9 - Bucuresti - in Perspectiva

V urm un minunat 2013!
anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
n ncheiere: Bucureti

suprafata: 228 kmp

arie construita: 70%

1996: 2 300 000 locuitori

Bucureti

relaia cu istoria?

observatorul urban

orice oras are o istorie

1459- prima atestare documentara

1831 - Regulamentul Organic - inceputul modernizarii

1859 - Unirea Principatelor - capitala Bucuresti

1866 - devine capitala Regatului Romniei

1877 - Independenta

1916-1918 - primul razboi mondial

1918 - Unirea cu Transilvania - Romnia Mare

1940-1945 - al 2-lea razboi mondial

1944 - Romania trece de partea Rusilor

1945 - Tratatul de la Ialta - Romnia trece n sfera de influenta sovietica

1945-1947 - preluarea treptata a puterii de catre comunisti

1947 - Republica Populara Romna - prim secretar al Partidului: Gh. Gheorghiu-Dej

1965 - Dej moare, locul lui e luat de Nicolae Ceausescu

1974 - Ceausescu se declara si Presedinte - inflorirea cultului personalitatii

1977 - cutremurul - pretext pentru noul centru civic

1980 - incept demolarile masive si se pune piatra de temelie a Casei Poporului

1989 - Revolutia

Noua dezvoltare liberala a orasului si a profesiunii - CUM ?


BUCURESTIUL REVIZITAT:

prin prisma istoriei arhitecturii europene

in relatie cu istoria / constituirea lui particulara

de citit in paralel cu cursurile privind TIMPURILE ARHITECTURII

Bucuresti

Europa

TIMPUL
EUROPEI
Grecia
Antica
EVOLUTIA ARHITECTURII SI
ORASULUI OCCIDENTAL
Traditia clasica: proiectarea cu

ajutorul ordinelor clasice (morfologie
si sintaxa; un limbaj care se
construieste in Antichitatea greaca si
imbogateste in timp cu scurte
momente de intrerupere)
Orasul traditional dezvoltat mai mult
organic - dupa Renastere (sec 16-17)
incepe ordonarea / geometrizarea
sistematica a spatiului urban, dupa
aceleasi reguli clasice: ierarhizare,
ordonare estetica
Sec. 19
Despartirea blinda de traditia

clasica
Sec. 20
Despartirea radicala MM
Construirea unui nou limbaj prin
opozitie cu traditia clasica
Orasul functionalist si principiile lui
TIMPUL
LOCAL
ARHITECTURA
Sec.15
Sfirsit de
sec.18,
inceput
de sec.
19
1831
Traditia post-bizantina / balcanica

- locuinte joase cu caracter rural, pe loturi
mari, indiferente fata de spatiul urban;
- cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri
ORASUL
BUCURESTIUL BALCANIC
Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara
operatii majore de regularizare si de
control
Primele preluari din traditia clasica (odata

cu cultura reanscentista si iluminista):
importuri stilistice diverse si
concomitente.
Importul eclectismului EBA (de factura

franceza): aproape oficializat
- arhitecti straini
- arhitecti romani dilomati la EBA
-1991 Societatea Arhitectilor Romani
-1992 Scoala de Arhitectura
Cautarile stilistice nationale (stilul
neoromanesc) incep sa inlocuiasca
eclectismul de factura clasica.
BUCURESTIUL EUROPEAN:
Negarea traditiei bizantine, dar fara
distrugerea totala a orasului vechi.
Operatiile de modernizare a orasului, dupa
modelul oraselor occidentale:
modernizarea tesutului major
- o noua atentie fata de estetica spatiului
public
- amenajarea cheiurilor si taierea marilor
bulevarde (E-V si N-S)
- importante cladiri/echipamente publice
ale noului stat modern
modernizarea tesutului minor
negocierea cu fondul existent
RM 1
Bucuresti

Europa

TIMPUL
EUROPEI
ORASULUI OCCIDENTAL
TIMPUL
LOCAL
Primele experimentari substantiale,

mai ales la nivelul limbajului /
obiectului arhitectural
anii 1930
ARHITECTURA
ORASUL
RM 1
RM 2
Aplicarea pe scara larga a principiilor
MM
- generalizarea limbajului/ consumul
de limbaj: stilul international
- reconstructia dupa principiile
orasului functionalist
1945
1956-59
anii 1960
sfirsitul
anilor
1960
POST-MODERNISMUL: principiile
modernismului si ale orasului
functionalist sint puse in discutie:
- critica limbajului stilului
international, considerat prea
abstract si sarac rezulta o serie de
cautari de facturi diverse: o noua
libertate stilistica, in general mai
reflexiva si mai fundamentata
teoretic;
- revenirea la principiile orasului
Preluarea limbajului modernist, mai ales

