau, de obieci clerici, dar puteau fi qi laici. Obiectul gi forma invd{dmdntului suntparlial consemnatein lucr6ri precum Didahia sauinvdldfitrd celor doisprezeceApostoli, Apologia 1 a Sfhntului Iustin
Martirul gi Filosoful gi Stromatele lui Clement Alexandrinul".
. Ei igi desfEgoardactivitateain paralel cu catehefii; sunt supeflori gi anteriori acestora.
Profesorul Teodor M. Popescu,in lucrarea sa Primii didas&ll cregtini, spunec6: "Prin intrarea in cregtinisma unor oameni
gUlti, a unor mari 'filosofi', ca Aristide, Justin, Atenagora,
iifi
Teofil al Antiohiei, precum gi prin frecventareagcolilor
Tblian,
&
.$' plg6ne de cdtre unii cregtini, didascalia s-a lSrgit gi addncit cu
i
unogtinte filosofice gi a luat forma unui invdldmOnt t-eologic
fflin1ific. Iau nagtereastfel primele gcoli cregtineciatorateinilia! A\l'RoLoGIE

18

Arhi,l.Prof, Ilrir. Dr. Corttooti, Voitu- prrot Corf. Unir.Dr, NiruDu^itro$ro

tivei particulare gi inv5ldmdntului unor didascali ca lustin, Ta!ian, Rodon, care,ca gi filosofii pdgAni,str6ngin jurul lor qi instruiesccercuri de elevi cregtini, dintre care unii intrd in cler, fir6
ca oficialitateabisericeascdsd fi contribuit cu ceva la aceastdnoud
form6 de invdfdmdnt,care e gi profan, gi cregtingi filosofic,,.
Aceastbsimbiozl intre elementelede gdndirepdgdnegi cele
cregtine,n-a produs insd prea multe opere,intrucdt pentru autorii
acesfui gen de mdrturisire a crezului creqtin, arma principald nu
era scrisul, ci cuvdntul. Prin intermediul lor creafia apostolicd
devine tradifie. Ei sunt creatorii tradifiei gi "pionierii" misionarismului creqtin intelectual.
Cei din a doua categorie, adicdDoctorii, sunt "autoritefi de
r-eferinfdin probleme de credinld sau de disciplin[". Sunt citafi
direct, sau indirect, de cdtre urmagi, in sprijinul apdrdrii ?nvd!dturii ortodoxe in fala unor rdtdciri.
De exemplu, unul dintre marii pdrinfi ai veacului al V-lea,
Sffintul Ioan Cassian,il combdteape Nestorie cu texte luate din
lucrdrile Sfinfilor Ilarie gi Ambrozie, Fericililor Ieronim gi Augustin, sauRufin, apoi din cele ale Sfinfilor: Atanasieal Alexandiiei,
Grigorie de Nazianz gi Ioan Gurd de Aur. Sffintul Dionisie Exiguui
compuneun floriiegiu de texte trinitaro-hristologicecu texte din
patru pdrinli apuseni.
Numdrul acestora(sau,mai degrabi, numele lor) s-a schimbat
de-a lungul timpului in Risdrit gi Apus, incAt dupi anul 800,
Biserica Ortodoxd sI se rezume la doar trei dintre ei, Sfinlii
Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz qi Ioan Gurd de Aur, pentru confibufia lor in l5murireaproblemelortrinitare. Bisericaie-ar
putea acordatitlul de Doctores Ecclesiae gi Sfinfilor Atanasiecel
Mare gi Grigorie de Nyssa pentru rolul determinantin formularea invdfdturii trinitare, sau Sfhntului Chiril al Alexandriei, in
domeniulhristologic.BisericaApuseandvorbeqtein mod special
de Sfhntul Ambrozie, de Fericilii Ieronim gi Augustin, sau Sf6ntul Grigorie cel Mare; ea ii include qi pe a[ii in categoriadoctorilor, ca de pildd pe: Ilarie Pictavianul,Petru Hrisologul, Leon
cel Mare, Isidor de Sevilla.

III

"PARINTII APoSToLICI
t

DIDAHIA

Aposrot.r)
$NvAlAruRA cELoRDoTSIREZECE
Didahia este, fird indoiald, cea mai veche operd literard
cre$tindpostbiblic6 cunoscut[,sau "documentul cel mai important al perioadei din imediata apropierea Sfin{ilor Apostoli gi
izvorul cei mai vechi al legislaliei bisericeqti,pe care il avem".
Ea a fost descoperitdintr-un manuscris-pergament(alc[tuit de un
unumeLeon, supranumit"notarul gi pdcdtosul",in anul 1056),
ds cdtremitropolitul Filotei Vrieniu, in 1873,in Biblioteca Sffintuldi Morm0nt din Ierusalim.Textul propriu-zis con{ineagi alte
lucrdri cu un conlinut deosebitde valoros pentru datelepe care
lc ofereaprivitoare la perioada"din imediataapropierea apostolifor", intre care amintim cele doud Scrisori ale Sfhntului Cletncnt Romanul (degi celei de-a doua ii estecontestatdautenticitntca)gi Epistola lui Barnaba.Lucrareaa fost publicatd chiar in
ntruldescoperirii,dar lurneaa luat cunoqtinldde ea mai alesprin
Includereaei in coleclia lui Harnack, din anul 1884. Incd de la
apnriliea provocatnenumdratecontroversein legdturdcu autenticitatea,confinutul qi originea ei. Este o scriere de dimensiuni
rdusc,comparabildca intindere cu Epistola cltre Galateni a
Sfbntului Apostol Pavel (aproximativ 10700 de litere). Carac[tful ei o arati ca pe un 'omanual" catehetic compus in primul
voaccreqtin,probabil intre anii 50-70,degiexistdgi opinii careo
plaxcazichiar ?ntr-operioaddmult mai tdrzie,160-180,pdrerela
earcstudiul de fa{d nu subscrie

Univ.Dn ConstantinVoicu- Preot

Autorul este necunoscrt,insi gtim c6 el a folosit cel pufin

doud materiale mai vechi, care duc cdtre primii ani ai cregtinismului, gi anume: un indreptar moral (cu un set de instrucfiuni
foarte bine precizatepentru cregtini), care se regdsegtein invdf[tura celor Doud cdi, a vielii si a morlii, gi un compendiu liturgic, axat in special pe explicarea botezului, euharisliei gi mdrturisirii. El poate si fi folosit gi alte documenteajut[toare, pentru
ultimele doudpdrli ale lucrdrii, sau si fie rodul propriei inspiralii,
in urma lecturilor, discufiilor gi a convingerilor sale^.
in mod sigur,
ins5, ea apare,in ansamblu,ca opera unui singur autor.
Nici locul unde arfi apdrut nu se cunoastecu certitudine. se
poate sd fi fost Siria, Palestinasau Egipt.
in leg[turr cu titlul ei, existdmai multe variante sub careeste
cunoscutd.De exemplu: "inv[f5turd a apostolilor", ..invd{[furi
ale apostolilor", sau cele doud care gi apar,de altfel, in textul publicat de Filotei vrieniu, "invdf[turi a celor doisprezeceapostoli" gi "invdf5tur[ a f)omnului prin cei doisprezece apostoli
cdtre neamuri". volumul de fa[d, opteazdpentru titlul scurt al
lucrdrii.
Conlinutul
Textul propriu-zis este alcdtuit din trei pdrli gi un epilog,
toate insum6nd 16 capitole, dupd cum trmeazd
l. Catehezt morald (cap.I-VI), cuprinde ..instrucliunimorale cu privire la cele doud cii: caleaviefii gi caleamor!ii".
Autorul insistd mai mult, a$acum era gi firesc, asupracelei
dintdi, calea "celor mai inalte virhrgi,', calea vieyii, cire duce,
prin asumareagi respectareaindatoririloq la desdvdrgire.indatoririle sunt grupate in trei categorii: a). tndatorirea capitald,
aceea de a iubi pe Dumnezeu, pentru c6 El este creatorul tuturo4 gipe semenii noStri, pentru cd sunt frafii nogtri.b). indatoriri
personale, care presupun o depirtare de toate viciile qi pdcatele

Patrologie- manualpentruseminariileteologice

21

prezentein lumea Vechiului Testamentgi in pdgdnism. Se reg6sescmai toate faptele care pot determina sancfiuni, de la minciund, desfr0u, fl1[rnicie, ldcomie gi mdndrie, pdnd la superstilie,
idolatrie sau crimd. Iat[ spre exemplificare un scurt pasaj:
"1.Fiulmeu,fugideoricerdugidetotceesteasemenea
lui.2.Sd
nu
fii mdnios, cd mdnia duce la ucidere; nici invidios, nici certiret, nici
mdnios, cd din toate acestease nasc ucideri. 3. Fiul meu , si nu fii poftitor, ci pofta duce la desfrAu;si nu spui cuvinte de rugine, gi nici sd te ui{i
cu ochi pofticioqi, c[ din toate acestease nasc adulterele.4. Fiul meu, s[
nu ghicegti viitorul dupi zborul pisdrilor, pentru cd aceasta duce la
inchinare la idoli; sd nu descdnfi,sd nu citegti in stele, sd nu faci vrdji, si
nu vrei sd auzi de ele, nici sd le vezi, cd din toate acestea se na$te
inchinarea la idoli. S.Fiul meu, sE nu fii mincinos, pentru cd minciuna
duce la hofie; nici iubitor de argint, nici iubitor de slavd degarti, ci din
toate acestease naschofiile..." (Cap. III, l-5, PS.B.,vol. l, p.26).

c). indatoriri sociale. Ele reprezintd modul corect de aplicabilitate a indatoririlor personale.Se are in vedere: {inuta individuald, dar mai alescea sociald din Bisericd gi comunitateacregtind, problema social5 a bunurilor materiale, educa{iain familie
gi relalia stdpdni-sclavi.
Calea vielii se incheie "prin recomandiri impotriva ipocriziei gi a tot ce nu esteplicut lui Dumnezeu, prin indemnul de a
se pdzi intacte poruncile Domnului, frrl, a se addugagi frrb a se
lcoate ceva gi prin chemareala mdrturisirea pdcatelor in Biseric[" qi prin invitarea la rugdciune curati gi sincerd.
Calea morlii, care ocupi un spafiu mai restrdns, este ingrouitoaregi plind de blesteme:
pofte,desfrdndri,
" ucideri,adultere,
hofii, idololatrii,wdji, farmece, rdpiri, mdrturii mincinoase, f6pmicii, inimi vicleani, viclegug,
m6ndrie, rdutate, obrdznicie, ldcomie, cuvinte de rugine, invidie, neruginare,ingdmfare, fudulie, lipsd de team6...prigonitori ai celor buni, urdtori de adevdqiubitori de minciund..."(Cap.V, l-2, P,S.B.,vol. l, p. 28).

2. Compendiulliturgic, cuprindeprescrip{iiliturgice cu privlre,in special,labotez,euharistie,m[rturisire,penitenli,postqi

fugflciune.Autorul spunecdbotezultrebuiesdsefacdilrin intrei-

Univ.Dr. Constantin
Voicu- PreotConf,UniuDn NicuDumitragca

ll

ta scufundarein numele Tatdlui gi al Fiului gi al Sfhntului Duh,

in apd proaspdtd,precedatde post.
Rugrciuneasd nu se facd dupd modelul iudaic, ci sr se rosteascdde trei ori pe zi'"Tatdl Nostru".Euharistiaeste adevdrata
jertfb, "m0ncare gi biuturd duhovniceascdgi viali vegnicd',,gi
ea
se sdvargegte"in duminica Domnului", adicdDuminica. Numai
ceibotezafi se pot impdrtdgi,dar inainte de impdrtagiretrebuie sd
se mdrturiseascd.
3. Instrucliuni bisericesti, unde se vorbeqtedespre ierarhia
itinerantd, alcituitr din "apostoli, profefi gi invdfdtori;, cdroratrebuie sd li se dea respectulcuvenit, pi ierarhia stabild, iormatd din
"episcopi qi diaconit', cu menliuneacd prin termenul'..episcop"se
inlelegegi "preot", ca ?ntexteleNoului Testament.
. Epilogul se constituieintr-un capitol eshatologic,in carevenireaDomnului estedatdca iminentd.in consecinfi,cregtiniitrebuie sd frecventezeBiserica gi sd fie pregntili in'orice'moment
pentru intAlnirea cu Hristos Judecdtorul.
***
Didahia rimdne una dintre cele mai prelioasepagini de literaturdvechebisericeascd,
nu doar prin unicitateaei, ci, mai ales,
prin informaliile de importanfd cov'drgitoarepe care le furnizeazd
despreviafa comunitigilor de cregtini, a relaiiilor dintre membrii
ac^estora,despre rdnduielile cultului lor, cu precddere despre
sfhnta Liturghie, administrareasfintelor Taine qi desprerugdc1une, ca mijloc de comunicarea omului cu Dumnererr.
BIB LIO GRAFIE SELE CTIVI
TRADUCERItN LIMBA ROMANA:
iYtt {7,{ruRA cELoR D)ISqREZECE AposroLl, traducere,
introducere,note gi indici de pr. Dumitru FECIORU,in icrierile pdrinlilor Apostolici,colecliaPdrinli si scriitori Bisericesti,vol I, EdituraInstitutuluiBiblic ai de Misiuneal BisericiiorJodoxeRomdne(se
ya cli EIBMBOR),Bucuregti,
1979,p.17-38.
Edi{iaaII-a,1995,aceleagipagini.

23

teologice
Patrologie
- manaalpentruseminariile

STUDII:
i; ilb" rominl: ALEXE, Magistr' $tefan,Vialacrestinddupd
ALEXE' Conf'
in S.T.,m.3-411955,p'221-235;
hdrbatii aoostolici,
Credinla.EpisSt"f^i, i"iiiairio d"rpru iete douacdt,-iiAlmanahul
copia brtoaoxd Romhnddin StateleUnite ale Americii 9i Canada,
invd1972;ALEXB,pr.ot. piof. Dr. gtefan,Elementeale Tradi1ieifn
Pr'
p' 28-39;
celor 1'2Apostoli,in O, m. 211989,
iar"il
^COMAN'
'Prof.Dr.Ioan G., -Patrologie,BigIvIgOR, Bucureqti,1956,,p'
32-40;
IDEM,Pdrin|iiApostolici:primiimartoriaiTradiliei,inG.B.,nr.984'
tOig Aq,p. 757-759; IDEM, Patrotogie,.EIBMBOR,Bucureqti'19
doisprezece
r"f. f, p.'93-110;COVERCA,Ioan Y, "invdldturacelor
ei pentru constiinlacanonicdortodoxd'in
iportoif" si fnse:,mndtatea
p. lS3-llO; DURA, Drd' NicolaeY,.'DidasC.n., nr.'g-tOltgOO,
in S'T'o nr' 5-611975'p' 436-451;
etiopiand,
Versiunea
calia".
apostoli,in B.O.R.'
frriiffei-CgSCU,Ioan,bdohto celor doisprezece
Raportuldin9|6, p' zgt.zgg;VASILESCU'Constantin,
nr. 311915-1
nr'
tre virtute si pdiat dupd doctrina morald a Didahiei' in S'T.'
p.72-91'
l-211962,

STANTUT, CLEMENT

ROMANUL

Elemente biograftce
Sfdntul clement este unul dintre autorii perioadei apostolice. Nu avem date certe despreviala lui, insd cateva informalii
ne sunt oferite de al{i autori patristici, ceva mai tdtzti. Astfel p"tririt Sfhntului Irineu de Lyon - Clement ar fi fost cei de-al
[r.it.u episcop al Romei, dupd Lin qi Anaclet, 9i i-ar fi cunoscut
p:try qi pavel. Existd gi alte verinJ.uproupe ie Sfinlii Apostofi
il
siurri, una suslinutd'de brigen gi Eusebiu de Cezareea,care
in
Pavel
identifica cu acel Clemenide care vorbeqte Sfintul
giiirit" cdtre Filipeni (1Y,3),o alta,apa(indnd unui anume Dio'
perCassius,potrivit idreia el nu este altul dec6t una qi aceeaqi
Domilian,
impdratului
soandcutonsulul Flavius Clemens,vdrul
o'ateism", adic6 de aparteexecutatin anii 95 sau 96, acuzatde
nu
nen!6la noua religie, ceacreqtind.Nici una dintre acesteainsd

24

Arhid.Profi,
IlniuDnconstantin
(Jniv.
voicu
- py9y1lco4f
Dr.NicuDumi,ascu

pot fi confirmate.-ceea ce se gtie cu certitudine

este faptul c6
autorul nostru trebuie si fi fost un iudeu elenist conv)rfit
la
crestinism, qi aceastapentru c5 artfel nu s-ar putea explica
curfura sa vechi-testamentardfoarte boeatd.
Nici despremoartea lui nu qtim'mare lucru.
Potrivit unei istorisiri, cuprinse in actele sale martirice,
de
provenienfdmai teyzil(gifird areprezentao mrrturie
autentici),
clement ar fi fost inchis, in timpuiimprratului Traian, pentru
ci
reugisesd converteascdla cregtinismo parte din mem-briiaristocraliei romane. cdnd a refuzat sd sacrifice zeilor romani
a fost
trimis in exil in chersonul rauric, unde gi-a continuat acfiunea
de
catehizareprintre cregtinii condamnafi si lucreze in mine.
Auzind, ?mpdrafula dat ordin sd fie aruncat in mare cu o
ancord
legatd
gdt. Legenda spune ci, dupl ce soldafii au executat
-de
ordinul primit, marea s-a retras la o depdrtarede trei mile gi
in
locul unde - separe - murise clement s-aputut vedea
un sarcofag
din marmur6, in care se afla trupul seu. pe fiecare an, in
ziua
morfii lui, marea se retrdgeatimp de o siptim6n6 ldsdndu_i
pe
cregtinisd i se inchine.Dupd o artd regendS,carevine ca o
completare a celei dintai, pe la anul 867, Sfdntul chiril,
unul dintre
apostolii slavilor, a descoperitmoagtelesfhntului in chersonul
Tauric $i le-a asezatla Roma, in Biserica ridicatd in cinstea
sa la
sfhrgitulsecoluluial IV-lea.
Totugi, nici Sfhntul Irineu gi nici Eusebiu de cezareeasau
Fericitul Ieronim nu amintescnicdieri de vreun martiriu al
Sfhntului Clement.
Biserica noastri il pr[znuiegtela 24 noiembrie, iar cea romano-catolicd la 23 noiembrie.
Opera qi invdldtura lui
Degi i s-au atribuit nenumdratelucriri, singura autenticdeste
scrisoarea intdi cdtre corinteni, pdstratdin limbile: greacd,latin5, siriacd gi copt5. Este adevdratcd aceastanu poartd numele

lui Clement, nici mdcar in formula de adresarecu care incepe,

agacum, in mod normal, ar fi trebuit sd se intdmple:
"Biserica lui Dumnezeu, care locuieqte vremelnic in Roma, cStre
Biserica lui Dumnezeu, care locuiegte vremelnic in Corint, cdtre cei
chemali, sfin{i1i in voia lui Dumnezeu, prin Domnul nostru Iisus Hristos.
Har voud gi pacea sd se inmulfeascd de la atotputemicul Dumnezeu prin
Iisus Hristos" (PS.B., vol. 1, p.46).

Ea, insd, a fost recunoscutdca aparlinAnd lui Clement de

c[tre Eusebiu gi Ieronim gi, mai important poate, de episcopul
Dionisie al Corintului, intr-o scrisoaretrimisd de acestadin urmd
unui alt episcop,Soter,al Romei.
Scopul acesteiepistoleestede a restabili pacea9i a instaura
liniqtea in cadrul comunitSlii cregtine din Corint, puternic afectate de un grup de tineri care contestdnd autoritatea preolilor
(mai degrabd,neinfelegdndrolul qi locul acestorain Biserica lui
Hristos) ii alungaserddin orag. Biserica Romei informatd, probabil, de unii dintre membrii ei care fuseseri acolo, intervine
pentru pacificarea spiritelor.
Scrisoareaare o introducere.in care se descrie stareainfloritoare a Bisericii Corintului dinainte de tulburdri, evidenfiind
credinla, pacea gi dragosteacare dominau relafiile dintre membrii comunit\ri; partea I,unde autorul d[ o serie de indemnuri la
practicarea virtulilor cregtine: iubirea, ascultarea, evlavia, pocdinfa, smereniaetc., capabile sd readucdpacea gi infelegerea
lntre cei dominafi de ur6, invidie gi alte pdcate, fEcdnd apel la
exempledin Vechiul Testament,din viala Mdntuitorului gi a sfinlilor; partea a -II-a, in care se intri practic in problema corinteani, contrapundnd rdzvrdtirea tinerilor, invdfdturii celei adev[rate despreierarhiabisericeasc6lSsatdde Hristos qi necesitatea
lupunerii tuturor cregtinilor fa!6 de ea, in dragostereciprocd, in
pocdinfdqi iertare;o concluzie,un rezumatal scrisorii gi o recomandarepentru aducdtorii ei.
Epistola Sfantului Clementeste cel mai vechi dooumentpatristic care atestddoctrina succesiuniiapostolice.

26

Voiru'lrtot Conf,ani'' D'' Ni

Arhid.Prof. Univ.Dr. Constantin
..Ap o s to l i i n e -a u v e s ti tEv a nghel i apri mi tddel aD omnul l i sus
Hristosiiar Iisus Hristos a fost trimis de Dumnezeu.Hristos, dar, a fost
trimis de Dumnezeu, iar apostolii de Hristos. Amdndoud s-au fEcut in
bunS r6nduial6 din voinla lui Dumnezeu. Predicand,dar, in ldri 9i in cetdli, au pus episcopi Si diaconi pentru cei ce aveau s[ creadS,pe ce1care
intal propovaduirea lor, dupd ce au fost probali de Domnul"
ur,
"r.rlt
(Cap. XLII, PS..B.,vol. 1, P. 67-68).

Teologii romano-catolicisocotescscrisoarealui Clementcel

mai vechidocument pe care se sprijin6 primatul papal.Interventia Bisericii Romane,gi, implicit a Sfintului Clement,nu trebuie insd vdzutdca un semn af "primatului juridic ai spiritual al
acestuiepiscoppeste toate Bisericile cfeqtine", ci ca unul -care
concretiz;azd frigietateacare exista atunci in lumea cre$tine.In
sprijinul acesteiafirmalii sunt $i acliunile Sfintului Ignatie, care
fbr6 sa-gi aroge dreptui de intAietate,scrie mai multor Biserici,
dandu-le sfaturi asemdnetoarecu cele ale lui clement. De fapt,
nici unul dintre autorii primei perioade patristice nu-i acordd
aceststatutlui Clement,a$acum fac teologii catolici moderni-In
plus, estemai mult decAtcurios cum un episcopal Romei, care
iqi asum6rolui de conducatoral Bisericii universale,d6 dovadd
d. o uqu"discrefie", incdt'nu iqi semneazdpropria epistolS!
Tema centralaa scrisorii rdmdneinsd ierarhia bisericeascit,
ce reprezintd o autoritate indiscutabild, intrucat este de ordin
divin. Ea este reprezentatdde episcopi qi diaconi, insd treapta
rezefvat| episcopilor trebuie subanleleasauneori 9i sub denumirea de presbiteri, distincfia terminologicd intre cele doud
trepte ale ierarhiei sacramentalenefiind incd elucidatd'
in final, ar trebui sd menliondm gi tratarea temei invierii
morlilor, intr-o privire analogici, 9i rugdciuneade mullumire
adresatdde autor lui Dumnezeu.
Sfdntului Clement Romanul i s-au mai atribuit qi alte scrieri'
cum ar fi: O a dotta epistoldcdtre Corinteni;Doud scrisori cdtre
toateins6 stausubsemnulneauFecioare, sauPseudoclementinele,
tenticitdtii.

alPentrulemnarplyl9g!
gie- manu
Patrolo

27

BI B LI OGRAFIE SELE CTIVA

TRADUCERIiN LIMBA ROMANA:
dCDT.IUIiUOLARIU'
EPISTOLAI C.trTRECONNTENI,ITAdUCETE
Editura9i
Caransebeg'
in volumul:ScrierilePdrinlilor Apostolesci'
introdutraducere'
Alta
p'
5-26'
Tipografiei Dicezane,189i,
iip;l
S*ierile
pr.
in
Dumitru
ldrinlilor
..i., ,"t"'qilndici de
1' EIBMBOR'
vol'
''LC'ORU,
BisericeSti'
Scriitori
Pdrinli
coleclia
si
Tiotittri,
1995'p' 41-104'
Ediliaa IIla, B--1curegti'
tlucut"qti,1979,'p.39-88.
dE DT' IUIiU
EPISTOLAA II A C,4riN CORINTENI,ITAdUCCTC
lTlnsebes'
OLAiIU; in 'tot.r*.tt, Pdrinli si Scriitori Apostolesci'.
qi indici de Pr'
itqZ, p. 27-33.Alti traducere,introducere,note
Parinli
pdrinlilor Apostolici,,coleclia
f lurnitruFECIORU,in scrierile
1979'p'89-106'
l, EIBMBOR,Bucureqti'
SiScriitoriBisericeEti,vol.
p.
107-126'
1995,
i'ir'titiualL-a,Bucureqti,
STUDII:
gtefan,EclesiologiaPdin ii-nu romin[: ALEXE, Magistr.

in S.T.,nr' 5-611955,.p
rinfiti, Apostolici,
J9-3.?1;Aposto-ttct'
?A99)TK}
rn

desprepdcat tn scrierilePdrinlilor
'lbu,lor,Doctrina
COMAN'
i;.11.,nr.l/t989,p. izq-izl lEpistolaI cdtreCorintenil;
34-36;
5
6
1
9
Bucureqti,
gi
BtgluigoR,
i,
lo
t yt
Pr,lrrof.Dr.IoanG.,Patro
qi
1984'vol' I' p' 1tr0-130
EIBMBbR,Bucureqti,
iDtiftl, Patrologie,
Nicolae N, ClimentRomanul'Tezd
titl-ZOq;one-COtVttRESCU,
Teologie'
din
pui,t" licenld, Universitatea Bucureqti,Facuftattl^*Pr'Drd'
fiiit.,.Lii. Societagii
p';
DUMITRA-$CU'
"Tiparul",1900,.99
p'
41-61;
111993'
m'
R'T',
in
*i'.ir,lrluri otogiala PdrinliiApostolici,
a
ulii'n'n
y-oty!
b
drb
tj-NI'C BANU, l'rch., Ghenadie,D esp re
^Sfdntul
in'n.O.n., nr.7I t81i -1878,p. 333-3St POPESCU,
Elttnr,nt Romanul,
episcopin Roma'Studiu
Fi, nt Simion,SfdntutApostolPetrun-afost
p' 79-83' [Pseudo-clemenin n.O.n., nr' 211926,
iit,,,'i,',,-urngetii,
bisericeascddupd
Stelian,-.Ierarhia
Magistr.
iinetel: IZfORANU,
p' 615-630'
Bdrbaliloripostiltct, in M'M'S', nt'8-911957,'
"'grrlrt'lila
S. Cle'
t; timbi strninei GIRAUDO,M.M.,L'Ecclesiologiadi
ClemensA'' Die
)lpntt' llomano,Bologna, 1943;LINDEMANN'
settingofthemi'
social
The
H'O',
MAIER,
!trr,tt'. T'iibingen,199-2;
arydlgyatius'
it t,',' ,,,, reflJctedin the writings of Hermas' Clement
1'
1
99
tfnlerkro,Ontario(Canada),

28

Voicu- PreotContrUniv.Dn NicuDumitravu

Arhid.Prof tJniv,Dn Constantin

., SFANTUL IGNATIE AL ANTIOHIEI

(t 107)
Elemente biografice
$tirile despreviafa sa suntextremde palide.Deqi numelesdu
aparein lucrdrile mai multor autori patristici, ca de pildd : Sfinlii
Iiineu, Atanasie cel Mare sau Ioan Guri de Aur, Origen 9i Fericitul leronim, informafiile cele mai importante le gdsim in propriile saleepistole, scrise" in drum spremucenicie, in ultimul an
al vielii lui gi in ultimul an de episcopat".
Ei insugi se numeqte,in formulele de adresarela inceputul
epistolelor,Ignatie Teoforul, ceeace ne face si credemcd primul
nume provine din famile, iar cel de-al doilea l-a primit prin_botez.
Supra-numeleTeoforul poate fi interpretatin doui feluri: fie "cel
caie afost purtat de Dumnezeu",cu referire directdla textul biblic,
Mt.l8, 2-4,fiindidentificat cu copilul pe carel-a luat Mantuitorul
in brale gi l-a dat ucenicilor drept pild[ de smerenie,fie "cel care
pe Dumnezeu", adicd trdieqtecu Hristos in inima lui.
poarti
^
Nr; avem date despre originea, naqtereasau educafia lui'
$tim ins6 cu certitudine c6 Ignatie a fost episcop al Antiohiei,
dupd tradilie fiind hirotonit chiar de Sffintul Apostol Pav-el.Eusebi., de Aerarcea frxeazd episcopatul sdu "intre anul intdi al
domniei lui vespasian gi anul al zeceleaal domniei lui Traian,
adicd intre 70 qi 107". La fel de siguri suntem 9i de faqtuf c6, in
anul 107, Ignitie a fost condamnat la moarte prin sffigiere de
fiare in amfiteatrul din Roma. Drumul de la Antiohia la caprtala
imperiala l-a facut atdt pe mare, cdt 9i pe uscat, sub escortaa 10
soldali pe care el ii numegte"leoparzi".
Din Seleucia pind, intr-unul din porturile Ciliciei saluPamjos pdnd la Smirna'
filiei au cdldtorit cu corabia, dupd care pe
Aici au fost g[zduili de episcopul Policarp gi Ignatie a primit delegaliile a trei Biserici: Efes, Tralles gi Magnezia.Fiecdreia,in
timiul petrecut la Smirna, i-a trimis apoi cdteo scrisoare.Tot aici
a aiat despre creqtinii din Roma cd intenfionau sd intervind la

Patrologie
- manualpentruseminariileteologice

29

condamautoritalile imperiale pentru "revizuirea sentinlei de

a impiepentru
in consecinla'le adreseazdo .scrisoare
;;;;;;;i
dica aieste demersuri.Urmdtoareaoprlre o face la Troada,unde
bucrrrie vesteacd perseculiaa incetat in Antiohia, 9i
il;;Gr"
he unde trimite alte epistole cdtre Bisericile din Filadelfia 9i
imi*a qi lui Policarp personal' Se indreapt6,apoi, spreNeapole'
pi upe,'qiFilipi (unde a fost primit cu mare dragoste' fapt conht ut de ScrisoareaSfdntuluiPolicarp cdtre Filipeni)'P?uscat'
Egnatia
DupA aceastatrebuie sd fi traversat Macedonia pe Wa
p a n a ru Dy ra c h i u m ' c a s S s e i m b a r c e a c o l o p d n 6 | a B r i n d i s i s i ,
mai departe,pe jos spteRoma,ultima destinafie'
Sfintul Ignatie a suferit moarteamartiricd 1asf6rqitul spectavictoria
colelor care au avut loc in cadrul sarbdtorilor legate de
123 de
romanilor asupra dacilor lui Decebal. serbdrile au linut
gladiade
zile, in tot curiul anului 107. Au murit peslezece mii
tori gi pesteunsprezecemii de fiare au fost ucise'
in
inuirrt. oe a te ucide, a$acum era obiceiul, li se aruncau
a venit
amfiteatru qi c6fiva condamnafi.in ziua de 20 decembrie
qi rAndul SfAntului Ignatie.
Potrivit Actelor Martirice "ftarele iau sfdqiat trupul, i-au
intregi oasemancatcarneagi i-au zdrobit oaselemici, rSmdnind
le-au
te mari gi tari; pe acesteacregtinii le-au stranscu evlavie,
intr-o
dus la Antiohia ca pe o nepreluitd comoard 9i le-au depus
,,Bisericddin afara porlii Dafne". Mai tdrziu, in timpul impdrain templul
tului Teodosieal [-lea, moaqtelesale au fost aduse
Ignatie'
Sfantul
hramul
ZeileiFortuna, transformatin Biserica cu
Biserica Ortodoxd il pr[znuieqte pe 20 decembrie' rar cea
Romano-Catolic[Pe 1 februarie'
Opera si tnvdYdturalui
pe
opera sa este constituita din cele qaptes^crisoriredactate
puse mai multe
rlnrrnul martiriului s6u, degi pe seamasa au fost
atdl de istoatestatd
este
iuernri.Autenticitateaepistolelorsale

30

Arhid,Prof,Univ.Dr. Constsntin
Voicu- PreotConf,Univ,Dn NicuDumitra$cu

ricii Eusebiu gi Ieronim, dar, mai ales de ScrisoareaSfdntului

Policarp cdtre Filipeni.
Ele suntadresate:1. Efesenilor;2. Magnezienilor;3. Trallienilor; 4. Romanilor; 5. Filadelfienilor; 6. Smirnenilor; 7. Sfdntului Policarp.
Sfdntul Ignatie a fost unul dintre primii teologi ai Bisericii,
care oferd structura de bazd a unei teologii ce se va preciza cu
claritateabia pestecdtevasecole.
1. Mdrturisegte cu tdrie credin{a in Sfdnta Treime, atunci
cdnd afirmd:
"Strdduili-v5 si frli tari in Dogmele Domnului qi ale apostolilor,
pentru ca 'in toate cdte faceJisd sporili' cu trupul qi cu duhul, in credinld
qi in dragoste,in Fiul qi in Tatdl Si in Duhul,la inceput gi la sfhrgit,impreuni cu vrednicul vostru episcop gi cu cununa cea vrednici gi duhovniceascda preolimii voastre qi a diaconilor dupd Dumnezeu. Supuneli-vi
episcopului gi unii altora, dupd cum Iisus Hristos s-a supus dup[ trup
Tat[lui, iar Apostolii lui Hristos Si Tatdlui qi Duhului, ca si fie unire trupeascdgi sufleteasc[" (Cdtre Magnezieni, XIIL P.S.B.,vol. l, p. 168).

