Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE


MASTERAT POLITICI EUROPENE DE DEZVOLTARE REGIONALA

REFERAT LA MANAGEMENT INTERCULTURAL

Analiza comparativa a Indiei si Statelor Unite ale Americii din punctul


de vedere al dimensiunilor lui Geert Hofstede

Masterand: TONOIU ANCA


PEDR, an II

2010, Constanta
Geert Hofstede a cercetat caracteristicile culturale a peste 70 de ţări, prin anchetarea a
peste 116000 de angajaţi ai filialelor IBM locale şi a conchis că diferenţele culturale
majore dintre societăţi pot fi descrise prin prisma a cinci mărimi; cu alte cuvinte, în
abordarea lui Hofstede, o cultură are următoarele cinci dimensiuni:
distanţa faţă de putere (sau ecartul puterii2);
 individualismul;
 masculinitatea;
 evitarea incertitudinii;
 orientarea pe termen lung.

• Distanta fata de putere (PDI)

Indicele distanţei faţã de putere (ecartul puterii) reprezintã gradul la care membrii mai
puţini puternici ai organizaţiilor şi instituţiilor (precum familia) acceptã şi se aşteaptã ca
puterea sã fie împãrţitã inegal. Aceasta înseamã inegalitate, dar definitã de jos, ci nu de
sus. Sugereaza cã nivelul inegalitãţii unei societãţi este aprobat şi acceptat de cãtre cei
care nu sunt conducãtori mai mult decât este acceptat de cãtre lideri. Puterea şî
inegalitatea sunt, bineînţeles, adevãruri fundamentale ale oricãrei societãţi şi oricine cu
experienţã la nivel internaţional va fi conştient cã toate societãţile sunt inegale, dar unele
mai inegale decât altele.
In cazul Statelor Unite ale Americii, distanţa fatã de putere deţine un punctaj de 40,
în comparaţie cu media mondiala de 55, adica sub nivelul mondial. Aceasta indicã o
calitate mai ridicatã între nivelele sociale, iclusiv guvernul, organizaţii, şi chiar familii.
Aceastã orientare forţeazã o interacţiune cooperantã între nivelele de putere şi creeazã un
mediu cultural mai stabil.
India are conform studiilor lui Hofstede un ecart al puterii la cele mai înalte
dimensiuni, cu un punctaj de 77, în comparaţie cu media mondialã de 56,5.. Acest scor al
distanţei faţã de putere al Indiei indicã un nivel înalt de inegalitate a puterii si abundentei
în societate Aceasta condiţie nu este neaparat dãunãtoare asupra populaţiei, dar mai de
grabã acceptatã de populaţie ca o normã culturalã.
• Individualismul (IDV)

Individualismul, pe de-o parte, şi colectivismul pe cealaltã parte, aceasta este mãsura


conform cãreia indivizii sunt integraţi în grupuri. Pe partea individualistã gãsim
societãţile în care legãturile între indivizi sunt slabe, se aşteaptã de la fiecare sã aibe grijã
de el însuşi şi de membrii apropiaţi ai familiei. Pe partea colectivistã gãsim societãţile în
care persoanele de la naştere sunt integrate în grupuri unite, puternice, întâlnim des
familii extinse care continuã sã apere diverse persoane (unchi, matuse indepartate) în
schimbul unei loialitãţi ne puse la îndoialã. Cuvântul “colectivism” nu are înţeles politic,
se referã la un grup de persoane ci nu la un stat. Astfel, aspectul acestei dimensiuni este
unul fundamental, privitor la toate societãţile din lume.
Nu sunt decât 7 ţãri în cercetãrile lui Geert Hofstede care au individualismul la o
dimensiune înaltã, iar SUA este una dintre ele, cu un nivel de 91. Acest scor al
individualismului indicã o societate cu o atitudine mai individualistã şi în care se pierd, în
general, legãturile cu ceilalţi. Persoanele se bazeazã doar pe ele însele, sunt mai sigure şî
au grijã doar de ele şi de membrii apropiaţi ai familiei.
India are la aceasta dimensiune puţin peste 40, ceea ce înseamnã ca este o ţarã care
are la bazã ideea de colectivism.
• Masculinitatea (MAS)