la nivel morfologic, mai putin sintaxa.
In paralel, continua si celelalte tendinte
stilistice
1974-5
1989
Reconstructia incepe cu o noua speranta

modernista, care este inabusita de
arhitectura stalinista:
Negarea limbajului modernist ca decadent.
Limbajul realist-socialist = continut
socialist in forme nationale continua
linia de cautari stilistice mai
conservatoare.
Se mentine regula orasului traditional,

intr-o negociere pragmatica cu fondul
construit.
Nu se preiau ideile orasului functionalist,
nici la nivel de experiment.
BUCURESTIUL SOVIETIZAT
Constructia noua respecta in linii mari
principiile anterioare
Realismul-socialist e pus in discutie

Se revine treptat la un limbaj modernist
minimal
Limbajul stilului international devine
oficial sub semnul economicitatii si
rationalitatii.
Preluarea ideilor orasului functionalist

(filtrate prin Moscova)
Constructia marilor ansambluri.
BUCURESTIUL CEAUSIST
Alt dicteu politic, neo-stalinist: noul
Critica de sus a marilor ansambluri sub
stil national
semnul economiei de teren:
- placarea marilor cai de acces in oras
- indesirile
Distrugerea orasului vechi: Demolari
masive; Noul Centru Civic; artificializarea
Dimbovitei
BUCURESTIUL TRANZITIEI POST-COMUNISTE
1

TIMPUL
EUROPEI
Grecia
Antica
Sec. 19
Bucurestiul balcanic

ORASULUI OCCIDENTAL
Traditia clasica: proiectarea cu

ajutorul ordinelor clasice (morfologie
si sintaxa; un limbaj care se
construieste in Antichitatea greaca si
imbogateste in timp cu scurte
momente de intrerupere)
Orasul traditional dezvoltat mai mult
organic - dupa Renastere (sec 16-17)
incepe ordonarea / geometrizarea
sistematica a spatiului urban, dupa
aceleasi reguli clasice: ierarhizare,
ordonare estetica

clasica
Marile operatii urbane de
modernizarea
TIMPUL
LOCAL
ARHITECTURA
ORASUL

- locuinte joase cu caracter rural, pe loturi
mari, indiferente fata de spatiul urban;
BUCURESTIUL BALCANIC
Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara
operatii majore de regularizare si de
control;
Lipsa preocuparilor pentru spatiul public
si estetica lui.
Sec.15
Sfirsit de
sec.18,
inceput
de sec.
19
1831

importuri stilistice diverse si
concomitente.

Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control;

Lipsa preocuparilor pentru spatiul public si estetica lui.

Viata colorata a unei societati balcanice cu caracter medieval intirziat si predominant agricol.

Un oras mare, dar total diferit si de orasul medieval central european si de preocuparile

contemporane de ordonare, regularizare a spatiului, de cautare a unei estetici
urbane in conformitate cu principiile clasice.

1750

1850

Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control;

Lipsa preocuparilor pentru spatiul public si estetica lui.

Viata colorata a unei societati balcanice cu caracter medieval intirziat si predominant agricol.

Un oras mare, dar total diferit si de orasul medieval central european si de preocuparile

contemporane de ordonare, regularizare a spatiului, de cautare a unei estetici
urbane in conformitate cu principiile clasice.

Place Vendome, Paris, 1702
Bucurestiul la 1850
Putine strazi cu caracter central-european: LIPSCANI

Cu exceptia unei zone unde se aduna toti
negustorii si care este construita dupa
modelul german,
restul orasului are aspectul unui sat.
(din memoriile unui calator strain din sec al
XVIII-lea)

Singura interventie majora: Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei

Constantin Brancoveanu (1688-1714)

Devine prima axa N-S a orasului,

de-a lungul careia se vor alinia

echipamentele urbane ale orasului modern

Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei

Constantin Brancoveanu (1688-1714)

pe la 1900

1862

pe la 1900


- locuinte joase cu caracter rural,

pe loturi mari, amplasate fara o regula evidenta

fata de domeniul public al orasului;



- locuinte joase cu caracter rural,

pe loturi mari, amplasate fara o regula evidenta

fata de domeniul public al orasului;


Planuri cadastrale detaliate exist pentru Bucureti numai mult mai trziu Planul Borroczyn, 1847


Sfirsit de sec.18, inceput de sec. 19

Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura
renascentista si cu Secolul Luminilor): importuri stilistice
diverse si concomitente la inceput la nivelul fatadelor.



Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura reanscentista si iluminista):
importuri stilistice diverse si concomitente la inceput la nivelul fatadelor.

1661: Pe o
portiune a ulitei
Trgului de
Afara (azi Calea
Mosilor), se
face prima
ncercare de


Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura reanscentista si iluminista):
importuri stilistice diverse si concomitente la inceput la nivelul fatadelor.


Spre 1830 orasul avea:
supraf: 3000ha 60.000
locuitori. (53.888 de
rezidenti, 10.000
provinciali, 1.044
straini)

Viena avea, in sec. al XVIIIlea, 1800 ha la 200.000
locuitori, deci o
densitate dubla.

Este cel mai mare oras din
sud-estul european

Atena are in 1836 14.000 de locuitori,

Belgradul, 12.900 in
1838.

Foarte putin dens: in 1859 122000 de locuitori

1791 Planul Ernst


o istorie specifica,

relativ independenta

de dezvoltarea

arhitectural-urbanistica a

Occidentului european


n Europa

Europa Regina 1577

Europa Regina 1548


Europa, 1810

Copper engraving, hand colored in outline.

Interesting map of Europe probably published
by T. Mollo in Vienna. Political borders are
shown in outline color, many engraved place
names, rivers, mountains, etc.

http://www.bergbook.com/htdocs

Bucuretiul european

1848, Romania accede la marea istorie europeana si incepe sa blbiie limbajul comun al modernitatii
nationale. Popoarele se revendica ca natiuni si natiunile reclama recunoasterea unei suveranitati
incarnata in Stat. Ordinea traditionala, restabilita in 1815 si care pretinde sa striveasca bulversarile
produse de razboaiele napoleoniene, mostenitoare ale Revolutiei franceze, este refuzata.. () Ce vor
face romanii?

Isi construiesc in graba un fel de pasaport pentru dreptul de a capata o recunoastere internationala: ei
au o limba pe care au invatat sa o studieze de prin secolele XVI-XVII, si pe care, de la inceputul
secolului al XIX-lea, se caznesc sa o impaneze cu neologisme latine pentru a-i da vocabularul
modernitatii, o limba scrisa in alfabet chirilic; ei au un trecut, o ancestralitate romana si, una mai
veche, dacica; ei au o reprezentare teritoriala explodata in trei principate, Moldova, Valahia si
Transilvania, pe care si le impart imperiile austriac si turc.

Ei au astfel dreptul pe care li-l confera istoria si descopera - la fel ca toate elitele patriotice din
Europa luminata - dreptul popoarelor de a dispune de ele insele..

Catherine Durandin, HISTOIRE DE LA NATION ROUMAINE

Boutonnire [fr.] - butoniera, adica chiotoare,

borta facuta n haina, n care se vra bumbulu,
se mbumbuneaza.

privirea se indreapta spre apus


1875, CODRESCU: Dictionar francez-romn

Bucuretiul european

ideea de modernizare

Dezvoltarea generala a fost generata de ideea modernizarii, o forta mult mai puternica
decat conditiile incipiente de natura economica sau sociala care sunt presupuse a ii fi
cauzele.

Principalele dimensiuni:

- respingerea mostenirii orientale / balcanice si

- asimilarea grabita, aproape fara selectie, a modelelor occidentale.

Toate echivalau cu modernizarea, iar modernizarea insemna occidentalizare /
sincronizare cu Occidentul, ca o conditie sine-qua-non a noii identitati care se vroia
construita.

Pare o negare a istoriei proprii in favoarea celei

occidentale; in realitate e o negociere cu ambele

Bucuretiul european

Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arie unde

se intersecteaza mai multe etnii cu acelasi fond cultural si politic: societati medievale
intirziate, tinute sub controlul Sublimei Porti, sub-dezvoltate din punct de vedere
economic, contaminate foarte tarziu si aproape concomitent de ideile Renasterii si ale
Iluminismului.
Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrand
spatiul comun al Imperiului in numeroase entitati animate fiecare de doua imperative
principale:
(1) nevoia de a recupera decalajul care le desparte de Europa Occidentala:
se reflecta in dorinta si incercarea de a atinge un nivel ridicat de dezvoltare
economica, sociala si culturala, prin asimilarea accelerata a valorilor occidentale.
(2) construirea unei noi identitati nationale.
strategia curenta este respingerea a tot ce reprezenta trecutul
otoman (administratie, stil de viata, cultura etc.)