2. Centrul existenleigi gAndirii lui esteHristos. Pomenegte

numele Lui Hristos in scrisorilesale de 157 de ori, sub diferite
forme: Iisus, Hristos, Domnul, M0ntuitorul. El esteDumnezeu,
care avenit din Tatdl din veci, Cuvdntul qi chipul Tatdlui, Fiul lui
Dumnezeuqi Fiul Omului, ndscutdin Fecioar[ etc.
3. Este cel dintdi care folosegteexpresiaBisericd Universald, ardtdndcd ea este acolo unde esteHristos.
4.Prezintd,in termeni foarte clari ierarhia bisericeascd.Unitatea Bisericii este asiguratdde unitateadintre episcopi,preoli,
diaconi qi crediciogi:
"...vd indemn si vd striduili sd le faceli pe toate in unire cu Dumnezeu,av6nd intdistitdtor pe episcop, care estein locul lui Dumnezeu,pe
preoli caresunt in locul soborului Apostolilor Sipe diaconi care-mi sunt
agade dragi, cdrora li s-a incredinlat slujirea lui Iisus Hristos, Care mai
inainte de veci, eralaTatdlgi la sf[rqit s-a ar6tat"(CdtreMagnezieni,YI,
vol. I, p. 166).
P^S.-B.,

Irineu
5. Sfintele Taine sunt vazute in viziunea Sfantului
este
drept arme ale creqtinului impotriva celui rdrt. Euharistia
nemugi
"leacul
doctorie
ii"ip"f Domnului nostru Iisus Hristos,
episcopsau
iiiii;, validd gi eficacedoar dac[ esteadministratdde
ca mijloc
o, ..1 delegali de episcop. Mdrturisirea esteinleleasd
pdstrarea unitdlii Risericii'
de
-- curdlire-gi
'Ignatie
are qi o doctrind sociald,bine elaboratd, cate
Siaitof
cregtinismului, qi anume: egalitatea
concentreaz[-in sine es-en1a
tuturor in Biserica lui Hristos, fie oameni simpli sau aristocrafi,
sd slu,aru.l sau bogafi, oameni liberi sau sclavi. Toli trebuie
jeasc6,dupd putere,slavei lui Dumnezeu'
***
primar6'
Isnatie a fost, frr6 indoiald,un vizionar in Biserica
ln"-,i" ii-uaj simplu, dar precis, a reuqit sa trls:?: elementele
istoria spirifundamentaleale unei aoctiine ce-gi cduta locul in
tualitd{ii lumii.
B IBLI OGRAF IE SE LE CTIVA
TRADUCERIiN LIMBA ROMANA:
E P I S T OL E L E S F A N T U L U i I G N A T I E T E O F O R U L ( C d t r e
Efeseni,CdtreMagnezieni,CdtreTralieni'CdtreRomani'CdtreFilaal Smirnei),traducere
]iln"":i, CdtreSmlrneni,CdtreSf1ntul_poticarp
Apostolesci,
Pdrinlilor
scrierile
in
volumul:
Iuliu,
Dr.
rlc"oLARIU,'1892,
de Pr' Duindici'
note
traducere,
Alta
9i
p.6i-83.
i.trransebeg,
pdrinlilor Apostolici,col:c[ia.P.drinlisi
mit* pgcibRu, i; scrierile
Edilia aII-a'
!979,p' 157-190'
I,
Bucureqti'
vol.
ScriitoriBisericeSti,
7995,P. I 88-228'
Bucuregti,
STUDII:
i" fi-n" romffni: BALA$A, Pr.Dumitru,SfinliilgnatieTeoforul
noi s-ido:.!dinscriplii inedi,t!, in M.O.,
ElNiiodim de la Tismana(Date
gucpvscHl,
orest,Notdbibliograficdla
g_iolrqz
t,p.634-65t;
lr.
dupdln_v1lituraffintului
Bisericii
Unitatea
liucliul: c. TI{OIZKI,
COMAN' Pr'Prof'Dr'
318-320;
nt'211964,p'
O.,
Ignatiekoforut, in

Uniu Dn ConstantinVoicu- Preot

Patrologie, EIBMBOR, Bucuregti, 1956, p. 36-3g; IDEM,

loan !.,
Patrologie, EIBMBOR, Bucuregti, 1984, vol. I, p. 130_l4Z; nnirrt,
Martiriul sfantului Ignatie al Antiohiei, in patrorogie, Bucure$ti, lgg4,
vol. I, p. 192-198;CONSTANTINESCU, Nectarie,Ignatie ip*coput
Antiohiei, Bucuregti, 1900; DUMITRA$CU, pr.Drd. Nicu,^Ecleiio_
l:gif
Pdrinlii Apostotici, in R.T., nr. l/1993, p. al-61; ENA_
ly
CEANU, Arch., Ghenadie,sfdntul lgnatie purtdtorul-de Dumnezeu,in
studiul: Despre Bdrbalii Apostolici, in B.O.R., nr. 7/1g77_lg7g,p.
395-399; IZVORANU, Magistr. Stelian, Ierarhia bisericeascd duid
s11ielle Bdrbayilor Apostolici, in M.M.S., m.g-911957,p. 615_650;
TIMU$, Pr. N., Doctrina Bdrbayilor Apostolici, studiu apol,ogetico-polemic, Tezd de doctorat, Chiginiu, 1929;
lEpELE, pr. A-sist. Drd.
Marlus, Hristologia SJdntuluilgnatie al Antiohiei, in O.T., nr.lDA00,
p. 159-173;VOICU, Magistr. Constantin,Hristologia pdrinlilor Apos_
tolici, in O.o nr. 31196l, p. 405-418; VOICU, artriO. prof. dr. Cbnstantin, Hristos tn viara si opera sfdntutui Ignatie Teoforul, in A.B.,
nr.I0^-l2l1994,p. i 5-38
In limbi strrine: coRwIN, v., ,s/. Ignatius and christianity in
Antioch, New Haven, 7960; HACKING, R.D., Ignatius of Antiloch,
martyr-bishop,London,1997; MAIER, H.O., Thesocial sining ofthe
yinistry as reflected in the writings of Hermas, clement and lgnatius,
Waterloo, Ontario (Canada), 1991; RICHARDSON, C, Th; Chris_
tianity of Ignatius of Antioch, New york, 1967; TREVETI C., A Study
of Ignatius of Antioch in Syria and Asia, Lewiston, lgg2.

STANTUL POLICARP AL SMIRNEI

(t 1s6)

Elemente biogruJice
La fel ca in cazul celorlalli pdrinfi apostolici gi viala Sfhn_
tului Policarp este invdluitd, in bund misurd, in mistei. Avem
catevainformafii in lucrdrile sfhntului Irineu, Tertulian sau Fericitului Ieronim, insd cele mai insemnateprovin din scrisoarea
adresatdlui de cdtreIgnatie,trimisd filipenilor qi din documentul
in care estedescrisdmoartea sa martiricd. potrivit documentului

martiric, se pare cd s-a ndscut in jurul anului 70 din pdrinli

cregtini, care l-au botezat de mic. Altfel nu se explicd cum la
momentuljudecdfii qi condamndriisale,in anul 156, in fafa proconsulului Statius Quadratus afirma c5, ii slujegtelui Hristos de
86 de ani.
Potrivit Sfbntului Irineu de Lyon, care, copil fiind, a stat in
preajma Sfhntului Policarp, se pare cd acestadin urmd il cunoscuse personalpe Sfhntul Apostol Ioan 9i pe ceilal1i ucenici ai
Domnului. De aceea,nu este fird temei afirmafia cd Policarp a
fost agezatespiscopal Smirnei chiar de cdtreApostoli.
Legdtura sa specialdcu Sfhntul Ioan trebuie sd se fi concretizat in primirea gi asumareatradi{iei apostolice de facturd ioaneicd, a$a cum reiese din intdlnirea pe cate a avut-o cu papa
Anicet, la Roma, in anul 155, in cadrul cdreia s-a discutat, intre
altele $i problqmasirbdtoririi Sfintelor Paqti.
Sffintul Policarp,ca tofi cei din Asia Micd, sdrbdtoreauPaqtile
pe T4 Nisan, indiferent in ce zi din sdptdmdn6cidea, in timp ce
Biserica din Roma finea marea s[rb[toare intotdeauna duminica
fiecare invocAnd tradit'ile vechi pe care le-au mogtenit. Deqi n-au
qjuns la o inlelegere, s-au despdrlit in pace dupd ce au slvdrqit
tmpreundSffinta Liturghie. Un episod interesants-a consumatin
Romaatunci cdndPolicarp,intdlnindu-lpe Marcion, a fost intebat
dacdil cunoagte.RdspunsulSftntului P[rinte a venit prompt, l6sdndu-l fErdreplicd : 'Negtegit cunoscpe primul-ndscutal Satanei".
Aproximativ la un an de la vizita sa la Roma, probabil anul
156,in timpul domniei lui Antonin Piul, Policarp a suferit moartea martiricd pe stadion,intr-un mod extrem de crud, descrisdin
detaliuintr-o scrisoarepe care o trimite Biserica din Smima, celei
din Philomelium, in Frigia, cunoscuti in literatura de specialitate
iub numele de Martiriul (sauMucenicia) Sffintului Policarp.
Pentrucd lupta cu fiarele se terminase,la strigdtul poporului,
Insctat de sdnge, s-a hotdrdt ca bdtrdnul episcop, aproapenonagenar,s[ fie ars de viu:
" Iar cAndrugul a fost gata, dezbrdcindu-sede toate hainele de deasupra gi desf5cdndu-qicureaua,Policarp a incercat si-gi deajo's 9i incilI =FAI'IIOLOGIE

34

Arhid.Prof, Univ.Dr. Constantin

Voicu- PreotConf,Univ,Dn NicuDunitra$cu
{dmintea...iarcdnd a fost vorba sd fie finut, el le-a zis 'ldsafi-mdaga,cici
Cel ce-mi d[ t5ria sd indur focul, Acela imi va da gi puterea si rabd
nemigcatpe rug chiar gi fZrI siguranfacuielor voastre'...oameniirdnduili
si poarte grijd de foc l-au aprins...vdzdndnelegiuilii ci trupul lui nu
poate fi nimicit prin foc, au poruncit confectorului sau ldncierului sd se
apropie de Policarp gi s5-l stripungd cu pumnalul. $i ficind acest lucru
a {dgnit atat de mult sdngeincdt a stins focul, agacd toatd lumea se mira
cI existl atdta deosebire intre cei necredinciogi gi intre cei alegi, intru
care a fost gi acest Policarp..." (Eusebiu de Cezareea,Istoria Bisericeascd,XI4 P.S.B.,vol. 13, p. 162-163).

Biserica Ortodoxd il priznuiegte in ziua de 23 februarie.

Opera Ei tnvdldtura lui
Cu toate cd qi Sfhntului Policarp i s-au atribuit mai multe
scrisori,informafie datoratdistoricului Eusebiude Cezareea,nu ni
s-a pdstratdecdt una singur5,gi anumeScrisoareacdtre Filipeni.
Este vorba despreo epistold care rdspundesolicitdrilor Bisericii
din Filipi de a mijloci pentrutrimitereaunor scrisoriale 1orin Siria
qi de a primi, la rdndul lor, scrisorile Sfhntului Ignatie Teoforul.
Este o piesi literard in 14 capitole, scurte, carcsintetizeazd
o serie de invdydturi morale Si dogmatice. Dupd. ce autorul ii
felicitl pe filipeni pentru dragostea fa!5 de "cei inc[rcali cu
lanfuri vrednice de sfin!i", adicd fald de martiri, gi pentru credinfa lor puternicS, moqtenit[ din vechime, sfbtuindu-i s5 rdmdnd
fermi in iubirea fa{d de Hristos 9i fa!5 de aproapele;sd umble in
"poruncaDomnului", sd fre milostivi, buni, sd nu calomnieze,sd
nu fie iubitori de argint, s[ fie infrdnafi, sd fie fird prihand in
toate, sd se abfind de la poftele lumeqti, sd nu facd lucruri nesocotite; dd sfaturi femeilor, tinerilor, copiilor, fecioarelor, v[duvelor, impdrafilor gi dregdtorilor de stat. Spre final, igi manifestd
tristefea pentru purtarea nevrednicd a preotului Valens gi ca sa
incheie intr-o notd optimistd, se aratd convins ci filipenii igi vor
pdstra credinfa nealterati.
Epistola preziJttddoud dintre elementelefundamentale ale credinlei, Si anume:IntrupareaMdntuitorului Si tnviereaLui din morli.

teologice
Patrologie
- manualpentruseminariile

35

***
SfdntulPolicarp esteun unna$ demn al apostolilor gi ucenicilor Domnului, un adevdratcregtin care gi-a arrnonizatcredinfa
ncindoielnici cu o viafd ireprogabilS.Martiriul sdu il aqazdin
galeriamarilor Sfinfi ai Bisericii, nemuritori in congtiinlatuturor
-'urmdtorilor"lui Hristos.
B IB LIO GRA FIE SELE C TIVI
TRADUCERIiN LIMBA ROMANA:
EPISTOLACATREFILIPENI. traducerede Dr. Iuliu OLARIU, in
1892,p. 84-87.
Caransebeq,
vrrlumul:ScrierilePdrinlilorApostolesci,
noteqi indicidePr.DumitruFECIORU,in
introducere,
Altl traducere,
,\crierilePdrinlilor Apostolici,colecliaPdrinli Si Scriitori BisericeSti,
vol. 1, EIBMBOR, Bucuregti,1979,p. 202-216.Edi{ia a II-a,
1995,p. 243-260.
tlucureqti,
STUDII:
ln timba romflni: BACONSKI,Teodor,Doctrinadesprepdcat in
&'ricrile Pdrinlilor Apostolici,in G.8., nr.1/1989,p. 127-128;BELOf )AN,Pr.Cristian,La ceana muritSJiintulPolicarpal Smirnei?,in M.O.,
nr, l-311977,p.206-208; COMAN, Pr. Prof. Dr. Ioan G., Patrologie,
lilllMBOR, Bucuregti,1956,p. 39-40;IDEM, Patrologie,EIBMSOR,
IDEM,MartiriulSfdntuluiPolicarp,
1984,vol. I, p. 148-160;
Btruuregti,
ln I'atrologie,EIBMBOR, Bucuregti,1984,vol. I, p. 188-192;
SfdntulPolicarpal Smirnei.Tezdpentrulicenfi,
DIIACHICI,Paraschiv,
Tipografia
deTeologie,Bucuregti,
Facultatea
din Bucuregti,
Univcrsitatea
fltrfenberg,JosephGobl, 1902,54[-56] p.; ENACEANU, Arch.,
in B.O.R.,nr.8/1877-1878,p.449Desprebdrbaliiapostolici,
fihenadie,
Istoria vechiiliteraturicreStine.
Preot
Cicerone,
IORDACHESCU,
117I
pdnd
vol.I, p. 54-58.Ediliaa II-a,
325,Iaqi,1934,
la
trei
veacuri
Frlnclc
EpiscopulArgegului,
Dr.
Gherasim,
p.
TIMU$,
vol.
I,
54-58;
ltl96,
fui,
pultcurpal Smirnei,in Diclionaraghiograficcuprinzdnd
pe scurtvielile
1898,p. 697-701.
Ilucuregti,TipografiaC64ilorBisericeqti,
Qfin1il,u;
- ln limbi striine: BUSCHMANN, G., Das Martyrium des
ftilvk,tryt,Gottingen,1998;PAULSEN,H., Die Briefe deslgnatius
#n Anliochienund der Brief des Polykarp von Smyrna,Tiibingen,
l9lt5: WIifDMANN, F., Polycarpand John: TheHarrig fragments
#rtcltln'ir challengeto the literary traditions.Notre Dame,1999.

Patrologie
teologice
- manualpentruseminariile

IV

APOLOGETI GRECI
SFANTUL IUSTIN MARTTRUL
$rFILOSOFUL
(t 16s)
Elementebiografice
Cel mai important apologetgrec din cel de-al doilea veac (nu
existd informafii despre o datd certda nagterii sale) gi, totodat[,
una dintre cele mai nobile personalitdli ale vechii literaturi
cregtine),a fost Sfrntul Iustin. Acesta s-a ndscut in Flavia Neapolis, vechiul Sichem din Palestina, din pirinfi pdgdni. A fost
crescutin spiritul tradifiei gi culturii pdgdne,ocupdndu-sede muzicd, astronomiegi geometrie,dar gi de insuqireaunor cunogtinle
solide de filosofie. El insuqi ne spune cd a studiat intr-o qcoald
stoic[, gi-a continuat instruclia intr-una peripatetic[, ca, in final,
sd-l gdsimintr-unapitagoreicd.Aceastdmigrafiede la o gcoaldla
alta, gi de la o doctrind la alta, arutdcd nici una dintre ele nu l-a
convins. Era mistuit de dorul cunoagteriiadevdrului,de descoperirea sensului propriei existenfe,agacum ne mdrturiseqtesingur
intr-una dintre cele mai insemnate lucrdri ale sale, Dialogul cu
iudeul Trifun. intr-una dintre plimbdrile sale soliiare pe"malul
mIrii, la Efes, intdlnegteun bdtrdn care il ldmuregtecd filosofia
platonici nu poate sd satisfacdinima omului, fiind limitatd prin
ea insdgi, qi il indeamndsd-i citeascdpe profefi, singura cale carc
duce la izbdvke:
"- Cu mult inainte de acegtiaga-zigifilosofi, au fost niqte oamerri
fericili, drepli 9i iubitori de Dumnezeu, care au vorbit in Duhul Sfhnt sr
care au ardtat cele viitoare, care se intdmplS acum: acegtia sutt pro.felii.

3-J

Numai acegtiaau vdzut gi au spus oamenilor adevdrul, netemdndu-seqi

neascultdndde nimeni. Ei nu au fost invinqi de dorinfa de slavd, ci au
spus numai ceea ce au auzit gi au vdzut, fiind plini de Duhul Sfbnt.
Scrierile lor se pdstreazd,chiar gi acum gi, indeletnicindu-secineva cu ele,
dacd crede in ele, poate folosi foarte mult: atit cu privire la inceputuri,
cdt gi cu privire la sfErgit qi la toate cele ce trebuie si gtie un filosof. Ei
nu vorbesc cu dovezi, cdci sunt niqte martori vrednici ai adevdrului, mai
presus de orice dovadi. Cele ce s-au intdmplat, insd, sau se int6mpld gi
acum, silesc pe oriqicine sd fie de acord cu cele grdite de ei. Chiar 9i
numai pentru minunile pe care le-au sivdrqit, ei pot fi socotifi drep11
atunci cAndau sldvit pe Ficitorul tuhror, Dumnezeu gi Tatil gi au vestit
pe Hristos, care avea si vini. de la El gi Care avea si fie Fiul Lui" (Cap.
Vil, P.S.B.,vol. 2, p. 99-100).

Acesta a fost momentul convertirii sale la cregtinism,momcntul de la care a fi filosof - pentru Sfhntul Iustin - insemna a
li cregtin,pentru cd invdldtura cregtind era "singura filosof,re sigur[ $i aducdtoarede folos".
Dupd convertire, el devine unul dintre cei mai insemna{i
tttisionaricregtini,predicAnd"cuvintul lui Dumnezeuin hainl de
flkrsof' gi apdrdndadevdrurilede credin!6in scrierilesale.CdldIttrcatcca profesor itinerantpromovAndvalorile morale ale noii
trvilf[turi - a lui Hristos - mistuit de dragosteapentru frumul6fen acesteiviefi.
Sosegtela Roma in timpul lui Antonin Piul (138-161)9i infiInlertzii o gcoa16,
unde are, printre al1ii, ca elev, pe Tafian Asiffanul, care ajunge el insuqi un apologetimportant al timpului.
Ntr r*ccunoaqtecu exactitatecaracterulacesteigcoli, ins5, din
pe care le furnizeaz\ el prefectuluilunius Rusticus,
ItnHttrrntele
lirnpul
procesului,
presupunemcd elementeleei principale
h
ilgu entchezabiblicd gi instruirea in invSfdturile fundamentale
lle crcgtinismului:SfhntaTreime,intrupareaDomnului, Sfintele
ftlnc, rnlintuireaetc. Era o gcoaldin genul celei cateheticeinfiln;ate rle Panten (sau predecesoriisdi) la Alexandria. Sfhntul
lH:tlrr Martirul gi Filosoful o dorea o adevdrat|"vatrd a credF*sl" $i focul in care cregtinismulincepeasd filosofeze, ftrd a
plede ccva din "temperaturacredinfei sale". De aici trimite el

38

Patrologie- manualpentruseminariileteologice

Arhid.Prof. Univ,Dr. Constantin

Voicu- PreotConf,Ilniv.Dn NicuDumitraqcu

tole, al cdrei obiect - apdrareacregtinilor in fala judecdfii nedreptela care erau supuqidin parteapdgAnilor -, precizat de autor
in introducere,ii anunld conlinutul:

celebrelesaleapologiiinfavoarea cregtinilorcAtreimpirat, senat

gi poporul roman.Datoritd activitdlii salepe plan cateheticqi misionar,intrd in conflict cu filosoful cinic, Crescens,pe care il caracterizeazdca imoral, ignorant qi irafional. Sfhntul Iustin il ridictilizeazd"- intr-o dezbaterepublici - pe acestfanfaron care, degi
nu qtia aproapenimic desprecreqtini, ii acuzade ateism qi nelegiuri greu de imaginat. infrAnt, Crescensil denunld autoritetilor
ci nu jertfeqte zellor gi, prin ufinare, nesocoteqteporunca ?mpiratului. Dupd o judecatd sumard,in conformitate cu procedura
obignuitd,in care cel acuzateste somat si aduci inchinare zellor
pdg6ni, Sfhntul Iustin refuzd. Cu aceastdocazieexpune doctrina
gi invdfdtura pe care o profesa in gcoala sa gi este condamnat,
impreund cu alli prieteni ai sdi, la biciuire gi moarte. Sentinfa a
fost executatdin anul 165, sub domnia lui Marcu Aureliu.
BisericaOrtodoxdil prdznuieqtela I iunie, iar cea catolicd,la 14
aprilie.

"...dac6 veniri acum la voi, venim nu ca sd vi linguqim, printraceastdscriere a noastrd gi nici din simpla pldcere de a vd vorbi, ci venim
ca sd vd cerem sd facefi judecatd in conformitate cu raliunea cea dreaptd
gi aga cum se obiqnuiegteatunci cAnd este vorba despre o cercetare,iar
nu ca - ldsdndu-v[ st[pdnili de vreo prejudecatd 9i nici de complezenfd
fa{[ de cei superstiliogi, sau din vreo pornire lipsitd de rafiune, sau din
faima cea rea cares-a creat de mai multd vreme in jurul nostru-si aduceli
vreo hotdr6re care sd fie impotriva voastrd" (Cap. II, PS.B., vol. 2, p. 26).

Dacd in prima parte a lucrdrii sale autorul infbligeazd acuaclc adusecregtinilorgi netemeinicia1or,invocdnd,inspirat, car00teru1cu totul nou al moralei Bisericii lui Hristos, tn cea de-a
eloua(cea mai densd)expune,in detaliu, credinfa, viafa, cultul 9i
lainele cre$tine.Vorbegtedespre crearealumii de c6tre Dumlleacu,dumnezeirealui Hristos, ca implinire a profeliilor Vechiului Tcstament,moarte gi nemurirea sufletelor, invierea morfilor,
gproapetoatefiind prczentate"in oglind[" cu invdfdturapdgdnd.Ca
do pild6, atuncicdndfaceo analogieintre Iisus Hristos gi fiii zeilor:
pe Dumnezeu
Pirinteleoamenilor
"...totriscriitoriinumesc
9i al

Opera
Sffintul Iustin a fost un scriitor fecund. ldsdnd in urma sa
lucrdri deosebitde importantepentru cunoaqtereaproblemelor cu
carese confruntacregtinismulin prima perioadda existenfeisale.
Spirit cultivat, stdpAnpe mijloace diversede expresie,profund in
analizd,gi inzestrat polemist, reugeqtesd creezeo punte de legaturd intre cugetarearafionalist-p[gdn[ elenicd qi invdfdtura nouir
revelatda lui llristos, ce se "scuturase"de aga-zisatitulaturd dc
"variantd iudaicd".
Existd incd o vie controversdin lumea cercetdtorilorin lesdturd cu autenticitateamultora dintre scrierile sale.
Principalele titluri
L Prima Apologie, datdnd din perioada anilor 150-15.5.
adresatdimp5ratului Antonin Piul, fiiior sdi, Verus gi Lucius, Sc:
natului gi Poporului roman, este o lucrare ampld, in 68 de capi

39

:t

zoilor. Iar dacd in chip deosebit,pe l6ngd na$tereaLui (Hristos) comun6,

noi spunem cd El S-a ndscut din Dumnezeu, ca Cuvdnt al lui Dumnezeu...lucrulacestaestecevacomun gilui Hermes,pe carevoi il numili
crrvAntulgi mesagerullui Dumnezeu.Dacd va obiectacineva cd El a fost
rllstignit, gi lucrul acestaeste comun fiilor lui Zeus... care au avut, dupi
voi de pitimit... Iar dacd spunemci S-a ndscut dintr-o Fecioard 9i lucrul
nccstasd fie pentru voi ceva comun cu Perseu (fiul lui Zeus)"(Cap. XXII,
llSa., vol.2, p. 40).

r'
Apologia are un caracter strict juridic qi apologetic, in
i 3hfuntr sub aspectcompozigionalqi literar, nu se constituie inr.*$'p (:tpodoper[.Prin bogdfiamaterialuluifolosit (o imbinare de
,l Slenrcrrtcde filosofie, istorie, mitologie gi demonologie)opera
'
Fpreeirrtil o mdrturie a relaliilor incordate dintre autoritd{i gi Bi!flur crcqtindla jumdtateaveacului al doilea.

40

Arhid. PrLf, IJniv.Dn ConstantinVoicu' PreotConf.Univ,Dr. Nicu Dumitragcu

2. A doua Apologie, mult mai scurtd(15 capitole)estesocotitd, in general,un fel de apendiceal celei dintii. Dupd ce expune
"procedura tribunalului de la Roma cu privire la creqtini", incearcdsd rdspunddla mai multe intrebdri carevizau diverse proviafa "imitatorilor" lui Hristos, ca de pild6: nubleme legatede
-Dumnezeu;
de Tatd, Creator, Domn qi StdpAn,cele ale
mele lui
Fiului; de Hristos qi Iisus, sinuciderea9i neconcordanfaei cu moralitatea gi dorinla de mantuire a cregtinilor. De asemeneaeste
prezentatdqi viziunea potrivit cdreiava suferi moarte martiric6,
datoritd denunfurilor flcute de dugmanii sdi qi, in special celor
Iacute de Crescens.Apologia statornicegteideea superioritalii
invSldturii cregtinefa!6 de orice alt6 invd![tur6 9i se incheie apoteotic printr-o declaralie care atest6mAndria Sfhntului Iustin c6
apa4ine Bisericii lui Hristos. El indeamndpe cei ce judecd pe
ciesiini sd incerce sd le perceapi doctrina gi practicile cultice in
adevdratullor spirit:
din
susgi tare,cd sdntcreqtin9i dorind9i luptandu-mi
"Mdrturisesc,

toateputerile sd mi ardt astfel...Dacdvoi veli sanclionaaceastiscriere,noi

o vom face cunoscutdtuturor, pentru ca toli, de va fi cu putin{5, sa-qischimbe
atitudinea lor fali de noi. Pentru aceastanoi am alcdtuit aceasti scriere.
Judecdnddupd judecata sdndtoasd,invdldhna noashd nu este o invdlaturd
reprobabila,ii estesuperioardoricdreifilosofii omenesri.cel pufinea valoreazi mult mai mult decdt ceea ce au scris Sotades,Philaenis, Archestrate,
Epicur qi ceilalti poeli..;'(Cap. XIL XV PS.B., vol. 2, p' 87-88)'

3. Diatogul cu iudeul Trifon, cea mai intinsd dintre toate

operele Sfhntului Iustin Martirul gi Filosoful, are I42 de capitole
gi incearcd sd precizezeraporturile dintre creqtinism 9i iudaism.
Menlionim o interesantd autobiografre a autorului, in prima
parte aldturi de chestiunile fundamentaleale cregtinismului, traiate aici intr-o manierd personald,ce nu le altercazdin nici un fel
semnificafia qi importanfa, in ciuda unei organizdri 9i compozigii
sistematice, sub nivelul confinutului.
Not[m gi alte lucrdri ale Sfdntului Pdrinte, ca de pildd: Cuvdnt cdtre Greci, Combatere (avand acelaqi destinatar),Despre
monarhia lui Dumnezeu,Psalmistul gi Despre Suflet'

Elemente de tnvdldturd'
SfhntullustinMartirulgiFilosofulafostunuldintreceimai
Extrem de preocutnzestrali autori cregtini ai veacului.al-Il-lea.
qi de evolulia inv6lSturii lor intr-un con;;i ;. soartacregtinilor
cel mai bine'
ir*t a.to. prielnic, reuieqte sd surprindd, poate
gi
dintre filosofia ilenicd pdgdnd cugetarea creqtin6'
*p"*f
intr-un sistem de
Ct iu,.dacdralionamentelesalenui-au incadrat
neprefuit
gi;dir.-"rtodo", ele se constituie intr-un document de
qi
pdgdnism
[n ...u ce priveqte cunoaqterearaportului dintre
dintre cele mai apropiate adev'rului istoric'
ar.i,i"it*,.rnul
PrinciPalele sale ideiz
cauzaprimordialI a
- Dumnezel esteunic, imaterial, veqnic'
fi cunoscut pe cale
tntregii existenfe, transcendent,nu poate
gbi$nuit6,n-are nevoie sd I se aduc[ ofrande materiale' ci doar
fUg6ciunede slavd gi mullumire:
..Dumnezeu este aceeace este, intotdeauna acelagi 9i care este in

acel aqi fel ;E l e st ecauzaf iinf eit ut ur or celor lalt e( Dialogulcuiudeul

poate fi inleles numai cu
Tlifun,III,PS.B., vol' 2, p' 95'96)' Dumnezeu
Isaac' nici lacov' nici
nici
tnintea (Ibidem,CXXVfi, p' 242)niciAvraam'
trebuinld de jertfe
are
nu
El
pe
Tatdl.
vreun altul dintre oameni nu a v6zut
l6uddm' pe cdt ne sti in
r0ngeroase,de libaliuni qi de tdmdieri, noi il
(Apologia tntdia' flII'
mulfumitt'
putlnfd cu cuvinte d" *gatit'n" 9i de
IlS.B', vol. 2'P.33)'

in opera autoruluj
- Sfdnta Treime este bine reprezentatd
a fi
Tatdl a ndscut pe Cuvdntul sau Logosul inainte de
u.
-lumea.
finstrumeltul"
Logosul, piul San intpPat, este
flil

actul creatiel'
Tut[], sursagi cavzatuturor,iqi desdvarqeqte
adorattn al
ndscut
qi
gite Primulndscutal Tatdlui,dar Unul
'
u rdnd.
adoliflrntul Duh sauDuhul profeticvine dup6Fiul 9i este
are
tn ul treileardnd. SfdntulIustin estesubordinalianist,{g
problema
fltul ctI,deqi- in vremeaaceea- incd nu sediscuta

42

Voicu'PreotConf.UniuDn NicuDumilraqcu
Arhid.Prof. Univ.Dn Constantin

persoanelor trinitare, reugeqte,in buni mdsur6, sd articuleze o

invdliturd care o pref,tgura.
- Dumnezeu a creat lumea dintr-o materie inform6, despre
care nu ne spune dac[ este vegnicd sau nu, dar afirmd cd a fost
prelucratd, ceea ce implicd ideea preexistenfei ei fal6 de actul
creafiei, carea avut loc duminica:
"...Dumnezeu a creat, la inceput, din materia lipsitd deformd,Ioate,
pentru oameni; ...in ziua soarelui ne adundm cu tofii laolaltd, deoarece
aceastaesteprima zi tn care Dumnezeu,schimbdnd intunericul 9i materia,a creat lumea, iar lisus Hristos Mdntuitorul nostru, in aceeaqizi a
inviat din mo$i;'(Ibidem, X Si LXVII, p' 31 9i 7l).

- ingerii au o anumiti corporalitate gi se hrdnesccu mand. Ei

sunt responsabili pentru existenfa demonilor care ar fi ap[rut potrivit Sflntului Iustin - in urma impreundrii lor cu femei muritoare.
- Sufleteleoamenilor au $i ele o aqa-zisdcorporalitate,nu
sunt nemuritoareprin fiinfa lor, ci sunt createqi nemuritoareprin
vointa lui Dumnezeu. Ele nu sunt, agadar,nemuritore prin ele
insele,ci prin participarealavrala divind.
Sfdntul Iustin dezvolt[ o interesanti teorie despresuflete,ale
cdrei influente sunt evidente, c[ut6nd sd descopereoriginea, natura gi perspectivaacestora.Exemplificdm cAtevadintre cele mai
interesanteconsiderafiiale sale asupraacesteiprobleme:
"...sau sufletul esteviali, sau el are viaf6. Dacd esteviafd, atunci eI
ar trebui si faci pe altcineva si trdiascS,iar nu pe sine insuqi, dupd cunt
gi migcareaface sd se migte un alt lucru, iar nu pe sine insdqi. Faptul cri
sufletul triiegte, nimeni n-ar putea tdgddui. Dac[ trdie$te,insd, el trdieqlc
nu pentru cd este viaf6, ci pentru cd se impirtdqeqte din viafl 9i, ceeac('
se impdrtSgegtedin ceva este cu totul altceva decdt aceea din care se
impbrtiqeqte. Sufletul se impdrt5geqtedin viafd, pentru cd Dumnezcrr
voiegte ca el sd trliasc[. $i, ca atare, sufletul nu se va mai impdrtdgi dirr
viald, cand Dumnezeu va voi ca sufletul sd nu mai h[iascd. Cdci sufletrrl
nu h5iegteprin el insuqi, cum frdiegteDumnezeu" (Dialogul..', VI, p. 9')1

- Dintre SfinteleTaine,SfhntulIustin vorbeqtedoat de:Bott':

qi Euharistie.