Masculinitatea versus opusul sãu, feminitatea, se referã la distribuţia rolurilor între


sexe, care este de asemenea un aspect fundamental pentru orice societate. Studiile
efectuate la IBM au arãtat cã:
a) valorile feminine se înţeleg mai puţin decât cele masculine într-o societate,
b) valorile masculine de la o ţarã la alta conţin o dimensiune, de la foarte
impunatoare, competitivã şî extrem de diferitã faţã de valorile femeilor, pe de-o
parte, la valori modeste, afectuase, asemãnãtoare cu cele ale femeilor.
Polul impunãtor este denumit “masculin”, iar cel modest şi afectuos, “feminin”.
Femeile din ţãrile feminine au aceleaşi valori modeste şi afectuase ca şi bãrbaţii din
aceste ţãri. In ţãrile masculine, ele sunt într-o oarecare mãsurã competitive şi
impunãtoare, dar nu asemeni bãrbaţilor, deci aceste ţãri au o diferenţã între valorile
bãrbaţilor şi cele ale femeilor.
SUA a obţinut pentru aceastã dimensiune un punctaj de 62, în comparaţie cu media
mondialã de 50. Aceasta indicã faptul cã ţara experimenteazã o mai mare diferenţiere a
rolurilor pe sexe. Barbatul dominão parte semnificativa a structurii societaţii şi puterii.
Aceastã situaţie genereazã o populaţie femininã ma competitivã şi impunãtoare, cu femei
care tind sã schimbe rolul cu modelul barbatului, şi depãrtându-se de rolurile femeii.
In India situatia este asemanãtoare cu cea din SUA, indicele masculinitãţii este de 56.
Cu cât este mai mare punctajul ţãrii în aceastã dimensiune, cu atât este mai mare distanţa
dintre valorile masculine şi feminine. Poate de semeni genera o populaţie femininã
impunãtoare şi competitivã, oricum, mai puţin decât populaţia masculinã.

• Indicele evitãrii incertitudinii (UAI)

Indicele evitãrii incertitudinii analizeazã toleranţa incertitudinii şi ambiguitãţii, î mod


fundamental se referã la cãutarea adevãrului. Indicã gradul la care o culturã îşi
programeazã membrii sã simtã confortabilitatea sau lipsa acesteia în situaţii nestructurate.
Situaţiile nestructurate sunt necunoscute, surprinzãtoare, diferite de cele obişnuite.
Culturile care evitã incertitudinea încearcã sã minimizeze posibilitatea unor astfel de
situaţii prin legi şi reguli stricte, mãsuri de siguranţã şi securitate, şî la nivel filosofic şî
religios printr-o credinţã în adevãrul absolut. Persoanele dintr-o astfel de ţarã sunt mai
emoţionale şi motivate de energia lor interioarã.
La polul opus sunt culturile care acceptã incertitudinea, sunt mai tolerante la opiniile
diferite faţã de cele cu care sunt obişnuite, încearcã sã aibe cât mai puţine reguli cu
putinţã, şi pe partea de filosofie şi religie sunt relativi şi permit mai multor curente sã se
alãture. Personele din aceste ţãri sunt mai stãpânite şi contemplative şi nu îşi aratã
emoţiile.
Pentru SUA, evitarea incertitudinii detine un punctaj de 46, comparativ cu media
mondialã de 64. Un nivel redus al acestei dimensiuni este indicator al unei societãţi care
are puţine reguli şi care nu încearcã sã controleze toate rezultatele şî consecinţele De
asemenea, are un nivel ridicat al toleranţei pentru o varietate de idei, ganduri şi credinţe.
Cel mai redus scor al Indiei este la evitarea incertitudinii, şî anume 40, în comparaţie
cu media mondialã de 65. La limita de jos a acestei estimãri, cultura poate fi mai deschisã
cãtre situaţii şi idei nestructurate. Populaţia poate avea puţine reguli de care sã se
foloseascã în încercarea de a controla orice eveniment şi situaţie necunoscutã şi
neaşteptatã, cum este cazul ţãrilor cu un nivel de incertitudine înalt.
• Orientarea pe termen lung (LTO)

Orientare pe termen lung versus orientarea pe termen scurt, aceastã a 5-a dimensiune a
fost descoperitã într-un studiu printre studenţii din 23 de ţãri ale lumii. Valorile asociate
cu orientare pe termen lung sunt perseverenţa şi economia; valorile asociate cu orientarea
pe termen scurt sunt respectul pentru tradiţie şi indeplinirea obligaţiilor sociale. Atât
valorile pozitive cât şi cele negative ale dimensiunii îsi au explicaţiile în învãţãturile lui
Confucius, cel mai influent filosof chinez, care a trait în anii 500 î.H. Oricum,
dimensiunea se aplicã şi ţãrilor fãrã o moştenire confucianistã.
SUA a fost inclusã în categoria ţãrilor care au dimensiunea orientare pe termen lung.
Aceasta este cea mai redusã dimensiune a SUA, la un rang de 29, în comparaţie cu media
mondialã de 45. Acest nivel scãzut este un indicator al societãţilor care cred cã este foarte
important sã-ţi îndeplineşti obligãţiile şî tind sã reflecte o apreciere a tradiţiilor cultuale.
Scorul Indiei privitor la orientarea pe termen lung este de 61, în condiţiile în care
media mondialã este de 48. n nivel mai ridicat poate fi un indicator al unei culturi care
este perseverentã şi econoamã.