CA ATARE, PROGRAMUL IDEOLOGIC CONSTA IN RESPINGEREA

TRECUTULUI APROPIAT SI BALCANIC PENTRU A DEVENI
EUROPENI (VEST-EUROPENI).

2

TIMPUL
EUROPEI
Bucuretiul european

ORASULUI OCCIDENTAL
TIMPUL
LOCAL
ARHITECTURA
ORASUL
1

Sec. 19
Sec. 20

clasica
Sfirsit de
sec.18,
inceput
de sec.
19
1831

importuri stilistice diverse si concomitente

- arhitecti straini
Negarea traditiei bizantine/balcanice, dar
fara distrugerea totala a orasului vechi.
public
RM 1
RM 2
anii 1930

stilistice

construit.
1945
Bucuretiul european

modernizarea orasului

Occidentalizarea modului de viata / locuire;

Ordonarea vietii urbane dupa modelul de dezvoltare economica moderna;

Ordonarea spatiului urban dupa model occidental, pentru ca Bucurestiul sa
devina o capitala europeana.

Schimbarea imaginii orasului (echipare, expresie arhitecturala, scara)

In orasul nostru totul trebuie luat de la capat!

Bucuretiul european

modernizarea modului de viata

Inceput de secol 19: Cind i-am facut o vizita dupa metamorfoza [boierul isi sacrificase frumoasa barba
dupa moda europeana], intrind in salon [vad] cam zece boieri, toti fumind lungi narghilele, erau asezati
turceste pe podea, fiecare linga scaunul sau, cu jobenele pe cap si cozile fracurilor intinse in jurul lor. Ca sa
fiu corect, el [gazda] trona drept pe o canapea, dar ceilalti gaseau mai comod sa stea ghemuiti [], si,
fiindca inainte nu-si scoteau turbanele de pe cap, nici nu le-a trecut prin minte ca ar putea sa-si scoata
jobenele. . (pictorul ungur Barabs Miklos, la Bucuresti intre 1828 si 1834)

modernizarea modului de viata
Bucuretiul european

modernizarea
orasului

1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement, lembellissement et le

maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest
1831 - 122 000 locuitori

1878- 177.646 locuitori

1899 - 282.071 locuitori

Ritmul de constructie:

-380 cladiri /an

1831
1895
1929
Bucuretiul european

modernizarea orasului: tesutul major

Amenajarea cheiurilor Dambovitei;

Taierea de noi bulevarde;

Construirea echipamentor publice
ale statului modern;

Constructia de parcuri si gradini
publice;

Importul de noi tipuri de locuinte
dezvoltate pe inaltime;

Controlul spatiului public si al
edificarii prin reglementari
moderne.

Noile cheiuri ale Dambovitei
Noile bulevarde
Gradini publice si parcuri
Gradinile Cismigiu A. Meyer

Gradinile Kisseleff

Institutiile moderne ale noului stat
2

modernizarea orasului: tesutul minor

Bulevardele si cheiurile devin un model de modernizare care iradiaza:

1890 generalizarea regimului de inaltime pentru alte strazi importante din centru

Bucuretiul european

modernizarea expresiei arhitecturale

Importurile stilistice continua:

a doua jumatate a sec. XIX importul eclectismului EBA (de factura franceza)
care devine stilul oficial

- arhitecti straini

- arhitecti romani diplomati la EBA



Sfirsitul sec. XIX cautarile stilistice nationale (stilul neoromanesc) incep sa
inlocuiasca eclectismul de factura clasica.

Modernizarea expresiei arhitecturale

limbajul eclectic

alte importuri

importul unei deliberari: stilul national


stilul national
Bucuretiul european

modernizarea expresiei arhitecturale

Importurile stilistice continua:

Dupa primul Razboi Mondial se importa si limbajul modernist care cunoaste o mare
aderenta.

Pe acest fond se acutizeaza si conflictul traditionalism / autohtonism modernism /
occidentalizare, care constituie o dimensiune de fond a culturii romane.


limbajul modernist

noua imagine a strazii





Bucuretiul european

Reglementarea orasului

Ideile orasului functionalist erau cunoscute, dar nu au fost preluate in perioada

interbelica.

Orasul s-a modernizat si s-a adaptat vietii moderne, dar s-a structurat si reglementat in
continuare dupa modele traditionale, urmarind principiile operatiilor de modernizare
urbana din Occident (mai ales Parisul celei de a doua jumatati a sec. XIX).