Pttrologie- manualpentruseminariileteologice

43

Botezul,saurenagtereaspiritualdse administracelor caremdrturiseauadevdrurilede credinld gi se hotdrau sd trdiascdconform

acestorprecepte,postind gi rugdndu-sepentru iertareapdcatelor
r6vdrqitepdnd atunci. El se s[vdrgeain numele Sfintei Treimi, sau
orai exact "in numele Pirintelui tuturor gi StdpdnuluiDumnezeu
;i al Mdntuitorului nostru Iisus Hristos gi al Sffintului Duh".
Euharistia are caracter de jertfi gi constituie hrana celar
osre cred in invdfitura lui Hristos gi au fost botezafi in prealabil
tpre iertareapdcatelorlor qi spre dobdndireavielii celei nemuribare. Pdinea gi vinul se preschimbd prin rugdciune in cadrul
8fintei Liturghii in Trupul gi SdngeleDomnului.
- In ceea ce privegte mdntuirea, remarcdm faptul cd Sfhntul
IUatin,ca gi alli autori contemporani,estemilenarist.
*
+:F

SfhntulIustin Martirul gi Filosoful a fost una dintre marile

litd1iale Bisericii cregtinedin veacul al doilea. Fire sen-

gi profundd,cdutdtorneobosital adev[rului,s-a simlit

de-alungultimpului,demai multesistemefilosofice,care,
fltrtrl, l-au dezam6,git,singura invdldturd cu adev[rat folosiqi sigurd fiind cregtinismul.Filosofii 9i preofii religiilor
nu reu$eaus[ "intrezireasce" decdt adevdruriparfiale, pe
lnv6!5tura lui Hristos era "cdl6uza" reald spre Adevdrul
, intrucdtHristos era insugi Adevdrul.
Dogii sepot aduceo seriede invinuiri conceptelorsale,unedevintesau chiar eretice"in mai toate ariile de interesteolo-

gurnar fi doctrinadespresubordinalianismul
treimic,mateingerilor,saua sufletelor,hiliasmuletc.,nu trebuiesd

ctl n reugit sd demonstrezesuperioritateacreqtinismului in

eu nrarilefilosofii pdgdneale lumii. Folosindterminologia
r nnumiterafionamenteale acestora(influenfeleplatonice
ln alhra oricdrei indoieli), a alcdtuit o doctrind cregtihdviala oottcordanlicu "performanfele"gi "erorile" aceltritimp.

44

Arhid ProJi,Uniu Dn ConstantinVoicu- PreotConf,Univ,Dn NicuDumitrarcu

Sfbntul Iustin Martirul gi Filosoful reugit si creeze o punte

solidi intre filosofia plgdnd 9i cregtinism,cea dintdi fiind pusdin
slujba dezvoltlrii gi perfecfiondrii celei din urmd.
A fost un mare apologet qi totodatd un mare misionar.
Bib lio graJie selectiv d
TRADUCERIiN LIMBA ROMANA:

ApoLoGrA ittrAu iN rtro.tREA cRE$TrNrLoRC,rTRE

ANTONINUSPruS, traducere,introducere,note gi indici de Pr. Prof.
Olimp N. CACruLA, ?nvolumul:Apologelide timbdgreacd,coleclia
Pdrinli SiScriitoriBisericeSti,
vol.2, EIBMBOR,Bucuregti,1930,p.
qi p. 33-I 00
5-75; Ediliaa II-a, Bucureqti,1997,p.7-32 (introducere),
(traducere);APOLOGLAA DOUA iN rlvO,q,nn.A CRE$TINILOR
GifRE SENATULROMAN),traduceregi notede Pr. Prof. Olimp N.
CACIULA, in vol. Apologeli de timbd greacd, coleclia Pdrinyi Si
Scriitori Bisericeqti,vol. 2, EIBMBOR, Bucureqti,1980,p. 75-86;
Edifia aII-a, 1997,p. 101-116;DIALOGUL CU IUDEUL TMFON,
traduceregi note de Pr. Prof. Olimp CACIULA, in vol. Apologeyide
limbdgreacd,colecliaPdrinli SiScriitoriBisericeSti,
vol.2, EIBMBOR,
Bucuregti,
1980,p. 89-226;EdiliaaII-a, Bucuregti,
7997,p.ll7-341
(traducerea)
9i p. 343-352(indici).
STUDII:
ln Hmba romffni: BLINEA, Pr.Prof.Ion, ConvertireaSfdntului
Iustin Martirul Si Filosoful in volumul sdu:Din galeria marilor convertili-Medalioane,Cluj-Napoca,Presauniversitar[ clujean6, Cop. 103-ll1; COMAN, Ioan,
lecliaBibliothecaTheologica,rr.611998,
G., TeoriaLogosuluifn Apologiile Sfdntuluilustin Martirul Si Filosoful, ImprimeriaNafional5,Bucuregti,1942; COMAN, Pr.Prof.Dr.
Ioan G., Patrologie,EIBMBOR,Bucuregti,1956,p. 50-54;IDEM,
Elementede antropologiein operele S/hntului Iustin Martirul Si
Filosoful, in O., nr. 3/1968,p. 378-394;IDEM, Patrologie,EIBMBOR, Bucureqti,1984,vol.I, p. 263-312;DEMETRESCU,Dr. Dragomir,SJdntullustin Martirul Si Filosoful Si critica teologilorprotes4, nr. 1/1893-I 894,p. 66893,p. 961-97
tanli,in B.O.R.,nr. I0l 1892-1
81; DUMITRA$CU, Preot Nicu, Crealia tn opera SfdntuluiIustin
p. 63-85;DUMITRA$CU,
Martirul SiFilosoful,in A.B., nr.l-311994,

Pr.Lect.Dr.Nicu, conceplia despresufletul uman al lui Hristos tn

p. 61-98(IustinMartirul,
primeleveacuricreStine,in R.T., nr- 311999,
'p.63);MOCANU,
M., Sfdntullustin Martirul si Filosoful' Dorilla de
POPSCU,
adevdrul,in M.M.S., nr.4-611984,p-399-401;
a cuntoa$te
nr'711896in
B.O'R',
antropomorfice,
sale
ideile
Martirul
M,Iustin
si
Iustin
Sfdntului
I.,
Conceplia
RAUUpBRNU,
p.
627-638;
1897,
p.
403-423;
nr.
7-811958,
in
S.T.,
suJlet,
despre
Filosffil
Marttril si
sToIcA, Pr.Magistr.simeon,Liturghiacrestindin secolulII descrisd
deSfdntullustin Martirul SiFitosoful,tn raport cu liturghta ortodoxd
Pr.Lect.Dr'Simion,
deistdzi,in O., nr. 111960,p.73-93;TODORAN,
lui Mesia in
prezenlei
aI
exeget
Filosoful
Martirul
Sfdntutlustin
Si
in C'O', nr'
Testament,
qi
Vechiului
la
Proorocii
L"g"o lui Moise
p.
l-211998, 11-33.
in limbi striine: BARNARD, L., Justin Martyr: his life and
thought,London,1966;CHADWICK, H' JustinMartyr 's defenseof
1965;IDEM, Early Christianthoughtand
Chritiantty,Manchester,
lhe classicaltradition: studiesin Justin,Clementand Origen,Oxford,
1984;OSBORN,E.F.,JustynMartyr Ttibingen,1973;STORY'C'I.K',
The nature of tntth in "Thegospel of truth" in the writings of Justin
Martyr: a stidy of thepattern of orthodoxyin the middleof the second
christiancentury,Leiden,1970;WIDDICOMBE,P.,TheFatherhoodof
Oxford,I992.
Godin thethoughtofJustinMartyr OrigenandAthanasius,

TEOFIL AL ANTIOHIEI
(c.130- f 18s)
Elementebiograiice
Teofil s-andscut,dupdtoateprobabilitdfile,in Siria,in apropicreacelor doudmari fluvii, Tigru qi Eufrat,desprecarespune
i[ "suntvecinecu regiunilenoastre",din pdrinfi p[g6ni, in jurul
Bnului 130. Sursacea mai importantdpentru studiul nostru il
reprezintdprincipalasa cper6,CdtreAutolic, dupdunii singura
dupdallii singuracarea supraviefuit.
BUtcnticd,
Se pare cd, Teofil a studiatretoricaintr-una din gcplileinale timpului. Convertircala creqtinisma venit in urma
Femnate

citirii Sfintei Scripturi *.?i ales,

$],
a profbgilor.Faptul ci ceeace
auproorocit acegtias-aimplinit
in timp, r-au deterii;;.
Teofil
sd creaddcd ce "cduta suheful
sru, adicd pe Dumnezeurnevdzut gi desivdrgit,rdsplatadupd
moarte qi invie."u^*J{ior,,, ,.
gdsegtein cregtinism. Intererunt
c6 - potrivit aceleiagi
lucrdri -, autorul nostru a urmat
"st"
un frogru*
de pregrtire morald
inainte de convertre:
..Iardacl
t-Tli1 ,Arat[_mi
peDumnezeul
tdu!,,afunciifi voi spu_
ne qi eu: .Arati_mio.Tll
tiri
qi_ii'vorardtagi eu pe Dumnezeul
{n
meu!'' Arati-mi cd
ochii sufletului tau
gi cd urechileinimii tale aud!
Dupd cum cei careprive."
"aa
o.t ii1-purui
inlereg cere ce se petrec in
viald gi pe pdm'nt gi fa*otodard;;;;;;;.
"u
intre rumindqi intunenc,inrre
alb gi negru, intre ur6t
li fr",,'or, iroa armonios gi nearmonios, intre
mdsurat 9i nemdl

jl:Tis".,*#o,l"HuJ.Hffi
o,r,ii,,rif
t,rui,
g:",f
jiTi
H,"J#:
nezeuestevdzut

de cei g,ot
vadd,dacd,au
deschigiochii sufletului,,
9e
$! pSi.,'*f
(CdtreAutolic,Carteaintiia,
I,ff,
. 2, p. 2g2_2g3).
Dupd informagiile pe care le
avem la Eusebiu de cezareea,
Teofil

a a]unsepiscop
ul Antiohi.iffirur anului169,urm'ndu-i
in scaunlui Eros.
ca ierarh,el a fost preocupatin special
de zidireasufleteascdgi
instruirea credinciogilorprin;"-;;;
Ia Sfhnta Scripturd.prin
cuv'ntdrile catehetice
linute noilor convertili a combdtut ereziile
vremii' A pistorit o6n5^dun5moartea
impdratului Marc Aureliu,
int'mplatd in anul ito. i"..ott*rinE,
au,umorfii saletrebuie agezata' dupdopinia celor mai mulli
cercetdto.i,in jurul anului rg5.
Opera
Teofil a scris mult, insd Ia noi
nu a ajuns dec6t o singura
luerare, cdtre Autoric,. celelalte,
u,,'l*i,. de Eusebiu de cezareea sau Ieronim, ca de pildd:
Contra lui Marcion, Ca*1f-"it"lrn_
tice, comentarii ta Eianghetii qi
la proverbere lui'soio"*on,
Despreistorie, Contra.lu.i"Her*ig"n,
s_aupierdut qi nimeni nu
le poate garantaautenticitatea.

cdtre Autolic esteo lucrare in trei cdrfi, alcdtuite probabil

in
trei perioade diferite, dar formdnd un ansamblu,
du caracter
apologeticai par,tialistoric.
In cartea tntdi, dialogul cu Autolic, un pdgAn
invdfat, de_
monstreazdexistenla "Dumnezeului creqtin invrziuit gi
perfect
qrin analogie cu sufletul". Dumnezeu este transcendent,
dep5geqte
orice posibilitatede cunoagtere,
se descoperddoarprin
providenfdgi lucrare:
"Desprechipulrui Dumnezeu
nu sepoatevorbi;chipulLui nu se
poateexplica.cu ochiitrupegtinu poatefi vdzutchipul
t.ii b.r*rr"""u.
In slavd, este {Erdde hotar; in mireiie, de neinfeles;
inindltirne, mai presus de pricepere; in putere, neegalai; in infelepciune,
f'r6 de ur*anur";
in bundtate,de neajuns;in facereade bine, _ui pr"rus
de cuvdnt...Dupd
cum in om nu se vede sufleful, cd este nevdzut pentru
oameni, dar prin
migcareatrupului se inferegeci estein om sufletjtot
aga9r nuio.r"r"u nu
se poate vedea cu ochii omenegti,dar se vede
din puitor"o iui in grqa
si din lucrurile Lui,' (Ibidem,III 9i V, p.2g3_2g\.

Trateazd,de asemenea,
desprenumelede creStinqi invierea
moryilor,in chip analogic.
rn carteaa doua Teofirface o criticd severdidolatriei,
poefilor gi filosofilorgre^ci,
criticdndmitologiapdgan[.ar"iuii oprrn.
ninguragi adev6rata
invdfdturd,."u .."giini vlstita J" p.""-.i.
cartea a treia ?ncepe
gi setermindcu un argumentdezvoltat
nl autoruluiin favoareavechimii cregtinismulii,conterlta
- o.
A.utolic-cuprinsullucrdriiestereprezentat
der..ping...u i"uru_
fiiloradusecreqtinilorde c[tre pegani,ca depildd,uinlrofoiugiu,
specificl,mai
{csfr1ul,adulterul,incestuletc.,}apte ruginbase
rlegrabS,
acuzatorilor.
Nu gtimdacdAutolic a fostconvinsde Teofilin ceea
ceprivegtejustefeapozigieiluidoctrinare
gi mclraledeoarece,
inflnal,
el ii recomandrfilosofuluipdg6ns[ citeascd
Sfintelesciipturi ca
r.fl-ifie "sfetnic ai arvundpentruadevdr".Dacd
linem ,.i*u a.
lirptulcd lucrareaepiscopurui
Antiohieia convinspe mulli sdse
hdreptecdtreHristosqi,totodatd,cd insuqipartenerul
lui de oiaI,g ?i solicitasefoartemulreldmuririin tegitura
* *iGa t*s-

Patrologie- manualpentruseminariileteologice

':ind,am putea crede

cd "insistenla" gi elocvenfaautorului nostru
gi-au atins {inta.
Elemente de tnvdldturd
Teofil a fost un scriitor profund, capabil sd rdspunddin ralionamenle,aparcntsimple,la problemede marevaloareteologicd.
De aceea,dincolo de a fi un apologet, el a fost gi un cugetdtor
cregtin fecund, a cdrui contribufie, este extrem de apreciatd istdni.
cdteva dintre ideile doctrinare, cele mai semnificative, care
au reprezentatelementefundamentalepentru sistemul de gdndire
ortodox sunt:
- Cdrlile Sfintei Scripturi sunt inspirate.
- Lumea cu tot ceea ce este in ea afost creatd de Dumnezeu
din nimic:
"Puterea lui Dumnezeu, insd, in aceease arati cdface ce vrea din
cele-cenu existd, preatm a da suflet gi migcarenu este iu putinfd artcuiva dec6t numai lui Dumnezeu. Omul poate face o statuie,iu. nrr-i pout"
da statuii, fdcute de el, cuvAnt, suflare sau Simlire. Dumnezeu, ins6,
poseddceva mai mult decdt un meseriag;este creatorul vorbirii.
suflrrii
sau simfirii. Dupd cum in toate acestea Dumnezeu este mai puternic
dec6t omul, tot a$acdnd e vorba de a crea gi de a face din nimic tiate cdte
sunt, qi de a face cdte voiegte gi cum le voieqte', (Ibidem, Cartea a II_a,
IY, p. 295).

- Dumnezeu este incognoscibil prin fiinla Sa,insd poate

fi
cunoscutprin lucrdri Siprovidenld.
- FoloseStepentru prima oard termenul Tptag pentru a
desemnasfdnta Treime.Este adevdrat cd persoaneli ireimice in conceplia sa - sunt: Thtdl, Fiul (sau cuiantut Lui) inletepsi
ciunea (ca apelativ pentru Duhul sfdnt), insd sunt de remarcat
atdt distinclia, cdt Si terminologia propusd.
- Aratd cd numele de creStinvine de la verbul grecescypico,
care tnseamnda unge:
"...deastanenumimnoicregtini
pentrucdsuntem
ungi.cu
uleiulrui
Dumnezeu..."
(Ibidem,
XV,p. 307).

49

- Afirmd existenlaliberului arbitru.

- Omul nu estenici muritor nici nemuritor (!), ci doar capabil sd ajungd Ia una dintre acestestdri prin hotdrdrea sa.
- Demonstreazd,pe bazaunor calcule precise (utiliz6nd chiar
cronografiile gi istoriogr afrap 6gAnd)vechimea cdrli Ior Vechiului
Tbstamentfald de "inceputurile culturii greceSti" vechimea gi
importanfa cregtinismului care provine istoricegtedin spiritualitatea acestora "corelati gi completatd de Mdntuitorul gi de
Bisericace-L continud".
- Biserica "este comparatd cu o insuld bdtutd de furtuna
pdcatelor".
*
**
Teofil rdm0nein istoria cregtinismului ca un autor talentat gi
rensibil, cu un stil propriu, elegaht gi direct. Opera sa nu este
doar o apologie, menitd sd demonteze gi sd demonstrezenetemeinicia acuzelor adusecregtinilor de cdtre pdg6ni, ci gi o sursd
de inspiralie pentru contemporani gi urmagi in elaborareatratatolor de doctrind, in specialasupraanumitor probleme teologice,
Ca de pildd: cosmologia, antropologia, Sfdnta Treime, liberul
crbitru, invierea morlilor etc., unde s-a dovedit a fi foarte bine
Informat.Unii l-au ponegrit penku stilul, ra{ionamentelegi vocabularul sdu, considerdndu-l superficial gi lipsit de originalitate,
alfii l-au elogiat, spunAndcd este un scriitor "de o mare culturd
gi agerime...clar gi ugor de infeles...frrd emfazd...firdinsi sd
erufe contribulia spirituald a cititorului. . .".
B I B LI OGR./IF IE SE LE CTIVI
TRADUCERIiN LIMBA NOVTANA:
C,{TREAUT)LIC - ApoLoGIE iu rnu C,{RTI, traduceregi
:tudiu introductiv(p. 3-25) de $t. G. BRADI$TEANU,in lucrarea
eilre Autolic (Ad Autolicum).Apologie tn trei cdrli de Teofil al
Antiohiei,tezdpentrulicenli, Bucureqti,Editura"Universa15",
1906,
p, 25-101.CATREAUTOLIC,traducere,
introducere,
noteqiindici de
l - PAlltoLoctE

5O

ArHd.PrrlArtuD^C

Pr. Dumitru FECIORU,in Apologelide timbdgreacd,colecliapdrinli

vol.2,EIBMBOR,Bucuieqti,19g0,p'.267_365.
$i ScriitoriBisericeSti,
Edilia a II-a, Bucuregti,1997,p.355-372(introducere),
p.3n_a65
(traducere),
p. 466-482(indici).
STUDII:
in limba romf,ni: ANGHELESCU,Gheorghe
F., Teofil:crealia
"Ex nihilo" afirmatd, in volumul: Timp Si diniolo de tiip, Editura
Universitiliidin Bucuresti,1997,p.29;
COMAN,pr.prof.Di.IoanG.,
Patrologie,EIBMBOR,Bucuregti,1956,p.57-5g;IDEM, patrologie,
EIBMBOR, Bucureqti,1984,vol.I, p.336-345;ENACEANU,Aich.
Ghenadie,Sfdntulkofil al Antiohiei,in studiul:pdrintii SecoiutuiII_
III, in B.O.R.,nr.9lt877-1879,p. 524-527;IORDAiHESCU, preot
cicerone,Istoria vechii literaturi crestine,ferec & caminschi.Iasi.
19-34,parteal,p.92-96;
Edilia aII-a,EdituraMoldova,vol. l, p gr96;LosSKl VladimiasfdntutTeofilal Antiohiei,in vorumuririd"rno
lui Dumneze4in romanegte
deMariacorneliaoRos, EdituraDeisis,
cal.Dogmatica,Sibfu,1995,p.23-25; TIMU$, Dr. Gherasim,Epis_
copul Argegului,Teofilal Antiohiei,in Diclionar aghiograficcuprinzd_ryd
pe scurtvielile sfin|iloa Bucureqti,TipografiaCa4ito.-ulr"ricegti,
1898;p. 822-824.
In limbi strline: GRANI R.M., Scripture Rethoric and
Theophilus,
in "VigilaeChristianaen,
I3(I959),p.33_45;
U:I:g!":f
ZEEGERS,Vander Vorst, La cr4ation de l,hommechez'ih\ophlte
d'Antioche,
in "VigilaeChristianae",
30(Ig76), p. 25g-267
.

APOLOGETI LATINI
(c"160-I 240)
TERTULIAN
Elemente biografice
Tertulian a fost una dintre cele mai proeminente figuri ale
vechii literaturi cregtineafricane.S-a ndscutin Cartagina,probabil in jurul anului 160,intr-o familie p[gdnd. Tatdl lui era centurion in armata imperial5. A avut o tinerefe zbuciumatd, despre
cnrenu-gi aduceaminte cu mare pl5cere.Se pare, de asemenea,
c[ n-a fost strdin nici de misterelelui Mitra. Cu toate acestea,
e$tccunoscutfaptul c5, fiind inzestratcu calitdli deosebite,gi-a
lnsupito culturdsolidd9i extremde variat6.A studiatlimbile clatice, greacagi latina, filosofia, retorica, literatura, medicina gi
drcptul. Se spunechiar cd ar fi funclionat o vreme ca avocat,unii
gercetitori identificdndu-l cu un faimosjurist din veacul al Il-lea,
purtAndacelaqinume.
Convertireasa la cregtinismse datoreazd,,
in mare parte, viegi
curate
eroismului
f6rd
margini
al
martirilor
contemporani
fli
lui. Atdt de impresionanta fost de claritatea,putereagi, mai ales,
iltorala noii invd!5turi cu care intrase in contact incdt a devenit,
fuartecur0nd,unul dintre cei mai aprigi susfin[tori ai cregtinilor
In fhp prigoanei pdgdnece se intindea ca o negurd a mor{ii gi a
lnfunericuluide la un capdtal imperiului la celdlalt.Cunogtinlele
v6titc,dob6nditein perioadapregdtirii sale elementare,le pune,
In totalitate,in sprijinul afirmdrii valorilor invdfdturii cregtinece

Voicu'Preot
Arhid Prof, Ilniu Dn Constantin

c6uta sd-qidefineascaterminologia 9i conceptele.Este un adversale

sar al practicilor pigane, qi un stdlp de n6dejde al Bisericii
noi
mai
qi
celor
a
impotriva vechilor tadilii iudaice, precum
ele
incercdri de sublimare a adevSrurilor creqtine, unele dintre
sdu
rigorismului
imbrdcdndhaina eretic6.Din nefericire, datoritd
moral exagerat, sub influenfa unor clerici, cade in cealaltd
deqi
extrem6.Tiece formal in sectamontanistdin anul 213, unde,
nu se
criticS ortodoxia - in special pe reprezentanlii acesteia -,
doar
urmeaza
angreneazl..in toate aberaliile acestei erezi|", ci
,.rilorismul ei moral qi iluminismul pnevmatic in legdturd cu lu.r..u Sfbntului Duh". Dezamdgit, probabil, de noua sa apara
tenenfdreligioasd, igi creazd,in final, propria sa sectd,numitl
,.tertrilianiqtllor", grupare readusS,cu ugurin!6,in sanul Bisericii
Ortodoxe, maitdrziu, de Fericitul Augustin'
Nu se cunoaqtecu exactitate nici locul qi nici timpul morlii
se
sale. Pe baza unor informalii furnizate de Fericitul Ieronim
pare cd a trdit pdnd in iurul anului 240'
Se gtie sigur, ci el a reprezentatprincipalasursdde inspiralie
( giu n modegpentruS ftntulCi p ria n c a re iia p re c ia o p e re le .
ar f,r
Aceasta a determinat pe unii teologi s6 creadac6 Tertulian
de
este
revenit in Biserica ortodoxa spre sfhrqitul viefii, intrucat
de
neinleles cum un eretic ar fi fost atit de preluit de un autor
in
talia Sfhntului ciprian, care nu face niciodata vreo menliune
acestsens.
Opera
Se cunosc 38 de cdrfi, dintre care7 sunt pierdute' Cuprinsul
lor poate fi impdr,titin 4 teme principale'
L Apdrarea creStinismului:5 scrieri apologetice'
Il.Luptaimpotrivaereziilor:8tratatedecontroversa.
IlI. Morald qi virtuli creStine:12 fiatate'
IY. Disciplind sacramentald"6 scrieri'

seminariileteologice
Patrologie
- manualpentru

53

PrinciPaleletitluri
Vom r ed adoar c dtev adi ntr eel e,c el em ai r epr ez entati v e
pentrufiecarecategoriein Parte'
l.Apologeticum,ceamaiinsemnatdoperdaluiTertuh2n'are
50decapitol egi es tei ndr eptatdi m potr i v aguv er nator i l or de
provincii,in ,p".iul a celor din Africa' Aceqtiaaveaudatoriasd
aplicelegile,o-urr. in mod corectpentrutofi supuqiiimperiului'
mdsurdsoartacreqtinilor'
fi a" .il.pindea in cea mai mare
Autorularatdcdperseculiileindreptateimpotrivaadeplilornoii
judecati
religii sunt nedrepteqi imorale' Ei nu au parte de o
ci sefacesumar'ludndin
dupdproceduiiregulamentare,
corectS,
absurdepotrivit caroracreqtiniisuntvinodenun,turi
considerare
doar
va{ideinfanticid,omucidere,incestetc" ', saupur 9i simplu
pentrunumelede creqtin.
pe
Autorul considerdcd pdgdnii ii urau qi ii duqmdneau
pracinvdfdtura,
eregtinipentrusimplulmotiv cdnu le cunogteau
ticile9i moduldeviafd.
2. Despremdrturiasufletului,lucrarein 6 capitole,reprezrninll o dezvoltareacapitoluluiXVII al Apologeticului.Terfilian
pringearr[ sd-i convingap" pdgdnide existenlalui Dumnezeu
fiind
tr.o argumentarei. orai" psihologic,in centrul acesteia
ldeeanemuririi sufletului.
3. Despreprescriplia contra ereticilor, apdrutd'dup[ toate
probabilitdlile,injurulanului203,in46decapitole'esteunauerezie,
tOnticcatehismce prezintdraportul dintre ortodoxie 9i
destabilidinrr. Biseric[ gi grupdrileereticecare incercaus-o
condamndin termeniduri
iezc.oupa ce oerrieqGerezia,autorul
trun-.
netodelefolosite de eretici in interpretareaunilateralS9i
neincreohiataa sfintei scripturi, menitds6 creezeconfuzie9i
esteceacarevine de
dercintre credincioqi.AdevSratainv616tur6
Sfintei
la Bisericile apostolice,pdstrdtoareale tezaurului
l
Bcripturigi SfinteiTradilii:

(Jniv,Dn Constantin
Voicu'Preot

rilli

11r'
l\'

lrl

nu le
"Ereziile n-admit unele cdrli ale Scripturii, iar pe care le admit
acoa-le
pentru
acceptdintegral, ci cu adaosuri9i taieturi, schimbAndu-le
falsile
in
intregime,
primesc
gi
le
dac[ pe unele
*"ol r" invxletura lor.
Ale
fic6 prin feluiite interpreteri...in ttepanit"u cui a fost ldsatdcredinla?
cui a
cdnd
mijlocire'
cdrui
prin
a
9i
cine,
cdtre
be
tant Scripturile?
se.afla qi
",ti
fost incredinlatd inv6!6tura care vadeqtepe creqtini? c6ci acolo
cele
predaniile
qi
toate
ca
adevdrateleScripturi'gi adev[ratele til-e"i.i,
creadevdratd
cea
invdldtura
$i
este
ci
9i
adevdrate,unde se va dovedi
pana
unde
apostohce,
Bisericile
in
...mergi
adev[ratd.
dinla creqiinScea
unde sunt
astizi scauneleApostolilor stau in locurile cele mai de cinste,
lor
cuvintele
9i ne infzficitite gi scrierile lbr proprii, care fac sd rdsune
contra-ereticilor,
prescriplia
(Despre
ei."
geaz6'chipul fiecdruia dintie

161)'
irvrr, t-i; XIX, l-2;XXXVI,1,PS.B',vol'3,p' 150-151'
sfdnta scripturd esteproprietatea Bisericii, iar Biserica este
unica ei tdlcuitoare autenticd4. Contra lui Marcion, scrisdintre anii 207 qi 208, in 5 c6rlr,
cu
face o analizldetaliatd a creqtinismului monoteist, in contrast
Dumnezei(!),
doi
inv61[turamarcionitd care evidenlia existenlaa
cel
Dumnezeu-Creatorul,din Vechiul Testament,9i Dumnezeul
lucrdrii
parte
a
ultima
u"", ur Evangheliei, din Noul Testament.
vizeazd,in special,Biblia 9i doctrina lui Marcion'
S.i"spi" rdbdarereprezinti unul dintre cele mai interesante
indreptratatede educalie creqtind.Alcdtuit spre sf,irqitul viefii,
in
tarul moral al lui Tertulian ramdne un model pentru urmagi,
specialpentru Sfhntul ciprian care il va folosi pentru redactarea
"o viruirei lucrdri proprii. Pentru autorul nostru, rlbdarea este
Dumtute qi o n.r.ritut. vitald a omului". Dacd originea ei este
provine
nerabdarea
qi
linigtea,
nezeu care aduce cu sine blandeiea
tristele'
din instabilitateaomeneascd9i conduce,adesea,la mdnie 9i
..DumnezeuesteocrotitorulCelbunalrdbdiriinoastre.'.eapune
pacea'
in siguranldpe toatecelepldcuteLui: intdreqtecredinla'asigurd
cdilta.
p[zelte dragbstea,inva{d^umilinfa, agte3Ptd.
-' infrdnge
ispitele'
^:n11t:,.t*pul'
mdnia'
pertt"uresiiritut, innaneazd limba,stdpAneqte
pe.celbogat'nu
'"f"tga ,"uoduluril"... mingdiepe-celsirac' tempeteazd
precept
ni*iZ"qtt pe cel slab...cetlipsit de ea nu poateindeplini1:t^*:
vol' 3'
PS'B"
XY
rdbdare'
fucrupldcutDomnirlui'"" (Despre
ii ni.i
"n
p.197)'

AltelucrdrisemnificativealeluiTertuliansunt:Cdtreiudei'
lui Hristos'Despresuflet'
Contralui Hermogh';;:D"t;" Trupul
rugdciunesau cele trei
Desprebotez,onpn"'po2i-ntd' *:Oli
qi VdtulFecioarelor
tratatedespre:Cortinf', Monogamie
Elementede invdldturd
al prynelorveacuri'
Tertulianestecel mai profrrndteologlatin
L complexd'sistematic''
contemporanqi ..,' O-ig^""t-ieologia
o credinl' atzdtoare'Inzesesteconjugatdintr-u; #oa fttitit
de analizdremarcabild'
trat cu o minte sclipitoare9i o putere
-u
plin principiilefilosoficein favoarea
autorulnostruf"l"t&;;in
(sauLegi) de credinfd'
credinleicreqtine,,t'to'aottutl uneiReguti
in acestsensexemplificdm:

nu este altul decdt Ziditod

"Existd un singur Dumnezeu'Care
ndscut
tiu'
prin
n^m?i"i*'" Oin nimic' -Sau;Cuvdntu!
9"1
lumii, Cel
Dumnezeu
numele-lui
in
"u'"
Fiul
inaintede toate'C""a"t"i t-" numit
a erdit mai apoi frrd de incetare
chipuri'
iff*itt
iu*tirltT"
put
s-aardtat
lui
in sfhrqitin FJcioaraMaria' prin Duhul
prin prooroci,s-;;;;;;t
ei
pdntecele
9i'
{dcutin
futt'"u Lui' trup S-a
DumnezeuT"til;i;il
noud
o
propovdduit
airrJ","" itienit lisusHristos'El ne-a
ndscdndu-Se
a sivdrgit minuni 9i a
lege qi o nou[ #hil;'
l^i-p"t"ft"i-"erurilor;
Tat6lui'in locul
ireapta
qt qua;dt-u
inviat a treiazi;S-aindllatla cerurt
pe cei ce au
cSliuzeascl
sd
iare
Sdu a trimis p,'i"ttu O'it"fui Sfrnt'
ca sdia cu Sinepe sfinlii Sdi'intru
crezutin El; 9i iaregiva veni cu slavd'
cereqti'gica sdconr- uug"ttt fEgdduinlelor
viala ceaveqni"d,;;;-;
;;;;ip; "eina"eruifl
focului
dam,,e
9:T,:1,;*"illl;:lli3:
't\LLt'L-J
prescrtplta""
restabilireatrupului fiecaruia"(Despre
vol.3, P' 147-148)'
(Jnic' qi nimic nu-L poate
Pentru Tertulian Dumnezeu este
Terhrlian afirmd cd El este coregala. Influenlat it nfotofti stoici

sauesenla'
probabil'substanla
aceasta'
iittiiU,lttAlgand prin
o
qi duhulare corporaliSa,Dumner"r,"r* i"tt - spuneti- dut
a sa sPeciald(!)'
,nologie
tate
'- folosegreo termt
Bf esie primuf autor patristic care
qi Persoand'Dumnezeirea
trinitardclar[, vorbind despreTreime

56

Arhid Prof.Univ.Dn Constantin

Voicu- PreotConf,Univ,Dr. NicuDumitra$cu

este o singurd substanf[ comunicatdin chip diferit celor trei persoane:Tatdl,Fiul Si SfantulDuh.
Hristologia sa este profund ortodoxd, noliunea de persoand
cdpdtdndacum alte valenfe, gi anume: In Hristos (cea de-a doua
persoand a Sfintei Treimi) sunt doui firi, una divind gi cealaltd
uman6, fiecare cu caracteristicile ei proprii. Nu este un Hristos
compus, un amestecal celor dou6 naturi, ci El este, in acelagi
timp, gi Dumnezeuqi om. EsteOm prin Trupul Sdu,aqacum este
Dumnezeuprin Duhul Sdu.
Dacd prin terminologia sa trinitari, Tertulian anticipeazd,
intr-un fel, formula niceeanddin anul 325,prin precizia sa hristologici poate fi consideratun precursor al hotdrdrilor Sinodului
de la Calcedon,din anul 451.
Mariologia sa este deficitard intrucAt, preocupatsd demonstreze cu orice pref realitatea pdmdnteascda Fiului lui Dumnezeu)ajunge sd faci afirmafii de genul: Maria a fost Fecioard
inainte de naqtere,dar a devenit femeie in timpul nagterii, rSmdndnd agagi dupd aceea.
Antropologia autorului nostru este supusdprincipiului fundamental al gdndirii sale , gi anume corporalitatea. Cum afirma
despreDumnezeucd estecorporal(!),la fel spunegi despresuflet
pe care il caracterizeazd:nemuritor, simplu in substanlasa, dar
material(!), schimb[tor prin fire, rafional etc.
Invdfdtura despreBisericd este tributard perioadei in care a
fost elaboratd,cuprinzdnd idei montaniste, ca de pildd: ea este
acolo unde sunt trei persoanecare mdrturisesccredinla cregtind,
chiar laici; tofi creqtinii sunt preofi gi pot sdvdrgiSfintele Taine.
Sfintele Taine sl:nt prezentein preocupdrile lui Tertulian, ca
de pildd: Botezul, Mirungerea, Euharistia, Mdrturisirea, Cdsdtoria Si Preolia, unora fiindu-le dedicatelucrdri speciale.
In ceea ce privegte eshatologia sa, aceastaare un caracter
milenarist.
Tertulian este autor controversat, important pentru dezvoltarea ulterioard a gAndirii teologice apusene,alterndnd concepte
corecte din punct de vedere doctrinar, cu altele mai degrabd

teologice
Patrologie
- nanualpentruseminariile

57

fost
eretice. Se pare cd num6ru1qi consistenfagregelilor lui au
eretic.
declare
cele care i-au ficut pe teologii rlsdriteni sdl
***
Indiferent de modul in care sunt receptatelucrarile (9i consale'
,.pt"t.) r"i Tertulian, nu se poate tlqldui valoarea gdndirii
este,
El
expresie.
de
modalit6lile
impresiottutrt[ prin conlinut-qi
inconautoritate
o
a.'fupt, creatorul teologiei creqtine-apusene,
un
tcstabila a veacului al treilea, Tertulian a demonstrat cd este
propriu' pl6t.tiitot pe c6t de profund,pe atdtde original, cu stil
comise(cele
doctrinare
greqelile
cut, concisqi direct.Dincolo de
procesul
mui i-portante fiind men{ionate mai sus), inerente.in
Unuicreatorde anverguraiui, intr-o perioaddde mari contradiclii
un mare luptdtor pentru adevdr,
fi .aotari ale Biserici], el a fost
moral[ gi o viafd cregtindexemplard'
BIB LIOGRA FIE SE LE CTIVA
TRADUCERIiN LIMBA NOMANA:
TERTULIAN, Viala Si opera, in APOLOGETI DE LIMB''{
de
Llfiy,{, colecliaPdrinytSi Scitttori BisericeSti,vol. 3, traducere
Paul
iirof. Nicolae' CHIJE'SdU, Eliodor CONSTANTINESCU,
de
hrfpeOOpOl 9i Prof.David POPESCU,introducefe,note 9i indici
p'
23444'
1981,
prof.Ni.oru. iHtlnSCU, EIBMBOR,Bucureqti,
STUDII:
-f-|"
romflni: BAJAU, Constantin, Cunoasterealui
il
p' 74-89;
la TertulianSiLactanfiu,in M'O', m' 3'611997
I)umnezeu
'
kologie
de
in
Diclontr
pr.prof.Ioan,
(c.160-c.240),
Teitulian
inn,
Ioan''
Drd'
CARAZA'
400;
a
II-a,1994,p'
Ortodoxd,Bucureqti,edilia
Tertulian,
Atenianul
Atenagora
Si
la
I)ttrctrinadespretnvierea'morlilor
p.'361-372;COMAN, Pr'prof'Dr'Ioan G:'
in M.U.S., nr. 7-811968,
irrfryton, sabia lui Hrisios. Sugestiipentru o metodicda misiunii
moderne(cu rezumatin limba-francezd),ImprimeriaIndeon:s;tine
Bucureqti,lg3g,28p; IDEM, intre rdbdaresi nerdbdarela
lutif.np,
'Ii,lrtuliin' Sfdnnl'Ciprian,Curteade Argeg,1946,14p. Extrasdin
Si

58

1l
rilii
I

lril
I
lli

lLll
tl

ltil
It
1il

voicu- PreotconI.univ.DnNicaDumitratcu
Arhid.Prof.univ.Dn constantin

Pdstorul Ortodox, RevistaSociet5lii "Frd1ia",nr.4-611946,p' 97-108;

IDEM, Patrologie, EIBMBOR, Bucureqti, 1956, p' 62-70; IDEM,
Patroiogie, BIBMB.OR, Bucureqti, vol.I, 1984, p' 394-513; CORNEANIJ, Diac. Coif. Nicolae, Actualitatea tratatului lui Tertulian
"Despreprescrip1ia ereticilor", in M.M.S., rc'9-1211959,p' 580-588;
Cnf1U,'Nicolie C., krtullianus ca montanisf,Bucureqti, 1908; CUlnNU, toan Petu, Reconstituireadoctrinei lui Marcion dupd Tertulian,in
volumul: Gnozele dualiste ale Occidentului, traducere de Thereza
PETRESCU, Editura Nemira, Bucureqti, 1995, p' 181-184; DUMITRA$CU, Pr.Lect.Dr.Nict., Conceplia despresufletul umgn a-llui Hristos
fn primele veaanri^crestine,in R.f.: T. 311999,p' 61-68' (la p' 63-65:
Tertulian);MANGARU ,8., SistemuldogmaticaI lui Tenulian,Bucureqti,
1904; POPESCU,Victor, N., Dezacordul intre tendinlelesociale ale lui
krtulian si concepliile societdlii gteco-romane. culnl tn\Pdratului, in
B.O.R, m.211928,p. 108-117Si3ll928, p. 193-198;WADUTESCU,
Gheorghe,<Anima) $i <Animus> Ia Tbrtulian, in volumul shx Filosofia
p rim el"or secole cre'stine, Editura EncicloPedicd,-C9l"t!Lu,Biblioteca
'Enciclopedicd
de Filosofie, Bucureqti, 1995, p' 67-80; ZAVOIANU'
,'RugdciuneaDomneascd"la Tbrtuliansi sfdntul
Drd.corneliu, Despre
Jdcutd
1916, p.364-377; IDEM, ApdrareacreS.tind
Ciprian, in G.B., rtr.3-41
di Tertutianin Apologiasa,in M.M.S.,w.5-611976,p' 539-546'
in timbi stiiine-: AYERS, R.H., Language,logic and reasonin the
a study of Tertu)lian,AugustineandAquinas,Hilde_sheim,
churchfathers:
"AZyZA,
C.,Tertuilien et le iudaisme, Pans, 1977; BARN-ES,T''
tglg;
Tertullian: a historical and literiry study, Oxford, !971; DAIY, C'B''
krtullian thepuritan and his influence: an essayin historical theologt,
Blackrock, tqq:; MUNIER, CL., Petite vie de krtullien, Paris, 1996;
OSBORN:, E,F., Tbrtullian,first theologian of the W.est,Cambidge'
1997;RANKIN,D'Tbrtulliin and the Church,Cambridge,1995'

MINUCIU FELIX
$ 222-22s)
ElementebiograJice
Informa1iilecu privire lavizla lui Minuciu Feiix suntaproape inexistenie.Nu giim nimic despredatasaulocul nagteriisale.
La fel qi despremoarteasa.

pentruseninariileteologice
Patrologie'manual

'

59

datordm Fericitului IeroSingurele date pe care le avem le

Minuciu era un renumit
nim qi lui Lactanliu' Potrivit acestora'
creqtinilor"' 1".!3":1"9te cd
avocat din Roma care"apdra cauza
cei mai probabil, intr-o fael ar fi fost de neam afrilan, ndscut,
dacdlinem seamade gradul sdu
milie pdg6n6Oecoffi-inulta,
qi de logica discursului
-la virsta
de culturd, de linuta liierard a exprimdrii
avut loc ai se afla
silu. convertirea sa la cregtinism a
Alexandru Sever' in
maturitdtii depline in timpul impdratului
pcrioada222-225.
lucrdri' extt:ld:
Minuciu Felix esteautorul unei slngure
relaliilor dintre pdg6nism9t
importantdinsa pentru cunoaqterea
Octavius' dupd numele
crcatinism in prirn"i. ut""*i' Intitulatd'
sa,de facturd apologeticd' imitd in
pcrsonajului ..ntrui,-,;td
ale lui Cicero' Subiectul
bund m[sura forlnu t"febrelor dialoguri
esteconvertirea pdgdnului
ctlrtii, care cuprinil;O et capitolel
(iaecilius Natalisla creStinism'
vizitat la Roma de un
Pe scurt, iuta u"ii*ea: Minuci' este
din Africa' in timpul unei
prieten al sdu, Octavius,tot avocat'
alt coleg' pdgAn' Caecilius
plimb6ri pe care o iac impreund cu un
Ostia' Octavius il vede pe
Natalis,pe drumul de la Roma spre
zeului Serapis' lntrigat-de gestul
accstadin urmd, i;;i"a"il-se
sd-i fie

in carteMarcu)
l ,oue;;. iii.Ily*ll
p[gAnului,
t31t o face
t.ri dea-l l6muridegreqeal?-p"
mcdiatorin incerc'ar"u
este o

creqtinilor' Nu
qi de a-i ardta superioritateaDumnezeului
tliscufieatdtdeupti"taqivehementd'calaTertulian'insdprezinin favoareacregtinismului'menitd
l[ toate notele
"""6;i"gii
acuzeleaduseurmagilor lui
:[-f convinga pe caezrliui c6 toate
sunt n[scociri'
liristos
"' "i""i"t.
preo. u i.Ju acuzele cele mai reprezentative
caecilius,"
de citre
r,cntein rechizitoriul adresat creqtinilor
bine si se cueste
Octavius'
rnu tablouf iOeiior folosite de
qi anume:
Itottsci structura acesteilucriri'
a). introducere
de Caecilius
b). concepfiuiaga"adespre lume exprimatd

60

Arhid Protr,Univ,Dn CanstantinVoicu- PreotConf,Univ.Dn NicuDumitra$a

Patrologie- manualpentruseminariileteologice

c). intervenfia autorului in dialogul celor doi adversari

d). concepfia cregtinddesprelume exprimatd de Octavius
e). convertirea lui Caecilius
Caracterul gi ideile fundamentale ale lucririi
Octavius este o apologie, in favoarea cregtinilor, singulard
prin con{inut gi intenfie. Ea nu se mai adreseazd"
impdratului, senatului sau poporului roman pdgdn, ci elitei intelectuale a imperiului, oamenilor inteligenfi, cultivafi, capabili sd ?nfeleagdintr-un
cu totul alt mod realitatea gi rafionamentele creqtinisinului.
Autorul, asemeneapersonajelorsale,esteun om rafinat, bun m6nuitor al conceptelor filosofice gi cunoscdtoral problemelor cu
care se confruntau contemporanii sii. Alegerea dialogului, ca
mijloc principal de elaborare a lucr[rii, nu este deloc intdmpldtoare. Avdnd ca model pe Platon, Cicero, sau alli scriitori celebri
ai antichitdlii, el n-a fEcut altceva decdt s[ articulezenoua invdfdturd, creqtind,pe o structurdliterari care igi probasedeja eficienfa. "Dialogul" sdu sste unul cu totul special, simplu, dar extrem
de clar, apreciat atit pentru naturalefealui, dar qi pentru forma
eleganti, stilul vioi gi direct abordat.Daci i se pot aducemici reproquri, atunci acesteaar viza: anumite "imprumuturi" de formd
gi fond din filosofii, poefii sau istoricii pdgdni citafi. De asemenea i s-ar putea imputa lipsa unei expuneri de ordin doctrinar a
invdf[turii pdgdne qi celei creqtine dar nimeni nu poate contesta
densitateagi claritatea,preciziagi eleganfalucrdrii. Pentru exemplificare vom reda cflteva dintre cele mai importante idei care
caracterizeazdatdt viala gi doctrina pdgdnilor in contrastcu ceea
ce reprezint[ gi propoviduieqte cregtinismul (avocat fiind
Caecilius), iar pe de alti parte gi viafa cregtinilor in contrast cu
ceeace prolifereazd pdgdnismul (avocat fiind, Octavius):
Ce spune Caecilius?
Mintea omeneascdeste depdgitdde imensitateauniversului.
Oamenii nu reu$escprin propriile puteri sd cunoascdadev5rul.O
religie (noud) sau credinfa intr-un singur zeu nu poate s[ explice

6L

tainele existenlei, lumina astrelor, imponderabilitatea spaliului

ceresc,greutateapdmAntuluisau apa mdrilor. Caatare, estenecegar sA se pdstreze religia tradilionald a Romei, pentru cd este
veche de cdnd lumea gi a dat mdrelia qi gloria cetdlii. Riturile
g&cresunt comune tuturor oamenilor, inclusiv romanilor care 9i
le-au asimilat prin cucerirea popoarelor respective. insugirea
credinfelor qi practicilor lor sacrele d[ puterea de a controla gi a
Nupunepopoarele cucerite.

'

"...strimogii nogtri s-au silit cu multd rdvnd s[ observe augariile

(duhurile morfilor sauumbrelor lor, binevoitoare celor vii), gi sd consulte
mdruntaiele oamenilor, si or6nduiascdsacrificiile gi sd se inchine zeilor
din temple. Cerceteazddin c[r[i istoria lor: vei afla cd ei au introdus ceremoniile tuturor religiilor, fie pentru a r5spldti bundtateazeilor, fie spre
a indepirta mdnia lor ameninldtoare,sau pentru a-i imp[ca, dacd, fierbdnd de mdnie, deveneaufuriogi. . . Disprefuirea auspiciilor (semnefavorabile sau nu, date de zborul gi de cAnteceleanumitor p5sdri pentru inceputul unei funcliuni sau a unui rdzboi etc.) a dat dovadd cu prisosinfi, 9i
mai mult decdt doream,de prezenfa zeilor... Privegtecu aten{ietemplele
gi sanctuarelezeilor carele protejeazi qi impodobescstatul roman: nu sunt
atet de bogate prin daruri, c6t sunt de mdrele prin zeitdlile care Ie locuiesc
9i care stau gata si ne ajute. Prezicdtorii, in strdnsdunire cu zeul lor qi
inspirali de el, previd cele viitoare, ne sf6tuiescimpotriva primejdiilor, dau
leacuri pentru boli, nddejde celor ce sunt in str6mtorare, ajutor celor in
nevoi, mdngdiere celor in nenorociri qi ugurare celor in sufeinle" (VII,
P,S.B.,vol. 2, p. 358).

'

Creqtinii- in opinia lui - sunt o adundturdde ignoranfi,cu

religioaseobscure,care se adundnoapteagi sdvdrgesc
:{ lfactici
dcvdrate orgii.

t
tl

,
I

" Ei se cunosc dupi semneascunsegi se iubesc unii pe alfii aproape

inainte de a se cunoa$te.Peste tot au ajuns pAnI la un fel de cult al
poftelor trupegti, numindu-se fErd deosebire surori gi fra1i, astfel cd,
intrebuinfAnd acegti termeni sacri, obignuita lor trdire impreund devine
incest. Iatd cum religia lor degarti gi nebund se frlegte cu crimele ei!...
Aud cd ei adori capul animalului celui mai de ruqine, asinul, sfinfindu-l
ln urma nu gtiu cdrei convingeri neghioabe...adori un om pedepsit cu
cele mai grele chinuri pentru o faptd rea qi lemnele de ocarl ale crucii
formeazl,obiectele cultului lor... Povesteadespreprimirea"noilor mem-

62

Voicu PreotConf,Univ.Dn NicuDumitraqcu

Arhid,Prof.UniuDn Constantin
bri este pe cdt de cunoscutd,pe atat de dezgustitoare' Un copil plin de
frin5 (pentru a ingela pe cei nebigitori de seamd)este adus aproapede
cel ce hebuie sd fie primit ca nou membru' Acesta ucide copilul prin
rdniri nevSzute qi ascunse,indemnat la loviri oarecum nevinovate, copilul fiind acoperit de frin[. O, ce nelegiuire! Ei ling apoi cu setesdngele
acestui copil, igi impart pe intrecute membrele lui, devenind legali prin
aceastdjertfd gi, prin aceastdcomplicitate la crimd, ei igi garanteazdin
mod reciproctdcere" (Ibidem,lX,2-5, p. 360-361)'

Caecilius continud cu asemeneaelucubralii, ca de pild[ faptul cS la sdrbdtori se adundcu tofii, mdndncd,beau 9i participd la
impreundri incestuoase,sau batjocoreqte adevdrata credinfa
cre$tind:invierea morlilor, postul etc.
Ce spune Octavius?
Este adevdratcd Dumnezeu nu poate fi cuprins qi cunoscut,
pentru cd este infinit gi nemdsurat.El ni Se descoperdprin
ordinea gi armonia intregii Sale crealii gi, mai cu seam6,prin
spiritul uman, care-$i reclamd Creatorul, Spiritul absolut. Omul
esteprin natura sa mijlocitorul dintre Creator qi creafie.Inzestrat
cu ratiune qi cuv6nt, avAndprivirea indreptatd cdtre cer, el este
capabil sd-L simt6, imite gi, in final, se-L cunoasci pe Dumnezeu.Referitor la acuzalllleadusecreqtinilor, acestea sunt pure
invenfii. Ele dovedesc,pe de o parte, viclenia celor care vor cu
tot dinadinsul si-i coboare pe cre$tini la nivelul animalelor, iar
pe de alt6 parte,lipsa cunoqtinlelorelementaredesprecreqtinism.
" Cet de nedrept este sd judeci ceea ce nu cunogti, a;a cum facefi
voi! Credefi-nepe noi carene pocdim. Cici 9i noi am fost ca voi orbi 9i
nesimlitori...Zici cd ai auzit desprenoi cd adordm capul unui migar?
Cine-i atdt de prost si adore agaceva? $i cine e 9i mai prost sI creadi cb
noi avem un astfel de cult? Numai voi consacra{imigarii in intregime...
jertfi1i, de asemenea,capeteleboilor, ale berbecilor, 9i cinstili nigte zei
jumdtate capri, jum[tate om, sau pe allii cu infElig^arede lei 9i cdini. Nu
impnrtagili voi cu egiptenii cultul boului Apis?... in privinla faptului cd
ne-am inchina unui om vinovat qi crucii lui, sunteli departe de adevir,
daci socotifi cd Dumnezeu a meritat crucificarea, sau cd poate fi de ori-

de rdnd este
gine pdm6nteascs.Cel ce-gi pune toatd nddejdeaintr-un om
lui se
qi
ajutorul
aceluia
omului
moartea
cu
datd
o
in nenorocit, cdci
qi
pldpdnd
de
sfdrqegte...Crezicd am putea tiia corpul unui copil atdt
versd-i
nou-ndscut'
gingag?S-ar putea gdsi omul care sd taie un copilag
fiii, abia ndsi" ,la'g"t" 9i sa-t Ue-af.. .Voi sdnte{icei carev[ l[safi uneori
mod barbar'
in
alteori
omorAli
ii
cu1i, ii fala fiarelor 9i pdsdrilor, sau
demonilor a
coalilia
incestuoase,
ftrangulandu-i...Cat i"tptt ospelele
noastre
cinstei
fala
9i s5-i
infamie
o
cu
minlii ingrozitor, ca sa rndnjeasid
adev5rul...
cerceta
poat6
s6
ca_ei
inainle
pe
oameni,
indepartJzede noi
voastre, iar
Caryif" voastre de istorie gi tragediile se laudd cu incesturile
p'
382-385)'
voi ie citili gi le ascultali cu pl6cere" (Ibidem, XXVil-XXXI'

in final, dupd epuizareaunui asemeneaarsenalde concepte9i

cu
rutionamentefiiosohce qi dup6 consumareaunui dialog incisiv,
se
flpcranfadescoperirii Dumnezeului celui adevdrat, caecilius
:
autenticd
victorie
intr-o
qi infrangerea
converte$te,transformAndumd felicit 9i pe mine toto" il felicit din inimd pe prietenul Octavius9i
amindoi:
dat6.Acum nu mai agtepisentinfata, dragdMarcus' Am invins
Octavius
cum
dupd
cdci
md consider 9i eu invingdtor, degi fbrd glorie,
meld'(Ibidem,
rdtdcirii
asupra
m_ainvins pamine, tot afa eu am triumfat
XL,p.394).

Lucrarealui Minuciu esteo radiografie pertinentSa "probleprimara

$$ticii p[gano-cregtinein confruntare" pentru perioada
a llisericii. Fa!6 de Tertulian,se observdaici o tendinld a autorupdg6n69i
lui de a analizaraportul dintre elementelede credinfa
eelc cregtineintr-o perspectivSpsihologicd,ceea ce constituie'
este
fllrtr indoiald, nota sa distinctd. Totodat[, confinutul lucrdrii
doud
cele
binc organi zat, afticulatpe un paralelism eficient intre
fundamentale
tloctrini opuse,relieffindu-senu numai deosebirile
Pe
de ordin religios qi moral, dar 9i perspectivelelor de viitor.
inlelegerea
pentru
referinld
Eltrrt,octavizs este un document de
rel0liilor dintre doud lumi total diferite, intr-o perioadd determii
nntir,obligate sd supravieluiascdimpreund'

64

._Arhiil Prof, Univ,Dn ConstantinVoica- PreotConf,Uniu Dr. Nicu Dumitragcu

BIB LIO GRAFIE SELECTI VA

TRADUCERIiN LIMBA ROMANA:
OCTAVIUS, traducere in romdneqte precedatd de o schi16
biograficd gi de studiu critic introductiv de Nicolae DOBRESCU, in
lucrarea Apologia Octavius de Marcu Minucius Felix, tezd pentru
licen!6, Universitatea din Bucuregti, Facultateade Teologie, Bucuregti,
Tipografia Bukarester Tagbaltt, 1902,76+2 p.; traducere din original
de Prof. Petru I. PAPADOPOL. in volumul: Minucius Felix M.,
Octavius, Biblioteca Pdrinlilor Bisericegti, nr. 4, Editura Sfintei Episcopii a Rdmnicului Noului Severin, Rdmnicu-Viicii, 1936,98 p.; O
altd traducerein APOLOGETI DE LIMB,{ LATIN,{, colec{ia Pdrin{i Si
Scriitori BisericeSti,vol. 3, EIBMBOR, Bucuregti,1981,p. 343-398.
STUDII:
in timba romflni: BOROIANU, Dr. D., Din literatura patristicd.
p. 656-672;
Minucius Felix, "Octavius", in B.O.R., nr.6l1906-1907,
COMAN, Pr. Prof. Dr. Ioan G, Patrologiq EIBMBOR, Bucureqti,
1956,p. 70-72;IDEM, Patrologie,EIBMBOR, Bucureqti,vol.I, 1984,
p.51r3-521.
In timbi striine: BAYLIS, H.I., Minucius Felix and his place
among the earlyfathers of the Latin Church,London, 1928;PEZELLA,
5., Cristianesimo e paganesimo romana. Tertulliano e Minucio Felice,
Bari.1972.

VI

POLEMT$Tr
SFANTUL IRINEU DE LYON
(c.140-l 202)
Elemente biografice
Sfhntullrineu,unuldintreceimaiinsemnaliteologiai.celui
prodc-aldoileaveac cre$tin's-a ndscutin Asia Micd' cel mai
Uufii,iu Smyrna,in juruf anului 140,dacdfinem seamade.faptul
marc[ a fost uceniculepiscopuluiPolicarpal Smimet'al carul
"copil".
iiiiu r-u intdmplatin23 februarie156,i6nd el eraincdun
incertitudestule
incd
zd
datelornagteriisale_planea
iot"qi,
"Jpra
tti.i Busibiu de iezareea,nici Ieronim' lsurile
.a
iili;;*
ale istoriografieiperioadeirespective,nu
eele,maireprezentative
gfria ur.o informaliein acestsens.Singurasursdcu adev[rat
importutttadespreanii copildrieisaleestJo scrisoare" 1{:ilf ln
rdiesatdunui vechi prieten,Florinus,care- se palg -' cazuse
li"r;ului Valentin,pdstratdde Eusebiuin "Istoriabisericeascd":
sd nu folo"Aceste invdldturi ale tale, Florine, nu sdnt izvordte - ca
cu cele
impaci
nu
se
Ele
sesccuvinte grele-- dintr-ojudecatd sdndtoasi'
mare
mai
cea
in
ele
de
convingi
lasd
se
aruncd p" ."-i .ut.
ale Bisericii g--i
indrdznit
n-au
Bisericii,
afara
in
stau
care
netegiuire.Nici ma"ar'ereticii,
care au fost
vreodatd se afirme aga ,.uu. but nici preolii mai in vArstd
sa-!l transputut
n-au
apostolii'
inainte de noi 9i care au trdit impreuni cu
in Asia
copil
eram
cind
pe
vremea
.'edeam
mitd asemeneainv6!5turi.Te
impdr6polfiepe
gurte.a
aveai
Policarp;
tdngd
ii\erioara pe
!a
ltunci
1ui.Cdci imi amintescmai
teascd9i tp sileai ia ui un bun renume-inaintea
mai de cubine lucrurile de atunci, dec6t cele care s-au intdmplat acum'
deodatd
cresc
tinerefe
in
aduni
le
pe
care
cunogtinlele
;i;. f;;"e"v6r,
locul unde
pot.spune
aceea
De
el'
9i
cu
mereu'unite
gi
rdmdn
cu sufletul
gi
gedeafericTtd riticarp atunci cdnd vorbea, locurile pe unde. inha
I'FAI'ROLOGIE

I
66

Arhill. Prof, Univ.Dr. ConstantinVoicu- PreotConf.Univ.Dn NicuDumitrascu

iegeadin clas6, felul lui de viafd, infZ{igarealui fizicd, felul cum vorbea
cu mullimile, cum istorisea el relafiile cu loan qi cu celelalte persoane
care au v[2t pe Domnul, gtirile despreminunile qi despreinvdlitura lui;
cum Policarp, dupd ce a primit totul de la martori oculari ai viefii Cuvintului, pe toate acesteael le puneain legdturl cu Scripturile'.."(Eusebiu
de Cezareea,op. cit., V XX, 4-6,p.212-213).

Nu qtim c0nd gi cum a ajunsin Gaiia, la Lyon. Sepoateca el

s5 fi fost luat de Policarp in cdlStoriape care acestaa intreprins-o la Roma, in anul 155, s[ fi rdmas acolo la gcoalaSfhntului
Iustin qi, apoi, la fel ca mulli alli misionari sd fi trecut in Galia.
Oricum, cultura clasicd gi cregtini bogat6, reliefatd in scrierile
sale,ne face sd credemcI in Asia Mic6, pe ldngl Sfhntul Policarp, aaudiat pe profesorii cei mai vestifi ai timpului. Dovadd c5,
atunci c0nd a ajuns episcop,cuno$teafoartebine istoria qi spiritualitatearlsiriteand qi apuseand.In timpul persecufieilui Marcu
Aureliu, in anii 177-178,estemandatatde cdtre"fta[ii" din Lyon,
ca unul care era bine informat despre erezli, sd ducd o scrisoare
episcopului Romei, Eleuterie. Acesta era rugat sd rdspundd
nedumeririlor qi temerilor pe care le aveauin legdturdcu Montan
gi inv5ldtura lui.
"Ne rugdm pdrinte Eleuterie, ca scrisoareanoastrdsd te gdseascdin
bucurie atdt cdt gi alte di!i. Am incredinlat cu aducereaacestei scrisori
pe fratele gi insolitorul nostru lrineu gi-!i cerem siJ primeqti ca pe un
rdvnitor al testamentului lui Hristos, cdci dac6 am gti cd situalia in care
se afld indreptdlegtepe cineva, atunci li l-am fi recomandatin primul rdnd
ca pe un preotul Bisericii, cum de fapt 9i este"(1bidem,IY,2, p. 193).

A fost o misiune care nu numai c6l-a scepatde moarte,pentru cd in urma lui, perseculiade la Lyon a ficut nenumdratevictime, gi a determinatsd fie alesconducitorul Bisericii din Galia.
El a urmat in scaun bdtrdnului Episcop Pothin care a suferit
moarte martiricd la aproape90 de ani.
Sfhntul Irineu igi innobileazd activitateaprin trei mari categorii de fapte:
I. Lucrarea misionard, concretizatdin convertireapopoarelor pdg6nedin jurul Lyonului.

2. Lupta tmpotriva gnosticismuluiSi a tuturor ereziilor care-gi

[veau punctul de plecare din el, ceeace a condus la aparilia unei
tcologii destul de bogate,bine ancorateatdt in tradilia apuseand,
c$t gi in ceardsdriteand.
3. Rezolvarea diferendului dintre Bisericile din Asia, teprczentatede episcopul Policrat al Efesului, cu Bisericile din
Apus,reprezentatede episcopulRomei, Victor, in problema datei Sfintelor Pagti. Misionar talentat, Irineu a reuqit sd propovdduiascd mesajul evanghelic printre oameni de tradilii 9i limbi
difbrite. Sigur, cea mai insemnatdrealizarea sa in plan misionar
ortc convertireapdgdnilor din sudul Galiei, fie cd este vorba de
gnlo-cel1i,greci sau latini. Vorbitor de greacd9i latin6, invafd 9i
linrbacelticdpentru a puteapredicabdgtinaqilor.
Propagandagnosticd foarte agresivd l-a fZcut s[ descopere
necaniJmul prin care sd i se poatd opune intr-un mod eficient:
tcorganizareagi restructurareaBisericii, in paralel cu dezvoltarea
Unui sistem de promovare a invalaturii celei adev[rate 9i conComitentcu inlocuirea celei eretice.Sfdntul Irineu n-a l6sat nimic la voia intdmpldrii, rdspunzdnd fiecdrui atac eretic, dupd
multd chibzuinfd gi cu argumente foarte temeinice. Mai mult,
fntotdeaunaavizut apdrareaadevdrateicredinfein fafa avalanqei
de "inv616turi mincinoase" ca o datorie sfintd pentru pdstrarea
Unitlfii Bisericii. De aceea,esteconsideratdrept "teologul unitdfii Bisericii, care a cdutat paceain mijlocul tuturor controverlofor pe care le avea".
Diplomat abil, Sffintul Pdrinte a jucat un rol important in
fmplcirea Bisericilor din Asia cu cele din Apus, diferend ap6rut
dld cauza Papei Victor, care la urcarea pe tronul episcopal al
Rumci, a dorit sd impund sdrbdtorireaSfintelor Pagti dup[ tradicelor
fla npuseandin toat6 lumea cregtinS.El a nesocotitdorinfa
marcleprazpotrivit
caruia
ilirr ftasarit de a pdstravechiul obicei
tic rrl invierii Domnului era fixat in a l4-azi alunli Nisan. Autoflll nostru, famlhartzatcu ambelepractici, insistd asuprafaptului
gAlnvierea Domnului trebuie sd se sdrbdtoreascdnumai Duminlen.dar acestlucru nu trebuie cd conducdla o separafieintre Est

[ 'l

;ll

il

in
1r,i
il

rl,

Yoicu'PreotConf.UniuDn Nicu
Univ.Dn Constantin

gi vest. In plus, el leagddataPagtelui9i de felul postului,.gtiinirr-*. ceunii "credeauiapostulpascaltrebuiesddurezeo zi, al1li

doudsauchiar mai mult'i Av6nd ca model atitudineasfrntului
iolicarp al Smirneiin dialogcu fostulprydAni9et,Sfantul.Irineu
pentru aplanareaconflictufui qi pdsffareatadiliilor
o'rliteazdL
fiecdreiBisericiin Parte.
Nu gtim prea multe despreultima parte a viefii Sfhntului
Irineu.Potrivii uneivechitradilii, el ar fi suferitmoartemartiricd
de impdratulSeptimius.ever,in
in timpul persecufieideclangate
anali12,dar, martirulnu estepomenitde contemporaniilui sau
de istoricul care noteazdcele mai multe dintre faptele sale,
Eusebiudecezarcea.se poatecain masacrulgeneraldela Lyon,
decredincioqi,sd
undeqi-aupierdutvialaun numdrimpresionant
fi
fi murit;i SfantutIrineu, qi acestmomentsd trecutoarecum
neobservatin croniciletimpului, tocmai datoritdororilor petrecutein aceaperioadd.
Opera
scrisi
SfbntulIrineu a ldsatin urmasao operi considerabilS,
pufln in titluri qi
in limba greacd,limba sa maternd,bogata_mai
mai mdtln idei, o oper[ rotundd,in careelementefundamentale
de doctrind.r"gtitd t" intdlnesccu rdspunsuripragmaticeadresatetuturor "fondatorilor"de noi curentecreqtine(!).Ea consti"devieri
cunoaqterea.marilor
tuie o sursi inepuizabildpentru
-a
,r"qtitt.l'ale wemii, dar gi preocupdrilorcelui mai mareierarh
din
p..*" l-a avutLyon-ul,qi,rnut dintrecei mai reprezentativi
intreagaistoriea Bisericii Apusene.
PrinciPalele titluri
l. contra ereziilor (combatereasi distrugereastiinlei cu
numemincinos),esteo lucrarein cinci cdrfi, alg[hftd pe la anii
189-190,importantdatit pentruvolumul bogatin informafiicat
discutateaici. Auiip."t i *uititudio.a problemelor.teologice
impresionantS,
o erudiliebiblicd 9i bisericeascd
iorul dovedegte

Patrologie- manualpentruseminariileteologice

69

deinvidiat'
dargi o clarviziunea tratSrii temelordeordin doctrinar de-a lunC"tiifr"tri u."rt.i lucrdri, carei-a Scrl! Pe :.peciali$i
o'creatorulteog"iji-p"f"i s6-l consideie,aldturi de rertulian,
pe scurt,esteurmdtorul:cartead in 3! de calosiei aDusene",

aletimpuluis6u,de
eretice
i*'ri"i.,p""rii,e;;i";it d, grupdrilor
gi caini{ii,pe care
[o V"f.:"ti", pdn6la Marcion,Talian,sauofi1ii

carteaa ll-a,in 35 de capitole'continua-comtaterea

le combate;
ale gnosticilor,in specialceleale lui Jaleni;;#;;ik;rgregite
a Sfintei
iin, iott.tte-despie tefiulile d9 intgrnlejarecor.ectd drept
are
capitole'
ae
ZS
Stiipttti 9i intpitull,e;cirtea a III-a;in
Du^mnezeu
9i
singur
fubiectTradilianiostolilor, mdrt'risind un
la
referitoare
indrumdri
un singurHristos,li-"ir" adaw1rcdteva
despreunitrateazd
capitole'
4l-de
carteai ti-o,in
rugaciune;
profefi 9i parabole;
it;u i"ueiatotii cuprinse'inSfhntaScripturd'
inviereaffupului'
;;;;"; o V-o, in 3'5de capitole,se ocupd-de
pnn coniiintitatea Demiurguluivalentiniancu Tat6l.Lucrarea,
a fi o cartedereferin{din domeniu'
flnutulei bogat,,"?*tatqte
aoatecel mai reprezentativdocumentde combaterea "rdtdcimiliteazi pentru
ii;;; ;;;;*ito, primare 9i, totodatd,unul ce
unitdfii in Bisericd'
Dromovarea
t"i Marcian (Demonstraliapredicdrii apostolice
''"';: c"iii
- separe--'in ju3l anuailtrefratele Marcian),lucraretedactatd
Prima'in 42 de
lui 195,aredoudpetfiii seincheiecu un epilog' pe
baza Simotpitole, este o .*f"".tt g.-uaFqtti cieqtine
Fiul intrubtulrri de credinl6.kateaz1despre:Dumnezeu-Tat61,
rlscumpdrar-et
iti. nuft"f profetic, desprecrealie,intrupare9i
A doua,in54
[ip*"ir." v!"t i"r"irestament inNoul restament. profeliile
cuprirrdeo seriede ldmuriri privitoarela:
l;;ii;i.,
roerri.ialui Hristos,lucrareaLui, Bisericd.intreagalufi#e.
itii. ..t" centratdpe ideeaiconomieimAntuirii'
-*il;f;u..rtoi
doui scrieri,a cdrorautenticitatenu poatefi
insd
purf-iu iodoiald, existd gi altele care i-au fost atribuite'
[upraacestorap|aneaz6,incdincertitudinea.NemIrginims6
cdteia: Contra pdgd-nilor, Cdtre Blastus' Cdtre
rauitiona*
'Flili",
catre diferili conducdtoribisericestidesprePasti.