1921
PRIMUL PLAN URBANISTIC GENERAL

1935
PRIMUL PLAN DE
SISTEMATIZARE :
1927- Societatea Urbanistilor Romani

clasele de constructii

Bucuretiul european

Inainte de al 2-lea razboi mondial: Bucuresti este capitala cea mai stralucitoare, cea mai vie, cea mai
eleganta, cea mai occidentala din Balcani, desi cea mai estica. Belgrad abia incepe sa devina un mare oras
european; Sofia nici n-a incercat inca nimic in acest sens; numai Bucurestiul este asa si inca de mult timp.
Aceasta il socheaza pe orice strain care cunoaste Peninsula. Francezul o constata cu sentimentul de doua ori
agreabil de a se gasi aproape acasa si, totusi, si oarecum altundeva. Aceasta prima impresie este corecta.
(Georges Oudard, 1935)

Bucuretiul european

PANA LA CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

majoritatea transformarilor principale ale orasului sunt in
curs de desfasurare

2

TIMPUL
EUROPEI
Sec. 19
Sec. 20
RM 1
Bucuretiul european

ORASULUI OCCIDENTAL

clasica
Sfirsit de
sec.18,
inceput
de sec.
19
1831
ARHITECTURA
ORASUL

importuri stilistice diverse si concomitente
Negarea traditiei bizantine/balcanice, dar
fara distrugerea totala a orasului vechi.
public
MM

RM 2
TIMPUL
LOCAL

- arhitecti straini
anii 1930

stilistice

construit.
1945
Bucuretiul european

relatia cu istoria

In orasul nostru totul
trebuie facut de la capat

Bucuretiul european

relatia cu istoria: negocierea cu istoria

O NEGOCIERE INTRE DOUA ISTORII:

ISTORIA AUTOHTONA, POST-BIZANTINA SI BALCANICA

SI

EVOLUTIA ARHITECTURII SI ORASULUI OCCIDENTAL

condusa cu pragmatism cumpanit pentru recuperarea decalajului

IN CE MASURA A REUSIT SA SE SINCRONIZEZE, E DE
DISCUTAT, DAR DIN ACEASTA NEGOCIERE S-A NASCUT SI
FARMECUL ORASULUI

Bucuretiul sovietizat

RM 2
MM
1945
3

1956-59
anii 1960
sfirsitul
anilor
1960
teoretic;
- critica orasului functionalist
traditional: spatiu public clar
formalizat (strazi, piete, etc.),
incercari de integrare dintre noile
interventii si fondul existent;
- prezervarea si revitalizarea orasului
traditional.
TIMPUL
EUROPEI ORASULUI OCCIDENTAL
1974-5
4

1989

conservatoare.

minimal
rationalitatii.

stil national
- indesirile
Dimbovitei
5

TIMPUL
LOCAL
ARHITECTURA
ORASUL

lumina vine de la rasarit


Reconstructia incepe cu o noua speranta modernista, mai radicala decit cea

interbelica, care este inabusita de arhitectura stalinista.

Cam din 1949, speranta este inabusita de dicteul politic

- Negarea / refuzul limbajului modernist ca burghez, decadent.

- Limbajul realist-socialist = continut socialist in forme nationale continua
linia de cautari stilistice nationale si conservatoare.

- Desi orasul burghez este infierat ca purtator al inegalitatii sociale, in linii mari,
constructia noua nu afecteaza liniile de dezvoltare a orasului trasate in perioada
interbelica.


speranta modernista a reconstructiei


arhitectura sub dicteu politic

1949: Constituirea sectorului de stat in proiectare si executie

1952: Nationalizarea profesiunii

Plenara din noiembrie 1952 a CC al PMR si a Consiliului de Ministri:

HOTARIREA CC AL PMR SI A CONSILIULUI DE MINISTRI CU PRIVIRE LA
RECONSTRUCTIA SOCIALISTA A ORASELOR SI ORGANIZAREA ACTIVITATII IN
DOMENIUL ARHITECTURII SI CONSTRUCTIILOR

HOTARIREA CU PRIVIRE LA PLANUL GENERAL DE RECONSTRUCTIE
SOCIALISTA A ORASULUI BUCURESTI

- institutele etatizate de proiectare si forul lor coordonator (Comitetul de stat pentru
arhitectura si constructii al Consiliului de ministri)

- Institutul de arhitectura Ion Mincu

- Uniunea Arhitectilor si revista Arhitectura

- Arhitectura sub dicteu politic

Arhitectura, invatamantul, profesiunea

sunt incluse in sistem si intra sub controlul politic.


arhitectura stalinista: realismul-socialist


arhitectura stalinista: realismul-socialist


critica realismului-socialist, noul modernism

1953 - moare Stalin; noul secretar: Nikita Sergheievici Hrusciov

1954
- discursul lui Hrusciov la Conferinta Unionala a Constructorilor: critica realism

socialismului (risipa a banilor poporului prin decoratii in exces, lipsa de rationalitate)

O SCHIMBARE PRUDENTA

noiembrie 1957 Plenara largita a Comitetului director al Uniunii Arhitectilor

noiembrie 1958 Plenara CC a PMR - Dej preia temele lui Hrusciov:

Principiile realismului socialist sint aspru criticate pentru lipsa lor de

eficienta economica.

Se traseaza noi principii rationale: economicitatea si industrializarea constructiei de
locuinte, confortul si expresivitatea plastica

Lucrarile deja incepute continua, dar se simplifica si isi pierd din monumentalitatea
serioasa.

Apar, inca timid, noi proiecte de locuinte

MODERNISMUL DIRIJAT

Dupa 1959 - modernismul este acceptat (dar nu si reabilitat) - devine stil oficial, dar
tot ca forma nationala a continutului socialist.

Pentru prima oara sint acceptate si ideile orasului functionalist, pentru constructia
marilor ansambluri, dar tot prin directive de la Moscova, deci in formule mai fixe.

3

modernismul dirijat

Piata Palatului 1958-60

Ansamblul Gara de N & Calea Grivitei

piete si completari de fronturi ale marilor artere

3

modernismul dirijat

Continuarea axei N-S

Ansamblul Circului si

soseaua Stefan cel Mare

piete si completari de fronturi ale marilor artere


modernismul dirijat

cresterea orasului prin constructia marilor ansambluri

Bucuretiul perioadei comuniste

modernizarea de dupa 1958

cresterea orasului prin

cartierele de blocuri

Balta Alba - proiectat pt. 300 000 locuitori


relatia cu istoria: negarea istoriei

O NEGATIE PARADOXALA :

retorica comunista a NOULUI nu este similara negatiei moderniste

orasul traditional = expresia unei societati bazate pe exploatare

NOUL este continutul socialist in forme nationale, deci si un recurs la istorie,
mai veche sau mai noua

FARA DISTRUGERI MAJORE ALE FONDULUI ANTERIOR

ANII 45-50: O SCURTA PERIOADA DE SINCRONIZARE CU DEZVOLTAREA
ARHITECTURII OCCIDENTALE

ANII 50: DESINCRONIZARE PRIN REALISMUL-SOCIALIST

ANII 60-INCEPUT DE 70: SINCRONIZARE SI UN INCEPUT DE
DESINCRONIZARE, PENTRU CA NU POATE APAREA O CRITICA BAZATA PE
REALITATE

4

TIMPUL
EUROPEI
Bucuretiul ceauist

ORASULUI OCCIDENTAL
RM 2
MM
TIMPUL
LOCAL
1945
conservatoare.
ORASUL
PM

1956-59
anii 1960
sfirsitul
anilor
1960
ARHITECTURA
teoretic;
traditional.
1974-5
1989

minimal
rationalitatii.

stil national
- indesirile
Dimbovitei
Bucuretiul ceauist

re-stalinizarea arhitecturii

1968 - declaratia din august contra invaziei sovietice in Cehoslovacia

1971 - Tezele din iulie - Mangalia: revolutia culturala

1974 - Ceausescu devine presedinte al republicii (functie nou infiintata)

Bucuretiul ceauist

o noua arhitectura nationala

modernizarea prin demolare

Bucuretiul ceauist


mutilarea teatrului national

Bucuretiul ceauist


ascunderea trecutului

Bucuretiul ceauist


modernizarea prin demolare

Bucuretiul ceauist


noul centru civic

485 ha de oras traditional demolate, zeci de monumente

Bucuretiul ceauist


Casa Poporului

Bucuretiul ceauist


artificializarea Dmboviei

Bucuretiul ceauist


cortine de blocuri si cartiere

de blocuri indesite

4

TIMPUL
EUROPEI
Bucuretiul ceauist

ORASULUI OCCIDENTAL
RM 2
MM
TIMPUL
LOCAL
1945
conservatoare.
ORASUL
PM

1956-59
anii 1960
sfirsitul
anilor
1960
ARHITECTURA
teoretic;
traditional.
1974-5
1989

minimal
rationalitatii.

stil national
- indesirile
Dimbovitei
Bucuretiul ceauist

relatia cu istoria: distrugerea istoriei

O FURIE DISTRUCTIVA FARA PRECEDENT :

O RETORICA VIRULENTA DE NEGARE A ORICAREI ISTORII ANTERIOARE:

fondul vechi este demolat

arhitectura moderna este respinsa

natura este anihilata

MASCATA DE RETORICA NATIONALISTA SI DE UN FALS RECURS LA
ISTORIE - UN FEL DE STALINISM ORIGINAL.