"10

Arhid,Prof. Univ,Dn Constantin

Voicu- PreotConf,Univ.Dr. NicuDumitraqcu

E lemente cle tnvdydturd

Doctrina Sfhntului Irineu, frrd a aveaun caracterspeculativ,
ci mai degrabd unul religios-practic, r5m6ne normativ[ pentru
veacul al doilea. Toaterafionamentelesale sebazeazdpe datele
Sfintei Scripturi gi ale Sfintei Tradilii, cu precdderepe analiza
simbolului sauregulei de credin{6.
El este"martor" al compunerli canonului Noului Testament.
Teologia sa este o expresiea autoritdlii principiului Tradiliei,
pdstrat in Bisericd, incepAnd de la Apostoli qi continudnd prin
urmagii acestora.Sfdntul Pirinte accentueazi intotdeauna ideea
potrivit cdreia cine nu line seamade invdlEtura Bisericii se afl[
in gregealS.Gnosticii,nesocotindautoritateaindiscutabilda Bisericii Si succesiuneaapostolicd, singurastructur[ de conducere
in lumea creqtind,erau condamnafipdn[ la o eventualSpoc5inld
gi m^drturisirea adevdrului.
In afarddepocdinld, autorulvorbegtedespreputereagi necesitateaBotezului gi a Eultaristiei in vedereaunirii cu Hristos prin
Duhul Sffint.
Prin baia Botezului "trupurile noastre primesc unirea cu
Dumnezeu,carele face nestricdcioase.
Sufletelenoastreprimesc
aceasti unitate prin Sfdntul Duh. Sfintul Duh a fost dat gi femeii
samarinence,c6ci Mdntuitorul venind s6-i salvezepe to!i, El ii
renastepe tofi in Dumnezerl:pe prunci, pe copii, pe tineri gi pe
virstnici. El'a venit pentrutoatevArstele".
in Euharistie se afllTrupul gi SAngeleDomnului, sub chipul
piinii gi vinului, aduseca ofrandd.Ea anticipeazdSi simbolizeaz[
invierea: "Strugurii gi boabelede grAu,dupd ce au fost culcatein
pdmAnt,au putrezit, au r[sdrit gi s-au indllat prin Duhul lui Dumnezeu,care susfine toate,gi ajung sd fie folosite de om; cdndprimesc cuvdntul lui Dumnezeu devin Euharistie, adicd Trupul qi
SAngelelui Hristos. Tot agatrupurile noastre,care sAnthrdnite cu
aceastdEuharistie, dupi ce vor fi culcate in pdmAntqi vor fi putrezit acolo, vor invia la vremea cuvenitd,cdnd Logosul le va
acorda sd invieze pentru slava lui Dumnezeu-Tatil".

sfdnta Treime este bine conturatSin teologia Sfintului Irirrcu.Tatdl este vdzut drept Dumnezeu-Creatorul,singur, atotputcrnic, necuprins de nimic Ai atoatecuprinzdtor.El nu poate fi
r,:rrnoscut,dar realitatea Sa invizibild devinevizibild tn Fiul Sdu,
(luvantul intrupat. Sfdntul Duh completeazdTriada. El este nurrrit,ca qi la Teofil al Antiohiei, Infelepciune.Sfdnta Treimeeste
nccesardin actul mdntuirii intrucat "Sfhntul Duh pregdtegtepe
om in Fiul, Fiul il aduce la Tatdl, iar Tatdl ii ddruiegteviafa vegnicd prin aceeacd vede pe Dumnezeu".
ilristologia la Sffintul Pdrinte este bine dezvoltatd.La "plinirea vremii;' cuvantul s-a intrupat pentru eliminarea morlii
vcnitSin chip naturaldin "prima creafiune",9i mostenireavielii,
rpccificd celei "de-a doua creafiuni".
Fiul lui Dumnezeu $i-a luat trup dintr-o Fecioard, conform
de la Isaia VII, 4. Sff;ntulIrineu insist[ asuprafecioriei
profeliei
'Mariei,
pe de o parte impotriva iudeilor, care susfineau cd
firrl lui Iosif, pe de altd parte, impotriva gnosticiior
I lristos
"st.
clrc credeaucd Maria "a fost doar un un canal prin care a trecut
rrcvazutulHristos". cum mantuirea nu putea fi realizatd dec6t
prin intermediul cuiva care "cuprindeain sine insugi" atdt omeniiltca, cflt $i dumnezeirea,Fiul lui Dumnezeu a luat trup real dintr-o
l'ccioara.intn pandu-Se,Hristos a recapitulatin sine Insuqi toat5
lllpturaumand.in acestcontextestede inleles 9i paralela-pe.cafso
fuceintre Eva, carea fost pricinf de moarte,9i Maria, care'oadevenit
Dcntruea si pentru tot neamul omenesccauzdde mdntuire"'
'
in ...u^." privegteeshatologia,autorul nostru face aceeaqi
grcgeal[ ca gi Sfhntul Iustin 9i Tertulian'. estehiliast.
:r
*

,1.

Sffintul Irineu de Lyon este considerat unul dintre cei mai

nrrrrigdnditori creqtiniai primei perioadepatristice,un adevdrat
creat6r de teologie, un autor care a qtiut sd gdseascdcele mai
practice rdspunsuri |a multe dintre problemele cu care se coni'runtaatuncl Biserica. Degi invdlatura sa nu esteireproqabild(de

-^

,..,.,r n-^t tt-:., n" rnnctnntinVnicu- PreotConf' lJniu Dn Nicu Dumitra$cu

intre altele'un
in{elespentrutimpul in carea trdit)' cuprinz6nd'
Treimi' sauhiliasmul'
oarecare,rrUorainuEu"lt-i" ta""f Sn"i"i
pe cele
tt"t"gii tundamentatd
meritul sdu in d#;l;;^"tti
gi ffinta Traditrie,
dou6izvoar. uf. n.i."f":ti.i, iianto.S"./tpturd
ulol 'opseoraspundu^
ie
trebuit
extremde precise;;;i;fid'a
fost un poA
t*sti"";,
Plate fi pusla indoial[' un misionar
;;-il;I6titi
""
gnosticismului'
lemist remarcabil,prin combaterea
nu numaisd medieze
cipabil
abil'
qi ti Jipnt^"t
prin
excelenld
-confl
ffi ili,i; piiuitrtusarb6toririiPaqtelui,
ictul dintreA;r:;i
tol,J;.'tttJT:t
spiritualitdli'.A.|:uun
dar si sd creeze
.'primii
^q:lt aifilocalieicregtine"'
"
creatori
spiritnovato,g,unoldintre
BIB LI OGRAFIE SELECTIV{
TRADUCERIiN LIMBA ROMANA:
(p' 53-60)'noteqi
,introducere
MARTINIDIN LYON,traducere'
in volumul:Actele
indici(p. 72-79)d"ft P';i';"i" riXr'runBANU'
11' EIBMBOR'
nt'
ntt
martirice,colecliai ariwi-iiiiitiii
"'t"esti'
1986,P'61-72'
Bucuregti,
(p' 6963-68)'traducere
introducere.(p'
eN
DESPRE
anticristolode
-Zntsr,
Manual
84),deCristianBd';ifilil;;h*"l"sdt" comentarii;EdituraPolirom'
9i
eie. Studii,aoru' ti#"]';"qt*
-Cotectia
Piural.Religie,laqi'2002'
STUDII:
inlimbaromini:CHITESC-L'Nicolae'TeoriaRecapitulaliunii
'iq3s-rqrq'p' its-t+o; GIUREA'Dr'
ls sfdntullrineu,rlT'sli"
doctrinarsi sfinlitoral
AleiandruI., Noltunei'i'inii"rtra _noful
Al' Jerec'1940'
arpas?aritii'ii"u-ai ryon'taii'ripografia
Bisericii,
coMAN' Pr'
p.'sTs-s+g;
34 p. Extra,ain vrlni.s';;-e-'10!!s!b: bucureEti''
73-78;
t

Proi.Dr.IoanG.,';;;''"k;t ;: EIBMB-OR;B""ttttqti'?5^*'p'
1985;DUMIIBIDEM,rotrotogi",'t"i'ii,"einlngoR'despresuitemlumanal lui
TRA$CU,pr.f-""iilr. Ni..r,'Crr"epSn ff 3| 1899'p' 65-66;ENAHristos tnprrmeteii'"ii ii'qii"', ilr n'r" '
Lyonului'in stuCEANU,er.fr. cft"i"Jl", iia"t"i nneu'episcopul
qtftit-t878'
p- 527-532;
nt'
diil:Pdrinlii,"""iiilt-n-tfi in n'o'n"
crestine'
invd1dturii
al
GOJE,Pr. Dr. loin',Sfdntullrineu"o/d'dto'
st si
Antihri
spre
de
dpdtura
i
nv
r, 20;;;'#;u:b;d'Mih"i
cluj-Napoc
in
d'Hr')'
Q4A-220
sfarsituttumtita iJa;;;';;;;-iiii"gai'um

fald de ereziia
(i.8., nr. 6/1988,p' It7-125;IDEM' Atitudinea
p. 63-72;IoNITA'
ino-, nr.^i/1989,
srinturuilrineua, tnngaunum,
lriieu at Lvonutui'in
f rd.Viorel,sfdnta ;:;:dit;; ;;;"'7 ! 1:I:'ttut
episcop'
Bistrileanul'
r, ii\ii-s'[i,'rnrNery' Pop
$.T.,nr. 7-V^s-t
t"otog,Eiituraiartimpex,cruj,
srinturlrineude L;;n",';i"^iri ,i
in volumul:
it Lvonutui'
ieqs;Lossrx vr^ii#ir,-sia*it
oRoS' Editura
':'::l' Cornelia
tuto,*n""ti'i" ti*l"iitedelvlaria
Vcderea
c'' Irineude Lvon
Dcisis,sibiu, tee5::';:;;A;-V*F!.Horia
EdituraMeronia'
in E'"i'i"p'a'o.,4"1iinila1ii'
( I 40/150-c.200),
Tiberiu'sfdntullrineu'
1995,p' il"gt"iligScell {rhid'
llucuresti,

'iliiior',i,xt"*i*liiI'V;;;;i;:!':':^':,?,"!#',,f:
;,1#o;',:;::f

ffi::l':';::;":::"#'#.,#{.,"ii*{,ifi;;,;-;;ioii;pevrr
ifinturutIrineudeLungvechiur,^ii*"ri'ir"io-i:"updrire
Aurel,
'i;;;;,in
A.B.,nr'1-3i1ee5'P',!-?a'
et
incorruptibilite
-- vivens:
J''
ln [mbi ,trein"'ir\ioii;V o"''lomo
BFHR'
Paris'1987;
a" l'il\)*)iion i'u""'deLvon'
dlvinisation
Oxford' 2000;
and anthropologt n^!":^Hi'Ctement'
Ascetism
t997; LAWSON J'' The
^in
(IRANT,R.M', treiLiu'-o: tyon' l-ooOon' 1948;oRBE A"' Antro'
hlhticaltheolost"i s"i"'i'io^'-1-o:9o"'

';i:i;;a!:[::]:{#:jf
i!i:;,.:r"f"iJi;};"r;;*::";
Marvinpa'
ofthewrgin
,Tn'
andAmfii'ffi irit"{-lt;;is i ii" iiSiint
Ephrem
'ts"'4ioi""
of lrenaeus'
theotogv'
trtsric
'i;;
bruse,London,1995'

SFANTUL IPOLIT
( c .170- 1236)
Elemente biograftce
Exitd cinci
Viala SfdntuluiIpotit esle1pr9T:lecunoscut6'
sufi- '
insdnici unul dintreelenu este
inciedere'
de
demne
levoare
bisericeascdcd lpolit
de cezareeasuslineirr.Istoria
^*r#:;n
suplimentare:
uru.pir.op, insdnu ne oferl detalii

74

Arhid,Prof uniu Dn constantinvoicu- Preotcontr uniu Dn NicuDunitrulcu

..in vremea aceea straluceau mulli cdrturari gi oameni din sdnul
Bisericii. Printre aceqtibdrbafi, Beril este unul care, in afard de epistole,
ne-a mai l[sat gi diferite alte lucr6ri. El era episcop al Arabilor din
Bostra. Tot agase prezintd cazul qi cu Hipolit, care era Si el intdistdtdtor
al unei alte Biserici"(W, XX, l-2' p. 245).

Tot Eusebiu arat[ ci el a fost contemporancu Origen, lucru

confirmat gi de Fericitul leronim, care menlioneazd faptul c6
acestaar fi rostit o predic[ in prezenfamarelui teolog alexandrin,
,.Despre slava lui Dumnezeu Mantuitorul". o inforintitulatd
mafie prelioasdin 1eg6tur[cu perioadain care att5'it autorul nostru'o gasim la Fotie in opera sa "Biblioteca". Potrivit acestei
marturii Ipolit ar fi fost ucenicul Sfbntului Irineu, dovada fiind
ins[qi Sintagma sau Contra tuturor ereziilor, influenlatd covirgitor de lucrareailustrului episcopde Lyon. O statuie a lui Ipolit,
din secolul III, descoperitdla Roma, in cimitirul lui lpolit,^pe via
Tiburtina, are pe soclu inscripfionate toate lucrdrile sale. In fine,
cel din urmd document important cu privire la viala Sfhntului
la Athos, in anul
Ipolit este opera Philosophumenadescoperitd
1842, attibuit[ lui Origen sau Tertulian, dar apar]indnd- se pare
-, Sfhntului Ipolit. Deqi de-a lungul timpului au fost contestate,
totugi, informaliil e prezentateconduc la ideea cd el s-ar fi ndscut
in jurul anului 170, undeva intr-un mediu grecesc,la Lyon sauin
imprejurimi, fiind profund influenlat de personalitateaqi activitateaepiscopului Irineu. De asemenea,presupunemc6 a frecventat cursurile unor gcoli insemnate ale timpului, la Roma, sau la
Alexandria, dupd anumite pdreri, pentru c6 altfel nu s-ar putea
explica inalta sa culturd profand gi cregtinS9i, mai ales, cunogtinlele salede astronomiegi calcul pascal.Ipolit a fost, dupdtoatc
probabilitilile, preot la Roma in timpul papei zefirin (200-217).
b auta cu alegereasuccesoruluiacestuia,papa Calist (218-223),
pe care Sffintul Pdrinte il acuzade sabelianismqi imoralitate, sc
rupe de Biserica oficiald a Romei 9i igi creeazdpropria comunitate, cu o mora16sever6,pe seamacdreia esteales episcop'

Pttrologie- manualpentruseminariileteologice

75

Concret,el il denunfape Calist cdiartd pdcatelegtele, ca de

pild6: "apostazia, desfrdnareagi uciderea, pe care nu le putea
icrta decdtDumnezeu", invSldturdregdsitdgi la Tertulian. De altfel, Ipolit qi-a inchinat viala implinirii a dou5 idealuri: 1). combaterea ereziilor, in special a monarhianismului modalist gi a
patripasienilor;2). lupta impotriva laxismului moral caracteristic
lumii contemporanelui.
Schismadeclanqatdde alegereaa doi episcopila Roma se va
Itinge de-abia in timpul perseculiei lui Maximin Tracul (235238), cdnd Ipolit se impacd cu Ponfian,noul episcopal Romei,
In minele din Sardinia unde fuseserdexila{i.
Aici se pare cd a gi murit in jurul anului 236. Trupul sdu a fost
rdus gi,ingropatla Roma.A fost veneratca martir gi i s-aridicat o stahtic. Apusenii il prbzruiescla 30 august,iar r[sdriteniila 30 ianuarie'
Opera
Sfhntul Ipolit a fost unul dintre cei mai prolifici autori cregtlni din primele veacuri, abordAndmai toate "domeniile teolo;fei". A scris in greac6,insd opera sa a fost tradusi in opt limbi:
[atin[, siriacd, copt[, etiopiand, arabd,armeand,georgiand9i slafon[. Din nefericire multe dintre lucrlrile sale s-au pierdut,
dtele sunt p6stratein fragmente,de reguli in traduceri.
Principalele titluri
l. Comentarla Daniil, lucrareexegeticdin 5 c5rfi, scris[ in
Sul 204, plstrat[ in cea mai mare parte in original, ttateazd in
$ip tipologic episoadelecele mai reprezentativeale textului biDe exemplu, istoria Suzanei, in care ea inchipuiegte Bi-

ipica, soful siu pe Hristos,iar cei doi bdtrini pe persecutori,

fdicl pe iudeiqi pepdgAni.in acelagimod suntinterpretategi stade aur a lui Nabucodonosor,aruncarealui Daniil in groapa
lci, vedenia acestuia.Pentru intdia oard aparc menliunea cd

este
MAntuitoruluia avutloc in 25 decembrie.Probabil,
{fa mai insemnatddintre lucrdrile lui Ipolit.

76

tll
il

lxr
i

lr:l
IL

llril
li
tl
l1
I
I

Voicu- PreotClnf' Ilniv' Dn Nicu Dunitra$cu

Arhid-Prof. Ilniu Dn Constantin

exege2. ComentarIa Cilntareacdntdrilor, O a1t5lucrare

Origen'
lui
trcd, acdrei interpt.iut" se apropiede alegorismu!
sinagoga'din
Mirele-regeeste gtitiot' mii"usu simbolizeazd
carea rdsdritBiserica.
multecomentariibiblice'intre careamlnScrie,deasemenea,
lui Moise'La
tim:La binecuvdntdil"'Iurlo"ob, La binecuvdntdrile etc'
lui Solomon'LaZaharia
;;;;'t^;, ia Exod,La Proverbelegrecilor a lui. Platon'-lucrare
3. Despreunivers,contra -'liscutd Si
despre
ia pdgAnd.
concepf
getici' in care
dogmatico-apolo
sunt:
categorie
qiln rieie' Alte scrieridin aceeaqi
;il;materie
co,ntraiudeilor'
;;ti;"
- '4. tnviere,Demonstralie
htturcrereziilor,operasa
philosophumena
savcombaterea
c6r'ti'a fostdespolemicefundarnentali,aplrut5{upl *:1 222'in10
c5
qi aribuitn-;;iliSfbntului Ipolir Titlul vine de la faptul
G;,i
p[gAn6pio perverteau
ereticiiiqi "ext6geau."invSfituradin filosofia
apoi
ntmatalfitosofieigeceqti,vorbeste
fi f*";,;
;r;;G.
analizeze
mai mareparte'si
"a.
ii utmfogi, p** ca,in cea
sauConffa
.r:*d"u r : aJ#zii enostig' Alte scrieri:Sintagma
iiJ -.gi.
datei
Determinarea
tuturor ereziilor,ciiii"o""uu cdrli de cronicd,
lui lpolit, Despre
Canoanele
PaStelui,
.harisme'
pe soclul st"t"ii-;;le suntinscriseun numSrde circa 50 de
a scrisel cu adelucrlri, dar nimeni;"itit' cu certitudine'c6te
vdratgi cdtei s-auatribuit'

momentului.Pescurt,elementelefundamentalealeteologiei
Sfhntului IPolit sunt:
numele' insd persoanele
- Sfdnta Treimenu este amintitd cu
evident suprezentein op"tu lui, deqi intr-un rapo{
sunt
trinitare
't:,;;rdtu;irrt;.
a toate'
Thtdl estebomnul Dumnezeu' St'pdnul
Dumnezeu'',
lui
,.CelBdtr6n de zile,:;ii-i *ti,.primu-l-ndscut al
dlpd lat6]' "Fiul Omuca sd se vadd cd este Ai" fat61, al doilea
vadd c5 in el se tecreeazd
lui", niscut dintr-o FecioarS,ca sd se
nu ca o persoand'ci ca o "a
Lr,i"it"t"q Sfdntut iuh esteafirmat parinte
afirma: 'ounul este
Sfhntul
trcia iconomie". MJ ro*.t,
este
unul este Fiul care ascultd 9i unul
Tatdl care po*n..it",
este indisolubila,
sffintul Duh care dl.l.;;;'. Fiinla dumnezeirii
iusubzistd sunt distincte'
in
;;F;*;ele
"u,"
sigurd despreLogos' in a cdrei evop"ti"
- Are o teone *ui

toiot"l-gdndire imanentda Tatdlui;

fu1i.airiing" t.i f-.iij'
adicd ndscutd; LoX). Logosut-put"i f'o\uotd"tn afard'
^3)'spus'
Altfel
g'rr"I7;-a[raua,st' prin na;tereasa.dinFecioard' iconomiei
ci in cadrul
l,ogosulnu esteprii"i"ti" pru"ffinitar'
care dd adevdrata
Cel
este
El
Testament.
ffij,-j; u V..tiut"i
hotdririle-Tat'lui'
ingerilor
u .rruiiLit-"o*""i.a
cunoa$tere
giesteaqteptatdepdgini' El
ei
proitt"iGpti"
profetifor,
vorbegte
,.mana"prin care ncreazlDumnezeu.Logosulestecel care
ite
cueaur" pentrua reinnoiumanitatea.Cu alte
i"irri,*p"fj"i
al
ca
fel
la
vlnte,S-airrt-put ..t t"":p"i 9" a uni acesttrup 1l ![u.' nemuritor'
puteredivind' fEcdndu-l
iostru, muritor, t";;p;;$i
_Biserica"".iini"ra deiinatoarea adevdrului.Ea seingriElementede invdYdturd
iqi imparteactivitateaintre slujire'
Jsttcde for-ur.ui.iurii"i 9i
"sfrnta
TeologiaSfbntuluilpolitreflectdintrutotul..caracterulformaspiritualitate.Ea estemamalui Hristos.Este
si
illi-r"ii"
IIIlea".
al
secolului
jumdtate
a
tiv al gandirii creffi di" pri*u
Bomuniuneadreplilor",ginuocomuniuneamestecatd'desfinfi
(chiarmai sever
tpi'"op de Lyon' Irineu' d* s-tfilosofiei
Tributarideilor;;;i"i
rln[c6tosi.se ouslrvaaiti rigorismulslu moral
socotea
o
cd
pentru
totuqi
cuepisprecaut
conflict
in
de
p[gdne,intr-unmod destul
rffit""), ca'eiifu"e f ajungl
ffi;;iili
ale'
metoda
at6t
in vefoloseqte
pe aceasta,,rrru tototo' t"'iilo' -'
R";ti. in gisericd seprimeqteharul lui Dumnezeu in
;ili
pe
cea
cit
9i
unei noi "stdri"'
goricdde interpretare(specificdgcolii alexandrine)'
Cercaiertdrii pa.ut"1oi\r""hi qi dobdndirii Trupul Sdngele
ind
fi
ea
originald'.
adicd
peqi
9i
nu ;o'aotttitte
1ar,$eeraba
qtiinlific6.
fuInaBotezutui.ipii, SfdntaEuharistie,
l6muIpolit-incearcS'sd
Mdrturisirea
fine'
qi'
in
o sintezda invapturilor apologelilor'
Domnului,pentru-i'conJt*uttuharului"
alc
teologice
probleme
maicontroversate
cele
reascduneledintie

78

Arhid,Pro.f,Uniu Dr, ConstantinVoicu-

lleot Conf.(Jniv,Dr. NicuDamitraEcu

(Spovedania),adicd iertareapicatelor recente,gi nu a tuturor pdcatelorgrele, ca de pildd: desfrdnareagi uciderea.

- SfarSitullumii va fi precedat- in concepfialui Ipolit - de in_
vierea morlilor.
O imagine apocalipticdestedescrisdde autorul nostru:

l
rl

"risturnlri de oraqe,de unde sfinlii vor fi izgonill prdpdd pe strdzi

gi in pustiuri, cici toli vor s6 se ascunddacolo, nenorociie pe mare. cdci
tofi vor incerca sd fugd pe ape, ticdlogie in insule, cdci acolo vor fi
urmdrifi to!i. Pentru sfinfi (cregtini) pdmdntul va fi neroditor, orice orag
neospitalier,marea va fi fErr corrbii, iar lumea pustie. Unii vor muri de
foame,al{ii de sete,allii de teami. . .', (Comentarla psalmi,IV, 5 l, cit., in
Pr. Prof'. Dr. Ioan G. Coman, patrologie, vol. II, Bucuregti, 19g5,p. 70).

Totugi, el line sd-i linigteascl pe credinciogi afirmAnd ci

toate acesteanu se vor intampla imediat, ci dupi mai multe sute
de ani, potrivit unor calcule ale lui gi vor fi preiedate, in cele din
urmd, de venirea lui Antihrist.
*
*!tr

Sffintul Ipolit este unul dintre cei mai importanfi autori patristici din veacul al treilea cregtin. Degi n-a avut precizia
Sfrntului Irineu, sau subtilitatea gi profunzimea lui Origen, el a
scris un numdr impresionant de lucrrri aborddnd majoritatea
temelor teologice controversate.Mai pulin sistematic,dar mai
aplecatasupraproblemelorde exegez6,istorie gi drept,Ipolit, pe
ldngd combatereaereziilor, a lSsato operd solidl, cJutr ionlinut
care denoti o bun[ informare gi cunoagtere,atat a teologiei anterioare lui, cdt gi a filosofiei pdgane.N-a fost interesatde forma
sau lim-ba in care gi-a compus lucrdrile, ci de informalia sau
mesajul pe care acesteareu$eausd le transmitd.
BIBLIOGRAFIE

SELECTIV4

TRADUCERIiN LIMBA ROMANA:

CUVANTPENTRU SFAR$ITULLUMII SI PENTRUA DOUA
VENIREA DOMNULUI $I DUMNEZEULU NOSTRUIISUS HRISTOS,tradtcerede CristianBADILITA, SfantulHippolit, episcopal

Itatrologie
teologice
- manualpentruseminariile

79

Romei; Demonstralie din Sfintele Scripturi despreHristos Si Antihrist,

in A.B.onr.4-612000,
p. 116-135.
STUDII:
in limba romini: COLOTELO, Drd.Dumitru, ,,TradiyiaAposktlicd" a lui Hipolit $i importanla ei ca izvor pentru istoria cultului
c:reStin,in M.A., nr.6-817975,p. 476-488; COMAN, Ioan G., Cazul
l'lippolit-Calist. Consideraliuni istorico-patristice, Buc:uregti,1944, 30
p; COMAN, Pr.Prof.Dr. Ioan G., Patrologie, EIBMBOR, Bucuregti,
1956,p. 79-82; IBIDEM, Patrologie, vol. II, EIBMBOR, Bucuregti,
1985,p. 49-73; CORNEANU, Nicolae, Operapredicatoriatd a Sfdntului lpolit, in rev. Duh Si Adevdr nr. 10-1211946,
p. 5-72 9i l-3/ 1947,
p, 6-10; ENACEANU, Arch. Ghenadie, Sfdntut lpotit, in studiul:
{iJinpiiPdrinli, in B.O.R., nr. l0ll877-1878, p. 577-581;VESA, pr.I.,
ASa-zisa"anafora" a SfdntuluiHipolit Romanul,in S.T.onr.7-8/1961,
p.438-440.
in limbi strline: BRADSHOW, P., Essays on Hippolytus,
lSramcote, 1978; HAMEL, R., Kirche bei Hippolyt von Rom,
0atersloh.1951.

teologice
seminariile
penrru
Pntrologie'nanual
"

8l

ertrdemaimultdeunaninfrunteaBisericiidinCartaginacdnd
250' Sfbntul

vII

SCRIITORI LATINI

(c. 200- t 14 sePtembrie258)

SFANTUL CIPRIAN
Elementebiograftce
Aldoileateologafrican,sfhntulCiprian-deCattagina'afost
avut nimic din
o p.r*nuritate tota'iair.rita de Tertulian.El n-a
inaintaului sdu,.nici din geniul dominatoral
;;;;;;;tul
atragdupd
u..Jtoiu, ci mai Aegtafeacelecalitdli ale inimii care
unitate;acelea
sineddruirea,bl0ndelea,prudenlaqi spiritul de
carei-au liPsit lui Tertulian'
S-anascutintreanii200-2|0(dup6majoritateacercetdto.
probabilin Cartagina'
rilor in jurul anuluizbo;, i" Africa, cit mai
Beneficiazd
intr-o familie pdgatd,l;g"ie qi de o aleasiculturd'
penimportant
de
extrem
J. .""aiaii deoseIitede eiucalie,lucru
elocinfei"
al
$i-a
tru carieralui ulterioaid.Ca ietor gi "maestru
aj:nga.n$
Cartagina,
faimd in
.aqris;i;
T T:T|;L**privilegii la
-are
Li"t?societdfii civiie'bucuratia" t9 de prietenii9i publiceqi
vielii
caremul1iaou, uirurr.-b.rg"ri"t de imoralitatea
Ji,,gui"tn si administrafie'sufletulsduatins
;;;;..o*pgu
mai inalt' Sub influenfapreotului
de har, il face ta t*i.?va
creqtin'gi
Caecilius(de la cateaqi primit prenumele)a devenit
a impdrfittoatdavereasdracilor'
hirotonit
CurAndA"pa tonu.Jittu lui estebotezat9i' apoi'
episcopde
pr.oi iui in anulz+g:itu" la inceputullui}4g) ajunge
f61i9e
opoziliei
Cartagina"prin uoinf popo*f"i', dar impotriva
anume
un
clerici mai in vaista, printre care se afla 9i
;;;";
a noudani' Nu
Novat.Episcopatulsduse deileazdpe parcursul

Deciu din anul

a izbugnitmareapJrsJ;li" " lui
nu departe
(liprian a fost tt.uon^tate'refugiezeintr-un loc sigur'
prin scrisori9i oamenide
dc cetate,de unde u tonattt Blserica
de to!i'
;;.d"t.:' Dar fuga sanu a fost aprobatd
a
Fabian fost omordt'preolii 9i
La pufin timp aulJ;;6"
di"t'-t'o aqanumit "comitet director"
diuconii,carefeceau'parte
gi-auexprimatsur.i-fiit.ti.ii Romei,in timpulvacanleipapale'

il;G-;;d"-"ti*"iti

iaitagineia tugit'ciprian
tpit^cop"r

atdtactiviin iare erauf,rezentate

le-ardspunspnntr-o "'i'ott
asemenea
unei
tt.. t"il" exilul u,,toi-pttt, cdt qi rafionamentul
hotdrdri:

scriu aceastdscrisoarepentru a
" M-am g0ndit ci estenecesarsd v-5
aitciplitti li tdr+inlei meltt tati
puteada o .*ptituffitp*
"tii"i'all'
imediat ce s-a produs prima tulbua$acum inuuta po*o"iti oo*nutui'
Eu ludnd
poporul m-u
'
rare (cdnd irU.gti' p"i;"1ra) 9i
"etiintistent'
" nu atdt de mult propria-mt siguranfd' ci Paceapublicd intre
in considerare
Ju*uu pozilia mea mult prea
frali, m-am retrab pentru o vreme' "u "tt
ei,far6indoiald).
consecin;ele

,a u*priiiJ""riui";i;;;;;il_(ei
radicala

vrut nici in Duh' nici in

Cu toateacestea,degiabsentcu trupul'-n-am
de ajutorulmeu'atAt
credincios
poporul
lucrare,su*in
qi
Domnului
poruncile
cu
'rutll"itq"ai"i"t
i.";J"f;i",e
eu,rli ;?#riil", 'lEpistola
catputeam
Ante-Nicene
it iol' 'The
J'
posibilitSlile
^xII4
p'
294)'
'iithers",'voL-";-ii;it;i
V, Edinburgh,1995,
copii ale altor 13 asemeEl 9i-a insolit aceastd scrisoare cu
gi comunitaflor

neaepistole,adresateclerului, mdrturisiiorilor
inlelepciunegi-aabandodecredincioqi,p"rrt* a ardtacdel din
ott u.tiuirelilepastorale,ci nu din team6' cu care se confruntd
o1ncilt probleme
Una dintre ;i;;;i
carein timpul perseeiprian estecea'i-tipti-t*, adicda-celor mare sau mai mic5'
mai
cutiilor i;i pdrasiseif,it'tt-o TTYTA
Bisericii.Reconcilies6nul
in
s6revina
crcdinfagi acum;;;"
9i ea a condus'
tenin rindul *.*Lrilo, Bisericiieraanevoioasa
chiar
se.bucurau
Lapsii
lr disensiuni9i,it i'J, tttiut la schisme' c-onsiderau
ingiqi
ei
carese
desprijinulorroruii"[i marturisitori'
cereaucu
,,uutoritd1i,,
r" priuir" fa chestiuniledeordinreligios,9i
I =rAl l{oLoGIE

82

Arhid.Prof. Univ.Dn Constantin

Voicu- PreotConf,UniuDn NicuDumitra$cu

insistenfdreprimireaacestorain Bisericd,necondifionat.SfAntul
Ciprian a refuzat sd accepte acest lucru, deoarece credea cd
fiecare trebuie sd treacdprintr-o perioadd de penitenfd,conformd
gradului de apostaziede carese fEceavinovat, gi doar dupdaceea
sE redevind membru activ al Bisericii. Diaconul Felicissimus,
impreunl cu cinci preofi, fogti adversari ai lui Ciprian pentru
ocupareapostului de episcop,intre care se distingeaNovat, se
constituieintr-un grup rival. Novat pleacdla Roma sd-l suslindpe
Novafian, un alt rdsculat impotriva episcopului sdu, Corneliu.
Situalia esteoarecumciudatdpentru cd in timp ce Novat se ridicaseimpotriva lui Ciprian, acuzdndu-lde prea mare severitatein
privinfa reprimirii lapsilor in BisericS,Novafianera rigorist gi ?qi
acuzasuperiorulpentru indulgenla sa, exact in aceeagiproblemd.
In final, ei "s-au unit in opozilie gi schismdcontraepiscopilorlor".
Cel mai probabil in luna mai a anului 251, in cadrul unui
sinod linut la Cartagrna,Ciprian ii excomunicd pe "adversarii"
sdi qi face cunoscuteintregii Biserici treptelede penitenl[ instituite pentru curifirea apostaziafilor. Totodatd iqi aratd solidaritatea cu cei care, din sl[biciune sau team[, au pdrdsit adevdrata
credin!5.
Cur6nd,dupd aceea,o ciumd devastatoarea adus noi suferinfe gi persecufii cregtinilor intrucdt ei au fost ficufi responsabili
pentru "rdzbunarea" zeilor. Acest blestem c[zut asupraimperiului din senin, se datora - spuneaupagdnii - atitudinii ireverenfioasea ostagilorlui Hristos fafd de zeii tradilionali.
Preocuparealui Ciprian pentru ingrijirea bolnavilor gi suportul sdu financiar pentru to{i cei care au avut de suferit in vreun fel
de pe urma unei asemeneaboli au condus,in final, la domolirea
mdniei pdgdnilor gi la instaurareaunui climat de pace gi impdcarc
intre oameni.
Din nefericire qi ultimii sii ani au fost plini de neliniqteqi
incordare datoritd unei alte probleme care risca sd produc[ o
noud crizd in Bisericd, gi anume aceea a validitdlii botezului
ereticilor. Ciprian nu-l recunogtea.In Cartaginarepudiereaunor
astfel de practici pare sd fi fost tradifionald pentru cd gi Tertulian.