IN TOTAL SI REAL DEFAZAJ CU MODURILE DE ABORDARE ALE ORASULUI,
ARHITECTURII SI PATRIMONIULUI DIN OCCIDENT CARE A ARUNCAT UN
HANDICAP GREU RECUPERABIL PENTRU ARHITECTURA ROMANEASCA SI
PENTRU ORAS.

Bucuretiul tranziiei

relatia cu istoria: mostenirea

o mostenire problematica



Vizitatorul de astazi se simte stnjenit reflectnd asupra tcerii subterane, apoi

ncremenite, a tuturor omuletilor noi ai ceausismului ce au trudit acolo si apoi s-au
pierdut n decor. n fata Casei Poporului, devenita Casa Parlamentului, unde ncepe
fostul bulevard al Victoriei Socialismului, pe trecator l cuprinde ameteala. Cu toate
acestea, copacii au crescut si continua sa creasca, fintinile mproasca cu firisoare de
apa, magazinele sunt deschise, apar ctiva clienti.

Locurile sunt vii. Ameteala se datoreaza tacerii, tacerii bucurestenilor nsisi cu privire
la orasul lor. Trecutul apropiat este evitat. Centrul civic nu are o istorie a sa. Oamenii
lui Ceausescu, cnd au slavit acesta realizare , au vorbit despre cifre si nu au spus
nimic despre anonimii constructori ai acestei mari opere. Actorii au parasit scena ntrun cortegiu tacut

DURANDIN, Catherine, Bucuresti. Amintiri, plimbari, Paralela 45, 2003

5


1991

Bucuretiul posed nc potenialul unei 'renateri',
tradiiile sale nefiind totui distruse sau depite. Ele
par mai degrab ngheate, att n arhitectura noului
ct i a vechiului.

Ca arhitect, Bucuretiul are pentru mine o structur
latent, care ateapt s fie dezgheat. Are nevoie
numai de o viziune arhitectural i de o nelegere
profund a nevoilor societii, pentru c singurul
pericol este acela ca orasul s fie propulsat n viitor de
metodele pieii libere, fr nelegerea importanei
trecutului ca experien trit, dincolo de domeniul
restaurrii propriu-zise."

Arh. Nick Temple, profesor la Nottingham, 1991

5

i n 2014

(din Bucarest vue par n apariie)

Uneori, Bucuretiul d impresia c e incapabil s se
integreze n timpul prezent, i asta epoc dup epoc,
iar atunci cnd o face, o face cu fora i cu dificultate.
Ca un fel de blbit, plimbrile recente prin Bucureti
reamintesc imaginile violente ale Parisului anilor 50,
60 i 70. Totul pentru automobil, o relativ indiferen
fa de istorie, o ideologie urban al crei cuvnt de
ordine e maximismul: mai nalt, mai mare, mai
departe... Punerea n aplicare strict i fr finee a
unei viziuni "moderne" a oraului.

5

() Oraul e brzdat de proiecte i antiere pentru
drumuri rapide, radiale, inelare, poduri, viaducte,
chiar de proiecte care dau acestora malurile
Dmboviei ... totul e automobil, care domin.

() Cea mai mare catedral otodox nu va rmne
dect ca omotetie a bisericilor semnate prin ora.
Broasca voind s devin bou. Georges Pompidou, n
pofida regretabilelor sale simpatii pentru modernizarea
brutal, a ndrznit s inventeze un muzeu de un tip
nou prin funcionare i aspect, evitnd astfel o copie
patetic a Luvrului. Bucuretiul se mulumete cu o
copie, uria ce-i drept, numai pentru a face mai
nalt, mai mare ca "palatul civic.

() Guvernarea st n umbra modelelor. La Bucureti,
planeaz umbra "regilor amenajatori", mai ales a lui
Ceauescu. Chiar dac cuvintele nu o spun, faptele o
arat.

() Mcar dac Hala Matache ar face s se schimbe
vntul


relatia actuala cu istoria pare a fi:

neglijenta

nepasarea

nestiinta

incultura

mostenire pe care o distrugem in continuare


deocamdata:

Incercarea de a recupera decalajul prin preluari de forme si tehnologii, fara

discernamint si necritic.

Privire retrospectiva critica limitata si inca deformata.

Cu putine exceptii, distrugerea orasului continua prin mecanismele de piata
necontrolate de o vointa urbanistica si de o viziune asupra orasului.