I'otrologie
teologice
- manualpentruseminariile

83

itt lucrareasa De Baptismo, suslinuseacelaqilucru. De altfel,

rrccstpunct de vederefusesesancfionatde un mare sinod al episcopilcr africani gi nun idieni incd din anul 220,pentruca el sd fie
reafirmat in alte trei sinoade,linute la Cartagina gi prezidate de
( liprian,in anii 255-256.
Papa $tefan, informat de aceste decizii, i-a trimis un mesaj
extrem de dur, in care il ameninlagi-l acuzade ..inovajii" contrnre Sfintei Tradilii, gi chiar cu excomunicarea,dar Ciprian a
rillnasferm pe pozilie. Disputa s-a oprit, intr-un fel, aici, pentru
oil in anul 257 izbugnegtepersecufialui Valerian.
Papa$tefan moare in august(acelagian), iar Sfdntul Ciprian
estcexilat la curubis, pe malul mdrii. Aici a fost vizitat de fra{ii
r&i intru credintd, de cetdleni gi chiar de Dumnezeu. .,Vizita lui
l)umnezeua avut loc sub chipul unei viziuni menitl sd-i prevesteascdsfhrqitul:un tdndr de o talie exceplionali ii ap5ru gi-l
tftrscla tribunalul proconsulului.Proconsulul,indatd ce vdzu pe
f.iprian, incepusd scriepe tdblile, fEr6sd-l intrebenimic. El scria
tentinfa de moarte a lui Ciprian. T0ndrul insd care stdteala spatclo magistratului,a vdzut cuprinsul sentinlei gi prin semne cu
ntlinai l-a frcut cunoscutepiscopului.ciprian a inleles cd i s-a
rlttl scntinlamartiriului ; a cerut sd i se acorderEgazde o zi pentnr n-gi pune treburile in ordine. Magistratul,la rugiminfile st6ruitoareale episcopului,a inceput si scrie din nou pe tiblife.
'fdnirul de la spateleproconsulului ii f6cu
din nou semn cu
Ittfinaci i s-a acordattimpul cerut. Ciprian se bucurd cd i s-a
fbcutaceastdfavoare.
Zln de favoare acordatd insemna un an. intr-adev6r, peste
Hll nn, exact in aceeaqizi, Sfrnful Ciprian a fost incununat cu
Ilrrrtiriul. Aceastas-a intAmplatpe 14 septembrie258, c6nd, nu
dellrrrtede cartagina, la villa Sexti, Sfhntului ciprian i s-a t6iat
6ePul.Deveneaastfelprimul episcopafrican care sufereamoarte
ftartiric5. Iati cum sunt relatatemomentelepremergdtoareexettlici de cdtreunul dintre ucenicii sdi. diaconulpontius:

I
84

Voicu- PreotConf'IJniv'Dr' NicuDumitra$cu

Arhid' Prof' L\tit" Dt' Constantin
Ciprian rdspunde:eu^sunt'
"Tu egti Thascius Cyprian? Episcopul
manifestatca $eI al oate-ai
tu
ProconsululGaleriu Maxi*ut "ontiott6:
Pl"l91'-lt]t
;i?;fii dpFl

fEredelegiir
menilor

lasnynggt,Ia:
-:Y' sa sacrlimpdralii1i poruncesc
GaleriusMaximusconiinua:preasfinlii
Maxtmus
Galeriu
nicidecum'
fici! Episcopulcipri':i'zi;;;" " voi iace
ce fi s-a
fb
rdspunse:
Ciprian
ii spuse:gana.qt"+"['in-"i"ii*inpit"opul
sddeliberezi'Atunct
nevoie
e
tto
niti
poruncit;intr-un
-Galeriu
sdu'ddducu amirdciune9i
"ut"uiata"'Ji"pt
t#ft;;;;tontili"rui
Maximus,
multdvremeintr-unspttr[it
r",'antu io u'"estecuvinte:'ai
p"#;;;;;
."-pit9i in nefericitata conspiralie.Ji-ai
rit f6r[ de legeI p-;i,u"",
lesi si nici evlaviogii9i prea
-"iii
r;iii;;.iiirtqt.'rnnte
p"
fbcut dugmani
CezarValeriann-au
Cuffiun,nicin-obilul
sacriiprinli,augu*iiVlf"eriu"'Ei
*itorui.rot' De aceea'convins'cdeqti
putut sa te aducdI; iial i;;;
c-rime'vei servica exemplucelor
autorulqi pro-oto,iffltt;;;;;ibile
moarteata va sancfionalegea'
pe carei-ai atrash;;it;;;criminata:
de pe tdblite:ordonrm ca
- 9i spuntndacestJ-duiinle,-citisentinla
ipiscobul Ciprianzise:mul{uil;'t"nit'
ThasciusCiprian ;#;;
3' i' cit' la Pr' Prof'Dr' Ioan
mim lui Dumnezeu!"(ActaProconsularia
b.tornu", Patrologie,vol' II' p' 100)'
in toatd Africa' la Roma'
Zin sa aniversard este sdrbdtorite

Constantinopol$isp"*".n'teconsideratunuldinstdlpiicredinlei
III ecumenicde
pe cares_auintemei"iir"tJiarile luatela Sinodul
nestorianismul'
i;Ei;. ain un"r 43i;;;d; a fost condamnat
OPera

P,nt'u
Pnrologie
"^ioo'
^onrol

de dupd botez (pe care il

tlescriestareasufleteasc[ de dinainte 9i
moral prietenului sdu'
numegtea doua tuqtt"; qi oferd splijin
Iatd cum explicd el trecerea
i;;;J, el insuqi de curdnd creqtinat'
la credin!6' de la
dc la neincrederefu ,rJAtlat' de la necredinfd
lntunericla lumind:

rdtdciri de mai inainte' de care

"...eram strdns in lanfurile marilor
eram robul viciilor mele care mi se
nu credeamtd
mai bun' cultivam ceeace era rdu in mine
-#";"iil;iu"q''tr"t'
ia tp"t
pdreaufireqti; fd'e
"eva
d"91"t cu apa rendscitoare mi-am
ca pe ceva propt'o iiT*ett"f
9-'
de pdcate a pdtruns lumina
spdlat petele o* itl"ti ii-" it'i-u'"tttifitd
a doua naqterem-a transSfbnt
p'urii.*out", dupi ce cu ajutorul Duhului
mi se pdrea cd deodati indoielile
format intr-un om nou' ca prin minune
lumineazd'
ittttite se deschid' cell intunecate se
mi se spulb"ta,
infaptui
pot
"tft
greu devine u$or' socote-aT:3
;;;
ceea ce inainte J;;
416'411)'
vol' 3'p'
ceeace esteimposibit; lCop' tt4 PS'B"

este 9i Cdtre
O scriere cu un caracletoarecum asemdndtor
p6gdn care ii face responsabili
I)cmetrian, destinatarui nma un
se abdteauasupra impc cregtini p.n * toui" nenorocirilt tutt
zeilor'

u"ii f""*ete etc)'prindisprelulardtat

it.titirii itazboaie,
"sldbirii" 9i
pune aparilia acestorcatastrbfepe

Autorul
-seama
"imbltrdnirii"lumii,confirmatent'nt'maidesf6ntaScripturd'
declanqeazdun-1ta1vehetftrrgi de esenlaI;;i in*$i' Mai mult'
el - sunt autorii de drept
ntont impotriva pdginilor c?,re:.:p*te
tuturor fap-

u] tupt"lgecit al
SfhntulCiprian a fost un om mai degrab[
rnu morali ui *uiJriiatii taurariitor,asasinatelor9i
nu rafionalisevlavia'
o.'.iJt"tJi"ttt"
teoriei,'ounom
?.t9titoateacestea
telorreProbabile.
a scrisun
un tablou
mut gi preocupare";;;il'Gcula!ie"' Cu
2. Desprecei cdzuli'SfdntulCiprian realizeazdaici
"expresii ale
fiind
de
creqtinilor
majoritatea,
psihologiei
numer considerabiia.^r""iaii,
deinteresantpentrucunoa$terea
extrem
indrumade
qi
scrisori
torturilor
n-aurezistat
activitelii salepastorut"ttfututi' indemnuri'
lu rnijlocul,r"u.Jrri'ul,r.il.u. Cei care
- potrivit autoruluirebisericea.ra".tut""torulsduspiritualafostTertulian'pecare
au apostaziatin tiirpU plrseculiilor trebuie
insd
citeascd'
s6-1
zifrrd
o
trecea
foarterigunu
penitenld
incit
il apreciaatatde mult
sepocdiascd,sdurmezeun programde
fi
rll
ory3
armonioasd'
mai
acestsens
in
lnii"
el scrieintr-oli"tbil;i tit,
inaintede a fi reprimiliin Bisericd'citdndu-se gi Daniel'
ri,s,
scrtson'
tratate
$r
anume:
i.p*,ttta in doud mari categorii' 9i
de urmat'-caae piiAa:Analla' Azatia'Mtsail
tnoclele
apostazialilor
criticali totoAalaii Jei carefacilitaurevenirea
Srrnt
tratate
PrinciPalele
|n..casaDomn..Iui,,,p'i"acordareaaceloraqazise..biletedeindatdndde pe vremee
Autorul aratd
l.Cdtre Donat, cea mai veche lucrare'
dulgenfd",tata o pttiiaaa preataUilddeindreptare'
monolog in care autorul iEi
un
convertirii sale ra creqtinism,este

I
Voicu'Pteot
Univ.Dn Constsntin

qi anurre:
gi modul in carese poateface o penite4A adevd,ratd,
post,rugdciune,mdrturisireapdcatelor9i milostenie'
prin
'
t. Despie unitateaBisericii. Este o lucrarede altd facturd,
impresionantdprin ideile qi modul de prezentare.Oadeviratd
p"ita a fteratuiii patristicedin perioadaprimard. Principiulcare
rte tu baza alcdtuiriiei esteacelac[ unitateaBisericii exprimd
cel rnai bine unitatealui Dumnezeu,iat mijloaceleprin carese
exprimdacestprincipiu suntsimbolurile9i comparafiile.Pentru
BisericdSfbntulCiprianfoloseqtecomparaliicum ar fi:_c[maqa
lui Hristos,arcalui Noe saucasain caresem6ncamielulpascal.
Modelul oricdreirug64. Desprerugdciuneadomneascd.
ciuni esteiea pe iare ne-aldsat-oinsugiHristos,Fiul lui Dumnezeuintrupat.El ne invafd cum sd ne rugdmunii pentrual1ii,
pentruc6toji formdmpoporulsdu9i pentrucareS-aadusEl jert'fE
Noi zicern"Tatdlnostrucareegtiin ceruri",nu "Tat[l
supreme.
noastrd,nu " pdineamea"r""ne iartdnoud
meu.'.."r"...pdinea
^B''
greqelilenois tre", nu " iartd-mimie gr egelilemeIe" (Cap' VI, P ^S'
vol.3,p. a67).
tratatele:Cd idolii nu suntzei
Mai menliondm,deasemenea,
cdtre
Ouirinus(legeaiudaicda fost
(lmpotrivaidolatriei),Dovezi
in timpul
irovizorie), CdtreFortunat(un int[ritor pentrucreqtini
Despremoarte,Desprefaptd bundsi milostenie,
perseculiilor),
invidiegi gelozie,D esprelinutafecioarelon
b
"spr"'
Se cunosc gi de scrisori,dintre care- se pare- cd doar65
suntautentice.
Acestescrisorisuntlucrdri literareextremde importanteintrucdtoglindesccelemai semnificativeaspecteale vielii creqtine
de atun-ci.Ele cuprind informalii despreschisme,erezii, sau
diverseintdmpldriqi ttau labazaelabordriidisciplineibisericeqti'
Elementede tnvdYdturd
l. Existdun singurDumnezeuintreit in persoane:Tatdl,Fiul
si sfilntul Duh.Tatillestecauzaprimordiald9i adevaratulcreator,
iiul esteinlelepciunealui Dumnezeuprin care au fost aduse

teologice
penttuseminariile
Pstrologie'manuul

87

toatelaexisten!6,iarSfhntulDuhestecelcareimpdrtdgeqtesfinfeniain Bisericd.
cu cdmaqa
2. Bisericaesteunagi unitard'Ea estecomparatd
dumnepe
unitatea
lui Hristos,UnitateaBislricii seintemeiazd
pe cea
gi
,.liil, , invdldturii9i credinlei,peunitateaepiscopatului
n SfintelorTaine.
fiecarein mod solitar
"Episcopatulesteunul 1ingu1din caredetine
sa'
prin de.zvoltarea
extinde
se
care
o purt",'ni*.iica esteuna sinfrrrd,
lumidar
*.ai"ri""iif.ir. La fel razelesuntmulte,
imbr6!i96ndmuflirieu
-'l;;tilt
;tdtlui suntmulte' darputerea-iuna' fun,lngura,
na este,rnu
Ointr-unsingurizvor curgmulter6uri,deqiele
i"ta *
pdstreai'' Smulgeo taz6'din
"i*"*Traie.inii.
suntnumeroatt,i"t tti*Ga de obdrgiii se
;tciiumina'lui esteunitari...Totaea9i
corpulsoarelut"n; ;;;;.;;
cu razelesale
Bisericaoo*nutuil i*piaiiii"ar-9i lumina,imtrdligeazd
tot 9i unitatea
peste
intinde
se
care
tot pimdntul; ,o*ii t"i tttt. tyyina
tazeleei de
irbore'
unui
ramurile
Ca
ei individualataria*-""qtirbitd.
ei se
invdlaturile
ca dintr-unizvor,
ilil-dnrul,
lumind se intind;;;
unicd
ca
capdtul
iui unur'ii este
pa"al;;;;,
rdspdndesc
:l ::::!
(Despre
ne-contenit'"
mamd ai .ar.i ni'autfunic"lti se inmullesc
p'
a38)'
3'
vol'
P'S'l"
V'
(JnitateaBisericiiEcumenice'

Biseunitalisedesparte.de
cine sesitueazdinafaraacestei
Ciprian spune
riceii, in consecin!6'nu sepoatgmdntui' SfAntul
c[ in afaraBisericii nu existdmintuire'
cd Botezulestecea
3. Cu privire la SfinteleTaine.spune.
dintdiTaindua-ini.t'utaunuicandidatprincare.iseimp6rt6strdmoqesc
ai de pdcateles6i.ii. ft"*f care-lcuregede pdcatul
intr-o viald noud;Euharistia
v6rqitepanAatunci'introducandu-l.
cstejertfbadevdratd,comuniuneqiunire'Pdineaeuharisticdreiar amesteculde vin 9i apd din paiuiitaTrupul Domnului,
qi unirea
harul euharisticrepte'intd SdngeleSdu' Comuniunea
sim(care
apei
noastrdcu Hristosie facetocmii prin amestecul
sdngelui"
bohzeazdpoporutj cu vinul (semnulprin excelenp1l in Cel
credinciogilor
Sdu),act ce semnihcdintegrareamulfimii
carele va aducemdntuirea'
conSfdnta Tradilie joacd u1 r91 iynortallin elaborarea
Minuciu
Tertulian
9i
,.ptJtor lui Ciprian(alAturide lucrdrilelui

I
88

Arhid-Prof, Univ,Dr. Constantin

Voica- PreotConf.IJniv,Dr. NicuDumitra$cu

Felix), dacdne gdndim la controverselesalecu ereticii qi pdgdnii,

la problema rebotezdriiereticilor, sau la discutareaelementelor
Sfintei Euharistii. Ea este privitd in acord deplin cu Sfbnta
Scriptur5.
,fi
t<*

Sfhntul Ciprian a fost rrn mare bdrbat al Bisericii primare

care a gtiut sd armonizeze bldndelea unui adevdrat pdstor de
sufleteatfermitatea unui conducdtorbisericescautentic.Istoria
timpului sdu l-a aqezatin mijlocul unor controverse multiple
cdrorc a trebuit sd le facd fa15chiar cu prelul viefii. Nu s-a ldsat
surprinsde ele, fie cd a fost vorba de persecufii,boli, disputecu
ereticii sau p[gdnii, schismesau erezii gi n-a fost intimidat nici
de duqmaniiBisericii, nici de cei personali.A fost un om practic,
ce a incercat sd rdspunddtuturor situafiilor, prin cele mai adecvate metode, in special celor care i-au contestatcredinla sau
autoritatea.A fost un om profund devotat crezului sdu,iubitor de
Dumnezeugi de oameni.
BIBLIO GRA FIE SE L E CTI Vi
TRADUCERIiN LIMBA ROMANA:
VIATA $I MARTINUL LUI THASCIUSCAECIUUS CYPRIANUS,EPISCOPAL CARTAGINEI$I MARTIR, SCMS,{DE PONTIUS, DIACONUL SAU, traducerede Pr. Vasile Gh. ALEXE, in
lucrarea:CyprianAd Demetrianum,tez[ pentrulicenli, Universitatea
din Bucuregti,
Facultatea
de Teologie,Bucuregti,1909,p.
20-51.
SFANTUL CIPRIAN, Introducere generald, Citre Donatus,
DespreunitateaBisericii ecumenice,
Desprerugdciuneadomneasca,
DespregelozieSi invidie, in APOLOGETIDE LIMB,{ LATIN,4,traducerede Prof.NicolaeCHITESCU,Eliodor CONSTANTINESCU,
Paul PAPADOPOLgi Prof. David POPESCU,introducere,
note gi
indici de prof. Nicolae CHIIESCU, colecliaParinli Si Scriitori
Bisericeqti,
vol. 3, EIBMBOR,Bucuregti,
1981,p.401-504.

Itotrulogie
teologice
- manualpentruseminariile

Rg

STUDII:
ln fimba rom0ni: COMAN, Preot Profesor,Ioan G., Cenzura
trtt,idieila Plutarch, Sfantul Ciprian Si Sfdntul Vasile,Bucuregti, 1946,
20 p. Extras din volumul omagial inchinat inalt prea Sfintitului Nicodirn,PatriarhulRomAniei,la implinirea vdrstei de 80 de ani; COMAN,
lrr. Ioan G., intre rdbdare si nerdbdare la Tbrtullian si sf,intul ciprian,
lrt P.O.,nr. 4-611946,
p. 97-108.Extras,Curteade Argeg, 1946,14p;
(IOMAN, Pr. Prof.Dr. Ioan G., patrologie, EIBMBbit, Brrcuregii,
f 056, p. 83-87; IDEM, PersonalitateaSfdntului Ciprian, in S.T., nr.
l,-6I 1959,p. 267-296; IDEM, Chiput Sfdntului Ciprian tn p anegiricile
llytytului Grigorie de Nazianz Si Prudenliu. in S.T., n .l-+lOAt, p.
123-149;CORNEANU, Nicolae, Mitropolitul Banatului, Sfintii parinli si unele aspecteale societdlii vremii lor cenzura luxului feminin.
'li,rtulian
Si Ciprian, in volumul: Patistica Mirabitia, Timigoara,
polirom, Iaqi,200l, p.21g!987, p. 267-276.Edilia a II-a, Editura
224; IDEM, Sfdntul Ciprian al Carthaginei, in studiul: Sfin1ii^pdrinli
gl llisericii si teatrul, din volumul sdl: Miscellanea patristica. Edinia
Arrrarcord,Timigoara, 2001, p. l3l-134; SAVA, Diac.Drd.Marin I.,
Atitudinea sfdntului ciprian fald de problema unitdlii Bisericii si
nctualitatea er, in S.T., nr. 3-411989,p. 216-219; STAN, pr.Asist.
AlcxandruL, "DespreunitateaBisericiin a Sfdntului Ciprian al Cartdglnei Si importanla ei misionard actuald, in S.T., nr. 5-6119g2,327!J!; SJa\ULEI, Drd.Constantin,Conceplia despreBisericd in'opera
$fiintului Ciprian, in S.T.onr. 7-811970,p. 565-574;LTNGUREANU,
Irr. llrancisc, sfdntul ciprian-teolog si apdrdtor al unitdlii Bisericii, in
('uieteleInstitutului Catolic,nr.l/2000, p. 64-78;VOICU, Arhid.prof. Dr.
f'crnstantin,SJhntulCiprian Si unitateaBisericii, in A.8., m. 10-1211992,
p, 36-57; ZAVOIANU, Drd.Comel, Despre ,,RugdciuneaDomneascd,,
lo 'fcrtulianSi SjdntulCiprian,in G.B., Z-+tglA,p.364-377.
In limbi striine: FAHEX M., Cyprian and the Bible: a study in
lh.itdcentury exegesis,Tiibingen, l97l; GALZOW H., Cyprian und
Nuvatian: der Briefwechsel mtischen der Gemeinden ii-Rom und
{q!!ago zur Zeit der Verfolgungdes Kaisers Decius, Tiibingen, 1975;
HINCHLIFF, P.8., Cyprian of Carthage and the unity of thiCiristian
Church,London, 1974; PONZIO, M., hta e martirio di San Cipriano,
Alba, 1955; ROBECK, C.M., Prophecy in Carthage: perpetia, krUllion9nd Cypriarz,Cleveland(Ohio), 1992; SAGE, M.Ni., Cyprian,
etttnbridge,1975; SEAGRAVES,R., precentescum disciplina;td lexieul ,studyof the clergy in the Cyprianic correspondence,Fribourg, 1993.

I
90

Voiru- PrroJlontrlniu2! Nit, Du^i!!!y!

Arhid,Prof.IlniuDn Constantin

Panologie
teologice
- manualpentruseminariile

9l

Principaleletitluri
LACTANTIU
(c.240-250- t 317-318)
Elemente biogruJice
LuciusCaeciliusFirmia'
Lactanfiu,pe numelesduadevdrat,
celmai probabil,intreanii 240 5i250,
nusLactantius,s-andscut,
in Africa, undevain apropiereacetdfiiCirta (sauMascula).A
studiatretoricagi filosofia cu unul dintrecei mai renumifiprofesori ai vremii,Arnobius.Datoritdcalit[filor salede retora fost
chematde imp6ratulDioclelianin Nicomidia, capitalade atunci
a irnperiuluide rdsdrit,impreundcu un anumeFlavius,pentrua
predaacoloretoricalatind.intrucdtmediul in caretrebuiasd-;i
n-a avutsuccedidacticderaunul grecesc,
activitatea
desfdqoare
predea,
deqinusI
Continud
gi
scrisului.
consacrd
sul agteptat se
m6ru1studenfilorsii era foarte redus.Convertireasa la creqtiperin jurul anului300.in momentuldeclanqdrii
nismsepetrece,
secufieiimpotriva cregtinilor,din anul 303, estenevoit s6-9i
p[rdseascdpostul,nu esteintemnilatsaupersecutat,dartrdieqte
in anonimatgi multeprivafiuni.SpresfArgitulviefii, in anul317,
este chematde impdratul Constantincel Mare, la Treveri, in
Galia,pentrua-i fi profesorfiului sducel mare,Crispus'Dupd
datdnu semai qtienimic despreel.
aceastd
Opera
Lactanliunu esteun autorcu o gAndireteologicdfoarteprofund6,insdoperasareprezintdun materialextremde important
pentruistoriauniversald,dat fiind faptul cd a fost martoroculat
al perseculiilorlui Diocleliangi Galeriu.Distincfia9i elegan!il
stilului sdu,dublatede un rafinamental conceptelor,specificc
in galeriamarilorscriitoriai
unui redutabilpolemist,il plaseazd
primelorveacuricreqtine.

I Dumnezeiegtile
Institulii, o lucrarein gaptecdrfi, scrisi
tntreanii 305 gi 313,esteunindreptarpentrucunoasterea
adevdrului.Scopulei estede a ardtafalsitateagi inconsistenfa
filorofieigi a pdgdnismului,
in contrastcu adevdrurile
decredinfdale
Numele"institulii" esteimprumutatdin ,,insticregtinismului.
tuliile dreptuluicivil", cu deosebirea
cd,dacdcel din urmi viza
tczolvareaconflictelordintre cetdteni,cel dintdi vorbeadespre
via|6, speranfd,mdntuire,nemuriregi, mai presusde toate,
dcspreDumnezeu.
Aceastdoper[ reprezintd,
prima incercarede sistematizare
in
llmbalatinda invifdturilorcregtinemdntuitoare.
Mai tdrzfuscriegi un rezumatal acesteilucrdri,in 68 de capltole,cu uneleidei noi gi alteleintr-o formdmult imbunltdtitd.
2. Desprelucrarea(opera)lui Dumnezeu,o pre[ioas5colecfle de texte filosofice aparlindndcelor mai importantegcoli ale
fntichitdfii,interpretatein spirit cregtin.Stilul s[u nu esteatdtde
pretenfiosca al lui Tertulian,ins[ poartdpeceteaunei rigurozitdli
ftiintifice,iar compoziliape ceaa uneiinilfimi profesorale.
3. Despremdnialui Dumnezeu,incareautorulnostruia atihtdineimpotrivaepicureilorgi stoicilor,carenu infelegeaucum
l poatemdniaDumnezeu,pentrucd harul gi m0nia se exclud.
argumentarea
Lnctanliuigi centralizeazd,
pe ideeadeProvidenyd,
lflrmdnd cd,din contr6,daci Dumnezeulucreazdprinharulsdu,
Bl Segi m6nie,darmdniaSaesteunafolositoregi dreaptdintrudoarpe nelegiuifigi pe cei cepicdtuiescvegnic.
39tii vizeazd,
4. Despremoarteapersecutorilor(cunoscutigi subnumele
fia,tpreperseculii),esteun documentistoric ce infrfigeazdsfhrai cregtinismului,
de la
fltul dramatical impdrafilorpersecutori
ilaro 9i Domilian,pdndla Diocleliangi Maximin Daia,intrucdt
l rr fostmartordirectla domniilea 7 impdra\i.

Dn NicuDumitragcu

Elemente de tnvdydturd
Lactanfiu ar putea fi consideratun teorog mai pulin
originar,
.
intrucat cunoqtinfelesarein domeniu nu susfin
o^capacitatede
analizd,gi conceplie comparabild cu cea a lui
Tertulian, fiind
ac'rzatcd, pentru el, cregtinismulestemai degrabd
un alt gen de
"moralitate", sau cd nu vorbegteaproape
deloc despremantuirea
lumii prin intermediul harului divin, nimeni nu poate
sd nege
fapful cd a contribuit din plin la afirmarea adevdrurilor
oe cre_
din!5 cregtindcu ajutorul mijloacelor rafionale
specifice argu_
mentdriifilosofice.
Evidenliem cdteva dintreprinciparere sare idei
doctrinare:
- Dumnezeu este unic, a creat lumea din nimic, iar purtarea
Sa de grije fali de intreaga creafie este mai presus
de orice
indoiald.
- Fiul a fost ndscut din Tatdr inainte de
facerea rumii, fiind
inzestratcu toate virtulile Tatilui, bucur6ndu-Se
de aceeaqiputere gi mdrefie.
- Nu vorbestedespresfdnta Treime,degi invdfdtura
treimicd
era cunoscutdin vremealui.
- Pune accentulpe unitatea dumnezeirii ratdrui
si Fiurui qi
eviden[iazd"
existenlacelor doud principii, al binelui gi ul ,aulri,
ldsand impresia cd este un adept deciarat al
diteismului. s-ar
puteaca el sd fi identificat sfinfeniacelor doui persoane,
Tat6lqi
Fiul, cu Duhul Sflnt (!), sau s6 fi evitat o acuza[ie
din partea
plgdnilor pe caren-ar fi putut s-o combatdeficient.
- Biserica estecasalui Dumnezeu,iar Marele preot
esteIisus
Hristos,Fiul lui Dumnezeu.Ea esteun "corp sfhnt",
a cdreipacc
gi armoniepoate fi pusd in pericol de c6tre
eretici. cultul Bise_
ricii nu esteo colec{ie,sauun conglomeratde rituri
exclusiviste,
ci un sistem complex de indrumare spre infelepciune gi .,ve_
derea" lui Dumnezeu.

Palrologie
- manualpentruseminariile
teologice

93

Biserica adevdratdeste aceeaunde se afld mdrturisirea

sau
care curi1i pdcatelegi rSnile fiinlei umane in
Tt.ttrdinta,
vederea
dobdndiriiiertdrii divine.

**
[ 'actanfiueste un scriitor de o facturi speciald,
elegant in
exprimare,simplu dar foarte clar, cu o predileclie
neascun'sdspre
rtilul clasic.in literaturade specialitateeste
cunoscutca un imitutoral marelui cicero, fiind supranumitchiar..ciceronere
cregli'"' Posesoral unei vastecultuii clasice,el o
folosegtein incer_
cilrile sale de alcdtuire a unor concepte creqtine
cu ajutorul
ralionaleale filosofiei. chiar dacdn-a fost unieolog
'rijloacelor
ttutentic,
a realizat o punte intre filoso fia pdgLndgi noua
invalaturi cregtin[ careincercasd-gicroiascddrurn'gr
ooctrinafroprii.
Itcricitul Ieronim il caracterizeazd,poate,cel
mai bine dintre to1i,
printr-o frazd'rilmasd
celebri de-alungultimpului: ..De ar fi putut
el afirma creqtinismul,pe cdt distrugla pdg0nismul!,,.
B I B LI OGRA FIE SE LE C TI V,,T
TRADUCERIN LIMBA RouANA:
DESPRE LUCRAREA LUI DUMNEZEU, introducere
de pr.
$crbanSIMPETRU(p. l7-r9), traducerede prof. vasile GORA$,
t1up.6
Antologiasfinlilor parinli, alciruitS de Fr. non*pn,
uir. rrr,
Ilrris, 1898,in volumul: Aniorogiedin scrierirepdrinsitor
ratini,
ljdituraAnastasia,
Bucuregti,
2000,p.g9_10g.
STUDII:
ln limba romAni: COMAN, preotprofesor,Ioan
G., probleme
fu ./ilozofiesi literaturdpatristicd, Edituracasa
$coalelor,Bucuregti,
It)44.EdiEiaa II-a, emllnon, Bucuregti,: VSS,p.
tOt_iZSqi f OS_
2l(r;COMAN,Pr.prof.Drj??\g ,rrtritoei",EIBMBOR,
Bucureqti,
f 956,p.89-91;
cORNEANU,Nicolae, proilema sufletuluira iroootu
efusiccasi Lactanriu,in A.B., nr.ur944,p.3g7-39i.
Retiparitln voru-

94

Arhid,Prof.Univ.Dr.Constantin
Voicu
- PreotConf.Univ,Dn NicuDumitra$cu

mul: Nicolae CORNEANU. Mitropoli ul Banatului, Studii Patristice.

Aspectedin vechealiteraturd creStind,Timigoara,1984,p. 232-234.
in limbi str[ine: BARNES, T., Lactantiusand Constantine(240320?), in "Journal of Roman Studies", 1973; BENDER, A., Die
naturliche Gotteserkenntnisbei Laktanz und seinem apologetischen
Vorgcingern,Frankfurt am Main, 1983; MONAT, P., Lactance et la
Bible: une propddeutique latine il a la lecture de la Bible dans
l'Occident constantinien,Paris,l982;PERRETO,E., La SfidaAperta.
Le strade della violenza e della nonviolenza della Biblia a Lattanzio,
Roma, 1993;PERRIN, M., L'hommeantiqueet chretien:l'anthropologie de Lactance,250-325,Paris,1981.

VIII

SCRIITORI ALEXANDRINI
PANTEN
Pe la inceputul veacului al doilea, Alexandria Egiptului era
nlirreametropold a culturii gi artei lumii cunoscutepe atunci.
l)trrrctde intalnire a civilizaliei orientalecu cea occidentard.celulcaaddpostea,la umbra celebreisalebiblioteci, disculii aprinse
intre filosofii, poelii gi intelectualii veni{i din toate pdrlile impcriului.Aici se lineau cursuriin aer liber, se rosteauprelegeride
ciltremaegtristoici, platonicieni,iudei sau creqtini.O lume costtropolitd,?n care se intdlneau toate rasele, adepfi gi preoli ai
Iuturorreligiilor.
in aceastdepocdfierbinte, in care se confruntauidei gi curente dintre cele mai diferite, au triit Pantengi ClementAlexnndrinul.
Despre Panten avem foarte pufine informaJii.Doar Eusebiu
dc Cezareea,Fericitul Ieronim gi ucenicul s5u, Clement,
nnrintesc
de el.
Nu se cunoagteanul naqteriisale,dar potrivit lui Eusebiude
('czareeaera un stoic atenianconvertit la cregtinism:
"$coala credinciogilordin Alexandria o conduceape atunci un !dr_
bat foarte vestit pentru erudi{ia sa. Numele lui era panten. Dupd un vechi
obicei exista la ei un didascaleion al gtiinfelor sacre, care s-a pdstrat
pdndin vremeanoastrdgi gtim cd el e condusde cei mai capabili bdrbafi
in filosofie gi teologie.se istorisegtecd cel de carevorbim erape wemea
aceeaprintre cei mai strdlucili, cici iegisedin gcoala filosofici, zisi a
stoicilor" Qstoria Bisericeascd,V X, I, p. 200).

96

Arhid Prof, UniuDn Co.nstantin

Voicu- PreotConf,UniuDn NicuDumitravu

Locul sdu de origine ar putea fi Sicilia, intrucdt Clement,

care i-a stat aldturi o bund perioadd de timp, il numegte,in mai
multe r6nduri, albina siciliand, in semn de prefuire, pentru cd:
"... sorbeadin florile livezii profetice gi apostolicegi produceain
sufletele ascultdtorilor sdi mierea curatd a cunogtinlei..." (Clement
Alexandrinul,Stromatele,I, 1,1l.l, P.S.B.,vol. 5, p. 17).

El a devenit celebru prin faptul cd, fiind plecat ca misionar

in India, a descoperitun exemplar al Evangheliei dupd Matei, cu
caractereebraicelisat acolo de Apostolul Bartolomeu,pe care
l-a adusla Alexandria.
Informafia apar,tineistoricului Eusebiu care o menfioneazi
ca pe o posibilitate:
. " Se pare cI Panten ...a mers pdnd in India, iar acolo se zice cd
i-a luat-o inainte Evanghelia dupd Matei, pe care a aflat-o la niqte
localnici care cuno$teauinvdldtura Cregtind;la oamenii de acolo propovdduise Bartolomeu, unul dintre apostoli, ldsdndu-le Evanghelia
dupd Matei in limba ebraici pdstrati pdnd in timpul de care vorbim"
(Istoria bisericeascd,V, 10, 3,p.200).

Dupd ce s-a intors din misiune, Panten a ajuns conducdtorul gcolii din Alexandria, funclie pe carea definut-opdnd spre
sfar$itul viefii sale. Tot de la Eusebiu afldm cd eraun bun tdlcuitor al Sfintelor Scripturi qi cd activitatea sa didacticd era
desfEguratd
atAtin scris, cdt qi oral. Cultura sa vast6,experienla
misionard,au fbcut din el nu numai un bun predicator,dar qi un
foarte apreciatprofesor al acelei vremi. in mod cert, o asemenea personalitateva fi gi scris lucrdri care, dacd s-ar fi pdstrat,
ar fi reprezentat adevdrate mdrturii despre viala cregtind in
Biserica primard, in special cea alexandrind. Din nefericire,
nici Eusebiu qi nici un alt scriitor contemporann-a consemnat
titlul nici uneia dintre ele. Data morlii lui Panten este gi ea
invdluitd in mister, insd cel mai probabil acestlucru s-a intdmplat in jurul anului 200.

- manuul

II
irr

seminariile

CLEMENT ALEXANDRINUL
(c. 150- t 220\

.\ ElementebiograJice
' S-andscutin Atena,in jurul anului 150,purtdndnumeiede
IltusFlaviusclemens.rariniiirai - rc p*. -, proveneau
din medii
te, iudaicAi elenistib. r. cunoscpreamulte datedespre
-Ny
sagdn[ la v6rstade 30
de ani, cdnda venit in Egipt, la Alerdria,ins[ trebuieddfi celetoritmult dacdestesd1indmseama
origineaprofesorilorpe care-iaminte$temai t6rziri:un anume
'an, din Grecla,un altul din sudulItaliei gi alfi trei originari
Egipt,Siria gi Palestina.
Cel de careamintegte
Clemenl,cel
des, estePanten,cdruiaii va urma la conducerea
$colii
reticedin Alexandria.
Clementvorbeaperfectlimba greacd,dar stdpAnea
desfulde
n limba latin6.Era cetileanromangi rudd cu familia impede la Roma.
E posibil ca el sd-gifi atribuit acestnume,sauchiar s[ fi
un descendent
al unei familii aristocrateromane,in spefd
a consululuiFlavius Clemens,ai c6rui fii fuseserddeclamogtenitoriai tronului inainte ca el s6 devind creqtin.
:ior acestaa fost executatdin ordinulvdrului sdu,impdra!
'
Domilian.
Anul 180 il gdsegtein Alexandria ca ucenic al lui panten.

ani mai tdrziuii devinecolaborator,iar dupdmoarteaprorlui sdu,preiaconducerea

gcolii alexandrine.
Despre originile gcolii catehetice din Alexandria existd

il depuyineinformalii.Separe cd afost o institulieparticuSi nu wnapatronatddirect de autoritateabisericeascd.Cel

in,prima perioadd a existenleisale. Studenyiierau, in spetineri greci alexandrini, bdieli gi fete. Avea o bibliotecd
tentd, dacd ludm in considerare numdrul de volume exisin jur de un milion. Scopul conducerii Scolii (in mod cert,
infiinldrii ei) era sd pregdteascdtine,ri cregtini capabili

98

!::---+

seminariile

Vi"'icu'PreotConf'(JniuDn NicuDumitrs$cu
Athid-Prof' Unit"Dn Constantin

textelebiblice' Separe cd nu
sd tnleleagdgi sd tdlcuidscdcorect

fnscoald
Activitatea
erauclasem oa"uarZi"i,""ril cuvdntului. tn care disculiile
mai degrabd cu cea a unui seminar
serndna
ate d'e CIement' care' ocazional'
dintre tin erii crestiitl ei a'u-moder
tematice de mat tdrziu'
rostea si prelegert:;; ;;"1-iredicilor
pouestiri^cuper(Jneledintre ele erau construitepe seamaunor
acesteaa supravieluit fn intresonaie bibtice. Doar una dintre

5i tdlIian Apostolul
"Sfontul

gime.Ceppe

""ii o prelegere de acest gen s-ar

""ni*ii"i-o'
haruI". In varmntd prescurtatd'

prezentaastfel:

Ioan de la Patmos'la'Efesa
Pe cAndse intorceaSfbntulApostol
spre
d11impresia cd at aveainclinalii
intilnit un t6n6r ;#;;ffi
fi crescut
a
pentru
preot
credinleaLl'unui
studiilecreqtine'rj"pa Jir"
drumul'S-aint6mplatinsdca' mat
fli*Jt"1te.
rltl$"t
f"i
in invdtdtura
familiauLtii.atutttusi vdrstd cire erau
tdrziu,tdndrulti fi;;;GiA"
pe
pdrdsegte
il
c5
face
Asa se
rizali cu rdul, cu itt* qi O"-tte'6a9r9a'
Dupd
mare'
drumul
la
aiungetdlhar
preot9i impreundi" t"fif--t*'agi
crud
eicelmaiviolent'mai
untimp """oJ#ffi!d;ttl;:"i1*'?Li
pe
Sflnrugat
l-a
"rt. oiit l- to6 n"ri. cdlivaani,cdndpreotul
gimai s6ngero.
l.u** (pe el ei p:.::t:']ilui) asutul toansaseintoar'c"ai;;ip;il-'u:l
ror' ei [u tput' ''Pari'1j3'dali-mi
pra unor prour"'nlii"iii'"!-'ni'i"nii
v-am dat-oin grijd"' Preotul
inapoicomoat" ;; ;;;';iirt'rantuito*l
vorbegtedespreo 11i je' Uanlne
erain incurcdturd'Segdndeacd loan
(pentnt
dar nyrputeasdcreadaacestlucru
carei-ar fi dat-otp* fi;*"'
cdnu-lf6cuse),inienicinupltea'a-n"'otoitutcdcuvdntulapostolului'
l-am
.", sa-midaiinapoitdndrurpecare
Arunci Sfbnrulr"* i#iri;i1i
a
pl6ns'
preot.a
frate al.nostru"' Bitrdnul
l6satla tin., ,udJtot
Sfhntul
l-aintrebat
"*t*i mort "cum a murit?'r'
''
: cftat $i u ra,p** i:t#;i;
ajuns
a spuspieotol"''lS-a f6cutriu' A
Dumnezeu"'
lui
Ioan. "A murit
bifala
din
io..ri"st" in muntelede acolo,
talharla oru.urloiJ;i';c;
a
hainele'
sfheiat
t- ttt1il Apostolulei-a
o uuoil;J'hoi;i
sericii,
pazbun
unui
grija
in
frateluimeu
u ,*gut:l:'l;'iit"lt
pl6ns9i"u
cinevas6-miaraiedrumulcitre el"'
gi-ae-ti-p"
tit"f
nic! Acum,
""ntt"t
cdlarein direcliaindiIn scurttimn Sfbntulloans" inOtepta
Zis qi fEcut'"ot--i
de deaqezalilnavanposturi'l-au zdrit
catdde preot' Cum tdlharii erau
cel
nici
fbcut
n-a
El
t-l upiopiuit-ut'."uprututtu ug"tin1a'
parte,iar
s6l'lyltl?l?
ci i-arugat
casdscape'
efortca
eron
mic"ano
mai mtc

mai

'" """J,"i;;;'fi;

:t*:?il:T,n:
opritochiipe
in ainli' candgi-a

N-ai
cate-esteom bitrdn 9i neinarmat?
fiule, de ce fugi tu de tatil tdu'
asupael
voi
imi
a. via{6-ve9nic6!
team6!Tir, inc6, p"U ;"i" ilt"ti
Dacdestenecesar'vol murr
Hristos!
lui
fup
in
aceastdresponsabilitu'"
Aqteaptd'ttlg-ti l:t:it
noi!
a murit pentru
Dentrutine, a$acum Domnul
umil
Ei a aruncatarnele'
capul
pleiat
tail*ii qi-a
il;ili;i1'et.,nti
toa".t-a imbrdtisat5i l-a botezatcu
'i;; smntut
fiemurdnd9ipl6ngendin ffiotl.
p' 26-27)'
F;;;;;t ;i theEasternchurch'
lacrimilelui (RobertPavnJ,

reflecti atdt
Exist[ opinia potrivit cdteia'aceastd.povestire
dacas-arfi spusdespreea
clar stilul lui Clement,i"tat, chiar
i"tt deloc greu si descoperi
esteo piesd anon#;,^;:;; ii
Alexandria pdnd i3 1"Yl
Ht *"rra a condus gcoala din

perse""t'-"1"'itltt*::1"1:
cdnd
(203),
numaietim
prinSiria,
"?:Y;11i1il
ei
ilYJiliJ,ii:d;t"ffi'Cil.-i""i'
i+'*t"l
el,cu
hicdespre
';;nt*

:-l]lJ"*,tt::niT;;:
;fri"iil;*l'*
;q
;;."*
ffil'
ffi
::i:"'i'"
i.;x11"
"iff
)rrarussutru ""0'^'^,luilirii ::l::*:*fltlX1"3"l;"t"1
importantcentru:'9r'i1i;1i:'f
lui
ui i.*ruri*rrlrri, adresata
re a episconutui
1tt1

preot

rsehirotonit
irO.t, .pitJ"p"t Antiohiei, ?f16T^:i
}^tj + b
Li-oa,,t,Antnhtt
.. rement,
t
dntatu
inecuv

Billl;lii Xffi;; ;;i;i.i., c

stalniri1;;1'-ii
adevenit
, care
:1TT:",?i":**ii,fii?,i"i
n^:':'lt:Jl"t
3;';,ffi

J"#".'iiT'#hrfi{"*pl=?.tg^f
rottot
Ad;il'tittt

iiori a aceluiaei
t.

:* :?]:,e.1"^:1*
;;i;;;;onvergenls de opinii in aceastd
!."f;;:'il'
;";;;"^;{chiar o dlta pli tlY]l:jl
nr. Unii cercetdtori
printre uceilcll
S. qtit ins6,cu certitudino'ci
ljO.

"t"f
iiisericiip,11*lf'^1t-?i"S:;"?ttfili
**i
aflatnume
trH"t'"':::ilffi
s-au
"i-t
;";*'ilil,episcoputAlexandrual
ffi
i*"f*

lti

in opiniaunora- qi Hipolit'

Opera
uJ-"lt
Din tot ceeace a scris Clement3rr
ry1l1::t:::

,lrrla::r;;i;";ri.";.'ir"e*"*e.ruciarilepars6reprezinte
l. ilti

plan bine to"ti*it

qi Wziunea.

frnT:-:'1"?,i?$,fr1il1,'l1#l'""x'il;d;ili;iiastrrgat:"Fiuie'

avdndca teme: PuriJicarea'

100
I
I

Dunitra$u
Voicu
Conl,
UniuDnNicu
ArhidProf,UniuDnConstantin
- Prcot

L. Cuvdntde indemncdtreelini, Esteun apelentuziastadreglasulLogosului,pe care

satgrecilorca s[ ascultegi sdrespecte
oNoul
il numegte
Cdntec",menit sd aducdpacea,iubirea$i, in
final, m6ntuireaintregii lumi. Toatdcreafiatrebuie si asculte
"Noul Cdntec"careeste, paradoxal,vechi,pentruci a venit in
lume mai inainte de steauadiminelii, qi totugi nou, intruchipat
gi adefiind de Hristos.HristosesteDomnulc0ntecului,,imnul
vdrul nostru.
Clementnu estedintre aceiacaresi creaddc6 Platona fost
un pdgdnignorant,ci il considerdun autorinspirat,interesatde
salenu esteeliberat
tradifiagi culturaiudaic6.in ralionamentele
total de sub influenfafilosofiei pdgdne,mitologiajucdndun rol
important.El estecapabilsd facddistincfiaintre "vocile slabe,
chiar mute,ale zeilor tradifionali", care,degise aud,sepierd in
gi "nouavoce",a lui Hristos,careestela
imensitatea
cosmosului,
fel de puternicdgi cristaiindpretutindeni.Cu alte cuvinte,ii invit[ pe greci sd se apropiede cuvdntulinspiratal Scripturii,de
adevdratulDumnezeuqi, in special,de Hristos,Fiul lui DumnezeuCelui Viu, Mdntuitorul lumii. Lucrareaare 12 capitole,
elaborat[intr-unchip stilizat,bogatdin citateqi conotafiiclasice,
respir0ndun aerdeopotrivdfilosofic Aibiblic.
in trei
2. Pedagogul.Esteo continuarea lucririi precedente,
pdgAgi
intunericul
fost
salvafi
din
celor
care
au
cdrfi e adresatd
nismului.Aceastaseconstituieintr-un manualde morali $i preceptecregtine,un ghid pe care trebuies6-1unnezetofi cei cc
educatiacregtindgi sdtrdiascdo viall
dorescs6-gidesdvdrgeascd
autenticdin Hristos.Scopulprincipalal lucririi estede a-L prezentape HristosdreptsingurulPedagogadevdratgi a expune9r
intdri principiile Sale.
ln prima carte Clementvorbegtedesprepersoana,funcfia,
mijloacelegi metodelefolositede Pedagog,adicdde Cuv6ntulqi
Fiul lui Dumnezeu,insistdndasupraiubirii, bunitilii, credinciogiei,infelepciunii9i dreptSliiSale.

seminariile

Celelaltedoui cirfi prezintdoseriede instructiunisaureguli

trebuies[ caracterizezevialaunui cregtin adevdrat,
in situagi circumstanlediferite. Suntobservafiilegatede detalii cum
m6ncarea,biutura, baia, somnul,plimba'fi: imbrdcdmintea,
pune
cdsdtoriaetc.El
in contrastluxul, bog[fia, frivolitatqa
ietdfii alexandrinecontemporanecu decenta,sobrietatea,
gi loialitateaunei familii cregtine,Lucrarease inprintr-unfnrmosimn dedicatFiului lui Dumnezeulntrupat,
Hristos.
3. Covoare.Esteceamai intinsi gi ceamai importantddintoatescrierilelui Clementgi areopt c[rfi. Scopulei estede a
r la dispozitiematerialsuficientpentruconstruirea
unui sisfilosoficcregtincoerentn
in opoiilie cu gnosticismul.
Acest
m trebuie sd-i conducdpe tofi cei care au fost ciliuzifi de
spreo infelegeregi o trdirec6t mai inalti a sentimentuautenticcregtin.Autorul nostru face o analizda raportului
re cufturl cregtindgi ceaprofani, in specialceaelenisticd,gi
lcglturii dintre credinfi 9i gtiin16,saua celei dintre'invdtdtura
Forocilorgi ceagreceascd.
Este o lucraregreu de teztrmat,cu un conJinutextrem de

Alte problemedezbdtutesunt: deosebireadintre gnosticul

ic Aiadev[ratulcregtin,saucastitateagi martiriul.Climent se"
d el insugi a fi un 'eclectic, crezdndin existenfa unei ini a fragmentelor adevSrului cuprins in mai multe sisteme

carear puteasd-l fereascide gregeal5,insd declardcd

I absolutpoatefi gisit doar in Hristos,intrucdtEl este
gl ongmeasausursaeterni a lui.
t

102

Univ,Dn NicuDumifiavu
Voicu
Arhill,Prof.Univ,Dl. Constantin
- PreotConJi,

In final menfiondmgi singuraomilie exegetici,cea de la

Mc. 10,17-31, intitulatACebogatseva mdntui?Clementarctd,in
cd,pentrua te mdntui,trebuiesd
contrastcu cei careconsiderau
cd bogifia in sinenu estepdgurenunfila bunurilepdmAntegti,
Disposprefolosulaproapelui.
bitoare,dacdeaesteintrebuinlatd
practicd
a cuvdntuluievannibilitatea sufleteascdgi aplicarea
ghelictrebuiesi primezeinainteaegoismuluigi singuritdfii.
Elementede invdldturd
Clementare meritul incontestabilde a fi fost primul carea
confruntatplatonismulcu cregtinismulgi a fi pregdtitcaleapenEl estecel careanalitru Origen,ilustrulsiu ucenicAisuccesor.
credi nI d gi gnozd I i face.j!{plgltt? di41r:
TgTd'" ra.Bpriut_dintre
ifgf-gSfee_tle-gj,gg erelicd,Credinfaincludein chip potenlial
ffiza, dar, in timp ce prima estehotdr0toarepentrumdntuire,
cea din urmd are doar un rol secundar.Singuralor trds[turd
comun[ estecunoaS.t_eleg.

teologice
lltrologie - manualpentruseminuriile

103

tainice,lipsite de vreun suportsau efort moral, lq_C_le_m9nf_ea

provinedintr-osursimoraldgi areun caracterm_oral.
d. Giidstiaii.bretiiipromovauo metafrzicdvis[toare,un gen
rlem.grg-!_a
poli1qryd,
din care lipseaiubirea gi comunicar_ea,
pe
cfindClernentsuslineao moraldcomunitard,.bazatd,
pe iubirea
Intresemeni,reflexal iubirii lui Dumnezeu.
e. DacdPlalgU="qrpdga
cd omul igi poatedobdndim-ntuirea
prinprypriik.forle, iar gnosticiidoar prin gryoz-Q,
Ctelne-iri-elte
ndeptuluneiqolqlo ydri intre_
gxozaerqsti-qd_
ti harul luj Dgryp9z9u.
Prinurmare,nu estegreusdinfelegemc[ el punebazeleunei
gnozeautenticcreStine,in careseevidenfiazd,puteileinterioare
alc omului,in calitatede chip al lui Dumnezeugi posibilitatea
transformdriilor in mijloaceeficiente- in mdsuraasumirii harului divin - pentrudobdndirea
asemdndriicu El.

Alte idei importanteprezentein doctrina sa:

- Dumnezeueste,C-rgalo-ry14!
iryt1eg,tlui
ulliver;_.Pe toatele-a
lhcutpriiifrruild;fi;ip"
ffi prinir-o iniervenliepersonald.
Pentru exemplificare:
- Degi s-a susfinutcd esteadeptultrihotomismului,putem
indreptatit
a. La Platongi gnosticiieretici,.9-u^llo.g;krep.era
afirmacu certitudinecd gQnd_iryp-l_t+i-egte
d,ihotomicd.
Pentruel
pc
nevdzute,
a
lumii
sau
e5-g!ggy
id-eilor,
tumgl..gg1g
eonilor,
alciJyit
din
f'microcosmos",
"u-n,
"9"9[9_-l_Umca a
9uflet -g1trup. Este
c-erqi la pimdnt,
privinld atuncicdndcompaiaomui cu cencdndin concepfialui Clementea serapgrtS--tp
forrteclar in aceastd
respectiv
la omenitate.
tnurul(desprecaresegtiecd esteo fiinfd mitologicd,cu trup de
b."Platoniiporta idealul asemdndriidirect la Dumnezetr
enl qi cap de om), s!$a_!{ p-.rpfgggr cd estealcdtuit dintr-un
ralional qi altil iialional, adici din sufletgi trup. Trup4.l
insuqi,ceeace duceaautomatla imaginareaunui Dumnezett
Sl.ament
cu carenu seputeacomunica.Qnpsticii
abstractgi transcendent,
ditomat"al4-pdmQnf
neutru
9i asemdnilCu-gn 'fcortpdm0ntesc;',
punct
etul*tfiielt-eip.t-rup^-_c-4*intr-o,,inchisoare,consi'
suslineauc5sufl
devederemoral,o "locuigd" provizoriea-sufb-tului,
din
nu
a asemdn
dri i
derdndma,t-eda-rs-a
tt inchisoare
sauun loc de exll.Su.fletul
estg-,q*.subs{an[5
m4ipurd'
Frin*ecaulaei, degi po-sibilitate
g0nd.-aulprul-nostru
Yadeain Hristos,
cu Dumnezeuo ut-o-pje,.p-e
dec6taceeaa sufleteloranimalelorgi mai nobild decdttrupul.
ppmnepeu).i1trupat,
tuturor
oamc'
modelul
(-Eiul
lui
Loggsul
'Ertc nrJVizut9i $muritor, templul Sfdntului Duh, chipul^lui
qspw.warii divine.
nilor in speranfadob-ARdirii.
in el,-in mdsurarespectdriiporuncilor,vine sd se
Dumnezeu.
doaruneicategorir
c. La lnosticii eretici,gng?aerarezervatd
e1eze,ca intr-un templu, Cuvdntul lui Dumnezeu,ficdndu-l
fiind transmisdprin mijloacesaucli
speciaJg*$-q"'ifavoiizali",
disponibilspreasemdnarea
cu El.

teologice
pentu seminsriile
hlrologie'manual

alefiinlei umanenu esterea,

Unireacelordoudcomponente
ci potrivit[ scopuluipentrucareau fost adusela existenfd.
pe careo
qt Dqm11-e4eu,
- M-gnlrpggmului esteasemdnarea
sale.
poatet.Ai"u in bazalibert6fii$i voinfei
'
o teorie
avanseazd
- in ceeaceprivpstEpdeatulsttdmo,$qsc,
lui Adam a fost unul de
ceva riiai Confuzd,gi-anume:pd-c,gtul
aetulco*ajuordin trupesc,sau,intr-o altdexpiimare,el 9or-r-g!E-iglui
Clement,
ingAdl+[6.Potrivit
eal sivdi$it inai-nte-dg.
-v.-reg-I-ea
in aceeac[ ei, deqile era
fiioiopaiinlitornogtri rezidd,
Efe-Seala
i-nainte
grdbit.$i.au
contractat-o
iortit sdtieiasiein cdsdtorie,s-4U
dg a ajungela maturitate.
harului
a-yb-itru
9i--4ece9it{e9
- Ani"[ clar putereglib-ery1lui
in actulmdntuirii.
numitd"Mamdfeqioar[",iar trepteleierarhiei
- Bisericaeste
aleierarhieiingerilor'
sacramiintale'iimitalii"
M-drtu'
despreE*ufig11i;-!j9,89Jez,5.i
vorbeqte
- Modul in care
el era
cale
cu
mistere
de
delimbajulreligiilor
risire aduceaminte
cu
b6uturii
foarte famtliaizat Ceadintii estenumitl "amestecul
Lososul".fiind-unJa-tAU&numndteu.-'"--"- Aiaiiiia este,inopiniaautoruluinostru,iqdiqohft-U?t
i nviii ii/a trii Ctementareo puternicl, bazdfilo sofi cd sesizatd
anumiteconcepte
uneoricumareuqurinfa.El a reugits6alcatuiascd
Bisericanu avea
care
in
perioadd
cregtinevalabilegi astdzi,intr-o
luptdideocontinud
gi dogmele,ci ie aflaintr-o
fixateconceptele
1ogic6,sub presiuneaperseculiilor,cu un depozitdoctrinarnedezvoltat.
***

clement rdmaneun autor de referinll in istoria creqtinismului, prin faptul cd a pus bazeleunei teologii qi tradi{ii qtiinJifice.
Cu o inclinalie evidinta spre filosofie, el ia tot ceeace estemai
bun gi folositor din toate sistemelestudiate.Platon, Pitagora,
Zenon sau Aristotel sunt adevdraii creatori de gcoli filosofice,
insd el nu se inregimenteazinici uneia dintre ele' creqtin con-

105

de.Duhul
vlns,ferm ancoratin CuvdntulScripturii9i luminat
ideologicalexandrinspegfa;, nu cedeaza
cosmopolitismului
creqtinecaracterul
citic timpului in carea triit. El de inv[fiturii
a spiritelorculte' carora
itttrftfrro'teologic,cerutde o societate
a confinutului.
,i uir.ru, ftrd-a-i aduceo cdt de mic6 alterare
dialogintre
Clcmentfoloseqtefilosofiaca puntede legdturd5i
Sfhntului
nttoanir* si crestinism,idee piezenti 9i in gAndirea.
qi
dezvoltat',
ffi* M;r"rl tiFilosoful, iaimai tdrziu,asumat[
deFericitulAugustingiSfhntulMaximMarturisitorul.qi un
ci
clementAlexandiinula fostnu numaiun speculativ,
poateceldintdipedagogcreStinautentic'Aceastd
marepedagog,
cu caracterulsdu'Se spunecd eta
tufitui. u.i.u in consonanfd
,no*blind,darvorbdre!,unpoetadmirabilgisensibil'Pedant'
cd a ft creqtin'
un.ori trist, insd de o bunitatesfhnt6,suslinea
el
a-1ipdstracalmulin oricesitualie'lucru.pecarenici
fnseamnd
oamenii
Detestaneseriozitatea,
inruqinu l_areugitintotdeauna.
josnice-mijloace'
pieleaapeldndla.cele mai
our.lqi salveazd
b[rbafii care'
lbmeilecarepurtauhainescumpe9i extravagante'
lor'
autoritdlii
unEi ft funciii importante,p'ofituu de pe urrn-a
Er auncititor dem ar c 6,dov adds tauc el epes teT 00dec i tatedi n
maim ultde300deautor i ,i nl uc r dr i l es al e.Av eaom
i nteel abomai mult in viafa
rat6,de nivel academicai dacdapreluitceva
ia, aceeaa fost libertatea'
Estecel di ntdi s c r i i tor c r egti nc ar es u's l i negi dez v ol tadoc tinavoinlei l i ber e.Pi etateas aer aunal i r i c d'c ontem pl ati v l 'A
fostunom c ar en- atr ebui ts [l uptec us i nei ns ugi c as Sg[s eas c 6
oaleasPreHristos'
BIB LI OGRAFIE SELE CTIW(
TRADUCERIiN LIMBA ROMANA:
CLEMENTALEXANDNNUI,Scrieri,parteaI,traducere,intro.
colecliaPdrinli si
ducere,note 9i indici de Pr. Dumitru FECIORU'
ScriitoriBisericeSti,vol'4,EIBMBOR'Bucureqti'1982'

Nestor,Principii pedagogicein opera Pedagogul a lui Clement

Scrieri' parteaa ll-a' traducere'
CLEMENTALEXANDRINTJL,
Retipiritin volumul:
in S.T.,nr.9-10/1957,p.726-740.
Alexandrinul
Pdrinyi
introducere,note 9i indici de Pr. Dumitru FECIORU'colectia
,,Biruit-augdndul,,.studii de teologieistoricd romhneascd,craiova'
vol. 5, EIBMBOR,Bucuregti'1982'
;i Scriitori BisericeSti,
f990,p. 4l-59.
STUDII:
ln fimbi striine: BEHR, J., Ascetismand anthropologyin
dupd
rdsului
Irenaeusand Clemenl,Oxford,2000;BLAIR, H.A',TheKuleidoscope
ln fimba rominl: BACONSKY,Teodor,Politelea
ClementAlexandrinul,involumul:Rdsulpatriarhilor'Oantropologie nl'truth: typesand archetypesin elementof Alexandria,worthing,
Dora MEZDREA'
lq86;BUELL, D.K., MakingChristians:Clementof Alexandriaand
a deriziunii in patristica rdsdriteand,traducerede
Pr'
BRANI$TE'
1999;CHADWICK, H', Early
lherethoricof legitimacy,Princetono
Editura Anastasia,Bucuregti, 1996, p. 249-524;
A-lexanCleme-n-t
lui
a
antropologicd
studiesin Justin,Cle'
('hristian
tradition:
thoughtand the classical
Magistr.Marin M., Conceplia
C''
Nicolae
Pr'
BUZESCU'
p' 588-599;
nttnt and Origen,Oxford, 1984;CLARK, E'H', Clement'suse of
driiul, in S.T.,nr. 7-81195b,
nr'
s.T"
in
premiseleuneiJilosofi.icrestinela clementAlexandrinul,
Aristotle:theAristoteliancontributionto elementof Alexandria,New
Clement
lui
in
"Protrepticul
Logosul
IDdU,
p, 193-21,\;
3-411958,
York,1977; FERGUSON
, J., Clementof Alexandric,New York, 1974;
Kyrios
Logos
Si
Alexandriiul",in S.T.,nr.l-211976,p.48-7L;IDEM,
fr, KARAVITES, P., Evil, freedom and the road to perfection in
2493-411977
m'
Alexandrinul'in S'T"
lui Clement
in "stromatele"
'p'
L'lcmentof Alexandria,Leiden,1999;PAYNE,P.',TheFathersof the
lui
in
"Pedagogul"
Eclesiologie
Trinitate
Si
262; IDE}y'^,Logos,
fit:sternChurch,New York, 1971.
p' 461-476;CELSIE'
ClementAlexandrinulin S'T', rr' 5-81197'i
'
a lui Origenin "DePrincipiis"si
George,GdndireacreStin-filosoficd
CHIFAR'
urmdrileeipdndlaiumdtateasicolului at lV-lia' Clui2002;
teologiei
pr.Lect.Dr.
Nicolae,clementAlexandrinul-fondatorul
-stiinli1997
III'
tom'
Husilot
CronicaEpiscopiei
creEtine,in
'p'209-219'
fice
"IDEM,-CtementAlexandrinul-fondatorulteologieistiin|ificecrestine,
p. 6-14;COMAN, Pr'Prof'DrIoanG'' Patro'
in A.B., nt. 10-1211999,
Lltilizarea"Strologie, EIBMBOR,Bucuieqti,1956, p' 93-97; IDEM'
al cezareiiin
matelor,,lui clementAlixandrinul de cdtreEusebiu
p. 501-521:COR,,pregdtirea
in S.T., nr.7-811975,
Evanghelicd'1
Pdrinli
Sfinyii
si uneleas'
NEANU, Nicolae,Mitropolitul Banatului,
Alc
Clement
pecteali societdlii,rn*ii lor' Cenzuraluxuluifeminin'
xandrinul,involumul:PatristicaMirabilia'Timiqoara'1987'p'258
p' 211-217;LUN
266.Edi1iaall-a, rcvdnttl,EdituraPolirom'2001'
GULESCU,I.N.,$coalaalexandrindfnluminaoperelorluiPantett'
RdmniculVdlcea'1930'
Clementsi Origen.Studiuistorico-dogmatic'
in Diclionut
TIMU$, Dr. Gherasim'EpiscopulArgeqului'Panten'
Tipograli:r
Bucureqti'
aghiografic cuprinzdndp e scurl vielile sfinyilor
Ierom'Magistr
d if,otbisericegti,1898,p. 639-640;VORNICESCU'

x
ORIGEN
(c. 185/186
-t 2541255)
ElementebiograJice
personalitifiale
Origenesteunadintrecelemai remarcabile
S-an[scut,proliteraturiiteologicedin primeleveacuricregtine.
ln Alexandria(Egipt),caceldintdidinbabil,pe la anul185-186,
tre cei gaptefrafi ai unei vechi familii cregtine.Tatdlsdu,Leonida,eraun om inteligent,preocupatdeopotriv[de invdfdturacre$tini gi de ceaprofan6.Spirituls[u ascutitde fin mdnuitoral cuvOntului- carenu excludeins[ nici pe departetrdireasareligioasd
intensi- seconjugafericit cu evlaviagi smereniamameisale.
la un loc, dublatede uimitoareasa capacitate
Toateacestea
intelectuali,auf6cutdin Origenun adeviratgeniual interpret[rii
SfintelorScripturigi un luptdtorneinfricatpentruafirmareaadevdrurilor Evanghelieilui Hristos. Atunci c6nd tatdl sdu a fost
arestat- urm0ndsdprimeascicununamartirici -, in timpul persecufieilui SeptimiuSever(193-211),numai grija mameisale,
carei-a ascunshainelepentrua nu mai puteaiegi din cas6,l-a
primejdii.Nu aveadecdt17
impiedicats6nu seexpundaceleiaqi
pentrucredinfacea
ani, insd putereasa interioard,atagamentul
gi
nativ6,
reies
cu precidereatAt
precum inteligentasa
adevdratd,
pe carei-o trimite pdrinteluisdu,c6t mai alesdin
din scrisoarea
intreagaactivitatepe careo va desfrguradupi moarteaacestuia,
cdndtrebuies[-9i intrefin[ familia din meditalii.
Origennu selimiteazddoarla inv5ldturileprimite de la tatdl
cunogtinlelein gtiinfeleprofaneajungdndsa
sdu,ci igi ad6nceqte
fie numit de cdtreepiscopulDemetru,la doar 18 ani, conducirdin Alexandria.Profesorulsdu,cdruiaii
torul qcolii catehetice
alegoricda SfintelorScripturi,a fost ves
interpretarea
datorcazd

dhrl filosof Ammoniossakkas,iar printre colegii sdi era gi porflriu, viitorul filosof neoplatonic.LucrareaacestuiaintinlatdtImpotriuacrestinilor,dincolode inexactitdlileei (gi tonul actzator)
oonstituieo sursdimportantdpentrucunoagterea
ptro.uparilo,
r "--- gi
nodalitdlilorde interpretare
biblicda lui Oiigen: ^
"Aceastdciudati metoddprovinede la origen, un bdrbatpe caregi
eu l-amintdlnitpe cdnderaincdtdnir de tot gi careaveaincdde pe
atunci
acu-mvestitprin scrierilepe carele_a
.ruttarm6. gi,caree_ste
I9:^Tr
-gi
lasar$r a carul ralma s-a rdspanditfoartemult printre aasialii
acestor
lnv5!5turi.El ascultasedoar Gcliile lui Ammoniur,.u*
riu-"ailil"i"
vrer4ilenoastreo marefaimi in filosofie,lu6ndde ia dascdlul
J; il"
mpll
gtiinlelein general,.u touii ia,
in ce privegtefamiliarizarea_cu
potrivit drepteiorientdriin viald, el a urmai un dnril cu tttui
6;;. D"
fapt, Ammoniusera cregtin,fiind crescutde pdrin{ii sei in in'vataturi
cregtine,
d-ar_dupd
ce a inceputsdcugete9i sa aAanJea..d
ii";;d;_;
intors.curdndspreun stil di viaf' niai airopiat a. i"!ii.;;;;;;;;i.1;
phjqb: Origeneraelin, crescutin studii eiinegti,dur.;;i;;;i;;;;d;;
in indrdzneala
barbard..Fdcdndl$a,
ef s-a taiguit.u rin.'inru$t;i;
sa.in.studii;in viafd,ins6,el ,-u .orriportutca cregtin,confrar
9_"-r.r,"i"i.il
legllorraftunlqdar c6t desprep5reriledesprelume gi despreDumnezeu,
- _-._.i;;i[
gl lqq grecizat,inlocuindpdierile grecilor cu nigte t OEusebiude Cezareea,
Istoria Biseriieascd,VI, XIX, 5_7,p. Z+i1.--- '-'

Munca la catedrd,extrem de obositoare,se prelungeap6nd

fiedtdrzit in studii serioasede aprofundar. u snntii Sirip-

gi de instruirecontinudin filosofia pdgdnd.rra cotrgtieniie

rsitateaasimil[rii unui volum de cunoglin!ecdtmailarg gi de
preciziea cuvantuluicaresdeviteoriceexpiimareechivo'rl.io
icastlperioadia invdfat9i limbaebraic[.

Numdrul 'oelevilor" sdi era intr-o continu6 cregtere, direct

rorlional cu faima sa, care depdgisecu repeziciune grandere

f[fii alexandrine.
De aceea,el cirieteazd,invdldturit.Jr.ti.iio,
f'spuselefilosofilor despreadevdr",nefEc6nddin aceasta-un
p in sine,ci pentrua puteafi capabilsdrispunddtuturorintreilor careveneaudela auditoriii[i. Acestaestegi motivulpencareil r91gdpe prietenulsdu,Heraclas,sdpreia invdl#an_
profan,lui rimdnandu-iin sarcindpredarei
fitoso/ieti,'.'tiiio, _^

gi tdlcuirea Sfintei Scripturi.

^^v-*veuv

vru

qwwgDt4

LlIl

origen trebuiasdgiseasciceamai buni solutiela

trei mari
categoriide probleme:
l. Comportarea
in timpul persecufiilor.
ExistenJaunei annonii intre i*agaturu de la catedri
gi
__,_.?.
vrafapersonald.
3. Satisfacerea
numeroaselor
gi variatelorexigenfeale celor
careparticipaula cursurilesale.
DacI in cazulceleidint6i,curajuls6u,careil impingea
p6nd
a-j

pr.stlpemartirichiarin

fa

raru_
n y.i..i!imbrdlisa -, putea pdrea
-o;;;;ft;;;ili.;j;;'Sii
unora n-.Uuni.,*u cei pulin
teribilismtineresc,i3
ceprivegter* a.-u oouu
,.
9eea.
cd-prfini
au
fost
"it.jori",
cei
caie au reugit un asemenea
fPune
echilibru
intre vorbi gi faptd,cum a frcut_oOrilrn.
,.

"Ziua intreagd ducea_via1d

de asprd ascezd,iar partea cea

mai mare
din noapteo inchinastudieriisfinteior scripturi,
air.anJ uiutui.u .ui
filosoficdcu putin{i, pe de o parteprin Jepri,nderea
posturilor,iar pe de
alti parteprin scurtarea
timpuiuide somn,nerotosina-u-seti,
i'upurr"."_
lui nici depat gi nicide pernd,ci dormindnumaipe
pdm'ntul gli. Brua.
nirgreapotrivit cireia cregtinultrebuies6respectetocmaiacelebuvinte
ale M^ntuitoruluicarespunc',nu esteingdduit
s5avemaouetraine,nicr
incrlfdmintegi cr nu se cadesdne ardtdriingrijorafi
i" r"llt"rJ.u ,i",
de mdine.Mai mult, cu o r6vndneint'lnitd r"id'rri"
r"i iiigli."o,in",
si trdiascdin frie gi goliciune,cert^ndfoarteaspru
pe cei din jurul sdu,
iar atuncicanaaiegtii it rugauJ seiJor.u."a gi
el de cevadin bunurirc
lor, 9i carevedeaucum iniur[ chinuri ain pri"inu
9i de draguiinvaldturilor celorsfinte,darel nici nu voia sduuafa"
uiu J"r" J" ,?rr" .rrr'
cd vremede mai mulli ani a umblatnumaidescuii-mre
,e n r,i."tieuu i,,
picioare,apoi cd foartemulli ani de-ardndul
r";'i o"p"rt" i.lii
rorori,
vin saualtem^ncrrurinecesare
" la un ,no-"niiir,'u
traiurui,inc6t,
ulun*
in primejdiede boald,periclit'ndu-girou.r gr.u
stomacul,,(la Eusebi,
de Cezareea,
op. cit.,VI, III, 9_lZ,p. Z2Sj.
Preocuparea sa exageratd pentru prestigiul gcolii
cateheticc

-oricar.i
pe care o conducea,im_preund
cu doringi etiminerii
indoieli referitoarela reliliile .,, ,r,r-"rogii sai u"Jitor"i,'intr.
l* si tinerefemei,il fac ii comitdo greg-eald.ur"
ii uu
intreagaexisten![.
-ur.,,
Ingelegdnd
ad litteramtextulbiblicdela Mt. lg,L2,,...sisurrr
^
fameni
cares-aufEcutei ineieifameniJ; a;;gri;iriareiiri
..

rurilor",el ,,executd.
in.cfrlnyealcuvdntulM6ntuitorului,,.
Epis_

oil,*u.",,u.i,,iait6,rziu
;:f'!."r:iffl#,i,'#:tg,'*:,iu

tn anut2tZ Or.ip;2pl.::l
toa$tepe lporit' iu1 unulz t la Roma.undese pare cdil cu_
s, in ii-q"1 perseculieideclangate
il
(2|I-2t11,,:.]:rt
JaCaracata
i"ri'ril'f"r"stina,
undesereint6l_
logtecu prietenulsi co.legul
,d;;;"r;;u,
Atexandru,
gmpepiscopur
ajuns
uj
un.inrre
reru
saur'"i"is,;i ill.i,*
)a$te
A'ilu#o*.
pe Teoctist,eplscogul Celare.i,,nc" ," gi stabileste.
rfr La solicitdrite..tor-ao-i^"iir."pi palestinieni
el tdlcuiegte

aupd,i'.
i',"u.ii"
;:HlffifJilig
t#:
b:ag.
ffi1!!
il
recheamd
p .RSttitngntroi-sicontinuaactrvrtatea
activitat""'ffi1*^.t.-e
|
didactici.
io un'J-^iis:(iii"flrrnua
Antiohiu,l"-it"ir"gia mamei
atutui
lttptrratului
Sever
S
ever,
r,/r,|'ff:i:pre
rir
ii uam;;;

Gfi T? fi,',il,"i1'3,#f":i
rftatearuicores_
:'}|i,,?liif
realirdgii',.
i:,#,:u'_::::i:!:;'&ffi
inArum.t...
pri'nui;il;;?ilrffi?rr:U,
rnitintrupreotde .at.
::|J
pii"t.il'#:p,scopii Teoctist
ndru.Acestfaptuu produr.
si
,"ft".alf i" Bisericaalexan_

din
il lJl,1"'::ri:lr
ry+"il:;T;il*'ere,
desriconduc"'"u
r.oiii."ffi;,
Hi ffi ;:;lsd-r
i?;ij,Tl;

'
,sd-Jizgoneas.Sd
rceftmute
ade
inute
in
anii zl
,.nt*1
inanii
o, ;:?'3 j" urma hotdr6riloi;-"d;";

,:.ll:i
;i,111,
$' ^;;;;"'rililffi
4 rustracut
rEc
u
r
preot.
pre
;1?:
or In
::,T,
in
ii#,:iTl
il'::1T{FFll'u,o,,
a provocatm6nia
l?t::-u.jut.hiro.tonier
opului
ln drept
urit. I i in-Lnl;;" ili : ""*'tt.u,--?
:cfaptulsdu,"leqtiutfiind
ra,canonic
.a nu
canonicvorbind,
,.rh;,.,.r)n??ttf^lY],':
,1,.n.rri-;"..;'#'il"rTrH,
"r
;?JllJ

mai
,."t;",i1,1?i*?:i{?l?g:
murt
1::,J.i,..",i,-i",dertrsiao si_
penibG,qfi!,;ffi"[?ili3.:,"ffi1i
decdt
H:

,lHi*.":i:fi::,,19,:Ji;;;i;i,i^*unuiaudito_

,l?l':i
li,T1tff#?.#'Ji;.ffi:Eii::::;i{;!,:Jffi
I o fEcusein tin!r.i".

pentruo gregealipe

parestinei
eiinninte
azdo
ffm:il??,?:?:iin-cezale.ea
celeidint6i.

l."pr. *i""1
nourui
rouluiasezdmdnt
asezdm'nt
;.,i:"i:..:gelul
;" firt
"##ffi;l,Ttllj;ff "wji.:lj"fi

I
7I2

Arhid.Prof, Univ,Dr,Constantin
Voicu- PreotConI,Univ,Dn NicuDumitratcu

Principaleletitluri
. l. {eypla esteo lucraregi gantic|derevizuirea Septuagintei.
Autorulfoloseqtetextuloriginalebraicqi traducerilecunosc'ute
la
accavreme,respectiv,a lui Aquila, simah gi a lui Tbodolian.
()rigen analizeazd,
cuvantcu cuv0nttextul Siptuagintei,il confruntdcu originalul,frcandinsemndriin legiturd.uTipruunui termcn-sau
qi il dispun. p. iur. coloane
? u19igreqelide traducere,
pnralele,
in felulurmdtor:t"-*!ylebraic(col.i), texiulgrec(col.If,
trwtfucerea
lui Aquila (col.Ilf, traducerea'luisim"ah(ior.rv1,
\- Scptuaginta
(col.V),traducerealui Teodoliazl
(col.Vl).
-.Efortu! depusa fost uriag- sepresupune
cd iotul a durat
eproximativ30 de ani -, gi el nu s-ar fi concretizatfird ajutorul
prie-tenului
sdu,Ambrozie,carei-a pusla dispozifieataliastenoF*f f^:o_pigti,cAfia avutnevoie.-Lucrarea-a
fost gatain jurul
Hnului246,inCezareeaPalestinei,
gi numdra50 de iolume. Din
ilcfcricire,n-a fcistcopiatdgi, cel mai probabil,a fost distrusdin
tltnpulocupdriicetdliide arabi,la anul653.
2. Contra lui Celsus,lucrare cu caracterapologetic,in g
tlr{i, reprezintdceamai intinsdscrierede acestgenaln piimele
veucuricregtine.celsusera un polemistpdgdniare incercasd
Brutc- intr-unstil zeflemitorqi pamfletai_lnconsistenfa
gi in_
cregtinismului,
pe
rai.
nu-l
nici
originat,
nici
iasegte
lutclea
rarpe adepfiiacesteicredinleii socoteqte
Frlosrtor,
o ..aduniturd,'
dc oamenineputinciogi
cu inteligenliredusl:

participat,intre alfii, chiar gi cei doi episcopipalestinienicare

l-au sprijinit pe Origen, Teoctistqi Alexandru,ne vorbegteSfhntul Grigorie Taumaturgul,un alt ucenic al sdu celebru, care o
numegteparadisul desJdtdrilor.
Doudzecide ani conduceilustrul gdnditorcregtingcoalateologicd din CezarceaPalestinei,degi, uneori, il gdsim la Cezarcea
Capadociei,Atena, Nicomidia sau Bostra,in Arabia, pdnd la declangareanemiloaseiprigoane a cregtinilor de cdtre impdratul
Deciu. Unul dintre apropiafii sdi, episcopul Alexandru al Ierusalirnului, sufer[ moarte martiricl gi Origen esteintemnifat gi torturat. Suferinfeleindurate in inchisoare lasd urme ad6nci pe trupul
deja slibit al b[trAnului profesor gi, la cAgivaani dupd aceea,in
254(255),trecela Domnul pe care l-a slujit cu toatdfiinfa sa.
Opera
Operalui Origen esteuriag[, in deplindconcordanfdcu complexitateapersonalitSliisale.inzestratcu calitdli cu totul excepfionale gi cu o puterede muncd iegiti din comun,el a ldsatpostcritdlii un numdr impresionantde lucrdri, cele mai multe figurAntl
in "panteonulde aur" al culturii gi spiritualitdlii cregtine.Nimeni
nu gtie cu exactitatecAtec6\i a scris Origen.
S-aupdstratdoar informalii disparatecare aduc cu ele gi urr
aer u$or legendar,pentru cd amintesc de 800, 2000 sau chiar
6000 de titluri (!). A abordataproapetoategenurile,exceldndirr
domeniul filologiei biblice qi exegetic.Oricum, a fost cel mrri
prolific autor din toatdistoria creqtinismului,gi a pus bazelecris
talizdrii gi dezvoltirii invSl5turii teologice, in ciuda greqelilor
insemnatepe care le-a f6cut gi a alegorismuluis[u exagerat,frr
losit ca metoddde cercetare.Datoritd activitdlii saledidacticeis
tovitoare,a celei gtiinfifice qi misionare,el era inconjuratin pcr
manenti de tahigrafi care "sd prindd cuvdntul maestrului", czut'
se schimbau la cAtevaore. Auditorii erau coplegifi de bogltirr
credinleiqi gtiinfeimarelui lor profesor,un om carea marcatpr irr
propria sa congtiinfdqi oper6istoria epocii in care atrdit.

'

'

fl,
ii
t

: fa

" ..,celsus ludnd in derAderedup6 obiceiurrui 'neamul iudeilor gi al

cregtinilor',i-a comparatpe toli cu 'nigte lilieci, cu niqtefurnici ieqitedin
I'urnicarullor, cu nigte broagteadunatela sfat in jurul unei bdlfi, cu
nigte
viermi ingrimndili in gunoaie,intrecdndu-secare dintre ei ar fi mai pdcdlogi'...ne aseamdnicu 'viermii care declari: da, Dumnezeu existi, dar
dupd Dumnezeu indatd urmdm noi, cei fEculi de El, intru totul asemdndtori Lui, cdci noud ne sunt supusetoate: pdmdntul, apa, vdzduhul gi
.strele, pentru noi existdtoate qi pentru noi au fost rdnduite ele'. ..dupd
ouremai adaugdgi acestea'neinfelegeriledintre viermi gi broagtesunt mai
uEorde suportatdecdtceeace discutdintre ei iudeii gi cregtinii' . . .,,(contra
Itri Celsus,Carteaa patra,XXIII, p^S.B.,vol. 9, p.247_24g).

| =HlHot.octs

lI4

Arhill, Prof.Univ.Dn Constantin

Voicu- PreotConf.UniuDn NicuDumitra$cu

Origen rdspundeinveninateidescrierifrcute cregtinilorde

cdtreCelsusintr-un mod elegant,folosindralionamentea cdror
veiidicitatenu poatefi pusdla indoia16.Ceamai buni ap5rarea
cregtinismului- spuneel - esteinsdgivitalitatealui, datdde Cel
careL-a intemeial,MdntuitorulHristos,Fiul lui Dumnezeuintrupat.Celsusnu infelegeamesajulnoii religii 9i nici tr[siturile
ei fundamentale:
"Dacd cinevaar cercetafaptele,ar vedeac[. Iisus a indrdznitun
lucru mai-presusdecdtputereaomeneasci,iar indrdznealasa a fost gi
rgalizatd.Incdde la inceputtotul stitea impotrivardspdndiriiinvdliturii
Lui in intreagalume: giruri de impdrati,unii dupeal1ii,generalii9i conducdtoriide ogti,intr-un cuvAnt,toti cei careaveauin mdnalor o putere
oarecare,
ca sdnu mai vorbim de guvernatoriidin fiecarecetate;soldalii
gi poporul, toti au fost impotrivi. Totugi, Iisus S-a doveditbiruitor,
pentrucEprirl firea Sa, CuvAntul lui Dumnezeunu putea fi oprit, gi,
fiind mai puternicdecdttoti acegtiduqmani,El a cucerittoat[ Elada,ba
S-a fdcut st[p6n gi pestelinuturile barbarilor,convertindmii 9i mii dc
sufletela credinlape care o propovdduia"(Contra lui Celsus,Cartea
intdia,XXVII,p.52).

3. Despreprincipii, in 4 cdr\i,scrisdin anii 229-230,esteo

sintezi a invS![turii creqtine,un adeverat"manualde dogmaticd"
in literaturapatristicdde inceput.Tucrareaare gi plusuri gi minusuri,explicabiledaci linem seama,pe de o parte, cd ni s-a
pistrat doarcel mult 116din textul original,iar traducerealatini\
a lui Rufin prezintdo seriede gregeli,unele"voite", in sensulcf,
el, din admirafiefafl de Origen,s-aganditsS"indrepte"anumitc
pasajepe carele consideraincompatibilecu regulade credinfda
Bisericii, iar pe de altdparte, pentrucd insugiautorulaprecizal
,in prefafd(gi a repetat,in mai multe rdnduri)cd in privinfa proceledesprecarenu existdtrimiteri clarc
blemeloreontroversate,
in SfhntaScripturdgi Tradi{iaBisericii," el schifeazidoarunelcr
normeder
ipotezesauincerciri,frrdpretenfia de a fi considerate
credinfd.
Pescurt,confinutullucrdriiar fi urmdtorul:Cartealvorbegtc
despreDumnezeu,despre spiritualitateaLui, Sfbnta Treimc,
Logos,ingerigi cddere;Carteaa II-a seooupdde aparifialumii,
Carteaa III-a art
a omuluiin special,derndntuiregi eshatologie;

seminariile

h vederemoralacregtini,liberul arbitru qi apocatastaza

(restabilirea saumdntuireagenlraldrD;
Carteaa lV-acuprindeo dez-

a. int.'p'.t"'"u sfint.-i-3"ripiri
qi
Hl.:::^oli:.:k
mporranlacuvenrtd::+t
unui asemenea
acfiunr.
l:. orig.ena^alcdtuitmurtealte lucrdri aintr. carene mdrsinim

: Despre gdciune,.un
tratat
d"e
spre
l,llit:
:,.1?y^1
! i 11ume
resitatea
gi eficacitatea
rugrciunii ^ru
in g"eneral,
lnri.la"Jio n'*r
explicareaRugdciuniiDomnesti,ini"mn l; *;;irirr" i;;;;r

un numdrinsemnar
aecriiiniiiil
lespre.monogamie;

gr o coteclie de scrisori.
r Elemente de invdydtard

origen esteunul dintre cei mai mari gdnditoridin intreasa

:iea literaturiiuniversale.Er estespiritu"l
ale culturii timpului sdu,intr-b cetate,
"riii*t",
"i*;;irein_
intr_uncentru
t-11la
eryf
Aici,
unde
se"frdmdntauidei,cu11e1an{ia.
credide.gi iniliative,
frecventatde filosofi, Sr"rii;i, ;tiri,
i, magicienigi.inifiafi_de

tot soiul",o;ifi;;;G.$"';;
e o gcoaldcregtind
dupdgrodelul.(sub
raportorganizatoricj
ptolemeiior,
universitdpi
pagAne
a
dai
uauptitii;;;;;1
'rei
cre$tln..cursurile
saleimbindstudierea
celormaiinsemnati

lofi greci cu cea a Sfintei Scripturi,in consorrarrta

.u a",:L
tentatradifiepatristic[ dedinainlealui. profe.o, .*'..p1i*Ji
rpregdtireinegalabil[9i o !in't6 a discursuluii-p..rii;;;;,
prin formd,cdt.giprin coniinut,el a desihis pagi"e
i,
:ea.teologiei
"
cregtine.
"""i
El a creat"o noui viiiuie
ii
"",""
lFiritual al lumii" prin "catalizarea"tuturor elementelor
i in
Logosului
suprem.
Vegnic
cdutdtor
al rlspun_
iurul
ta cele
mardelicateproblemealetimpuluis[u, folosindo
ingenioasi,uneoii-extremdep.ri.uio*e
ot"go,iiii,
,
argumentegi dezvoltdrafionamente
careii "ea
aduc J"r"urij

4q il supr4gi unor critici severede-alungulli-pri"i.

;ialui estefoartebinedefinit[,normativn
in u?elei,;il;4;
de negarein altele.

notdm cdteva dintre cere mai importante idei doctrinare

e in opera sa, atdt pozitive, c6t gi negative:

116

Arhid,Prof. UniuD^ CoottootioVoiru- prrot Conf,(Jnir.D^NiruDrritrorru

- Afirmd existenfaunui singur Dumnezeu care este cauza

futuror lucrurilor, dar gi Treimeain persoane.
- DespreFiul spune cd,e ndscut din veci din Tatdl, respinge
ideeade emanaliea Sa din Tatdl,insd gregegteatunci c0ndleaga
venireala existenlda Fiului devoinla lui Dumnezerz(!),spundndiI
voinfa Tatdlui trebuie sd fie un temei suficient pentru existenfaa
ceeace vrea Tatdl. El nu folosegtealtd cale decdtvoinla pe care o
enunfdin sfatul Sdu.Aga ia naqtere,din$l, fiin{a de sine stdtdtoare
(consubstanfiald)a Fiului. Dacd pentru el, Fiul nu esteo creaturd,
ca pentru Arie, de exemplu,dar nu estenici egal cu Tatdl (!).
- Despre Sfdntul Duh splne cd.vine din Fiul(!).
- Este, deci, adeptul unui subordinalianism explicat prin
aceeacA "Thtdl esteDumnezeu in Sine, pe cdndLogosul esteal
doilea Dumnezeu, iar Sfdntut Duh e infeTior Fiului'I
- Desprelume are,de asemenea,o doctrinb mai mult decAt
nesigurd,atunci cAndspunecd Dumnezeua adus-ola exister,lii
dintr-o materievegnici, dar creat6.Cu alte cuvinte.lumeaactua16nu este decdto formd posterioard a lumilor anterioare(t).
- Oameniiinqigiau "apirut prinrdcirea Si cddereain materit
a sufletelorpreexistente"(!).Este adeptal trihotomismuluipotrivit clruia omul are trup, suflet animal Sisuflet ralional sau dAnt$
- in ceeace priv-egte-hristologii,el estepe deplin oitodo^.
afunci cdnd susfinecd Logosul S-a fEcut om adevirat, real, crr
aceleagiafecteodtimitoaregi sldbiciuni ca gi noi, mai pulin pu
catul. Ea estealcdtuitdsub influenla filosofiei religioaseelenicc.
- Este un precursor al invSl5turii despre unirea ipostatic:i,
ofrcializatd,de-abia in secolul al V-lea, la Sinodul de la Calcc
don, din anul 451, evidenfiind foarte clar existenfacelor dourr
firi, dumnezeiascd,qi omeneascd,in unica persoand divind rr
Fiului, comunicareacelor doudfiri fiind cdt se poatede eviderr
td in concepliasa:
e numit'Fiullui Dumnezeu'qi
"El (Iisus)...
lui Dumnezcrr,,
'puterea
.'Hristos','inlelepciunealui Dumnezeu';gi reciproc,Fiul lui Dumnezcrr,
'prin Care s-au fdcut toate',- e numit de acum'Iisus Hristos'qi'Firrl
Omului'. Zicem ?ntr-adevdrcd Fiul lui Dumnezeu a murit pe temcirrl
acelei firi care putea fi supusdintr-adevdr morfii, dar in acelagitirrrp

numim gi 'Fiul omului'pe cel care-L propovdduiseci

'va sd vind intru
slava Tatilui Sdu,cu ingerii Sdi. Din aceasti pricind, in intreagd
Sfinta
Scripturi firea dumnezeiascde desemnatdcu numiri omenegtf pe
cdnd
firea omeneascde impodobitd cu titluri rezervatelui Dumnezeu.
c6ci pe
urma acesteiuniri se poate spunede acum despreHristos, mai
mult dec6t
despreoricine ceeace estescris: 'vor fi amdndoi un trup, aqaincdt
numai
sunt doi, ci un trup', (Despreprincipii, Cartea all_a,6,III, p.S.B.,
vol. g,

p. ru4-r45).
Origen esteprimul care foloseqtetermenul o 1eavilponos,
.. ndicl Dumnezeu-Omul.
- Fecioara Maria este Ndscitoare de Dumnezeu, adicd
@tor6rcog.
- Biserica este locul in care fiecare igi poate dobdndi m6ntttirca;.cinepdrdsegteBiserica se trimite ring,tr la moarte.i; ;;
rfrul Bisericii se impdrtdgegte
harul lui Hrisios prin Bo,tezgi pordinfd, ce aduc cu ele iertareapdcatelor.
Euharistiaeste Tainain
enrcpdineaqi vinul aduseca jertfd de credincioqisunt preficute,
prin lucrareagi invocareaI,sgssului, in Trupul gi Sang"t"
Dom_
ntrlui. Dar aceastdprezen[deste reald doai pentru ciedinciogii
rinrpli, pe cind pentru cei avansafiestedoar una simbolicd (l).
. - Origen esteadeptulapocatas;tazei,invd[dturdcarepresupune
tonbilitareagenerald.cu alte cuvinte,to{i picitogii, indiferentde
gnrdulde vinovdfie, inclusiv diavolul, "trec dupd moarteprintr-un
Itrccurdlitor gareii purificd" gi dobAndescstareade la inceput, de
nevinovilie gi fericire(!). Iadul nu este vegnic,pedepsele'luinu
turtt materiale gi o lume se gfirgegteca o arianoua sainceapd.
Origen are multe gregeli,unele fundamentale,insd trebuiesd
:o lind seamade faptul cd nimeni pdndla el nu mai abordase.irro-o
elctneneamanierd,atdt de multe probleme.

{<

:f

. .A fost un geniu, u.ncreator al teologiei gtiinfifice. Opera sa,

de;i cu multe erori, a influenfat pe tofi rn'arii pdrinli qi scriitori
ai
Bircricii care au venit dupd el. A reugit sd puni de acordcultura

ll8

voicu- PreotchnI,aniv,Dn NicuDumitrsgcu

Afhiil ProtrUniv,Dn constantin

greacdcu invdfdturacregtind,atunci in cdutareaunei terminoiogii adecvateipiritului sdu,gi a pus-ope ceadintai ln sFrijinul

dezvoltdrii9i imbog[tirii celeidin urmd.cunoscdndtoatdgtiinJa
celemai potrivite
profanddin vremei ia, a cdutatsd descopere
'formulegi rafionamente
in vedereaalcdtuiriiunei doctrinecre$tine bine articulate,comparabilecu marile sistemeale filosofiei
creat9i condus_adevdrate
grecegti.A fEcutdin gcolilepe carele-a_
-oazede culturdcregtina,ridicdndnivelul inv6fdmdntuluicreqtin
la cel al celebreloruniversitdlipdg6ne,cu un auditoriudivers.A
deschisdrumuri noi in cugetaieacreqtini gi, congtientde micimeaomului(qi a puterilorlui ralionale)in falam6re]ieilui.Dumnezev,a dat conceptelorsaledoarvaloarede "incercflri9i exercilii" gi nu de dogme,lucru aproapeuitat de c[tre cei carel-au
in secolulal VIJea, ca eretic.Dincolo de toateacescondamnat
tea, Origen a fost un lucea/drpe "cerul credinlei noastre" a
cdrui strdluciren-a incetatniciodatd.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
TRADUCERIIN LIMBA NOUANA:
de_Pr.Prof.1"
oRIGEN,Scrierialese,parteaintdia,traducere
BODOGAE,irr.prof.NicolaeNEAGA9i Zoica LATCU,in_c^olecli'
1981;
vo1.6, EIBMBOR,Bucureqti,
PdrinliSiSiriitori Bisericegti,
de Pr. Prof.'l'.
CintCnN,Scrierialeie, parteaa ll-.a,traducere
BODOGAE,Pr.Prof.NicolaeNEAGA9i ZoticaLATCU,in c_olec[itt
1982;
vol. 7, EIBMBOR'Bucureqti,
Pdrinligi Siriitori BisericeSti,
Prof.'l'
Pr.
de
traducere
partea
alll-a,
aleie,
Scrieri
CiRlGgN,
BODOGAE,in colecfiaPdrinli si scriitori Bisericesti,vol. tt,
1982;
EIBMBOR,Bucuregti,
de Pr Prof. 'l'
parteaa N-a, traducere
alese,
6RIGEN,Scrtirt
LATCU,itt
cunof. N. CHIRICA9iTeodosia
in colaborare
BODOGAE
colecliaPdrinli Si Scriitori BisericeSti,vol' 9, EIBMBOR, Bucurellt'
1984.
STUDII:
ln Hmba romflni: ALEXE, Pr' Prof'Dr' $tefan'OrigenPi Br'ft'
rica vdzutd,in O., nr. 3/1989,p. 13-20;ANDRONI,Ierom'Drd'Vrr

tolomeu,Pdcatuloriginar si consecinlelelui tn conceplialui origen,

I,nM.O., nr. 5/1989,p.29-44;gAlAU, Drd. Constanlin,Cunoagterea
lul Dumnezeula Origen,in M.O., nr. l-3/1997,p.103-ltt; nnlU,
Dumitru,Pdcatuloriginar la Origen,in R.T., ,r. It-tZ/tg3S, p.436460; BODOGAE,Pr. Prof. Teodor,prioritdli de cugetare
in
"r"giind
tgrlsul lui Origen,in M.8., nr. 3/1986,p. 7-10;BRANI$TE,
Marin
llL, Eshatologia
in conceplialui Origen,in S.T.,nr. Z-All6Sg,'p.440BUZESCU,
Pr. Prof.Dr.NicolaeC., Logosulla Origen,in nA.O.,
#3;
p. 590-602;IDEM, Titlurile (denumirile)lui lisus
+f, 10-1211981,
ts, Fiul lui Dumnezeu,Ia Origen, in M.O., nr. l0-L2ll9g2, p.
88; IDEM, Despresufletla Origen,in M.O., nr. 211986,
p. 37COMAN,
Pr.Prof.Dr. IoanG., Patrologie,EIBMBOR, Bucuregti,
i
56,p.97-104;IDEM,Eusebiual Cesareei
SileronimdespreOrigen,
S.T.,nr. 9-1011960,p.595--626;
IDEM, Chipullui Origendupd-Eublual Cezareei,
PamfilSileronim,in G.B., nr. ll-1211960,p. 916; IDEM, Origen despreLogos, Bisericd Si suflet in comentariul sdu

CdntareaCdntdrilor,in S. T., nr. 3-411973,

p)165-172;IDEM,
EIBMBOR,Bucuregti,1984,vol. I,p.248-255;IDEM, ',,9i
trup S-aJdcut". Hristologie Si mariologie Sipatristicd, Edin-

MitropolieiBanatului,Timigoara,1993,p.20-30; FRACEA,lrd.
Tbologialui Origenin lucrarea,,impotrivalui Celsus,,,in S.T.,nr.
1981,p. 407-422;MIHALCESCU,pr. prof. Ioan, ClementAle_
Origen Si Chiril al lerusalimului despre,,RugdciuneaDom-

", in B.O.R.,nr.2/1924,p. 65-72;NEAGA, Nicolae,principii

tice in omiliile bibi,liceale lui Origen. Cu referirespecialdla
ul Tbstamenr,
in M.A., nr. 10-1211981,
p. 757-761;nAOUCA,
l, vasile, Pronia dumnezeiascdsi libertatea persoanei tn gindirea
Origen, in S.T., m. 5-6/1982,p. 370-383; $TEFANESCU, prof.
I., Sextuslulius Africanus Si Origen despre ,,Istoria Susanei ,,,
nr,ll-1211963, p. 1060-1070;TODORAN, pr. prof. Dr. Isi-

Poa1eficonsideratOrigeneretic?,in M.A., nr.7-811959,

p. 540; ZAVOIaNU, Drd. Corneliu, Istoricul Eusebiu de Cizareeq
re Origen,in G.8., nr. 10-1211980,
p. 820-835.
ln llmbi striine: ALVIAR, J.J.,Ktisis:thetheologtof theghrisvocation according to Origen, Blackrock, 1993; BERNER, U.,

t20

ll

Arhil. Prol, IJnir,.Dr. ConstuntinVoicu- PreotCon.f.Univ.Dr. NicttDumitruscrr

Darmstadt,t98l; BERTRAND, F., Mysliquede .Ii,susche:

OriEienes,
Origdne,Paris,1951;CHADWICK, H., Earl.vChristianthoughtattd
the classicaltradition; studiesin rttstin, Clementand Origen' Oxford1984;CROI-IZEL,H.,Origine,Paris,1985;IDEM, Origdneet Plotitt
comparaisonsdoctrinales, Paris, 1991; KANNENGIESSER, Ch.Origen of Alexandria; his world and his legacy,Notre Dame, i988:
LYMAN, J.R., Christology and Cosmology.modelso.fdivine aclivit.t'
in Origen, Eusebiusand Athanaslrrs,Oxford, 1993;SMITH, J.C., Tht
ancient wisdom of Origen, Lewisburg, 1992; TRIGG, J.W Origatt
Londotr,1998;IDEM , Origen; theBible and Philosophyin the thit"dcetr
noy Church,Atlanta, 1983;WIDDICOMBE, P.,Thefatherhoodof Gttl
in the thoughtof .Iu.stinMarty', Origen and Athanaslas,Oxford, 1990.

SCRIITORI DIN EGIPT

SFANTUL ATANASIE AL. ALEXANDRIEI
( c . 2 9 5- t 2 m a i 3 7 3 )
Elemente biografice
I)espreSfdntul Atanasiecel Mare, episcopulAlexandriei, qi
desprelupta pe care a dus-o pe parcul'sul intregii sale vieli
llttpotrivaarienilorgi a tuturor grupdrilorcare-girevendicdoriglttcain doctrinalui Arie, s-ar puteascrie tomuri intregi.
Atanasie s-a nlLs_cut
in Alexandria Egiptu!gi.-1,
n_AllUl__Z2|,
latrucAtpotrivit
Coptic,iglto,n" qi. g
ltlonul
"""i "fogi"
gpiscop-al
al Alexandriei.in 8 iunie j28,avea 33 de"ani.Nu a,r.*
detecu privire la parinlii sai.
' NumeleAtanasius ar trimlte cdtte o origine greceascd,cel
pullr pentrutatdl sdu,_de;!fapflrl c-[ 4 fosl -cefd!n!a1episcop earc
ne aratdcd in familia sa se vorbeaaldturi de
; predisat-iU,-qopt5,
gi
copta.
$lnrcii
l)cspretqsqrflq.llasa elementardgtim prea puline lucruri. O
fhlirrrnalieimportanti ar puteafi datdde !9g9pdapotrivit cdreia
prpilrrlA14n_asi9
a fglt vazutde episcopulAlexandrieide atunci.
' el insugiin rolui ierarhului,iar allii,in cele
fJr*,','..t*..;.9.qr.iipA
{e ;rlcolilolq! di4c.onilo{-,,un bote2Cregtinasupraunuia dintre
Bisericiialexandrine,
ei
3lf, {'lrcrnatiqi cercetalide int6istdtdtorul
sivArli_litntua-luluigi cunogtin{elor
& trtrtritpri,4seriozitatea
lor
In consecin!a,;-.a
hotarAtsd nu s.91114i
Cfe?lnrc.
lepetebotezul,sd
rlt't'lrrlc
fg
valid gi, in urma consultirii parinlilorlor,gopiii--gb
fig
rrli1i aiutatide Bisericl
*tr:..r