Logica si farmecul orasului se inteleg greu sau rar.

Arhitectii romani par sa nu inteleaga inca temele contemporaneitatii


deocamdata:

Incercarea de a recupera decalajul prin preluari de forme si tehnologii, fara
discernamint si necritic, fara a intelege istoria si caracterul orasului.

Arhitectii romani par sa nu inteleaga inca temele contemporaneitatii

5

paralela cu Parisul

Bucuretiul nu are nc un Bernard Marrey i un Paul Chemetov care s lucreze la un inventar
larg al patrimoniului anilor receni. Inventarul lor a marcat, de la apariia din 1976, debutul
patrimonializrii arhitecturilor modeste, care nu se bucurau de nicio consideraie pn atunci.
Politica urban n curs, chiar dac nu pare coordonat i dirijat cum a fost n cazul Parisului,
arat un abandon i un dezinteres fa de istoria formelor urbane, a esuturilor constituite, ale
arhitecturilor modeste. Istoria este redus la o simplist istorie a artei i a stilurilor, a
persoanelor i a evenimentelor, a crei consecin vizibil e multiplicarea statuilor. Sau
disneylandizarea unei pri a centrului istoric...

Lipsete Bucuretiului un Marco Ferreri care s filmeze un western in imensul spaiu viran care
nconjoar "palatul parlamentului", cu cavaleria care s strbat strada Berzei pn la ruinile
pieii Matache, celebrnd presupusa victorie asupra ultimilor apai. Punerea n scen a rnii
larg deschise a halelor pariziene i a demolrii ultimelor pavillioane Baltard nsoea insolena
generalului Cluster pn la ultima sa infrngere.

Lipsete un Jean Nouvel care s lanseze o consultare internaional care s se opun
mediocritii proiectelor oficiale invitndu-i pe arhitecii scenei internaionale s ntrevad alte
realiti posibile.

Lipsete un Andr Malraux, ministru al culturii, pentru a inventa dispozitivele legislative, ..., care
s permit instaurarea de sectoare protejate.

Lipsete, mai ales, un atelier public de urbanism care s ndrzneasc s ncredineze unui tnr
istoric, cum era Francois Loyer, o anchet care s stabileasc, cas cu cas, parcel cu parcel
i strad cu strad, calitile oraului motenit din secolul al XIX-lea. i care s fac s ias din
aceast anchet un regulament urban fin, capabil s regseasc o continuitate cu oraul
tradiional."

Bucureti


relaia cu istoria


Exista foarte putine exceptii, iar ele sunt adesea neintelese

Casa arhitectului, arh. Dan Marin & Zeno Bogdnescu o strategie de lucru cu istoria


Exista foarte putine exceptii, iar ele sunt adesea neintelese

Casa arhitectului, arh. Dan Marin & Zeno Bogdnescu o strategie de lucru cu istoria


Exista foarte puine excepii, iar ele sunt adesea nenelese sau prost folosite

Piaa Universitii concurs 2011- premiul 1amenajare de spaiu public


Piaa Universitii concurs 2011- premiul 1amenajare de spaiu public

Bucureti

relaia cu istoria

observatorul urban

Bucuretiul dup 1989 dar dup 2013?

de aceea amintii-v de pisica de Cheshire

Succes n sesiune!


Limbă

9 - Bucuresti - in Perspectiva

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

9 - Bucuresti - in Perspectiva

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

V urm un minunat 2013!

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

suprafata: 228 kmp

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

orice oras are o istorie

de citit in paralel cu cursurile privind TIMPURILE ARHITECTURII

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Traditia clasica: proiectarea cu

Despartirea blinda de traditia

Traditia post-bizantina / balcanica

Primele preluari din traditia clasica (odata

Importul eclectismului EBA (de factura

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Primele experimentari substantiale,

Preluarea limbajului modernist, mai ales

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Reconstructia incepe cu o noua speranta

Se mentine regula orasului traditional,

Realismul-socialist e pus in discutie

Preluarea ideilor orasului functionalist

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Traditia clasica: proiectarea cu

Despartirea blinda de traditia

Traditia post-bizantina / balcanica

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Primele preluari din traditia clasica (odata

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control;

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control;

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Putine strazi cu caracter central-european: LIPSCANI

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Singura interventie majora: Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei

Traditia post-bizantina / balcanica

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Traditia post-bizantina / balcanica

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Sfirsit de sec.18, inceput de sec. 19

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1791 Planul Ernst

Bulevardele si cheiurile devin un model de modernizare care iradiaza: