Poem scris de Maica Tereza si e gravat pe zidul casei de copii din

Calcuta
Oamenii sunt adesea neintelegatori, irationali si egoisti
Iarta-i, oricum.
Daca esti bun, oamenii te pot acuza de egoism si intentii ascunse
Fii bun, oricum.
Daca ai succes, poti castiga prieteni falsi si dusmani adevarati
Cauta succesul, oricum.
Daca esti cinstit si sincer, oamenii te pot insela
Fii cinstit si sincer, oricum.
Ceea ce construiesti in ani altii pot darama intr-o zi
Construieste, oricum.
Daca gasesti linistea si fericirea, oamenii pot fi gelosi
Fii fericit, oricum.
Binele pe care il faci azi, oamenii il vor uita maine
Fa bine, oricum.
Da-i lumii tot ce ai mai bun si poate nu va fi niciodata de ajuns
Da-i lumii tot ce ai mai bun, oricum.
La urma urmei este intre tine si Dumnezeu
N-a fost niciodata intre tine si ei, oricum.

Rugaciunea Sfantului Francisc din Assisi

Doamne, fa din mine unealta Pacii Tale
Acolo unde este ura s-aduc iubire,
Acolo unde este ofensa s-aduc iertare,
Acolo unde este dezbinare s-aduc unire,
Acolo unde este greseala s-aduc adevar,
Acolo unde este neincredere s-aduc credinta,
Acolo unde este disperare s-aduc speranta,
Acolo unde este intuneric s-aduc lumina ta,
Acolo unde este tristete s-aduc bucurie.
O, Stapane, nu te-am cautat atat
Spre a fi consolat... cat pentru a consola,
Spre a fi inteles... cat pentru a intelege,
Spre a fi iubit... cat pentru a iubi.
Deoarece:
Dand... primesti,
Pierzand... gasesti,
Iertand... esti iertat,
Murind... reinvii la viata eterna!

Ziua cea mai frumoas? Astzi.

Obstacolul cel mai mare? Frica.
Lucrul cel mai uor? Greala.
Greala cea mai mare? Renunarea.
Rdcina cea mai rea? Egoismul.
Distracia cea mai bun? Munca.
nfrngerea cea mai urt? Descurajarea.
Profesionitii cei mai buni? Copiii.
Nevoia dinti? Comunicarea.
Fericirea cea mai mare? S fii util.
Misterul cel mai profund? Moartea.
Defectul cel mai mare? ntristarea.
Sentimentul cel mai urt? Ura.
Cadoul cel mai frumos? Iertarea.
Traseul cel mai bun? Calea dreapt.
Senzaia cea mai plcut? Pacea interioar.
Gestul cel mai frumos? Zmbetul.
Medicamentul cel mai bun? Optimismul.
Satisfacia cea mai mare? Datoria mplinit.
Puterea cea mai mare? Credina.
Lucrul cel mai frumos din lume? Iubirea.

Oamenii care se iubesc unii pe alii profund i adevrat sunt cei mai fericii oameni din lume.
Ei pot avea foarte puine lucruri, pot s nu aib nimic, dar sunt oameni fericii.

Atunci cnd Christos a spus "Mi-a fost foame, iar tu m-ai hrnit", El nu s-a referit numai la
foamea de pine i mncare, ci i la aceea de a fi iubit. nsui Isus a trecut prin singurtate. El
s-a dus printre ai lui, iar acetia nu L-au primit, L-au rnit i au continuat mereu s-L
rneasc. Aceeai foame, aceeai singurtate, acelai simmnt c nu ai pe nimeni care s te
accepte, s te iubeasc i s te doreasc. Fiecare fiin uman aflat n aceast situaie se
aseamn cu Christos n mijlocul singurtii sale; iar cel mai greu lucru const n faptul c
este o foame real.

Trec o singur dat prin aceast via. Tocmai de aceea orice lucru bun pe care l pot face,
trebuie s-l fac acum, pentru c nu voi mai trece din nou pe aici.

Unii oameni apar n viaa ta ca o binecuvntare. Alii, ca o lecie. Maica Tereza

Christos. Interior
Publicat la 12.04.2012 Comentarii
Am evitat mult timp s folosesc aceast sintagm pentru c vreme ndelungat ea a suscitat
enorme conflicte. i o mai face i acum. Am evitat s intru pe domeniul disputei teologice i
teoretice, prefernd s pun alte nume acestei stri de contiin colectiv care se numete
Christos. Sunt perfect contient de tensiunile, pasiunile doctrinare i furia cu care unii apr
poziionrile rigide ale instituiilor care administreaz credina n dumnezeu, dar am hotrt
acum c subiectul este mult prea important pentru a mai evita s rostesc numele celei mai
importante triri de contiin pe care o poate avea un om aflat n experiena ncarnrii. ntrun fel sau altul, tot ceea ce trim n aceste timpuri, aceast extraordinar transformare de
contiin prin care trece umanitatea, are legtur cu realizarea interioar a lui Christos. Cu
trirea experienial a lui Unu. Realizare, aici, nu nseamn nelegere, cci acesta este
apanajul minii liniare, ci trire a strii de contiin n care ne identificm cu nivelul colectiv
al umanitii i ne percepem astfel adevrata noastr natur de fiine spirituale care au ales
experiena uman. Deci, pentru a fi clar de la bun nceput, atunci cnd vorbesc despre
Christosul Interior, nu vorbesc despre personajul care a trit acum dou mii de ani, despre
omul Isus, ci despre natura experienei sale. Isus a fost omul care a realizat natura divin a
fiinei omeneti n timpul experienei sale omeneti. A devenit contient de faptul c Eu i
Tatl una suntem, n terminologia acelor vremuri. n cuvintele psihologiei tranpersonale,
acelai lucru ar putea fi exprimat prin stare de contiin extins pn la nivelul colectiv al
Umanitii. Am putea spune despre aceeai experien c este o realizare a Sinelui sau o
trire a naturii lui Budha. Nu terminologia conteaz aici, ci trirea n sine, experiena,
oricum am numi-o. Esena acestei experiene este aceea c, depind identificrile cu diferite
niveluri umane ale Fiinei, cu corpul, energiile, emoiile i mintea, regsind n interior vocea
Sinelui i exprimnd-o n timpul ct se afl n corp omenesc, o fiin uman regsete starea
de unificare, pe de-o parte cu esena sa primordial, i pe de-alt parte cu toate fiinele
omeneti cu care mprtete experiena ncarnrii. Fac aceast precizare pentru a scoate
acest subiect sensibil din zona teologiei dogmatice pentru a-l proiecta n aceea, mai liberal, a
experienei de contiin.

De ce este att de important aceast trire acum, n vremurile transformrii interioare a

umanitii i ce legtur are experiena Christic, sau a Christosului Interior, cu criza psihospiritual a acestor vremuri? Ce legtur este ntre cutarea interioar a divinitii,
descoperirea de sine i starea de contiin extins pe care o numim Christos? Rndurile de
mai jos tind s se constituie ntr-un posibil rspuns la aceste ntrebri pe care le consider
fundamentale pentru clarificarea, att de necesar multora, a aspectelor transformrii.
Am rostit de multe ori convingerea mea izvort din experiena de contiin, c marea
transformare la care suntem martori i participani implic o schimbare fundamental de
paradigm. Adic o transformare a modului n care ne privim pe noi nine i ntreaga Creaie.
Ceea ce credem despre noi nine, despre natura noastr, ceea ce credem c suntem, se
reflect n toate sistemele lumii noastre, care nu sunt dect reflexii ale interiorului nostru.
Atunci cnd viziunea noastr despre ceea ce suntem se schimb, lumea se schimb. Cu alte
cuvinte, starea noastr de contiin este aceea care determin lumea n care trim. Cine
credem c suntem? Este o ntrebare fundamental n istoria umanitii i implic o identitate
pe care ne-o asumm. Dac credem c suntem doar nite corpuri muritoare, a cror unic
misiune este supravieuirea, atunci prioritile noastre sunt ntr-un anumit fel. Adevrul
nostru, iubirea de care suntem capabili, libertatea noastr, compasiunea noastr, toate sunt
subscrise identitii trupului, iar experiena noastr n aceast lume este una strict material.
Identitatea noastr este animalul, componenta fizic a fiinei noastre, iar ruptura fa de
dimensiunile noastre inefabile este complet. Nu suntem contiei n nici un fel de Sinele
nostru. Credem c el nu exist n noi. Atunci cnd ne credem complet separai, imaginea
Sinelui devine exterioar. El devine un dumnezeu strin i ndeprtat, care are de cele mai
multe ori caracteristici omeneti, cci nu este dect o proiecie, cum se numete n psihologie,
a identitii pe care ne-am asumat-o.

Pe msur ce experiena umanitii a evoluat, identificrile noastre s-au schimbat. ncetul cu

ncetul ne-am identificat cu niveluri mai subtile a ceea ce suntem, pn la nivelul actual, n
care identitatea noastr este determinat de identificarea cu nivelurile mentale ale fiinei
noastre. Suntem identificai cu sistemele noastre de credin, cu conceptele noastre, scufundai
complet ntr-un tip de contien filtrat de minte i coordonat de personajul iluzoriu numit
ego. Iar lumea dimprejurul nostru reflect aceast identitate, a ego-ului. Este o lume mental,
iar atributele fundamentale ale Fiinei, Adevrul, Iubirea, Libertatea i Compasiunea, reflect
acest nivel de contiin. Adevrurile noastre sunt mentale, iubirea noastr este
conceptualizat, libertatea noastr este doar o idee, iar despre compasiune mai mult vorbim
dect o trim. Spun toate acestea pentru a susine afirmaia de mai sus: ceea ce credem despre
noi nine, determin lumea n care trim.
Ceea ce trim n aceste vremuri este o transformare a felului n care ne trim pe noi nine, o
transformare a identitii noastre, a ceea ce credem c suntem, i astfel, adevrul, iubirea,
libertatea, compasiunea, frumuseea aa cum le percepem, se schimb. Iar asta schimb
lumea. Cu ct percepem mai mult din natura Fiinei noastre, cu att realitatea noastr
experimentabil va reflecta n dimensiunea ncarnat acest lucru. Aceasta este transformarea
n linii mari.
i-acum, imaginai-v o lume n care din ce n ce mai muli oameni devin contieni de
adevrata natur a Fiinei. O lume n care din ce n ce mai muli oameni au acces la experiena
interioar a lui Christos. O experien n care Fiina interioar i reveleaz complet Adevrul,
un adevr pe care marii mistici l-au rostit de o mie de ori n istoria umanitii. Imaginai-v o
lume n care oamenii nu mai au nevoie s mai vorbeasc att de mult despre adevr, pentru c
fiecare l triete n orice clip, n care nu mai vorbesc att de mult despre iubire, pentru c o
triesc n mod direct, o lume n care compasiunea, libertatea i frumuseea interioar intrinseci
Fiinei se revars n realitatea ordinar prin fiecare gest, prin fiecare respiraie, prin fiecare
act. O lume n care identificarea cu rolurile noastre, cu ego-ul nostru, cu judecile, fricile i
emoiile noastre se dilueaz, fcnd loc bucuriei naturale a Fiinei de a se experimenta pe
Sine. Imaginai-v o lume n care toi oamenii cunosc Adevrul nu din scripturi, ci din trirea
direct, n care nu mai cutm iubirea i respectul n exterior, pentru c noi nine suntem
acestea, n care nu mai cutm libertatea, cci suntem libertatea nsi i toi ceilali sunt.

Ei bine, mintea va spune toate acestea sunt o utopie, nu exist aa ceva. i aa este, nu
exist acum, pentru c lumea noastr reflect nivelul de contiin al identificrii, al separrii
fa de Adevr. Pentru mine ns nu sunt o utopie i deasemeni pentru muli dintre aceia care
au experimentat stri de contiin extins, cci aceast realitate este experimentabil acum de
ctre oricine are curajul de a privi n interior i de a valida aceast trire. Ceea ce mii de ani a
fost accesibil doar misticilor deertului i maetrilor spirituali ai diferitelor tradiii, acum este,
cu adevrat, accesibil tuturor ca un potenial pe care l putei alege fiecare dintre voi. Smna
acestei experiene a plantat-o omul Isus, acum dou mii de ani, iar ntre timp, toate
experienele umanitii au crescut-o pn n aceste timpuri. Bulgrele s-a transformat, n dou
mii de ani, n avalan, iar acum tinde s mture vechea lume pentru a face loc uneia noi.
Cnd spun c experiena de contiin extins este accesibil oricui nu m refer aici la
experiene mijocite de substane psihedelice sau plante sacre. Fr a nega rolul enorm pe care
l-au avut acestea n istoria psihologiei transpersonale i a nelegerii mai profunde a naturii
fiinei omeneti, totui, afirm aici c marea cheie ctre integrarea ultim a acestor niveluri de
contiin n viaa de fiecare zi este intrumentul simplu i minunat al respiraiei i al
contienei permanente. Oricine poate tri asemenea stri de contiin cu ajutorul respiraiei,
oricine poate tri miracolul interior al Adevrului despre Sine i oricine poate decide apoi s
valideze experiena nainte de a o integra n viaa sa. Aceasta este transformarea.
Contiina este inductiv. Adic nici o experien a cuiva nu se pierde vreodat. Odat trit,
ea intr n patrimoniul experienial interior al umanitii, aa cum au intrat experienele tuturor
misticilor, aa cum a intrat experiena lui Isus Christos, iar experienele se adun undeva, n
contiina noastr. Aa se face c aceast experien interioar a devenit accesibil acum
oricui are curajul de a nu o nega. Prin acest proces, starea Christic de contiin este

accesibil oricrui explorator interior, suficient de ncreztor n propria sa trire pentru a o

valida i a o aduce n viaa sa curent. Sunt contient de faptul c aceast afirmaie pe care o
fac transfer n primul rnd ncrederea de la instituiile exterioare, fie ele religioase, medicale,
tiinifice sau de orice fel, n interior i c acest lucru nu va plcea multora dintre aceia pentru
care cunoaterea spiritual nu este dect un mod de a exercita puterea asupra celorlali. Dac
trirea spiritual i Adevrul este accesibil oricui, oricnd, atunci armatele de cuttori n
exterior se vor ntoarce ctre Sine. A avea ncredere n propria trire, n propriile intuiii, este
echivalent cu eliberarea din servituile oricrui sistem, fie el de credine sau sistem de
articulare a societii.
ncrederea n Sine nlocuiete Credina n orice este exterior i neverificabil, cci singur
experiena poate valida un adevr, iar adevrul nu poate fi dect personal. Aceasta, a
ncrederii, este o chestiune fundamental, asupra creia voi mai reveni pe parcursul acestui
material. Pentru moment m mrginesc s v mai atrag atenia, dragii mei, asupra faptului c
ncrederea merge mpreun cu a simi propria experien, n vreme ce Credina n obiecte
exterioare este susinut de a gndi experienele altora, pe care le primim prin scris, prin
cuvinte de orice fel. Aceste cuvinte, relatri ale experienelor mistice ale altora le nelegem la
nivel mental, suntem sau nu de acord cu ele gsind c ne reprezint sau nu, i apoi le
introducem n sistemul nostru de credine. Este un proces ce aparine minii liniare i deci
ego-ului, pe cnd ncrederea n Sine, n propria experien simit, este un proces care
depete cu mult limitrile nguste ale nelegerii mentale. n acelai fel umanitatea a
procedat vreme foarte ndelungat mentaliznd atribute fundamentale ale divinului pe care l
credea separat de sine: Adevrul, Iubirea, Libertatea, Compasiunea, Frumuseea, atribute
care nu pot fi de fapt gndite, ci doar experimentate direct i simite. i care sunt atribute ale
propriei Fiine, nu doar ale lui dumnezeu exterior.
Arhitectura interioar, experimentabil, a contiinei
Pentru a nelege mai clar acest proces de transferare a ateniei i deci a energiei, contienei
i simirii, din exterior n interior, este nevoie aici s revin pe scurt la ceea ce eu numesc
arhitectura interioar a fiinei. (Am expus acest subiect mai pe larg n articolul Formele
transformarii interioare Adevr, Iubire, Libertate) Foarte pe scurt, voi relua informaia
bazic despre acest subiect, cu precizarea c aceast arhitectur interioar a ceea ce suntem
este complet experimentabil de ctre oricine investigheaz, prin expansiunea contiinei,
spaiile interioare. Abraham Maslow, unul dintre prinii psihologiei transpersonale, identifica
starile de contiin extins cu strile spirituale. n terminologia lui Stanislav Grof ele se
numesc stari transpersonale sau stri holotropice. Oricum le-am numi, ele sunt stari
experieniale i nu o teorie. De aceea, toate lucrurile pe care le voi spune mai departe vor veni
exclusiv din propria mea experien sau a celor cu care am experimentat n workshop-urile pe
care le-am facut mpreun cu soia mea, Elena Francisc urcanu.
Contiina omeneasc n esen este, cu adevrat, creatoare. Este un nimic creator, cci are
atributele Spiritului. Acest mare Zero contient, creaz cu ajutorul energiilor ce izvorsc din
sine. Pare paradoxal pentru gndirea liniar, dar pe trmurile multidimensionale ale Fiinei,
aa stau lucrurile. Astfel, totul este energie modulat n diferite feluri, de la cele mai subtile
creaii, pn la cele mai dense precum universul fizic i pmntul. Toate aceste energii sunt
aspecte ale unei singure energii fundamentale ce-i are izvorul n Contiin. Putei imagina
Contiina primordial, din care s-a nscut totul, ca pe o contiin nedifereniat, lipsit de
vreo identitate. Iar procesul de Creaie, ca pe o rupere primordial a ceva din aceast
Contiin. Prima natere, prima dualitate, prima ntrebare : cine sunt eu?

Creaia, cu toate nivelurile sale, cu toate dimensiunile sale, printre care se afl i dimensiunea
universului fizic, nu sunt dect rspunsuri la aceast ntrebare primordial privitoare la
identitatea acelui ceva care s-a rupt din contiina nedifereniat.
Acest proces de creaie bazat pe dualitate, pe ruperea interioar n dou polariti care se
exploreaz una pe alta i care se reunesc ntr-un dans dinamic al experienei universale nu
pare a avea un scop n sine. Singurul scop pare a fi, dac ar fi s-l formulm n termeni
liniari, experiena n sine. Iar experiena ESTE un proces de creaie i de autodescoperire,
modul divinitii, dac vrei s-o numim aa, de a se explora pe Sine i potenialele sale infinite
de A FI.

Perfeciunea aici nu este cea omeneasc. Oamenii cred c a fi perfect nseamn a fi nemicat.
Dar perfeciunea divin este n micare perpetu n ea nsi, n acest proces de expansiune
interioar prin experien. Acest proces care a luat natere la nceputurile Creaiei, ruperea
luntric din ntreg, continu la nivelul de experien a Sinelui, cci el este Acela care s-a
separat din contiina nedifereniat, rmnnd n acelai timp n interiorul acesteia. El
continu procesul experienial prin ceea ce numim experien uman. O parte a Sinelui
coboar n trup, adic n zona cea mai dens a ntregii Creaii, iar o parte, cea mai subtil,
rmne undeva, ntr-un spaiu n care colecteaz experiena pe care o triete partea
ntrupat. Muli numesc aceast parte a fiinei noastre suflet. Este partea din noi nine care
rmne acolo i se las transformat cu ncetul de experienele prii sale care a devenit
uman. Par a fi dou entiti, dar n Adevr, ele sunt una singur care ateapt reunificarea
contient. Coborrea n trup este o experien foarte dramatic, foarte dureroas, care se
petrece la fiecare natere, i reia, ca un fel de repetare a procesului primordial, separarea

interioar a Sinelul de ntreg. n acelai fel, experiena trupului se afl cumva n interiorul
experienei Sufletului.
Identificarea prii care coboar n trup cu experiena este att de formidabil, nct intervine
o total amnezie a adevratei sale identiti. Iluzia este total. i astfel ncepe aventura din
care avea s se nasc aceast splendid ras de fiine spirituale care se numesc, astzi, oameni.
Sunt fiine care au ales aceast experien a celor mai dense spaii i energii ale Creaiei, i
care astfel expansioneaz ntreaga Creaie. Dac privim acest tablou cu ochiul interior, putem
vedea norul de energie al Fiinei n ansamblul su, cuprinznd spaii de densitate contient
din ce n ce mai grele, pn la spaiul trupului, al pmntului. Acesta este zona cea mai dens
a Creaiei n care exist contien de Sine: spaiul Umanitii contiente, punctul cel mai
avansat de expansiune al ntregului.
Ajungem aici la modul n care se creaz realitatea uman. ntlnirea dinamic dintre cele dou
polariti ale energiei primordiale se face ntr-un spaiu n care putem deosebi apte niveluri
de energie, pe care le putei asocia cu cele apte chakre cunoscute n mai toate sistemele
mistice ale umanitii. Sunt, de fapt, apte niveluri de identificare a Sinelui cu experiena
uman, dar mai mult dect att, sunt apte niveluri de experimentare a realitii foarte diferite
una de alta, apte moduri de percepie ale aceleiai realiti, vzute din perspective diferite. La
fiecare dintre niveluri, atributele fundamentale ale Fiinei (Iubirea, Adevrul, Libertatea,
Compasiunea, Frumuseea) au alt consisten, n funcie de densitatea nivelului de energie
cu care se identific partea din Sine cobort n experiena ncarnrii.
Cele ape niveluri ale experienei umane
De pild atunci cnd suntem complet identificai cu nivelul corporal, adevrul este unul
corporal, ca i iubirea, ca i libertatea care este limitat la libertatea trupului. Prioritile unei
fiine aflate la acest nivel de experimentare a realitii sunt prioritile corpului. Odat cu
iluzia separrii totale de Sine, se nate frica de moarte, de neant. Aici se nate deasemeni
mitul paradisului pierdut din care trebuie c am fost alungai. Este nivelul identificrii cu
energiile densitii maxime, ale pmntului ca cel mai greu element locuit al ntregii Creaii,
i este dominat de polaritatea via-moarte.
Al doilea nivel de experimentare al realitii umane este cel al energiilor apei, al energiilor
vitale care se nasc din corporalitate i este nivelul n care ntrebarea cine sunt eu i gsete
milioane de rspunsuri, n toate rolurile i identitile pe care Sinele i le-a nsuit vreodat ca
personaj uman. Este nivelul n care realitatea este jucat n termenii polaritilor plceredurere. ntreaga realitate experimentabil la acest nivel este colorat n spectrul acestei energii
bipolare i perceput ca atare. Adevrul, iubirea i libertatea sunt interpretate n aceti
termeni, de plcere-durere. Este important faptul c aceasta nu nseamn c iubirea de pild,
perceput n termenii plcerii, nu este real. Este real, dar, parial. Experimentm o achie
din adevrata Iubire.
Mai departe se afl nivelul focului, al emoiilor care articuleaz o realitate bazat pe
acestea. Realitatea experimentabil este una construit n jurul marilor emoii negative i
pozitive: frica i puterea de a o depi, pe care o numim curaj, echivalentul puterii
personale. Nenumratele roluri i personaje pe care le-am jucat n nenumrate viei ne-au
fcut s experimentm milioane de modulri ale energiei interioare, pe care le numim
emoii. Realitatea izvorte din acest dans al emoiilor. Una dintre emoiile fundamentale
care articuleaz acest palier este vinovia. Trebuie s fi greit ceva dac am fost alungai din

paradis n aceste corpuri, n acest comar. Aici se nate diavolul, satana, ca polaritate
ntunecat i vinovat de cderea noastr din paradis, menit s echilibreze existena tears a
unui dumnezeu strin. Amintirea Sinelui este departe. Jocul dualitii atinge cele mai
dramatice cote. Adevrul, iubirea i libertatea pe care le experimentm sunt la nivel
emoional.
Al patrulea nivel este cel al aerului, nc i mai subtil dect celelalte. Este nivelul la care
ntreaga realitate este articulat de energiile minii. Separarea ia cea mai rafinat form cci
devenim proprii notri judectori. Aici se nasc sistemele morale, sistemele cunoaterii prin
analiz, sistemele de credin care alctuiesc inima lumii n care trim. Ego-ul atinge
dezvoltarea sa maxim. Este nivelul la care nu mai experimentm realitatea, ci o traducem n
termenii filosofiei. O gndim. Este un nivel rafinat al al separrii, dar este cldit nc pe
convingerea c dumnezeu e in alt parte, c suntem vinovai, c exist o for ntunecat care
ne mpiedc s ajungem la EL, i c trebuie s existe cumva un judector ale crui graii
trebuie ctigate prin suferin. La acest nivel ns exist i salvarea, cci este nivelul inimii,
la care putem alege ntre a gndi realitatea i a o simi, ntre a o judeca i a o accepta , ntre a
ne fi fric i avea ncredere. i mai ales la care putem bascula ntre exterior i interior, cci
mintea ajunge la propriile sale limite i ncepe s neleag c trebuie s existe o alt realitate,
ascuns ei.
Apoi urmeaz cele trei niveluri pe care marile tradiii le numesc eterice sau spirituale, n
care dansul energiilor creaz realiti foarte interesante. Nu voi intra n amnunte, cci nu este
locul lor aici, dar este important de pomenit felul n care jocul polaritilor creaz realitate.
La nivelul al cincilea, se joac drama suferinei (ca urmare a judecii de sine) versus bucurie
a exprimrii de sine. Mai jos am avut de fcut, pentru prima dat, o alegere: a gndi-a simi,
sau a judeca-a accepta. Sau, n ali termeni, iubire-fric. Cei care au optat pentru a gndi, se
vor scufunda n suferina judecrii de sine. Cei care au ales simirea, acceptarea (sau
iertarea n terminologia cretin tradiional) descoper bucuria rentlnirii cu Sinele.
La nivelul urmtor, dansul polaritilor continu, din ce n ce mai subtil, dar i mai dramatic
diferit. Cei care au mers pe calea a gndi-a judeca, aici vor experimenta cutarea
mntuitorului, un personaj din exterior care, dup ce a judecat, a condamnat la
suferin, acum vine s ia asupra sa pcatele lumii. La acelai nivel al realitii, cei care au
ales a simi, a accepta, a avea ncredere, vor avea marea revelaie a contientizrii Sinelui.
Este nivelul descoperirii Cristosului Interior, a uluitoarei aventuri a fiinei, a faptului c Eu
Sunt Acela pe care l-am cutat dintotdeauna, c mereu am fost, c acel dumnezeu indeprtat a
fost aici tot timpul, doar c nu l-am putut simi din pricina jocului cosmic pe care l-am jucat
cu mine nsumi. Mntuitorul exterior devine un mntuitor interior, iar Adevrul redevine
complet. Este nivelul la care apare vederea spiritual, sau n alt terminologie, deschiderea
celui de-al treilea ochi, sau vederea n duh. Cunoaterea nu mai este mental, logic, cauzefect, ci apare cunoaterea spiritual, prin revelaie, prin intuiie. Este nivelul pcii i al
contienei c exist ceva care ne unete pe toi, dincolo de aparene. Este nivelul n care,
uneori, poate fi experimentat toat durerea experienei umane, n toat istoria ei, dar i o
imens compasiune pentru Sine, cci El este acela care a trit ntreaga experien uman.
Mai exist un singur nivel al experienei umane, cel de-al aptelea, pe care eu l numesc
nivelul lui Unu, cci este nivelul judecat, a condamnat la suferin, acum vine s ia asupra
sa pcatele lumii. La acelai nivel al realitii, cei care au ales a simi, a accepta, a avea
ncredere, vor avea marea revelaie a contientizrii Sinelui. Este nivelul descoperirii

Cristosului Interior, a uluitoarei aventuri a fiinei, a faptului c Eu Sunt Acela pe care l-am
cutat dintotdeauna, c mereu am fost, c acel dumnezeu indeprtat a fost aici tot timpul, doar
c nu l-am putut simi din pricina jocului cosmic pe care l-am jucat cu mine nsumi.

Mntuitorul exterior devine un mntuitor interior, iar Adevrul redevine complet. Este nivelul
la care apare vederea spiritual, sau n alt terminologie, deschiderea celui de-al treilea ochi,
sau vederea n duh. Cunoaterea nu mai este mental, logic, cauz-efect, ci apare cunoaterea
spiritual, prin revelaie, prin intuiie. Este nivelul pcii i al contienei c exist ceva care ne
unete pe toi, dincolo de aparene. Este nivelul n care, uneori, poate fi experimentat toat
durerea experienei umane, n toat istoria ei, dar i o imens compasiune pentru Sine, cci El
este acela care a trit ntreaga experien uman la care Sinele se reunete cu partea sa uman,
cu acea parte care a trecut prin toate experienele tuturor ncarnrilor i care are contiena
total, deschis i clar a apartenenei la ntreg. Ceea ce pentru unii, care au rmas pe calea
gndirii, judecii i analizei, pare un dumnezeu ndeprtat i strin, pentru ceilali, care au
ales altfel la nivelul inimii, devine propria lor fiin, propria lor esen. Este nivelul la care
experimentm realitatea uluitoare de a fi identici cu alti oameni, dar n acelai timp de a ne
pstra propria identitate, foarte larg. Este nivelul Maestrului Interior despre care am mai scris
aici undeva, este nivelul n care i putem vedea pe ceilali, pierdui n rolurile lor, n iluzie, i
putem simi enorma compasiune care ne ne unete cu experienele lor, ca i cum ar fi ale
noastre. i chiar sunt. Este nivelul ultim al experienei umane ncarnate, cci dincolo de acest
nivel experiena uman nu c este irelevant, dar devine transparent. Prezena mea este una
cu prezena imanent a tot ceea ce exist ntr-o singur clip, un singur moment, Acum. Este
trirea Christosului Interior.
Identificare i eliberare

Privit n ansamblu, ntreaga experien uman poate fi vzut sub aspectul identificrii cu
diferitele niveluri ale experienei, i, pe msura dezvoltrii capacitii de a simi din nou
Adevrul, de eliberare din iluzie (sau pcat cum l numesc unii J ) Acest extraordinar
parcurs, aceast splendid aventur a rtcirii de Sine, pentru a ne regsi transformai de
experiena uman conine n sine toate povetile umanitii n ansamblu. Ei bine, umanitatea a
parcurs acest drum. Timpurile transformrii de contiin despre care vorbeau misticii tuturor
tradiiilor a sosit. Umanitatea n ansamblul su este pregtit s descopere Adevrul, Iubirea,
Libertatea interioar, cele adevrate, cele proprii Fiinei, i s depeasc vechea paradigm
marcat fundamental de polaritile energiei. Nu mai este nevoie s creem realitate din jocul
dinamic, din lupta contrariilor, cci am nceput s percepem unitatea lor. ncet ncet, din ce n
ce mai muli oameni triesc experiena acestei unificri pe toate nivelurile. Materie-spirit,
feminin-masculin, lumin-ntuneric, interior-exterior,sus-jos, a simi-a gndi. toate acestea
devin din contrarii pereche, una. Este semnul contiinei lui Christos. Un Christos interior,
viu, experimentabil, nu o imagine ngheat n vechi ideologii. Nu Realitatea se modific deci,
ci percepia ei, contiena asupra acelei Realiti. Experiena face evidente unitatea
polaritilor care au articulat un timp att de ndelungat paradigma uman. n starea de
contiin christic devine experimentabil direct apartenena dualitilor la o singur realitate.
Devine evident faptul c masculinul i femininul, spiritul i materia, lumina i ntunericul nu
sunt dect polariti diferite ale ACELEIAI energii. n plus, apare clar modul n care noi
nine suntem aceia care au creat aceste niveluri de experiementare a realitii. Odat cu
contiena noastr dobndim capacitatea de A ALEGE modul de articulare a propriei noastre
realiti. Este redescoperirea atributului divin al Creatorului contient.
Atta vreme ct rmnem n paradigma bi-polar, realitatea noastr se va articula conform
acesteia, iar noi ne vom identifica cu una sau cucealalt dintre polariti, pentru a lupta
mpotriva celeilalte. Asta s-a ntmplat. Am luptat mpotriva unor aspecte pe care le vnam
n exterior, fr s ne dm seama c ceea ce vnm de fapt sunt aspecte ale propriei noastre
fiine, ale propriei noastre creaii. Ne vnam pe noi nine, ntr-o lupt interioar, schizoid,
din care provine ntreaga noastr suferin luntric. Momentul eliberrii din aceast iluzie,
este o eliberare de sub aripa suferinei, cci orice lupt nceteaz.
n Respiraia Inimii, procesul eliberrii de perspectiva bi-polar asupra realitii
experimentabile, urmeaz cele apte niveluri fundamentale de experien uman. Este un
parcurs pe care noi l-am numit ruperea sigiliilor sau eliberarea de cele 7 tabu+uri. De
remarcat aici c cele 7 sigilii ale iluziei sunt cunoscute n mai multe tradiii mistice ale
lumii, dar cele mai importante sunt cea egiptean i iudeo-cretin, motenite de colile de
mistere europene de-a lungul timpului. Numele i reprezentrile acestui proces au fost
diferite, dar toate vorbesc despre aceeai realitate. Important este un singur lucru: experiena
direct a acestor niveluri i reunificarea Fiinei n ceea ce, aici, numesc starea de contiin a
Christosului Interior.
Ruperea sigiliilor i eliberarea de tabu-uri
Primul nivel este, spuneam cel al identificrii totale cu corpul. Tabu-ul care intervine este cel
al separrii totale fa de marele rest. Prbuirea acestui tabu ne conduce ctre experimentarea
direct a unitii cu tot ceea ce exist. Descoperim c n-am fost, de fapt, niciodat separai de
Spirit, c a fost o iluzie. Baza acestei triri se articuleaz n jurul evidenei experimentate
direct, c partea cea mai dens a Fiinei noastre este CORPUL i c acesta face parte
integrant din realitatea spiritual, c este propria noastr Creaie. Dac vreme de milenii
umanitatea a negat corpul creznd c este o piedic n calea spiritual ctre ndeprtatul

dumnezeu-spirit, acum devine evident pentru cel care experimenteaz, faptul c realitatea
corporal este o experien spiritual. Nu am fost alungai dintr-un rai spiritual pentru a fi
condamnai la experiena corpului, ci am ales aceast experien. Mitul paradisului pierdut se
spulber. Un tabu s-a prbuit.
Al doilea nivel, la care realitatea se experimenteaz din perspectiva energiilor vitale, este
nivelul multiplelor roluri pe care le-am creat de-a lungul lungii noastre experiene. Ne-am
ntrebat cine suntem de fapt, iar cutarea identitii noastre a creat aceste nenumrate identiti
pe care le-a luat Sinele aflat n experiena uman. Aceste personaliti succesive le putem
numi sine cu s mic. Nu ne mai aducem aminte Cine suntem, ci atunci devenim mereu
cineva. Mitul care se prbuete aici este acela c suntem cineva. Experimentnd acest
nivel nelegem dintr-o dat c toate formele pe care le-am luat vreodat, toate personalitile
pe care le-am jucat, n-au fost dect roluri, iar ceea ce suntem este mai curnd Ceva, dect
Cineva. Mitul c suntem cineva anume se spulber. Un alt tabu s-a prbuit.
Al treilea nivel de separare, cel al emoiilor fundamentale, al fricii, al ntunericului, al
curajului i al puterii. Vaszic am fost rupi din paradis, din marele Unu, i aruncai n corp,
am fost condamnai s devenim cineva anume. Aceasta este mitul. Cu siguran exist un
vinovat pentru asta, cci bunul dumnezeu n-ar fi fcut aceast fapt abominabil. Cineva ne-a
ispitit! (Observai cum se nate frica.) arpele, diavolul, Satan. Cel Ru! (Polaritate: celui bun
i se opune cel ru. Luminii, ntunericul.) Nivelul marilor emoii umane este experimentarea
realitii din perspectiva fricii i a nfrngerii frici. Puterea personal este capacitatea de a
trece dincolo de fric. Mitul care se prbuete aici este cel al Diavolului. Am crezut c cineva
anume, un principiu contrar sursei care e bun! ne-a fcut s cdem n aceast experien a
umanului. Dup ce am descoperit c de fapt, nu a existat niciodat o separare, dup cum nu au
existat cu adevrat nici rolurile pe care le-am jucat, cci nu au fost dect roluri, nici vinovatul,
diavolul, nu a existat cu adevrat. Mitul c exist un alt ntuneric, cel ru, undeva, n afara
noastr, se spulber. Noi suntem aceia care am creat aceast iluzie. Un alt tabu s-a prbuit.

Al patrulea nivel este unul foarte rafinat. Este nivelul minii i al judecii. Este nivelul pe
care, de fapt, ne judecm pe noi nine. Dac toate acestea s-au petrecut, dac am fost lungai
din rai n experiena uman, dac bunul dumnezeu ne-a lsat pe mna celui ru i al ispitei,
nseamn c ne.am lsat ispitii, c suntem vinovai! Cci dumnezeu nu greete niciodat.
Acesta este mitul i realitatea pe care a experimentat-o umanitatea la acest nivel al
experienei. Este Pcatul! Judecata. Este nivelul n care ne judecm pe noi nine i, de fapt,
judecm ntreaga realitate. A judeca, aici, nseamn a despri n polariti cu ajutorul
instrumentului gndirii. La acest nivel, al minii logice, al minii care discrimineaz, se creaz
toate polaritile, ale tuturor nivelurilor. ntreaga realitate devine una a judecii. La acest
nivel se refer isus cnd spune s nu judeci. Adic s nu despari n bine-ru etc. Atunci
cnd ajungem s experimentm adevrul acestui nivel de experien, descoperim alternativa la
a judeca: a simi. Este realitatea inimii, versus realitatea minii. Este punctul n care ne dm
seama nu numai c nu am fost niciodat desprii de Unu cu adevrat, nu numai c nu suntem
cineva anume ci mai curnd Ceva, nu numai c exist vreo ispit care s fi provocat toate
acestea, dar, mai mult dect att, c noi suntem aceia care, prin judecarea realitii i a
experienei, am creat experiena. Un alt tabu s-a prbuit.
Nivelul al cincilea al iluziei este cel al ispirii vinoviei prin suferin. Mitul continu: am
fost izgonii, am fost condamnai la cdere n stara uman, pentru c am fost ispitii de cel ru.
Suntem vinovai i ntreaga lume este vinovat, starea umanitii este pcatul. (judecata)
Trebuie s ispim aceast vin, prin suferin. De aceea ntreaga umanitate triete n
suferin, pentru ca s ne putem mntui. Tabu-ul este cel al suferinei i implic faptul c
suferina este inerent strii noastre. Trirea experienei de contiin extins a acestui nivel
conduce la descoperirea faptului c nu suntem condamnai la suferin. Ba dimpotriv,

descoperind c nu am fost niciodat separai, c dansul rolurilor noastre nu a fost dect o

experien, descoperind c nu exist un cel ru i c judecata nu a fost dect propriul nostru
mod de a crea realitate, crete din noi o bucurie imens. Este bucuria eliberrii de toate aceste
trepte ale unei mitologii care ne-a nchis n noi nine. Eliberarea implic bucuria de ane
descoperi pe noi nine, n adevrata noastr natur. Iar bucuria este intrinsec exprimrii
libere a ceea ce suntem, dincolo de orice tabu-uri. De aceea, acest nivel l mai numim al
creaiei sau al bucuriei. Este bucuria de a fi, n sfrit, noi nine, fiine eliberate din
labirinturile stricte ale minii, ale judecii de sine, ale cutrii venice n exterior. Nu mai
suntem cei condamnai la experiena uman, ci aceia care descoper bucuria de a fi umani,
de a tri n corp, nebunia recunoaterii c noi nine ne-am oferit aceast uluitoare i
transformatoare experien. Un alt tabu s-a prbuit.
Nivelul al aselea al iluziei este cel al ieirii din suferin prin Mntuitor. Un Mntuitor
exterior desigur, care este diferit de noi i care va veni, n buntatea lui i ne va salva. Nu, nu
ne vom salva singuri, cci suntem prea mici, prea slabi, prea supui strii noastre nefericite,
marcate de separare, roluri, diavol, de judecat i de suferin, pentru a nu avea nevoie de
cineva din afara noastr, de un trimis al domnului, pentru a ne salva. Acesta este mitul, tabuul. La nivelul experienei de contiin extins, dup ce am integrat bucuria de a deveni noi
nine, dup revelaia naturii noastre de fiine spirituale care i-au oferit experiena uman,
exersnd capacitile noastre de creaie direct a realitii, trim revelaia imens c noi nine
suntem Acela pe care l-am ateptat dintotdeauna svin s ne salveze. Mntuitorul este un
nivel al propriei noastre contiine, un nivel colectiv deja, n care ntrezrim faptul c exist
un singur Mntuitor cumva, pentru noi toi, care este, n acelai timp, personal i
transpersonal. Deja cuvintele devin impotente n a descrie cu acuratee acest nivel al tririi
interioare. Este nivelul vederii spirituale, al vederii n duh, sau al vederii celui de-al treilea
ochi, n alt terminologie. Un alt tabu s-a prbuit, pentru a face loc unei experiene care
depete orice imaginaie a personalitii noastre ordinare.

Al aptelea nivel, din perspectiva mitului, este nivelul lui dumnezeu exterior, care ne primete
napoi n mpria lui, pe noi, cei care am fost alungai n urma pcatului, am trecut prin
incercri, am fost ispitii, judecai i n cele din urm mntuii prin intervenia norocoas a
fiului lui dumnezeu, cel care a luat form uman i s-a sacrificat pe sine ca s ne salveze. Noi
nu trebuie s facem nimic n aceast mitologie, procesul salvrii i ntoarcerii la divinitate este
unul care nu depinde de noi. N-avem dect s ne lsm salvai. Asa cum am fost aruncati din
paradis fara ca noi sa avem vreo contribuie la aceasta, tot aa com fi primii napoi, prin mila
nesfrit a domnului. Diferite mitologii spirituale au oferit diferite imagerii ataate acestei
rentoarceri n paradis. Fiecare tradiie i imagineaz reuniunea cu dumnezeu, dup mntuire,
cum poate. Toate aceste imagerii reflect cultura i identificrile din care provin. Musulmanii
vd acolo lanuri de fecioare despletite, orientalii vd doar nirvana, adic o retrire a supei
primordiale a contiinei, nedifereniate, fr nici o identitate. Despre viziunea cretin asupra
raiului nu e cazul s mai insist. Important aici este faptul c fiecare dintre aceste imagerii nu
sunt dect proiecii mentale. Fiecare i imagineaz c acolo va primi ceea ce n-are aici. Unii
cunoatere, alii fecioare despletite. Creem divinitatea dupa chipul i asemnarea noastr.
Aceste proiecii izvorte din spaiul mental nu au nici o legtur cu natura real a fiinei, i
sunt posibile doar n lipsa tririi autentice a strii de contiin extins. Cnd trim acest nivel
al experienei, toat aceast imagerie se prbuete n faa Adevrului trit. Nu este nimeni
acolo, doar noi nine, n toat splendoarea realizat a propriei Fiine, a propriului Sine. Este
starea Christic, sau, cu alte cuvinte trirea Christosului interior. Ultimul tabu, cel al
dumnezeului exterior se prbuete. Noi nine suntem aceia care au creat toate acestea,
ntreaga experien a ncarnrii, timp de mii i mii de cicluri de via, de la prima separare i
pn n acest moment fabulos al Realizrii.

Realizarea Adevrului i eliberarea de identitate

Timp de milenii, oamenii care au trit aceast realizare asupra propriului Sine nu au fost
muli. Dar au fost suficieni pentru ca trirea de ctre ei a Adevrului s deschid, ncetul cu
ncetul, porile contiinei ntregii umaniti. Pn la Jeshua, sau Isus, aa cum l numete
tradiia ordodox, aceast trire a putut fi realizat numai n unele momente de graie. Au
exista mari maetrii care au avut, n ntreaga lor via ncarnat, o singur trire de acest fel.
Un moment de iluminare. De foarte multe ori, ntregi sisteme mistice au fost cldite pe un
singur asemenea moment de iluminare. Umanitatea cuta ci i strategii pentru ca i ali
oameni s poat tri Adevrul. Se ntmpla rar ca acest adevr s poat fi trit i de discipolii
acestor mari maetri, i atunci prea c trirea nu are legtur cu practicile propriu-zise.
Jeshua sau Isus a marcat o cotitur excepional n istoria spiritual a umanitii. Pentru el,
experiena acestei stri de realizare a Sinelui, de uniune cu cele mai rafinate niveluri ale
contiinei, nu a durat doar o clip. Starea de completitudine a survenit de multe ori n timpul
vieii sale ncarnate. A fost un moment e cotitur extraordinar, cci trirea acestui nivel al
contiinei n stare ncarnat devenea pentru prima dat posibil, n ntreaga Creaie, la acest
nivel de densitate a experienei. Divinitatea care cobora n adncimea celei mai dense zone a
Creaiei, devenea contient de Sine, de adevrata sa identitate, dincolo de orice identitate.
Pentru prima dat, un om aflat n corp putea menine contiena identitii cu Tatl. i asta a
schimbat totul. Din acel moment, de fapt, numrtoare invers a nceput pentru ntreaga
umanitate. O numrtoare invers care a durat 2000 de ani. Ceea ce se petrece n zilele
noastre, marea transformare de contiin, este posibil pentru c Jeshua omul a trit natura sa
de Christos, de uniune cu tot ceea ce exist. i acest lucru a deschis calea ntregii umaniti. n
acest sens, Jeshua-Isus a fost acela care plantat seminele acestei transformri interioare
extraordinare care se petrece acum n contiina umanitii.
Realizarea Adevrului interior este depirea tuturor identificrilor, tuturor rolurilor pe care
le-am jucat vreodat, n lunga istorie a experienei noastre umane, i care, toate, locuiesc n
stare latent n interiorul nostru, sub forma unor coninututuri ale contiinei. Aceste personaje
interioare nu au murit nicicnd. Ba dimpotriv, ele se hrnesc cu energia creatorilor care
suntem, atta vreme ct contiena noastr rtcete n spaiul interior, necentrat. Singura
cale de a le aduce acas este contiena armonic, a strii pe care, n Respiraia Inimii o
numim Zero sau Acasa.
Aceasta este marea poart interioar care conduce ctre trirea strii de uniune interioar n
care toate aspectele fiinei noastre se dizolv n contiena unitar a Fiinei complete care
suntem. Aceast Fiin complet are contiena identitii sale unice i n acelai timp
contiena apartenenei la ntregul Creaiei. Eu i Tatl, una suntem. Uman i divin, trup,
minte i spirit.
Un fel de Epilog
Cltoria Inimii este cltoria Sufletului aflat n experiena uman, cltoria de la contiena
separrii de ntreg, la cea a identitii cu ntregul. Pare o cltorie lung, dar n Zero, timpul
liniar nu exist. Totul se petrece ACUM. Aceast percepie schimb totul. Modul n care ne
privim pe noi nine i lumea n care trim. Aceast transformare interioar de identitate i de
percepie o putei numi nviere. Trecerea contienei n alt dimensiune. Se petrece, desigur, la
nivelul Inimii, aa cum spunea Jeshua, cci Inima este spaiul de interferen a diferitelor
niveluri de contiin, densitate i experien ale Fiinei. Fiecare dintre voi poart cu sine
aceast mare poart i fiecare poate trece prin ea, n clipa n care face alegerea contient de a

judeca mai puin realitatea i mai curnd de a o simi. n acest fel, fiecare fiin uman l
poart n interiorul su pe Christos, ca stare de contiin i contien. Christos este fiecare
dintre noi, cci fiecare poart n sine potenialul marii transformri pe care unii o numesc
iluminare, dar al crei nume originar a fost nviere. A nvia nseamn a recupera contiena
fiinei divine, a ngerului care a ales cndva experiena densitii i care acum, n aceste
vremuri, se trezete din iluzie.
Aceasta este prima parte a articolului despre Christosul Interior. Se dedic tuturor
exploratorilor contiinei care simt c dincolo de ritualismul obosit al srbtorilor pascale,
dincolo de imaginea plin de suferin a lui Isus pe cruce, dincolo de toate textele pline de
explicaii teologice savante, Adevrul despre Christos poate fi trit n mod direct. Isus este
Omul care a descoperit despre el nsui c este Calea, Adevrul i Viaa tiind c fiecare om
de pe aceast planet va descoperi acest lucru ntr-o bun zi. Dac vrei s M gseti, zicea,
caut-M n inima ta i voi fi acolo. Despre asta e vorba.
Horia Francisc - urcanu

Comentarii mai vechi (48)

Si care este scopul si durata vizitei pe Tera, sa ajungem precum IIsus christos ? Radu n
13.04.2012
nu pot sa comentez la un asemenea articol decat prin aceste cuvinte ale lui tanarului Jeff
Foster: "Your deepest longing has already been fulfilled, and you were the last to know.
Everything you have ever longed for is already present, here and now - which is the last place
you'd ever look. The miracle to end all miracles is happening, and it is this moment exactly as
it is. Yes - this, this is the grace. Every breath. Each sensation. Every sound. That which has
already been allowed in. That which cannot be blocked out. Even pain, even boredom, even
despair, all those unwanted and unloved waves of human experience, are finally allowed to
flood into the space where 'you' are not, and have never been. And the paradox is this: none of
it can touch you anymore, not even the greatest pain. And yet, and yet, you experience all of
it, you feel it all more intensely than ever before, unable to block it out anymore, unable to
turn away. Who would turn away, and from what? This is life in its fullness, no holds barred.
So what is left but simple gratitude? Gratitude for the fact that anything has ever happened at
all. And if nothing ever happens again, know this, dear friend - you have been here to witness
the miracle of life. You have known it. Tasted it. Felt it. Seen it. The reflection of a waning
moon in a car window. The taste of still water. The fragrance of cotton. The silent depths of
meditation. The fierce intensity of fear. Your grandmother's bones. It has been enough. Oh, it
has been more than enough. It has been too much, in fact. Too much grace. And so the
separate self turned away from it, and looked for more, seeking a future that never came, and
cannot come. You've only been seeking yourself. Awe and wonder, my friend. Awe and
wonder." Stefan n 04.05.2012
Ma intreb, oare se poate pune tacerea intr-o forma transmisibila pe internet? :) Pentru ca imi
vine sa raspund la ce am citit, dar nu prin cuvinte. Ma bucur foarte mult ca v-ati hotarat sa
faceti asa de curand un workshop nou, in care respiratia constienta e instrumentul principal!
Mihaela R n 14.04.2012

Cum tii c afirmaiile tale sunt adevrul? Ai un argument valid n sprijinul convingerii tale c
NU facem parte din tot? Oare cum ar putea tri o fiin care NU ar face parte din tot? Oare a
dovedit cineva, "prin fapte" c Dumnezeu exist?....hmmmmmmm, ce ne facem? P.s. specific
c nu in s polemizez i, personal, nu cred c e important s rspunzi aici, pe site; ntrebrile
mele sunt doar priviri ndreptate spre oglind, din alt unghi dect cel din care o priveti de
obicei.....poate, poate....))) am vorbit! Teodora n 15.04.2012
Au trecut doua saptamani de cand am trait si...am vorbit. Si de atunci stiu. Respir. Traiesc.
Sunt. Atat. Iulia n 15.04.2012
IIsus a dovedit ca exista Dumnezeu.Se pare ca nu intelegi intrebarile sau nu vrei, te rog citeste
cu atentie!Noi facem marte din tot doar chimic, dak am face parte din tot cum spui tu am
putea face multe.Noi avem suflarea Dumnezeiasca in noi de la dumnezeu dar asta nu
inseamna ca vom ajunge ''D-zeu".Daca spui ca facem parte din tot de ce nu dovedeste nimeni
? Asta nu inseamna limitare dak nu dovedeste nimeni prin fapte ? Hristos a inviat. Radu n
15.04.2012
Adevrat a nviat! Da, recunosc c nu prea neleg aceste ntrebri.:) Cnd pui o linguri de
vin ntr-un pahar cu ap, cum l separi apoi de ea? cu ct din ap se amestec vinul i cu ct
nu?:) Ca s nchei, l citez pe henry ford, care spunea "i dac crezi c poi face un lucru i
dac crezi c nu poi s-l faci, ai dreptate"....orice ai crede, pentru tine aa este! Teodora n
15.04.2012
draga teodora, nu e nimic de inteles in intrebari. doar adulmeca energia din spatele lor. apoi
spune-mi ce simti. :) h agnis n 16.04.2012
:) De data asta am tacut in tribuna, dar recunosc: am pertipriuri :) Raluca L n 17.04.2012
Bravo,ma bucur )))Nu raspude nimeni pt. k si-au dat seama k spun adevarul. Radu n
18.04.2012
Si pana la urma care este scopul cu constiinta extinsa ? Ce facem cu ea dak e doar in mintea
noastra? As putea si yo sa-mi imaginez ca fac o minune si sa o simt , dar dak nu este ceva real
degeaba ! Cum sti ca chiar vb. cu universul ,etc. daca nu se intimpla ceva real? Si yo as putea
simti multe ,dar oare nu vorbesc doar cu mine ,adik imaginatie ? Radu n 16.04.2012
draga agnis, am vazut capcana i am intrat intenionat n ea, pur i simplu s vd ce turnur
iau lucrurile; "aroma" energiei din spatele ntrebrilor era inconfundabil! nu am intrat n
poveste...povestea se spunea singur....eram doar "biat de mingi", ca la tenis. game over! ct
despre cluzirea bisericii, prefer s nu comentez...:) teodora n 16.04.2012
ah teodora! probabil ca astrele te "calauzesc" :) catre experientze glumetze zilele astea. ai
nimerit intr-un spatiu la care ma uitam cu atentie. pur si simplu, eram curios cine, cand, cum ii
va raspunde lui danezu, din sutele de vizitatori avizati ai calatoriei inimii. nimeni. si pana la
urma ... teodora! :) dincolo de aspectele de un umor implicit si cosmic, exista, ca intotdeauna,
si o parte foarte interesanta a "intamplarii". tensiunile se acumuleaza in constiinta.
indentificarile devin din ce in ce mai dramatice. cei mentali, devin si mai mentali, cei
suferinzi, si mai suferinti, cei care simt, si mai simtitori. "celui care are i se va mai da, celui
care nu are, i se va lua si ceea ce are" (cunosti teologi care sa aiba o explicatie pentru aceasta
afirmatie a lui brother jey?) criza interioara devine din ce in ce mai acuta. oamenii se

refugiaza, cu fricile, proiectiile lor, cu solutiile lor vechi, in sisteme pe care le cunosc,
exterioare si care, cred ei, raman stabile in fata furtunii interioare. just an illusion! :) nu e
decat tensiunea maxima dinaintea ruperii. interiorul sistemului se reorganizeaza prin "criza".
la asta eram atat de atent. pana la urma, orice cuvant, orice atitudine, orice ai spune sau face,
VORBESTE DESPRE CEEA CE CREZI CA ESTI. exercitiul interesant aici ar fi sa arunci o
privire in spatele cuvintelor. acolo e o poveste interesanta si, vai, atat de comuna. uite ca mi-a
venit o idee pentru urmatorul articol! te imbratisez, mr. a agnis n 16.04.2012
draga danezule, sincer, ma mir ca cineva a cazut in capcana de a-ti raspunde la niste intrebari
la care iti raspunzi singur. astepti parerile celorlalti pentru ca ceea ce emiti sunt doar pareri.
opinii. calatoria inimii este un spatiu dedicat celor care au o experienta personala a starilor de
constiinta extinsa. o experienta nu are nevoie de alta validare. este un adevar subiectiv. cand
exista experienta personala nu ai nevoie de nimeni sa te calauzeasca, caci percepi faptul ca nu
exista o destinatie catre care sa te indrepti, si nici nimic de facut. daca simti nevoia de
calauzire, e o idee buna sa te duci la biserica. ea se ocupa cu asta, pentru aceia care simt
aceasta nevoie, de calauzire. ceea ce scriu nu tinde sa calauzeasca pe nimeni, nici sa
ingradeasca vreo traire. ba dimpotriva, cum spuneam este un spatiu destinat exprimarii celor
care isi descopera libertatea interioara. un raspuns mai complet gasesti aici
http://www.calatoriainimii.net/2011/02/formele-transformarii-interioare-adevar-iubirelibertate/ agnis n 16.04.2012
Sa presupunem ca ai dreptate ,atunci de ce e lumea asa limitata? Oare nu putem face mai
multe decit sa vorbim ?Chiar dak facem parte din tot , etc. tot trebuie sa ne calauzeasca cineva
k altfel nu am sti ce sa facem si incotro sa ne indreptam ,etc.Noi nu putem face ce vrem de
capul nostru ,nu putem sa ne bagam peste alti , de aceea exista Biserica. Radu n 15.04.2012
Este deosebit de greu sa reusim, prin intermediul cuvintelor, care sunt instrumente ale
gandirii, si care au numeroase limitari semnatice, sa exprimam bogatia de sensuri a
experientelor, in integralitatea lor. Si totusi, parcurgand aceste articole de pe site, pot spune ca
le-am simtit mai mult decat le-am citit. E o puternica incarcatura energetica in spatele
cuvintelor si va multumesc, Horia si Elena, pentru tot ceea ce faceti. Maria n 15.04.2012
Ce este nevoie "s facem"? Dincolo de cuvinte. Dincolo de zbucium. Tcere, prezen,
acceptare. A fi. Dac ai nevoie de Biseric pentru a "nu te bga peste alii" sau a nu face "ce
vrei, de capul tu", Biserica exist. i cluzete..... Teodora n 16.04.2012
Din infinitatea de trairi pe care le putem trai in fiecare clipa ne limitam doar la cateva care
necesita validate nu inteleg cand si de ce am ales asta.Un articol incredibil dar cred ca a citi
fara a fi trait experienta e cam inutil , e placut ca cineva poate pune in cuvinte experientele e
ceva admirabil si de ajutor. Lumea e plina de experiente inemaginabile fiecare clipa poate
poate fi ca o vacanta extraordinara si luxuoasa de fiecare data cand bate vantul e suficiet sa
iau o gura de aer si ma simt cel mai rasfatat si iubit om de pe lume si toate acestea erau aici
dintodeauna imi lipsea doar "decodorul".Cand am inteles ca traiesc intr-o Imparatie plina cu
detoate pur si simplu m-am oprit si am inceput sa gust si am realizat ca toate nemultumirile
erau cauzate pur si simplu de fugareala de experiente date de afirmari intelectuale materiale
sociale toate niste iluzii doar simboluri.Iar pentru radu: starea de constiinta extinsa e defapt
starea naturala a fiintei cu ea viata e viata pana acum ai fost mort amortit un pion in jocul
altora.In starea de constiinta extinsa viata are arome si nuante noi si nelimitate iti vei dori doar
sa te trezesti dimineata si restul va veni de la sine sau mai bine zis din sine. eu n 26.04.2012

multumesc, mr. doggy, pentru calitatea impartasirii tale. pentru asta e facuta calatoria inimii,
siteul, pentru impartasirea propriilor experiente. multumesc inca odata, horia turcanu agnis n
27.04.2012
Mi se pare minunat tot ce am aflat despre cltoria inimii, despre esena noastr divin.
Doresc s experimentez!A dori detalii pt. 28-29 aprilie, legate de cost,de locul seminarului,
v mulumesc! Palade Mariana n 12.04.2012
Mersi pentru postare. Am sa mai revin la ea. Andrei O. n 13.04.2012
De unde tim cine, unde a ajuns? De unde tim ce este real i ce este imaginar? n momentul
n care facem afirmaii de acest gen, nu judecm? Atunci cnd judecm, nu ucidem
experiena? Nu atept rspunsuri la ntrebrile de mai sus....rspunsurile ar fi tot limitri;
Calea, Adevarul i Viaa sunt nemrginte. Explorarea continu, n inima mea, n inima Lui
Teodora n 14.04.2012
Stim ce este real si ce imaginar ,pentru ca IIsus a facut fapte si minuni reale ,nu doar vorbe.
Dar cum puteti dovedi ca facem parte din tot ,etc.?? Trebuie doar prin fapte , minuni reale si
nimic imaginar ,altfel ar fi doar LIMITARI . Degeaba simti ca facem parte din tot, etc. ,daca
nu poti sa o dovedesti, e echivalentul cu nimic.Asa si yo pot sa spun multe dar trebuie si
dovedit, precum IIsus .A spune adevarul nu inseamna a judeca. Radu n 14.04.2012
Se spune pe sait ca noi suntem de fapt Hristos , ca suntem una cu universul ,etc. Si ca putem
ajunge ca "Dumnezeu" prin meditatie , ceea ce nu a ajuns nimeni niciodata.Nu este indeajuns
sa simti k facem parte din tot,k asta as putea simti si eu mereu, nu numai la workshop,ar trebui
sa devenim "D-zeu" nu doar sa simtim asta ,ceea ce e imposibil.Eu va recomand mai intii sa
cititi si Biblia .A simti k facem parte din tot e echivalentul cu nimic,si yo mi-as putea imagina
si simti k fac parte din tot dar este imposibil sa comunici cu el cu adevarat,etc.Noi ar trebui sa
comunicam cu universul ,etc. nu numai sa ne imaginam asta!!!Paste fericit.Astept parerile
voastre. Radu n 14.04.2012
.....))) Teodora n 23.04.2012
Dac mi-ai da acea putere, s-mi zidesc lumile mele O da, eu am uitat! Puterea asta Tu miai dat! Dac mi-ai da mult iubire, nimic nu i-a mai cere. O da, am i uitat c din iubire
m-Ai creat! Dac mi-ai da nelepciune a ti tot timpul ce e bine i nu Te-a mai supra cu
dearta ruga mea. O Doamne, de ce am uitat c toate Tu mi-ai artat?! Dac pace Tu mi-ai da,
nimic n-a mai cuta i viaa eu a accepta, ca fiind o lecie a mea. O Doamne, ce onoare miai dat Cnd la via m-ai chemat i ct ai crezut n mine s-mi dai drumul de la Tine S umblu
singur prin lume S ajung s simt ce-i ru, ce-i bine. S vd frumosul i urtul i s-i cunosc
nceputul. O Doamne, ct m-ai iubit cnd la via m-ai trimis. i cnd zbuciumul l-ai lsat smi fie o vreme mprat. Doamne, Tu eti aa bogat.. De ce de mine ai uitat?! O da, m-am
ncurcat.. Eu sunt cea ce S-a uitat! Crista n 18.05.2012
Mersi ana ai mare dreptate si adevar in toate . jony n 01.11.2012
draga Horia, lumea e rea ? Eu ti-am declarat "iubire" cu toata responsabilitatea...si cred ca
sunt multi ca mine... De ce-ai uitat de noi !? anca n 27.08.2012

Draga Ana, nu vreau sa ma bag in discutie dar nu ma pot abtine sa nu remarc fervoarea usor
fanatica cu care tu aperi punctul de vedere al bisericii, negand oricare alte puncete de vedere
in ceea ce priveste viata, realitatea, divinitatea si miliardele de suflete de pe planete asta care
fiecare are o perceptie diferita asupra realitatii. Mie asta nu-mi suna a libertate absoluta si
neconditionata. Tu oferi lucrurile astea? "LIbertateaq este gratuita, DACA citesti biblia". Pai
draga sora, daca e libertate, nu mai incape nici un "DACA". Si nu e nimeni in masura sa faca
discrimniare intre ce e bun si ce e rau pentru cineva, nimeni nu cred ca ar trebui sa aiba
arogantza de a se baga intre un om si viata lui, destinul lui si felul in care universul,
divinitatea se manifesta prin acel om, nici tu, nici biserica, si nici macar Iisus. Deci te rog
observa-ti propria iluzie pe care ti-o creezei, observa dublul standard pe care il practici. Stefan
n 29.08.2012
Draga Ana, ma bucur foarte mult ca tu ti-ai gasit libertatea prin Biserica si Biblie. Eu iti
respect experienta ta si alegerea ta si iti multumesc ca impartasesti experienta ta. Dar
experienta ta nu este singurul Adevar sau singura cale catre adevar. Eu nu am citit nicodata
biblia, si cu toate astea am gasit libertatea si uniunea cu tot ce exista, Pamant, Natura,
Dumnezeu ...... cu ajutorul starilor de constiinta extinsa prin respiratia holotropica. L-am
intalnit si l-am primit cu inima deschisa pe Isus, care m-a ghidat pe drumul meu. Evident
Respiratia Holotropica nu este singura cale de a ajunge in astfel de stari si in comuniune cu
Dumnezeu ...... cred ca in ziua de azi sunt incredibil de multe metode care te aduc in acelasi
loc, si fiecare trebuie respectata si acceptata; cred ca tocmai asta e frumusetea, aceasta
diversitate, si fiecare e liber sa aleaga ce rezoneaza cel mai mult cu el :) Eu nu cred ca trebuie
respectate anumite reguli/porunci ca sa ajungi la Dumnezeu ..... pana la urma regulile au fost
interpretate si scrise de oameni, asa cum au putut ei percepe la vremea respectiva cuvintele lui
Dumnezeu. Iar referitor la bani :), fac si ei parte din viata noastra ca multe altele. Din pacate
inca nu am ajuns in momentul in care sa ne putem hrani doar cu aer si apa sau sa dormim sub
frumosul cer albastru. Pana nu ajungem acolo :), trebuie sa mancam, sa avem un acoperis sub
care sa stam ..... si toate astea costa. Daca tu ai gasit o metoda prin care sa traiesti fara bani, in
lumea de azi, te rog sa o impartasesti. Libertatea e gratis! asta e sigur, dar poate uenori, pentru
anumite persoane, este nevoie de un vehicul sa ajungi sa gasesti acea libertate, si acel vehicul
poate sa fie sub forma unui WS de respiratie holotropica, o calatorie initiatica, o calatorie
shamanica, o slujba la biserica, etc. Diana n 30.08.2012
Pentru simplu fapt ca existam inseamna ca avem o constiinta extinsa si libertate. Nu ne
trebuie nici un fel de exercitiu sau vehicul special, pentru a fi noi insine. Simplu fapt ca
constientizam asta , avem o constiinta extinsa si vesnica . Cine nu este de acord cu asta sau isi
impune alta cale inventata de altcineva ,DECAT CE A LUI HRISTOS inseamna ca nu este cu
Dumnezeu cel adevarat . Daca ai sa citesti biblia ai sa ai alta parere despre Dumnezeu si
despre constiinta extinsa . Regulile/poruncile au fost date de IIsus Hristos special pentru noi
oamenii si pentru viata vesnica ce va sa vina ,pentru ca de acea a venit pe pamant , pentru a
instaura noua lege si pentru iertarea pacatelor sau pacatul lui Adam .Daca ai sa citesti biblia ai
sa intelegi mult mai bine chestiile astea. De atunci nu mai exista reincarnare ,cum scrie pe site
,exista doar viata vesnica .IIsus a mai spus : ,,Eu sunt calea adevarul si viata , nimeni nu
ajunge la tatal decat prin mine". Anca cum poti sa spui ca ati uitat de iubire , iubirea trebuie sa
fie vesnica si neconditionata , probabil ca de aceea viata ta si celor ca tine este complicata.
Iubirea ta si a celor ca tine inseamna ca este in functie de cati bani ai, eu iti spun din propia
experienta ca iubirea si libertatea nu se cumpara ci trebuie s-o avem permanent in noi orice
sa-r intampla .Unde este iubire asdevarata si curata este si Dumnezeu . Stefan , valorile si
prioritatile doar Dumnezeu ni le poate da pentru ca viata nu este a noastra . Este a lui
Dumnezeu . Dumnezeu nu judeca , iti spune doar ce este bine sa faci ,daca nu mai asculti de

Dumnezeu inseamna ca nu mai esti cu Dumnezeu de aceas viata ta pare complicata si de acea
ma rog pentru cei ca tine .Daca ai cauta calea lui Hristos din biblie ati putea vedea la fel ca
mine ce simpla ,libera si plina de iubire este viata . ana n 30.08.2012
Da, dar tot la biserica ar trebuie sa mergem sa ne rugam , caci ea este templul lui Dumnezeu si
nu la o sedinta new ege de 600 lei . Daca cititi biblia cu atentie observati ca spune aceleasi
idei, ba chiar mult mai mult, dar unii nu inteleg acest lucru {sau nu vor }si intituleaza gresit
religia . Nu inteleg de ce uni oameni spun ca religia ne limiteaza , cred ca nu au fost niciodata
la biserica si nici biblia nu au citit . ana n 09.08.2012
draga ana, diferentza intre noi este aceea ca tu ne spui ceea ce "trebuie" sa facem noi toti, pe
cand aici este vorba despre ceea ce cineva alege sa faca, fara sa spuna nimanui ca trebuie sa
faca la fel ca el. aici este vorba despre a impartasi o experientza personala cu altii care au avut
experientze asemanatoare. nu exista reguli, dogme de urmat,ritualuri anume, lideri,
regulamente. nimic, doar experientza personala si libertatea de a o exprima. bisericii, desigur,
nu-i place aceasta libertate asumata, dupa cum nu-ti place nici tie. e mai usor sa urmezi
regulile altora decat sa ai incredere in propriile trairi. asta te scuteste orice responsabilitate
fata de propria ta viata. lumea e rea, tu nu faci decat sa ai ghinionul de a trai in ea, asteptand
ca salvarea sa vina din cer. agnis n 27.08.2012
Se pare ca nu ma intelegi , biserica nu impune nimic , nici o regula,dogma,etc. care sa ne
limiteze , dar se pare ca nu o intelegi sau esti la alta religie probabil {eu vb. despre ortodoxie}
. Biserica ofera o mare libertate dar trebuie sa o intelegi si sa sti sa o folosesti , daca nu ar
exista reguli , pe care chiar IIsus lea spus cum ai sti ce sa faci si cum sa procedezi corect! EU
traiesc in libertate gratuita absoluta si neconditionata , cred ca mai mare libertate are biserica
decat un curs pe bani . SE pare ca se adevereste profetia in care spune ca vor aparea multi
Dumnezei si facatoti de minuni pentru a crea confuzie . Spui ca nu exista reguli si
regulamente dar workshop-urile pe bani ce sunt ??? EU nu spun nimanui ce trebuie sa faca eu
spun sa alegem calea lui IIsus si restul va veni de la sine . Eu nu cred ca IIsus Hristos facea
respiratie holotropica si etc . Salvarea vine din cer care este in legatura cu noi insine ,ea nu
vine doar de la noi,noi suntem doar o particica din ''cer''si vine doar daca este in legatura cu
cerul . Eu traiesc in libertate neconditionata si gratuita ,fara sa dau o gramada de bani in
speranta ca voi obtine libertate .Libertatea este gratuita , daca citesti biblia totul va veni de la
sine , IIsus este calea adevarul si viata .Eu aleg libertatea gratuita , nu cea pe bani . ana n
28.08.2012
Anca probabil nu ai mai contribuit cu bani si in cazul acesta a uitat de tine si de iubirea ta .Se
pare ca iubirea e pe bani la workshop-uri,etc. Oare cat o fi un kg de iubire si de canstiinta
extinsa ?. Hmmm , o avea dreptate biblia ? Cred ca Horia a uitat de voi si de iubirea voastra
pentru ca bani au devenit mult mai importanti si valorosi decat oameni si Dumnezeu.Adica
iubitor de bani , etc. ca in profetiile biblice . Pentru a dobandi starea de constiinta extinsa ,etc.
nu trebuie sa practicam respiratia holotropica sau vre-un exercitiu miraculos , etc . Dumnezeu
este in noi si pretutindeni pentru totdeauna , nu trebuie sa practicam nici un exercitiu sau sa
dam bani pentru a vorbi cu D-zeu . Eu vorbesc cu D-zeu zilnic prin rugaciune si ma asculta
mereu si-mi indeplineste toate dorintele si nevoile ''gratis'', nu este nevoie de nici un ritual
,bani, etc. pentru ca eu ii vorbesc din inima curata si din iubire neconditionata {de bani ,
regulamente , etc }. In biblie spune ca mai degraba ar intra o camila prin urechile acului decat
un bogat in imparatia cerurilor . ana n 29.08.2012

Si daca libertatea "oferita" de biserica e gratuita, atunci dece biserica pretinde si accepta bani?
Stiti ca Biserica Romana e una din cele mai prospere afaceri din tara? Nu-mi spune ca
oamenii dau de buna voie. Oamenii dau pentru ca asa au for moral conditionati, pacaliti subtil
in numele "Domnului": sa dai la biserica, poate pune popa o vorba buna in cer. Stefan n
29.08.2012
Eu nu spun nimanui sa faca un anumit lucru ,fiecare e liber sa faca si sa-si spuna parerea
.Spun ce este scris in biblia cea care e lasata de la Dumnezeu creatorul cerului si pamantului
special pentru ca noi sa invatam din ea . Daca cineva are o alta perceptie asupra realitatii ce
mai cauta aici in creatia lui Dumnezeu ?!. Biserica nu cere si nu pretinde nici un ban , daca
vrei dai daca nu asta e , dar e bine sa ajutam pe cei ce au cu adevarat nevoie , pentru ca asa
spune Dumnezeu in biblie.Eu nu cred ca biserica e cea mai ''prospera afacere '', sunt
''altele''mai mari din tara pentru ca biserica nu are bani nici de flori , de acea unii contribuie cu
bani , si asta nu este obligatoriu ca in alte culte .Asa ca te rog nu mai critica biserica daca nu
cunosti biblia si biserica .Eu nu apar biserica , eu apar biblia si legile pe care lea lasat
Dumnezeu special pentru noi . Dumnezeu ne ofera libertatea si iubirea neconditionata doar
daca il respectam si il ascultam. Cine ar putea sa incalce poruncile lui Dumnezeu si sa
pastreze comuniunea si iubirea cu Dumnezeu? Daca vrem sa fim ajutati trebuie sa ajutam pe
aproapele nostru ca pe noi insine si nu din interes sau altceva cum cere altii , trebuie doar din
iubire si propie vointa ,asa spune Dumnezeu in biblie . Dar aici nu este vorba despre biserica
ca o stare de constiinta extinsa etc. , ca nu numai prin biserica dobandim constiinta extinsa si
armonia cu Dumnezeu , etc. Una este biserica si alta Dumnezeu .Eu vorbesc despre
Dumnezeu , nu trebuie neaparat sa mergi la biserica sau la vreu-n workshop pentru a avea
constiinta extinsa etc. ,pentru ca se afla deja in noi si trebuie doar sa inchidem ochii si sa
cautam in inima noastra . Este foarte simplu .Intelegi ce spun ? Nu compara biserica cu un
workshop facut de Agnis pe bani pentru ca eu nu vb. despre asta , nu asa se pune situatia ,
dupa cum am mai spus. Eu vb. despre libertatea si iubirea ''gratuita''pe care ne-o da Dumnezeu
si k nu trebuie sa facem vre-un exercitiu special pentru a avea acces la ea .Trebuie doar sa
citim biblia si restul va veni de la sine ,ba chiar mai mult. ana n 30.08.2012
Draga Ana, din punctul meu de vedere Horia e liber sa-si stabileasca valorile si prioritatile
cum doreste si poate ca acum a uitat de iubire, si-si va aduce aminte alta data...este un calator
ca si mine ...in lumina si in lipsa ei...altfel, cum s-ar cunoaste pe sine? Daca viata ta e atat de
usoara ca e suficient sa te rogi si toate dorintele ti se implinesc, poate ar fi bine sa ai intelegere
si pentru cei care au o viata mai complicata si sa te rogi pentru ei, fara sa-i judeci(asa cum
scrie in biblie) anca n 30.08.2012
buna horia,sint si eu un suflet care cauta si el trezirea in constiinta," survolez"astfel de site-uri,
in care care,ma simt si eu ,particica minuscula din acest INTREG,la care tindem ,locuiesc si
muncesc in belgia, dar nu pot sa uit si nu pot sa neg radacinile,pamintul si locul unde am
inceput calatoria experimentala a vieti,as dori sa stiu unde as putea sa va intilnesc sau ce
program aveti voi,sau daca aveti si workshop-uri unde as putea sa va intilnesc? as dori sa
experimentez si eu astfel de trairi impreuna cu oameni care pot sa-ti arate tainele intieri in
astfel de trairi,cu respect si intelegere pentru ceea ce faceti,iar eu o particica care doreste sa se
alipeasca intregului. ioan zete n 15.08.2012
Asta esste diferenta intre respiratie holotropica,etc. si calea lui Hristos .Cu respiratia
holotropica dobandesti constiinta extinsa si iubirea , etc. doar pe moment ,dar calea lui Hristos
este vesnica si dureaza pe vecie si cu armonie deplina. ana n 31.08.2012

uitasem de iubire !! multumesc ca ne iubesti vesnic si neconditionat ! anca n 31.08.2012

Cu placere!!! ana n 31.08.2012
toate caile umane tot la christ ajung. de ce? pentru ca este esenta noastra comuna. este insasi
fiinta noastra. corpul nostru, credintele noastre, gradul nostru de evolutie sunt lucruri care
aparent ne separa/ diferentiaza. dar christul ne unifica pentru ca provine din aceeasi matrice/
model energetic dupa care am fost creati si pe care unii il numesc dumnezeu. indio n
03.09.2012
multumesc ca te rogi pentru mine...iar de ceea ce ar TREBUI sa facem, lasa-L pe Dumnezeu
sa ne spuna ! anca n 31.08.2012
Nu-ti cere BOR ul bani?:)) Din ce realitate paralela ideala vii? Da` cand iti ia popa 5 milioane
pt o slujba de inmormantare si nu ti da chitanta, cam cum e? lehamite n 20.09.2012
Am citit asa cateva comm-uri...ce-s cu atatea pareri contradictorii (cred ca am folosit cuvantul
potrivit;)) ),atat de mult tineti sa va spuneti parerile?mult mai bine ar fii sa respirati adica sa
traiti decat sa aveti falsa impresie a razboiului intre informatii...nasol ce sa zic:P Bogdan n
21.10.2012
Extraordinar articol. Multumesc, Horia. Luciana n 12.09.2013
:)... multumesc Silviu n 12.09.2013
"Am ales experiena n dimensiunea ncarnat pentru a ne redescoperi inefabilul, strlucirea n
ciuda ntunericului, mreia n ciuda micimii i nelimitarea n ciuda separrii. Cltoria Inimii
este despre transcenderea dualitilor prin experiena lor."
HEFT

Evenimente

Noutile Cltoria Inimii

direct pe mail
Prenume

E-mail

Articole, workshopuri,
cri i evenimente

Arhiva Newsletter
Teme articole
Maestrul Interior Transformarea interioar Contiin extins Criza de
transformare psiho-spiritual Dezvoltare personal integral Iubirea contient Noua
contiin Psihologie transpersonal Experien Spiritual Terapie experienial

Workshop / Eveniment

Crile Maestrului Interior

CERCUL VIEII
De cam treizeci de ani ncoace se pune n mod regulat problema ntoarcerii la amanism, sursa
primordial a umanitii, a tuturor religiilor, filosofiilor i tiinelor lumii. Omul ...

Moartea, stadiul final al dezvoltrii

Dup Despre moarte i a muri de aceeai celebr cercettoare la frontierele experienei

umane, dr. Elisabeth Kubler Ross, iat o nou capodoper n aceast serie de autor: Moartea,
stadiul final ...

ATRAGE ZEII DE PARTEA TA

Dac vi s-a ntmplat vreodat s v ridicai privirea spre stele i s v ntrebai care e locul
vostru n aceast lume, dac asterele v-au fascinat mereu i ai intuit ...

Anam Cara
Cuvintele sunt oglinzile fidele ce ne pstreaz gndurile. Priveti n aceste cuvinte-oglind i
zreti frnturi de neles, apartenen i refugiu. n spatele suprafeei ...

FEMINITUDINE
O carte-instrument, destinat plonjrii n adncurile Fiinei feminine, n profunzimea din care
se nate realitatea. O carte practic i jucu, o carte de divinaie i explorare, o ...
Articole pe aceeai tem

Ce vreau eu de la Via?
Energia prezent n aceste zilele este una greu de descris dar, cu siguran, ntr-o form sau
alta, ne invit pe toi la Aciune. Chiar dac, pentru muli, nu exist nc o claritate ...

Corporate spirituality
n vreme ce n religiile tradiionale sunt osificate n doctrin, elemente ale experienei
spirituale ptrund n lumea corporaiilor. Introduse pentru a crete productivitatea oamenilor,
...

Capcana Iluminarii
Stteam fa n fa. "Pn la urm, ce vrei?" l ntreb. "Vreau s m iluminez, orice ar
nsemna asta" rspunde el hotrt. Discuia a mai continuat un timp, dar, ...

Adu-i aminte c POI!

Exist o distan ntre ceea ce eti n stare s faci i ceea ce, de fapt, alegi s faci. i atta
vreme ct va exista aceast distan, ntre ceea ce eti capabil/ s ...

Respiraie. RITM. Renatere

Dansnd cu valurile, dansnd cu stelele, dansnd cu nisipul i cu norii, dansnd cu ploaia,
dansnd cu psrile cerului, dansnd cu Luna Plin i apoi cu Soarele ce se pregtea ...

Comoara din
adncul meu
Dintotdeauna mi-au plcut povetile, dar din momentul n care am neles c nimic pe lumea
aceasta nu exist n afara unei poveti, cel mai mult a nceput s m fascineze propria ...

Criza de transformare psiho-spiritual.

Personal, Colectiv, Global
Vineri 13 noiembrie seara, la exact dou sptmni de la tragedia din Bucureti, atentatele de
la Paris eman un nou val de durere, furie i fric n contiina Colectiv. Din nou, ne privete
...

Fii tu nsi! Fii tu nsui! Marea i neleapta lege a vieii.

Uor de zis, greu de fcut. S fii tu nsui! S fii tu nsi! Dar ct de frumos poate fi acest
proces de re/descoperire a unicului meu destin pentru care am fost visat a m ncarna ...

John Welwood: Relaia intim, ca un creuzet spiritual

John Welwood : Este o mare bucurie pentru mine sa dedic acest eseu voua, prieteni ai
Calatoriei Inimii si cititori ai Cartilor Maestrului Interior, acum, la lansarea
Proiectului Vindecarea prin Iubire, ...

Darul Cltoriei Inimii

Oprete-te un moment din alergarea gndirii chiar acum, n vreme ce citeti aceste cuvinte,
stai pe loc, adun-i Atenia n piept i simte ce se petrece acolo, senzaiile, cldura, formele ...

Splendoare. Ea picteaz ceea ce aude

Una dintre cele mai tulburtoare triri n explorrile de Contiin ale Cltoriei Inimii este
felul n care percepem realitatea. Contiena noastr se modific, iar a percepe este a fi ...

Ruah: Noaptea n care ciclonul a lovit Calcutta

Sunt curajoasa. Cu gandul acesta am plecat, fara sa imi imaginez macar ceea ce ar crea un
astfel de gand. Sunt curajoasa. Sunt fericita. Sunt inteleapta. Sunt increzatoare. Eu sunt tot
ceea ce sunt si inca ceea ...

Tehnologia, ntre soul-sucking i Conexiune

Unii se tem de tehnologie. Pe bun dreptate. Ne ndeprteaz de corp, de dimensiunea
ncarnat a existenei, transform relaiile inter-umane n relaii virtuale. Copii care fac abuz
de ...

Transformare fara suferinta. In spatele

Foarte multe persoane din jurul meu, n aceasta perioada, mi spun ca se simt ca si cum ar fi
intrat intr-un spatiu gol de unde au senzatia ca nu mai pot iesi. Un spatiu n care se simt ...

Natura vibratorie a fiinei. Un proces vindector

Universul n care trim este viu i are o natur vibratorie. O pulsaie imperceptibil n strile
de contiin obinuite, o oscilaie imposibil de anticipat de ctre mintea liniar, ntre ...
Articole

Mrturii: Maria Lupu - despre o lupt interioar

Din: 27.02.2015

Creatorul i mirabila creaie

Din: 08.01.2014

Dansul Inimii
Din: 09.05.2016

Workshopuri

Meditaie activ i Shaking

20.Iun.2016
Bucureti

Respiraie Holotropic

21.Iun.2016
Bucureti

Practica Puterii Feminine

22.Iun.2016
Iai

Cri

Anam Cara
John O'Donohue

ATRAGE ZEII DE PARTEA TA

Caroline W. Casey

VINDEC

David Servan-Schreiber
Comunitatea

Despre noi
Despre Centru
Maestrul Interior
Articole
Workshopuri
Crile
Newsletter
Contact

autocad-adik.blogspot.r
https://www.youtube.com/watch?v=5fKWM6yuBjI

Username / Parola inexistente

email

******

Am uitat parola x Creaza cont nou

Home
Administratie
Arta cultura
Biologie
Casa gradina
Diverse
Economie
Geografie
Gradinita
Istorie
Jurnalism
Limba
Literatura romana
Management
Medicina
Personalitati
Profesor scoala
Sociologie
Stiinta Arhitectura
constructii Astronomie
Chimie Drept Fizica
Informatica Abbyy
finereader Access Adobe
photoshop Autocad Baze de
date C Corel Draw Dc Excel

Exploreaza

Upload

Foxpro Hardware Html Java

Linux Oracle Php Retele Sql
Visual basic Windows Word
Matematica Stiinte politice
Tutorials
Tehnica mecanica
Timp liber

Cum poti scapa de toata grasimea de pe abdomen in doar 3 zile fara dieta si fara

Cum poti scapa de toata grasimea de pe abdomen in doar 3 zile fara dieta si fara

Grasimea de pe burta se resoarbe in doar 20 de zile. Nu trebuie decat sa ...

Grasimea de pe burta se resoarbe in doar 20 de zile. Nu trebuie decat sa ...

AUTOCAD - COMENZI DE EDITARE SI

INFORMARE
autocad

AUTOCAD - COMENZI DE EDITARE SI INFORMARE ALTE DOCUMENTE

Acest capitol descrie comenzile utilizate pentru
editarea sau modificarea desenelor. Folosirea
acestora permite :

COTAREA DESENELOR

-- stergerea obiectelor desenate

TEHNICI DE LUCRU IN AUTOCAD

-- recuperarea obiectelor sterse accidental

Desenarea 2D in AutoCAD

-- inversarea ("undo" efectului multor comenzi

de desenare si editare

COMENZI DE DESENARE A ENTITATILOR

Lista comenzilor Auto Cad

Baze de date si AutoCAD

-- mutarea obiectelor in alte locuri

Tema Autocad

-- efectuarea de copii multiple ale obiectelor

existente in patternuri rectangulare sau circulare

Despre AutoCAD
Blocuri, atribute, referinte externe Autocad

-- modificarea proprietatilor (strat culoare si tip

de linie obiectelor existente
-- crearea legaturilor (banda tesire intre doua
obiecte existente (+1)
-- descompunerea unui obiect existent in parti
componente (+1)
-- crearea imaginii in oglinda a obiectelor existente (+2)
-- potrivirea curbelor si executarea altor operatii de editare cu polyline-urile
-- rotirea marirea sau micsorarea obiectelor existente (+3)
-- aranjarea sau extinderea unor obiecte pentru inlantuirea cu altele (+3)
-- mutarea unei parti din desen intinderea unor obiecte pentru corectare (+3)
-- divizarea unui obiect in parti sau sectiuni egale (+3)
-- desenarea segmentelor paralele cu segmente existente sau a ambelor deplasate fata de curbe
existente (+3)
-- descompunerea unei entitati de tip "Block- sau "Polyline- in partile componente (+3)
Anumite comenzi sint descrise in acest capitol. Folosindu-le puteti :
-- lista baza de date cu inregistrarile desenelor pentru obiectele selectate
-- calcula distante arii si perimetre

-- converti puncte de pe ecran in coordonate absolute (sau vice versa)

Multe dintre comenzile descrise in continuare cer selectarea obiectelor asupra carora se va opera. De
exemplu comanda ERASE cere precizarea obiectelor care se doresc a fi sterse din desen.
Optiunea "Entity Selection- prezentata in sectiunea 2.1 descrie diferite metode care pot fi folosite
pentru specificarea obiectelor dorite.
-- Daca doriti puteti folosi comanda SELECT pentru preselectarea obiectelor asupra carora se va
opera. Dialogul este simplu:
Command -- SELECT
Select object-- (selectare efectiva)
Select object-- RETURN
Ulterior in momentul folosirii unei comenzi de editare sau prelucrare referirea se aplica acestor
obiecte in prealabil selectate.
5.1. Stergerea
Utilizind comenzile descrise in aceasta sectiune se pot sterge obiectele nedorite din desene si se pot
reface obiectele sterse accidental.
5.1.1. Comanda ERASE
Comanda ERASE permite specificarea entitatilor care se doresc a fi sterse din desen. Formatul
comenzii este :
Command -- ERASE
Select object-- (obiectele dorite)
O varianta mai la indemina a comenzii ERASE este "ERASE Last". Se poate folosi aceasta pentru
stergerea entitatii cele mai recent desenate. Comenzile "ERASE Last- se pot repeta stergind de fiecare
data paS cu pas entitatile cele mai recent desenate. De exemplu daca tocmai ati desenat o linie
urmata de cercuri secventa de comenzi care urmeaza va sterge cele cercuri :
Command -- ERASE
Select object-- L
Select object-- RETURN (sfirsit selectare)
Command -- RETURN (determina repetarea comenzii)
Select object-- L

Select object-- RETURN (sfirsit selectare)

5.1.2. Comanda OOPS
Comanda OOPS reface entitatile care au fost sterse in mod accidental. Ori de cite ori este folosita
comanda ERASE o lista cu entitatile sterse este salvata. Comanda :
Command -- OOPS
reface toate entitatile sterse cu cea mai recenta comanda ERASE.
La o ulterioara comanda ERASE lista entitatilor sterse cu comanda ERASE anterioara este anulata
astfel incit OOPS nu va mai putea reface entitatile respective.
-- De vazut comenzile UNDO si U (sectiunea 5.) daca este necesara parcurgerea unor mai multi pasi
inapoi dincolo de o comanda ERASE.
Se poate folosi de asemenea comanda OOPS dupa o comanda BLOCS sau WBLOCS deoarece si
acestea sterg obiectele selectate.
BLOCS si WBLOCS sint descrise in sectiunea 9.1.
5.2. COPIEREA SI MUTAREA
In aceasta sectiune veti gasi comenzi care permit mutarea obiectelor existente in pozitii noi in desen
executarea de copii ale acestora ori de cite ori se doreste precum si rotirea marirea micsorarea si
crearea imaginii in oglinda.
De asemenea veti gasi o metoda convenabila pentru executarea de copii multiple ale unui obiect
pentru formarea unui pattern dreptunghiular sau circular.
5.2.1. Comanda MOVE
Comanda MOVE permite mutarea uneia sau mai multor entitati dintr-o pozitie in alta in desen fara
modificarea orientarii sau marimii . Dupa definirea setului de selectare a obiectelor care se doresc a fi
mutate AUTOCAD cere introducerea unui vector de deplasare care sa indice departarea si directia
pozitiei unde vor fi mutate.
Aceasta poate fi realizata prin desenarea a puncte (punctul de unde si punctul pina unde) sau pur si
simplu introducind o distanta xy drept raspunS la prima cerere si RETURN la cea de-a II-a.
Distanta orientata astfel indicata se va aplica tuturor entitatilor selectate. De retinut ca se
precizeaza o deplasare relativa in cazul in care se foloseste metoda cu puncte nu este neaparat
necesar ca primul punct sa apartina unui obiect selectat desi acesta ajuta la vizualizarea deplasarii.
Formatul comenzii este:
Command:MOVE

Select object-- (se precizeaza ce trebuie mutat)

Base point of displacement-- (primul punct sau distanta xy)
Second point of displacement-- (al II-lea punct sau RETURN)
In cazul in care se dispune de extensia ADE-2 se poate introduce "DRAG- la cererea de deplasare.
Aceasta permite "tragerea- vizuala a obiectelor selectate in pozitiile respective.
Urmatoarele ilustratii exemplifica utilizarea comenzii MOVE.
Metoda de selectare "fereastra- ("Window" este folosita pentru desenarea obiectelor care se
doresc mutate dar se pot folosi si altele mai convenabile.
fig. 5.1
5.2.2. Comanda COPY
Pentru a copia obiecte existente se utilizeaza comanda COPY. COPY este similara comenzii MOVE cu
deosebirea ca plaseaza copiile obiectelor selectate in pozitiile specificate lasind insa originalele
intacte. Copiile au aceeasi orientare si marime cu originalele. Se poate de asemenea cere comenzii
COPY sa continue cererile de deplasare fiind posibila astfel executarea de copii multiple. Fiecare
copie rezultata este complet independenta in raport cu originalul si poate fi editata si prelucrata ca
orice alta entitate.
Command -- COPY
select object-- (se precizeaza ce trebie copiat)
<Base point or displacement>/Multiple-- (primul punct sau distanta xy)
Second point of displacement-- (al II-lea punct sau RETURN)
Analog comenzii MOVE utilizarea extensiei ADE-2 permite "tragerea- vizuala a obiectelor selectate in
pozitiile respective.
Copii multiple
Pentru efectuarea de copii multiple folosind o singura comanda COPY se raspunde la cererea "Base
point- introducind "Multiple- (sau "M"). Cererea "Base point- reapare ,repetind precizarea celui de-al
II-lea punct si o copie a obiectelor selectate este realizata la introducerea fiecarei deplasari. 838b17i
Fiecare deplasare este relativa la pozitia originalului ca baza. Dupa executarea tuturor copiilor se da
un raspunS nul la cererea "Second point".
NOTA -- Intrucit un raspunS nul semnalizeaza ca nu mai aveti nevoie de copii deplasarea nu poate fi
introdusa ca o pereche de coordonate de iesire (X,Y) urmata de RETURN. Acelasi efect se obtine
introducind ca punct de baza "0,0- si iesirea dorita "X,Y" ca al II-lea punct al deplasarii. A se vedea

sectiunea --2.9. In exemplul care urmeaza veti executa copii ale unui obiect existent.
Command -- COPY
Select object-- (se selecteaza obiectul)
<Base point or displacement>/Multiple:M
Base point -- 0,0
Second point of displacement-- 4,0
Second point of displacement-- 4,2
Second point of displacement-- RETURN
fig. 5.2.
5.2.3. Comanda ROTATE (+3)
Commanda ROTATE poate fi folosita pentru modificarea orientarii entitatilor existente prin rotirea lor
in jurul unui punct de baza specificat. Dialogul este urmatorul :
Command -- ROTATE Select object -- (efectiv)
Base point-- (punctul)
<Rotation angle>/reference:
In cazul in care la ultima cerere se raspunde cu un unghi acesta semnifica rotirea obiectului selectat
cu unghiul specificat in raport cu orientarea curenta.
Un unghi pozitiv determina rotirea in senS inverS acelor de ceasornic iar un unghi negativ determina
rotirea in sensul acelor de ceasornic. De exemplu pentru rotirea obiectelor selectate cu 4 grade in
senS inverS acelor de ceasornic in raport cu orientarea curenta se raspunde la cererea "<Rotation
Angle>/Reference:- cu "45". Figurile care urmeaza ilustreaza efectul acestei rotiri. "Tragereaunghiului de rotatie este admisa astfel incit se pot pozitiona vizual obiectele dorite cu noua orientare.
fig. 5.3.
Punctul de baza poate fi pozitionat oriunde in desen. Daca o portiune din obiectul selectat apartine
punctului de baza acea portiune va ramine neschimbata chiar daca orientarea se schimba.
Uneori este mai usoara utilizarea rotatiei cu unghi absolut decit relativ asa cum a fost prezentata mai
sus. De exemplu sa presupunem ca o portiune dintr-un obiect este orientata in mod curent cu 71
grade in raport cu orizontala si se doreste rotirea astfel incit noul unghi cu orizontala sa fie de 22,
grade.
Utilizarea metodei anterioare presupune calculul unghiului de rotire relativ si introducerea acestuia

(in cazul de fata 50,grade). Exista totusi o metoda mai usoara. Selectind optiunea "Reference- (sau
"R") se poate specifica unghiul de rotire curent precum si noul unghi. Aceasta metoda este utila in
cazurile in care este necesara corectarea unui obiect sau alinierea acestuia la alte parti din desen.
Pentru exemplificare se prezinta urmatorul dialog :
<Rotation angle>/Reference-- R
Reference angle<0>-- 73
New angle-- 22,4
fig. 5.4.
Daca se doreste se poate "arata- AUTOCAD-ului unghiul de referinta prin precizarea capetelor
segmentului fata de care se face rotirea.
5.2.4. Comanda SCALE (+3)
Comanda SCALE permite modificarea marimii entitatilor existente. Este foarte asemanatoare
comenzii ROTATE . Obiectele pot fi marite sau micsorate si este permisa "tragerea". Acelasi factor de
scalare este aplicat pe ambele axe Ox si Oy astfel incit cercurile nu pot fi transformate in elipse.
Command-- SCALE Select objects-- (efectiv)
Base point-- (punctul)
<Scale factor>/Reference:
Daca se raspunde cu un numar acesta va fi considerat ca un factor de scalare relativ cu care toate
dimensiunile obiectelor selectate vor fi multiplicate.
Pentru marime se introduce un factor de scalare supraunitar --iar pentru micsorare subunitar. De
exemplu un factor de scalare 5 va mari de ori obiectele selectate in timp ce un factor de scalare
0,2 le va micsora de ori. Figurile care urmeaza ilustreaza dublarea marimii obiectelor. "Tragerea
factorului de scala este permisa pentru marirea dorita a obiectelor.
fig. 5.5.
Punctul de baza poate fi oriunde in desen. Daca o portiune din obiectul selectat apartine punctului de
baza acea portiune ramine neschimbata si dupa modificarea marimii.
Uneori este mai usor lucrul cu lungimi absolute decit cu factori scalari relativi. De exemplu sa
presupunem ca o parte a unui obiect masoara pe o anumita dimensiune 4, unitati de desenare si se
doreste marirea la 7, unitati. Folosind metoda descrisa anterior este necesar calculul factorului de
scala relativ si introducerea rezultatului "1,5625". Exista totusi o metoda mai usoara. Selectind
optiunea "Reference- (sau "R" se poate specifica lungimea curenta precum si noua lungime.
Exemplificare:

<Scale factor>/Reference-- R
Reference lengtH <1>-- 4,8
New length-- 7,5
fig. 5.6.
De asemenea se poate chiar "arata- AUTOCAD-ului lungimea de referinta (prin precizarea
extremitatilor segmentului care urmeaza sa fie scalat). Se poate specifica noua lungime prin
pozitionarea sau "tragerea obiectului.
Scalarea intregului desen
O particularitate utila a optiunii "Reference- din comanda --SCALE este posibilitatea scalarii intregului
desen. In cazul in care se considera de exemplu ca unitatile de desenare alese sint nepotrivite se
poate folosi comanda SCALE pentru selectarea tuturor obiectelor din desen (prin fereastra de
exemplu). Apoi utilizind optiunea "Reference" se puncteaza extremitati ale unui obiect care indica
lungimea de referinta cunoscuta.
Ulterior se indica lungimea dorita si toate obiectele din desen vor fi scalate in mod corespunzator.
5.2.5. Comanda MIRROR (+2)
Comanda MIRROR cuprinsa in extensia ADE-2 permite realizarea imaginilor in oglinda ale obiectelor
existente in desen cu sau fara retinerea originalelor. Formatul este :
Command -- MIRROR
Select object-- (portiunile de rasturnat)
First point of mirror line-- (punctul)
Second point-- (punctul)
Delete old object <N ((Y sau N)
"Linia oglinda- desemnata reprezinta axa in jurul careia se produce rasturnarea ea poate fi sub orice
unghi si se poate optional pozitiona al II-lea punct.
Urmatoarele figuri ilustreaza utilizarea comenzii MIRROR.
S-a selectat stergerea originalelor.
fig. 5.7.
-- Imaginea in oglinda a textelor si atribute
In mod obisnuit cind un numar de entitati sint rasturnate Textul Atributele si Definirea atributelor

entitatilor sint reflectate in raport cu linia desemnata si ca rezultat se produce imaginea conform
comenzii MIRROR. Aceasta imagine respecta legile matematice ale reflexiei.
Uneori insa odata cu reflexia unei anumite sectiuni din desen se doreste pastrarea tuturor notatiilor
de tip text pentru a fi citite in mod normal.
AUTOCAD permite aceasta prin intermediul variabilei sistem MIRRTEXT. Cind MIRRTEXT este
selectata pe (valoare implicita) textul va fi reflectat in mod normal si va apare privit in oglinda. In
cazul selectarii pe (folosind comada SETVAR sau AutoLISP) comanda MIRROR va trata rubricile text
in mod special neinversindu-le.
Cind MIRRTEXT este zero AUTOCAD trateaza textele in modul urmator
-- Sa consideram textul original ca fiind desenat cu o fereastra care-l incadreaza pe frontiera. Aceasta
fereastra va fi reflectata ca pozitie fata de linia desenata. Textul isi va pastra orientarea astfel incit sa
poata fi citit in mod normal.
Textul isi va pastra modul de aliniere cu cel initial. Urmatoarele figuri ilustreaza o portiune dintr-o
schema electrica inainte si dupa reflectarea fata de o linie verticala. De remarcat efectul variabilei
sistem MIRROR.
fig. 5.8.
5.2.6. Comanda STRETCH (+3)
Comanda STRETCH permite deplasarea portiunii selectate din desen pastrind neschimbate
conexiunile neafectate. Conexiunile executate cu ajutorul segmentelor arcelor urmelor blocurilor si
polyline-urilor pot fi intinse.
Dialogul comenzii STRETCH incepe in modul urmator :
Command -- STRETCH
Select objectS to stretcH by window...
Select objects:
A doua linie a cererii de mai suS reprezinta o optiune standard de selectare a obiectelor a AUTOCADului.
-- De cele mai multe ori se foloseste optiunea "Crossing- si se specifica o fereastra. Toate obiectele
continute in fereastra vor fi mutate de comanda STRETCH similar comenzii MOVE.
Segmentele arcele si polyline-urile care taie fereastra sint modificate prin mutarea numai a
extremitatilor care ramin in interiorul ferestrei lasindu-le pe cele din exterior neschimbate. Dupa
selectare urmeaza cererile :
Base point:

New point:
si apare o linie indicatoare ajutatoare atasata punctului de baza introdus. Pentru a raspunde la
cererea "New point- se introduce punctul in care se doreste mutarea punctului de baza.
Se poate "trage- noul punct. In figurile urmatoare comanda STRETCH este folosita pentru a muta o
usa dintr-o parte a unui perete in alta. De remarcat ca intreaga usa este selectata cu optiunea
"Crossing- fereastra si apoi este mutata. Liniile punctului pe de alta parte taie fereastra selectata.
fig. 5.9.
Comanda STRETCH actioneaza in mod diferit in functie de tipul unitatii pe care o trateaza.
Extremitatile segmentelor care cad in interiorul ferestrei sint modificate in timp ce cele din exterior
sint lasate neschimbate. Arcele sint tratate ca liniile exceptind cazul in care centrul inceputul si
sfirsitul sint ajustate astfel incit sageata arcului (distanta din mijlocul coardei care subintinde arcul la
arc sa ramina constanta.
Pentru urme si corpuri solide verigile din interiorul ferestrei se modifica iar cele din exterior ramin
neschimbate. Polyline-urile sint tratate segment cu segment corespunzator primitivelor segment sau
arc. Informatia referitoare la latime tangenta si racordare nu este modificata de comanda STRETCH.
Cu aceste reguli efectele particulare ale comenzii STRETCH nu pot fi intotdeauna evidente astfel incit
este indicata "tragerea- lor vizuala. Alt exemplu este aratat in continuare.
fig. 5.10.
Regulile precise pentru selectarea obiectelor in cadrul comenzii STRETCH sint urmatoarele :
1. Trebuie utilizata selectarea cu ajutorul ferestrei (fie "Crossing" fie "WINDOW" cel putin odata.
2. Daca se foloseste de mai multe ori selectarea cu ajutorul ferestrei ultima fereastra specificata va
fi modificata de comanda STRETCH.
3. Obiectele pot fi in mod liber adaugate sau modificate dupa selectare.
4. Comanda STRETCH opereaza numai asupra obiectelor selectate si nu modifica niciodata un obiect
din exteriorul ferestrei.
5. Daca in procesul de selectare nu este specificata nici o fereastra comanda STRETCH afiseaza
urmatorul mesaj :
"You must select a window to stretch."
5.2.7. Comanda ARRAY
Comanda ARRAY permite executarea unor copii multiple intr-o retea pattern dreptunghiulara sau
circulara. Fiecare obiect rezultat poate fi manipulat in mod independent.

Command -- ARRAY
Select objects-- (Se precizeaza ce trebuie copiat)
Rectangular/Polar array (R/P):
Modul de operare al comenzii ARRAY este dependent de dispunerea (dreptunghiulara sau polara
selectata. Fiecare caz este prezentat separat in continuare.
5.2.7.1. Dispuneri dreptunghiulare
In cazul selectarii optiunii "Rectangular- (sau numai "R") AUTOCAD cere numarul rindurilor
(orizontal si coloanelor (vertical care se doresc construite. Valoarea implicita pentru fiecare
dintre acestea este 1.
Number of rowS (--- <1>:
Number of columnS (||| <1>:
O retea dreptunghiulara va fi construita prin reproducerea obiectului selectat de un numar de ori
adecvat. De obicei o --retea cu rind si o coloana este fara senS si este abandonata.
Numerele reprezentind rindurile si coloanele trebuie sa fie intregi.
Urmatoarea cerere este :
Unit cell or distance between rowS (---):
Se introduce distanta intre rindurile alaturate din retea. Apoi AUTOCAD cere :
Distance between columnS (|||):
In mod normal elementul de baza al retelei este considerat in coltul din stinga jos dispunerea
celorlalte orientindu-se in suS si spre dreapta. Daca se introduce un numar negativ pentru distanta
intre rinduri acestea vor fi adaugate in jos. Similar un numar negativ pentru distanta intre coloane
determina adaugarea acestora spre stinga.
Optional se poate raspunde la cererea "Unit cell...- prin precizarea a colturi opuse ale unui
dreptunghi pentru a indica AUTOCAD-ului spatiul dintre rinduri si dintre coloane. In acest caz se sare
peste cererea "Distance between columnS (|||):"
Dupa specificarea rindurilor si coloanelor AUTOCAD incepe desenarea retelei. Se poate intrerupe
acest proceS inainte de terminare introducind CTRL C.
De exemplu sa presupunem ca S-a desenat un cerc si un segment ca mai joS :
Command :CIRCLE Center point-- 1,1
RadiuS (or D)-- 25

Command-- LINE From point 1,1

To point: 25<30
To point-RETURN
fig. 5.11.
si se doreste o retea cu rinduri si coloane. Se poate utiliza urmatoarea secventa de comenzi:
Command-- ARRAY
Select objects-- (se selecteaza cele obiecte)
Rectangular/Polar array (R/P)-- R
Number of rowS (--- <1!:2
Number of columnS (||| <1>:5
Unit cel or distance between rowS (---):5
Distance between columnS (|||):7,5
Figura rezultata este prezentata in continuare:
fig. 5.12.
Dispuneri dreptunghiulare rotite (+2)
In momentul in care se construieste o retea AUTOCAD-ul considera dispunerea de-a lungul liniei de
baza determinata de unghiul curent de rotire Snap. Acest unghi este in mod normal zero asa incit
rindurile si coloanele retelei sint orientate ortogonal de-a lungul axelor de desenare X,Y.
Dar daca pachetul ADE- este prezent se poate utiliza comanda "SNAP Rotate- (capitolul 8 pentru a
modifica acest unghi si a realiza o retea rotita. De asemenea comanda SETVAR si AutoLISP-ul pot
modifica acest unghi prin intermediul variabilei sistem SNAPANG.
Pentru exemplificare se reia comanda de mai suS dar pentru un unghi de rotire de 2 grade.
fig. 5.13.
Selectind unghiul de rotire Snap diferit de zero coordonatele ecran X,Y se vor roti corespunzator
astfel incit toate retelele dreptunghiulare se vor construi paralel cu acestea-- rindurile paralele cu
axa X si coloanele paralele cu axa Y.
5.2.7.2. Dispuneri polare (circulare)
Pentru a crea o retea polara sau circulara se selecteaza obiectele care se doresc multiplicate si se

raspunde la cererea de tip de retea cu ("Polar" (sau numai "P"). Cererea care urmeaza este :
Center point of array:
Se introduce punctul in jurul caruia se doreste formarea retelei. In continuare AUTOCAD-ul cere
introducerea a 1 parametrii:
-- numarul elementelor din retea
-- unghiul de umplere
-- unghiul dintre elementele din retea.
Se pot specifica oricare doua . Urmatoarea cerere este :
Number of items:
Se introduce numarul elementelor din retea incluzindu-se si originalul. (In cazul in care S-au selectat
obiectele multiple toata figura se considera ca un element). Se poate da un raspunS nul la aceasta
cerere in care caz ambele unghiuri de umplere si dintre elemente trebuie specificate.
Urmatoarea cerere este :
Angle to fill (+=CCW,-=CW)<360>:
Deci AUTOCAD-ul cere sa se precizeze la ce distanta in jurul punctului central se dispune reteaua. Un
numar pozitiv specifica rotirea in senS inverS acelor de ceasornic iar un numar negativ in sensul
acelor de ceasornic.
Pentru o retea circulara plina se introduce 360 acesta este de altfel raspunsul implicit.
In cazul in care se specifica numarul elementelor si unghiul de umplere reteaua este complet
determinata si AUTOCAD-ul nu mai cere precizarea unghiului dintre elemente.
Daca se raspunde cu zero la cererea "Angle to fill" acesta nu este luat in considerare fiind permiS
numai in cazul in care s-a specificat numarul elementelor.
In cazul in care S-a raspunS numai la unul dintre acesti parametrii AUTOCAD-ul cere unghiul dintre
elementele din retea:
Angle between items: daca a fost specificat numai unghiul de umplere,sau :
Angle between itemS (+=CCW;-=CW)
daca a fost specificat numai numarul elementelor din retea. In al II-lea caz inca nu S-a precizat sensul
in care se orienteaza reteaua (direct sau inverS acelor de ceasornic) se utilizeaza un numar pozitiv
sau negativ pentru a indica acest lucru.
Pe masura construirii retelei polare AUTOCAD-ul determina distanta punctului central fata de un

punct de referinta de pe fiecare entitate selectata. Punctele utilizate depind de tipul entitatii:
Point punctul inserat
Circle,Arc centrul
Block,Shape punctul de baza inserat
Text punctul de start
Line,Trace o extremitate
Ultima cerere este :
Rotate objectS aS they are copied <Y>
Raspunsul "Y- determina ca obiectele reproduse sa fie rotite in concordanta cu rotirea retelei. Rotirea
este ilustrata in exemplul urmator:
Se presupunem ca avem definit un bloc de felul urmator:
fig. 5.14.
si ca am inversat unul in desen:
fig. 5.15.
Se introduce urmatoarea secventa de comenzi :
Command-- ARRAY
Select objects-- (un punct apartinind blocului)
Rectangular/Polar array (R/P):P
Center point of array-- (Se selecteaza centrul cercului mare)
Number of items:5
Angle to fill (+=CCW,-=CW)<360>:180
Rotate objectS aS they are copied <Y>
Rezultatul este ilustrat in continuare pentru ambele raspunsuri la intrebarea "Rotate objects...". De
notat ca in numarul elementelor 5 este incluS si originalul.
fig. 5.16.
In exemplul de mai sus S-au precizat numarul elementelor si unghiul de umplere. Aceeasi retea poate

fi construita cu urmatoarea secventa:

-- Number of items:5
Angle to fill (+=CCW,-=CW)<360>:0
Angle between itemS (+=CCW,-=CW):45
sau cu secventa:
Number of items-- (RETURN)
Angle to fill (+=CCW,-=CW<360>:180
Angle between items:45
NOTA-- Asa cum S-a mentionat punctul de referinta este aleS in mod diferit pentru fiecare obiect
care trebuie sa fie reprodus. Daca obiectele nu sint rotite atunci cind sint copiate ele trebuie
deplasate in concordanta unele cu altele in fiecare reproducere.
Pentru aceasta obiectele dorite se plaseaza intr-un bloc (v. sectiunea 9.1 care va fi reprodus.
Aceasta situatie nu apare atunci cind obiectele sint rotite in timpul copierii.
5.3. Modificari taieturi si constructii
Utilizind comenzile descrise in aceasta sectiune se pot modifica proprietatile
(strat,culoare,inaltime,etc. obiectelor existente in desen sau se pot modifica aceste obiecte prin
ordonarea sau extinderea extrmitatilor lor prin sectionare (formind obiecte dintr-unul) sau prin
trasarea de conexiuni intre ele. Metodele de desenare ale segmentelor paralele ale curbelor de capat
si de constructie a marcatorilor la masurarea intervalelor de-a lungul unui obiect (sau divizarea unui
obiect in (parti egale sint de asemenea descrise in continuare.
5.3.1. Comanda CHANGE
Comanda CHANGE permite modificarea anumitor caracteristici ale segmentelor cercurilor textelor
definirilor de atribute si blocurilor inserate sau a proprietatilor comune ale oricaror tipuri de entitati.
Dialogul incepe in felul urmator :
Command -- CHANGE
Select objects-- (se selecteaza obiectele)
Properties/<Change point>:
5.3.1.1. Schimbarea proprietatilor obisnuite ale entitatii
Fiecare entitate dintr-un desen are asociate stratul culoarea si tipul de linie. In cazul in care pachetul

ADE-1 este prezent fiecare entitate are o inaltime si o grosime in spatiul tridimensional 3D.
Daca se doreste modificarea oricarei dintre aceste --proprietati pentru obiectele selectate se
raspunde la cererea comenzii CHANGE "Properties/<Change point>:- cu "Properties- (sau numai
"P"). AUTOCAD-ul cere in continuare :
Change what property (Color/Elev/LAyer/LType/Thickness)?
Se introduce optiunea corespunzatoare proprietatii care se doreste a fi modificata. Se poate observa
fiecare optiune cu literele mari marcate. Optiunile sint descrise individual in continuare.
Color se foloseste aceasta optiune pentru a schimba culoarea unui obiect. AUTOCAD-ul va cere :
New color <current>:
si va trebui introduS un numar sau un nume de culoare conform descrierii din capitolul 7. De
exemplu pentru a schimba culoarea unui obiect in rosu trebuie raspunS cu "red- sau "1". Pentru a
face ca un obiect sa primeasca culoarea stratului,se raspunde cu "BYLAYER". Daca obiectul face parte
dintr-un bloc si trebuie sa primeasca culoarea Blocului dupa inserare se raspunde cu "BYBLOCK".
(Blocurile si culorile lor sint descrise in detaliu in sectiunea 9.1). Daca se considera ca nu este
necesara schimbarea culorii se introduce un raspunS nul la aceasta cerere.
Elev aceasta optiune este afisata numai daca este prezent pachetul ADE-3. Se foloseste pentru
modificarea inaltimii in spatiul 3D. Autocad-ul va cere :
New elevation<current>:
si se poate introduce o valoare numerica sau se poate da un raspunS nul pentru retinerea valorii
curente.
LAyer folosind aceasta optiune se pot muta obiecte dintr-un strat al unui desen in altul. Se introduc
primele litere "LA- pentru a distinge aceasta optiune de optiunea "LType". Apoi AUTOCAD-ul cere :
New layer <current>:
si se raspunde cu numele unui strat existent unde se preconizeaza sa fie mutate obiectele. De
exemplu pentru a muta obiectele selectate in planul "XYZ- se rapunde cu "XYZ" la cererea de mai
sus. Daca stratul dorit nu exista inca trebuie mai intii utilizata comanda "LAYER NEW- (capitolul 7
pentru crearea acestuia. Pentru a nu produce nici o modificare se da un raspunS nul la aceasta
cerere.
LType aceasta optiune permite modificarea tipului de linie asociat obiectelor selectate. Se introduc
primele litere "LT- pentru a distinge aceasta optiune de -- optiunea "LAyer- . AUTOCAD-ul va cere :
New linetype <current>:
si trebuie raspunS cu numele tipului de linie dorit. Daca tipul de linie respectiv nu este inca incarcat
AUTOCAD-ul va incerca sa-l incarce din fisierul biblioteca standard cu tipuri de linie. Daca tipul de

linie dorit se afla in alt fisier trebuie utilizata comanda LINETYPE pentru incarcare (v.capitolul 7).
Pentru a nu produce nici o modificare se da un raspunS nul la aceasta cerere.
NOTA-- Desi fiecare entitate de desenare are asociat un anumit tip de linie singurele entitati
afectate sint-- segmentele arcele cercurile si polyline-urile. Toate celelalte entitati sint desenate
intotdeauna cu linii continue.
ThicknesS aceasta optiune este afisata numai in cazul prezentei pachetului ADE-3. Se utilizeaza
pentru a modifica grosimea 3D a unui obiect .
AUTOCAD-ul va cere :
New thickness<current>:
si se poate introduce o valoare numerica sau se poate da un raspunS nul pentru retinerea valorii
curente.
In cazul selectarii unor obiecte care au anumite valori pentru proprietatiile care se doresc a fi
modificate cererea va afisa "varies- drept valoare implicita dupa cum urmeaza:
New color<varies>:
Se pot modifica mai multe proprietati consecutiv cererea "Change what property?- apare dupa
completarea fiecarei optiuni. Dupa specificarea tuturor proprietatilor care se doresc a fi schimbate se
da un raspunS nul la cererea "Change what property". Toate schimbarile cerute vor fi efectuate si
cererea principala "Command:- va reapare.
De exemplu urmatoarea secventa va schimba culoarea obiectelor selectate in verde si le va muta in
stratul "GRASS".
Command-- CHANGE
Select objects-- (selectare efectiva)
Properties/<Change point>:P
Change what property (Color/Elev/LAyer/LType/Thickness) C
New color <1(red)>:GREEN
Change what property (Color/Elev/LAyer/LType/Thickness) LA
New layer <varies>:GRASS
Change what property (Color/Elev/LAyer/LType/Thickness)
(RETURN)
Trebuie retinut ca "CHANGE PROPERTIES- (schimbarea proprietatilor schimba proprietatile

obiectelor existente. --Exista alte comenzi (LAYER COLOR si LINEType descrise in capitolul 7 si ELEV
descrisa in capitolul 14 cu ajutorul carora se schimba proprietatile globale curente de desenare
care vor fi aplicate noilor entitati de desenat.
5.3.1.2. Schimbarea altor caracteristici
In cazul in care se raspunde la cererea "Properties/<Change point>- prin introducerea unui punct
AUTOCAD-ul il va considera drept punctul de modificat ("change point" fiind folosit pentru
modificarea anumitor caracteristici specifice segmentelor cercurilor blocurilor textelor si definirii
atributelor entitatilor.
Schimbarea entitatilor singulare
In cazul in care S-a selectat un singur obiect AUTOCAD foloseste "change point- pentru modificarea
anumitor caracteristici ale entitatilor alese. Operatia efectuata depinde de tipul entitatii selectate. (In
urmatoarele descrieri "change point- este abreviat "CP").
Line extremitatea finala a CP este schimbata in CP (segment destinatie. Daca modul Ortho este on
(capitolul 8) numai segmente ortogonale vor rezulta din CHANGE.
Circle raza este modificata astfel incit circumferinta (cerc cercului sa treaca prin CP specificat
(distata dintre centrul cercului si CP devine noua raza).
Text CP devine noua pozitionare a textului. (Daca se (text tasteaza RETURN la cererea de CP textul
nu este modificat). AUTOCAD cere apoi tipul noului text inltimea unghiul de rotire si sirul text. Se
poate specifica inaltimea si unghiul de rotire prin introducerea unui punct relativ la CP sau relativ la
pozitia initiala daca CP nu a fost specificat.
De mentionat ca pentru retinerea vechiului sir text trebuie tastat RETURN la aparitia cererii "New
text".
Atribute se pot modifica proprietatile textului sau Definition definirea atributelor asa cum se poate
modifica o (Definirea entitate Text. In plus definirea atributelor atributelor cererea sir si valoarea
implicita pot fi modificate.
BlocS CP-ul devine noua origine a blocului . (Daca se (bloc tasteaza RETURN la cererea de CP blocul
nu este mutat). AUTOCAD cere apoi noul unghi de rotire. Se poate introduce unghiul prin desenarea
unui punct relativ la CP sau relativ la originea blocului daca CP nu a fost specificat.
Daca se dispune de pachetul ADE-2 se poate introduce "DRAG drept raspunS la cererea
"Properties/<Change point>". Aceasta permite mutarea vizuala a obiectului selectat in noua pozitie.
-- Schimbarea entitatilor multiple
Daca selectia solicitata de comanda CHANGE contine multiple entitati de tip segment CP este aplicat
tuturor. Astfel dindu-se 1 linii care nu se intersecteaza in acelasi punct pot fi facute concurente intrun punct prin intermediul comenzii CHANGE. Aceasta se poate realiza selectind cele 1 segmente si
desemnind CP asa cum este aratat in figura urmatoare:

fig. 5.17.
Daca selectia contine obiecte multiple diferite de segmente atunci CP va fi ignorat pentru acestea. In
schimb AUTOCAD-ul cere un nou punct inserat (pentru blocuri) o raza noua (pentru cercuri) etc. In
cazul in care se dispune de pachetul ADE-2 se poate introduce "DRAG- la cererea de CP original sau
pentru noua pozitie a unui obiect individual.
Exemple :
Se prezinta citeva exemple de utilizare a comenzii CHANGE. Desenul initial este format dintr-un
segment un cerc un sir text si un bloc format dintr-un patrat la care S-au duS diagonalele.
Sirul text este centrat punctul de inserare al blocului este in centru si rotatia sa initiala este de
grade. Desenul este ilustrat inainte si dupa fiecare schimbare.
Secventa de comenzi este aratata dupa fiecare pereche de figuri iar CP este indicat cu o cruce mica.
fig. 5.20.
Desenul initial
fig. 5.19.
Command -- CHANGE
Select objects-- (punct apartinind segmentului)
-- PropertieS/<Change point>-- (se selecteaza punctul indicat)
fig. 5.20.
Command -- RETURN (pentru a repeta comanda CHANGE)
Select objects-- (punct pe cerc)
Properties/>Change point>-- (se selecteaza punctul indicat)
fig. 5.21.
Command -- RETURN (pentru a repeta comanda CHANGE)
Select objects-- (punct al blocului)
Properties/<Change point>-- (se selecteaza punctul indicat)
New rotation angle <0>:45
fig. 5.22.

Command -- RETURN (pentru a repeta comanda CHANGE)

Select objects-- (punct al textului)
Properties/<Change point>-- (se selecteaza punctul indicat)
Text style-- STANDARD
New style or RETURN for no change-- FANCY
New height <0.15>:0.2
New rotation angle <0>-- RETURN
New text <Text>-- RETURN
5.3.2. Comanda BREAS Stergere partiala (+1)
Comanda BREAS apartinind pachetul ADE-1 sterge portiuni de segmente urme cercuri arce sau
polyline-uri sau imparte un obiect in obiecte de acelasi tip.
Command -- BREAK
Select objects-- (se specifica obiectele)
Enter first point-- (o extremitate a portiunii de sters)
Enter second point-- (cealalta extremitate a portiunii de sters)
--Figurile care urmeaza ilustreaza modul de operare al comenzii BREAK asupra unui segment.
fig. 5.23.
Poate fi folosita oricare dintre metodele standard de selectare (pozitionare de puncte fereastra
ultima marcare "Last"). Daca se pozitioneaza un punct pe un obiect AUTOCAD-ul raspunde cu:
Enter second point (or F for first point):
In acest caz cererea "Enter first point:- este sarita AUTOCAD-ul considera ca punctul folosit pentru
selectarea obiectlui este punctul de incepere a stergerii. Daca acesta nu este cel potrivit se raspunde
cu "First- (sau numai "F" pentru a indica AUTOCAD-ului ca trebuie cerute amindoua extremitatile
portiunii care trebuie stearsa.
Al II-lea punct poate fi pozitionat si linga obiect AUTOCAD-ul gaseste cel mai apropiat punct situat
pe obiect. In cazul in care se doreste excluderea unei extremitati a unui segment arc urma sau
polyline al II-lea punct poate fi pozitionat undeva in spatele extremitatii.
Daca se doreste separarea obiectului in obiecte fara a sterge nimic se selecteaza de ori acelasi
punct. Se poate face aceasta simplu introducind "@- (ultima coordonata atunci cind AUTOCAD-ul

cere al II-lea punct.

Efectul exact al comenzii BREAK cind cele puncte nu coincid depinde de tipul obiectului.
Segment daca amindoua punctele specificate sint situate intre extremitati segmentul este despartit
in doua bucati. Daca un punct coincide cu o extremitate aceasta este exclusa.
Urma se procedeaza ca in cazul segmentului.
Cerc un cerc este reduS la un arc prin stergerea unei bucati in senS inverS acelor de ceasornic de la
primul punct spre al II-lea.
Arc analog unui segment un arc este divizat in doua daca amindoua punctele specificate sint in
interiorul unghiului arcului. Arcul este scurtat daca al II-lea punct este intr-o extremitate.
NOTA-- Daca al II-lea punct este prea departe de o extremitate el trebuie sa fie apropiat de cealalta
astfel incit portiunea dorita de arc sa fie stearsa.
--Polyline segmentarea unei polyline este similara unui segment sau unui arc. Cind se exclude o
extremitate al II- lea punct nu trebuie sa fie prea indepartat de acesta. Pentru segmentarea unei
polyline inchis AUTOCAD-ul examineaza partea din fata a primei verigi si sterge portiunea situata
intre cele puncte specificate. Aceasta determina ca intotdeauna o astfel de polyline inchisa sa
devina deschisa.
Figurile care urmeaza ilustreaza actiunea comenzii BREAK asupra diferitelor obiecte. Fiecare obiect
este selectat prin punctarea in "P1- iar liniile intrerupte indica portiunea din obiect care va fi stearsa.
fig. 5.24.
A se vedea comanda TRIM in continuare pentru alte facilitati de stergere partiala.
5.3.3. Comanda TRIM (+3)
Uneori se doreste ordonarea anumitor obiecte intr-un desen astfel incit sa fie taiate anumite verigi
definite de alte obiecte. Acest obiectiv se poate realiza usor utilizind comanda TRIM (pachetul ADE-3)
Command -- TRIM
Select cutting edge(s):
Select objects:
A doua linie a comenzii reprezinta intrebarea standard de selectare de obiecte a AUTOCAD-ului si se
poate folosi orice forma de selectare a entitatii pentru definirea verigilor care se taie. Segmentele
arcele cercurile si polyline-urile pot fi considerate drept verigi alte obiecte selectate sint ignorate.
Atunci cind o entitate polyline este utilizata ca veriga care se taie informatia referitoare la latimea sa
este ignorata astfel incit taierea are loc de-a lungul liniei centrale (axei).

Verigile selectate sint intensificat luminate in timpul comenzii TRIM. Se tasteaza RETURN dupa
selectarea tuturor --verigilor de taiat. TRIM cere in continuare:
Select object to trim:
Se selecteaza obiectele delimitate de selectia verigilor anterioare prin marcarea partilor care vor fi
sterse. Aceste obiecte nu se selecteaza cu optiunile "Window Crossing Last selection".
Cererea "Selet object to trim:- permite stergerea mai multor obiecte . Se raspunde cu RETURN
pentru terminarea comenzii.
Figurile care urmeaza ilustreaza utilizarea comenzii TRIM pentru stergerea unui segment cuprinS
intre arce :
fig. 5.25.
Figurile care urmeaza ilustreaza o utilizare complexa a comenzii TRIM.
fig. 5.26.
De notat ca un obiect poate fi in acelasi timp veriga si obiect supuS eliminarii. Aceasta tehnica poate
fi utilizata in anumite operatii cum ar fi intersectia peretilor.
fig. 5.27.
Comanda TRIM verifica intersectarea fiecarui obiect selectat cu verigile care se taie . Daca punctul
obiectului selectat se gaseste intre o extremitate a acestuia si intersectie obiectul va fi eliminat pina
la intersectie. Daca punctul selectat se gaseste intre doua intersectii portiunea din entitate situata
intre acestea va fi stearsa iar cea din exterior va fi mentinuta (de notat ca aceasta operatie imparte
entitatea in doua . Cind se elimina o portiune dintr-un cerc trebuie sa existe cel putin intersectii.
Cercul este modificat in arc prin stergerea portiunii dintre cele intersectii care include punctul
selectat.
Daca nu se selecteaza nici o entitate in raspunsul la cererea "Select cutting edge(s - este formulat
mesajul :
No edgeS selected.
si AUTOCAD-ul se reintoarce la cererea principala de comenzi. Daca se selecteaza o entitate asupra
careia comanda TRIM nu poate sa actioneze (o urma sau o rubrica text de exemplu se formuleaza
mesajul :
Cannot TRIM thiS entity
Daca obiectul ales nu intersecteaza nici o veriga, apare mesajul:
Entity doeS not intersect an edge.

Daca se selecteaza un cerc care intersecteaza numai o veriga este afisat urmatorul mesaj:
Circle must intersect twice.
5.3.4. Comanda EXTEND (+3)
Comanda EXTEND apartinind pachetului ADE-3 completeaza comanda TRIM descrisa mai inainte.
Folosind comanda EXTEND se pot prelungi obiectele existente din desen astfel incit ele sa se termine
in veriga frontiera (verigi definite de unul sau mai multe obiecte din desen.
Initial se definesc limitele (verigile frontiera pina la care se prelungesc entitatile.
Command -- EXTEND
Select boundary edge(s)...
-- Select objects:
A doua linie a cererii este selectarea stadard a AUTOCAD-ului si se poate folosi orice forma de
selectare a entitatilor pentru definirea obiectelor frontiera. Segmentele arcele si polyline-urile pot fi
alese drept obiecte de frontiera. Alte obiecte selectate pentru aceasta sint ignorate. Cind se foloseste
o polyline ca frontiera informatiile referitoare la largime sint ignorate prelungirea obiectelor facinduse pina la axa.
Verigile de frontiera sint luminate intenS si ramin asa pe toata durata comenzii EXTEND. Dupa
specificarea tuturor verigilor frontiera se tasteaza RETURN si urmeaza cererea :
Select object to extended:
Se marcheaza obiectele care se doresc extinse. Acestea nu trebuie selectate cu "Window"
"Crossing- sau "Last selection". Cererea "Select object to extend:- se repeta pentru a permite
selectarea oricarui numar de obiecte extinse pina la limitele frontierelor stabilite. Raspunsul
"RETURN- termina executia comenzii.
Figurile urmatoare ilustreaza utilizarea comenzii EXTEND:
fig. 5.28.
Asa cum este ilustrat punctul utilizat pentru selectarea obiectului determina si extremitatea care se
prelungeste (se extinde). In cazul in care au fost specificate citeva verigi frontiera obiectul este extinS
pina cind intilneste prima veriga in directia de prelungire. Se poate reselecta acelasi obiect pentru
extinderea in continuare pina la urmatoarea veriga frontiera.
Daca nici una dintre entitatile selectate drept raspunS la cererea "Select boundary edge(s)- nu poate
fi considerata veriga frontiera este formulat mesajul :
No edgeS selected.

si AUTOCAD-ul se reintoarce la cererea principala de comenzi. Daca se selecteaza un obiect asupra

caruia comanda EXTEND nu poate actiona este afisat mesajul :
Cannot EXTEND thiS entity
Obiectele sint extinse de la o extremitate catre punctul cu care au fost selectate. Extremitatea
entitatii se prelungeste in directia originalului (liniar in cazul segmentelor circular in cazul arcelor si
cercurilor pina la intersectarea cu o veriga frontiera specificata. In cazul in care au fost specificate
mai --multe astfel de verigi obiectul selectat va fi extinS pina la cea mai apropiata veriga. Obiectul se
poate extinde pina la verigi succesive prin selectare repetata.
Extinderea polyline-urilor
Numai polyline-urile deschise pot fi extinse. Daca se incearca extinderea unei polyline inchise
AUTOCAD-ul afiseaza mesajul :
Cannot extend a closed polyline
si se reintoarce in cererea principala de comanda. In cazul unei polyline deschise poate fi extinsa sau
prima sau ultima veriga daca aceasta corespunde unei entitati de tip segment sau arc. Polyline-urile
cu o anumita latime sint extinse astfel incit axa lor sa intersecteze frontiera. Intrucit extremitatile
polyline- urilor sint taiate intotdeauna perpendicular pe axa daca frontiera nu este perpendiculara pe
segmentul care se extinde o parte a extremitatii se va extinde dincolo de frontiera.
Comanda EXTEND poate fi utilizata fara dificultate in cazul polyline-urilor cu portiuni curbilinii
racordate. De notat ca de obicei dupa utilizarea comenzii EXTEND aceste racordari se pot modifica.
Daca un segment ascutit apartinind unei entitati de tip polyline este extins latimea extremitatii care
se extinde va fi corectata astfel incit segmentul sa-si pastreze ascutimea in noul punct. Daca aceasta
ar cauza o latime negativa latimea in noua extremitate va fi fortata la valoarea zero.
Exemple sint ilustrate in continuare :
fig. 5.29.
5.3.5. Comanda FILLET (+1)
Comanda FILLET apartinind pachetului ADE- permite realizarea racordarilor intre segmente arce
sau cercuri. Lungimile elementelor originale sint ajustate astfel incit acestea sa se termine cu
extremitatile arcului de racordare .
Command -- FILLET
-- Polyline/Radius/<Select two objects>-- (se puncteaza obiecte)
5.3.5.1. Racordarea a doua obiecte
Implicit comanda FILLET asteapta selectarea a doua obiecte sau a doua segmente de dreapta

apartinind aceleiasi polyline. Dupa selectarea celor doua obiecte nu mai este necesara apasarea
tastei RETURN. Comanda FILLET stie ca este necesara selectarea a doua puncte. Se pot selecta
obiectele cu specificatia WINDOW dar este riscant daca in fereastra se gasesc mai mult de doua
obiecte doua dintre acestea sint selectate in mod arbitrar (in mod obisnuit ultimele doua obiecte
desenate). De obicei pentru racordarea cercurilor si arcelor obiectele trebuie selectate prin punctare.
Racordarea a doua segmente de dreapta
In cazul in care obiectele selectate sint segmente de dreapta ca entitati sau elemente ale unei
polyline comanda FILLET le prelungeste daca este necesar pina se intersecteaza. Apoi se realizeaza
racordarea cu raza curenta. (Raza de racordare se selecteaza folosind optiunea "Radius" care va fi
descrisa in curind). De exemplu efectul pentru o raza de racordare de 0,5 in cazul a doua segmente
este ilustrat in continuare : Command -- FILLET
Polyline/Radius/<Select two objects>:
fig. 5.30.
Daca cele obiecte selectate sint segmente de dreapta ale unei polyline ele trebuie sa fie adiacente
sau sa fie separate printr-un alt segment. In cea de-a II-a situatie comanda FILLET va sterge
segmentul si-l va inlocui cu un arc.

In cazul in care amindoua segmentele de racordat se gasesc in acelasi strat al desenului arcul de
racordare se va afla in acel strat altfel se va afla in stratul curent.
Reguli similare se aplica culorii si tipului de linie ale arcului de racordare.
Daca raza de racordare este zero comanda FILLET va determina intersectia celor doua segmente
nu va fi trasat nici un arc de racordare. Daca nu exista un punct de intersectie in limitele desenului (si
verificarea limitelor este ON) comanda FILLET este abandonata.
Racordarea cercurilor si arcelor
Se pot in general racorda doua cercuri doua arce un segment si un cerc un segment si un arc sau un
cerc si un arc. Regulile sint similare celor mentionate in cazul segmentelor. De obicei insa cind se
construiesc racordari care implica arce si cercuri exista mai multe posibilitati de racordare intre
obiectele selectate. Pentru determinarea racordarii dorite AUTOCAD-ul cere selectarea obiectelor
prin punctarea lor nu se pot selecta prin metodele "Window" "Crossing" sau "Last selection".
AUTOCAD-ul va alege arcul de racordare care are extremitatile in punctele de selectie. De aceea
daca se indica aproximativ locurile unde se va realiza racordarea AUTOCAD-ul va executa actiunea
dorita in cele mai multe cazuri.
Daca nu se va utiliza "U- sau "UNDO- sau din nou comanda FILLET pozitionind mai exact
extremitatile arcului de racordare.
Patru exemple implicind arce sint ilustrate in continuare :

fig. 5.31.
Figurile urmatoare ilustreaza trei rezultate posibile la racordarea a doua cercuri :
fig. 5.32.
Segmentele si arcele sint restrinse sau extinse pentru cea mai scurta intersectare prin arcul de
racordare. Portiunea modificata este in partea unde arcul de racordare face un colt cu obiectul
original.
Aceasta logica garanteaza faptul ca arcul de racordare subintinde in mod egal obiectele selectate si
in general se respecta regula intuitiva conform careia partea retinuta este cea punctata . Cercurile nu
sint niciodata modificate arcul si --racordarea se intind pina la intersectarea lor.
5.3.5.2. Selectarea razei de racordare
Pentru selectarea razei de racordare se raspunde la cererea comenzii FILLET cu "Radius- (sau numai
"R").
Command -- FILLET
Polyline/Radius/<Select two lines>:R
Enter fillet radiuS <current>-- (valoare)
Se poate introduce valoarea numerica a razei sau se pot pozitiona doua puncte care sa o determine.
Cea mai recent selectata raza de racordare este afisata ca implicita pentru retinerea acestei valori
se tasteaza RETURN.
Valoarea introdusa devine raza de racordare pentru urmatoarele comenzi FILLET. De exemplu daca
se selecteaza valoarea zero pentru raza de racordare urmatoarele comenzi FILLET vor modifica
obiectele existente astfel incit ele sa se intersecteze in acelasi punct. Se poate modifica valoarea in
orice moment in acest fel nu se modifica zonele care au fost desenate afectindu-se numai comenzile
FILLET care urmeaza.
Ultima raza de racordare introdusa este retinuta ca parte integranta a fisierului desen. Raza de
racordare initiala pentru un desen nou este determinata de desenul prototip.
Raza de racordare este de altfel retinuta de variabila sistem FILLETRAD. Se poate examina sau
modifica aceasta cu ajutorul comenzii SETVAR sau via AutoLISP.
5.3.5.3. Racordarea unei polyline complete (+3)
In cazul in care se dispune de pachetul ADE-3 se poate utiliza optiunea "Polyline- a comenzii FILLET
pentru a executa racordari sau pentru a sterge anumite portiuni. Secventa de comanda este
urmatoarea:
Command -- FILLET

Polyline/Radius/<Select two objects -- P

Select polyline -- (Se selecteaza o polyline simpla)
In cazul in care raza de racordare selectata este diferita de zero AUTOCAD-ul va insera arce la fiecare
veriga unde doua segmente se intilnesc. Daca doua segmente sint separate printr-un arc care nu
realizeaza racordarea acesta este sterS si este inlocuit cu un arc de racordare.
Daca raza de racordare este zero rezultatul este similar dar nu se insereaza arce de racordare. In
cazul in care segmentele sint separate printr-un arc (realizat de exemplu cu o comanda anterioara
FILLET acesta este sters iar segmentele sint extinse pina in momentul in care se intersecteaza.
De exemplu pentru o polyline ca cea de mai joS (din partea stinga) urmatoarea secventa de comenzi
va determina rezultatul --din dreapta :
Command -- FILLET
Polyline/Radius/<Select two objects>-- R
Enter fillet radiuS <0.0000 -- 0.25
Command -- RETURN -- (pentru a determina repetarea comenzii)
Polyline/Radius/<Select two objects>-- P
Select polyline -- (selectare efectiva)
segmente sint supuse racordarilor.
fig. 5.33.
Segmentele paralele segmentele care sint prea scurte pentru a fi racordate cele care se intersecteaza
in afara limitelor de desenare (cind validarea limitelor este pe on si acelea care sint unite printr-un
arc separat nu pot fi racordate. Comanda FILLET raporteaza numarul fiecarei conditii (de fiecare data
cind este intilnita . De exemplu :
were parallel were out of limitS 1 were too short were divergent
au fost paralele au fost in afara limitelor 1 au fost prea scurte au fost divergente
5.3.6. Comanda CHAMFER (+1)
Comanda CHAMFER apartinind pachetului ADE- elimina anumite portiuni din segmente care se
intersecteaza la o distanta specificata si uneste extremitatile rezultate dupa eliminare cu un nou
segment. Operatia acestei comenzi este similara comenzii FILLET.
Command -- CHAMFER
Polyline/Distances/<Select first line>:(punct pe un segment)

Select second line--(punct de intersectie al segmentului)

5.3.6.1. Tesirea a doua segmente
In mod implicit comanda CHAMFER asteapta selectarea a doua segmente sau a doua portiuni drepte
ale aceleiasi polyline. In mod alternativ se poate selecta una dintre optiuni care va fi descrisa in
curind (Optiunea "Polyline- este afisata numai daca pachetul ADE-1 este prezent). Dupa punctarea
celor doua segmente nu se tasteaza RETURN. Comanda CHAMFER stie ca trebuie selectate numai
doua segmente. Acestea se pot selecta si cu specificatia --"Window" dar este riscant in cazul in
care in fereastra se gasesc mai multe segmente doua dintre acestea sint alese in mod arbitrar (in
mod obisnuit ultimele doua care au fost desenate).
Daca este necesar segmentele selectate sint prelungite pina cind se intersecteaza. Apoi se elimina
din primul segment prima distanta de tesire (a se vedea in continuare) se elimina din cel de-al II-lea
segment a II-a distanta de tesire si se unesc noile extremitati cu un segment.
De exemplu dindu-se prima si a II-a distanta de tesire de 0, unitati respectiv 0,2 unitati efectul
comenzii CHAMFER asupra a doua segmente este ilustrat in continuare :
Command -- CHAMFER
Polyline/Distance/<Select first line -- (punct pe primul segment)
Select second line -- (punct pe al II-lea segment)
fig. 5.34.
Daca amindoua segmentele apartin aceluiasi strat de desenare segmentul de tesire se afla in acest
strat altfel acesta se situeaza in stratul curent. Reguli similare se aplica culorii si tipului de linie
pentru tesitura.
Daca punctul de intersectie al celor segmente initiale nu se gaseste in limitele de desenare (si
validarea limitelor este pe ON comanda este anulata.
Daca cele doua distante de tesire sint nule cele doua segmente sint extinse pina la intersectare
segmentul de tesire nefiind trasat se poate folosi acest lucru pentru a putea intersecta doua
segmente.
In cazul in care cele doua segmente apartin unei polyline ele trebuie sa fie adiacente sau sa fie
separate printr-un arc. Daca sint separate printr-un arc acesta va fi sterS si va fi inlocuit cu un
segment de tesire.
5.3.6.2. Selectarea distantelor de tesire
Pentru aceasta operatie se raspunde cu "Distance- (sau numai "D" la cererea comenzii CHAMFER.
Command -- CHAMFER

Polyline/Distance/<Select first line>-- D

Enter first chamfer distance <current>-- (valoare)
-- Enter second chamfer distance <current>-- (valoare)
Distantele se pot introduce numeric sau se pot preciza cu ajutorul a doua puncte. AUTOCAD-ul va
masura distanta dintre acestea si va folosi aceasta valoare. Valoarea implicita pentru prima distanta
este cea mai recent specificata. Valoarea implicita pentru a doua distanta este cea aleasa pentru
prima astfel incit tesiturile simetrice sint referite. Pentru a retine valoarea implicita se tasteaza
RETURN.
Valorile introduse devin distantele pentru urmatoarele comenzi CHAMFER. Valorile se pot modifica
in orice moment aceste modificari nu afecteaza tesiturile deja desenate dar precizeaza distantele
folosite de urmatoarele comenzi CHAMFER. Ultimele distante de tesire introduse sint memorate ca
parte integranta a fisierului desen. Distantele de tesire initiale pentru un desen nou sint determinate
de prototipul de desenare.
Distantele de tesire sint de altfel retinute de variabilele sistem CHAMFERA si CHAMFERB . Acestea se
pot examina sau modifica cu ajutorul comenzii SETVAR sau via AutoLISP.
5.3.6.3. Tesirea unei polyline complete (+3)
In cazul in care se dispune de pachetul ADE-3 se poate utiliza optiunea "Polyline- a comenzii
CHAMFER pentru a aplica tesituri intregii polyline. Pentru aceasta secventa de comanda este
urmatoarea :
Command -- CHAMFER
Polyline/Distance/<Select first line>-- P
Select polyline-- (Select a single Polyline)
Comanda CHAMFER urmareste entitatea de tip polyline de la inceput tratind fiecare portiune
rectilinie similar cu primul segment. Al II-lea segment este cel care urmeaza si care trebuie sa fie
adiacent sau separat de un alt segment fata de cel curent.
De exemplu dindu-se o polyline ca cea ilustrata in stinga urmatoarea secventa de comenzi va
determina modificarile ilustrate in dreapta.
Command -- CHAMFER
Polyline/Distance/<Select first line>-- D
Enter first chamfer distance <0.0-- 0,5
Enter seond chamfer distance <0.5>-- RETURN(pentru egalitatea celor doua distante)

Command -- RETURN (pentru repetarea comenzii)

Polyline/Distance/<Select first line>-- P
Select polyline -- (efectiv) line were chamfered
fig. 5.35.
Ca si in cazul comenzii FILLET este afisat numarul fiecarei situatii care impiedica AUTOCAD-ul de a tesi
complet entitatea de tip polyline.
Tesiturile adaugate devin segmente noi ale polyline-urilor. De altfel se pot elimina tesiturile tesind
complet entitatea de tip polyline cu raza zero AUTOCAD-ul nu are nici o posibilitate pentru a
distinge o tesitura de alta portiune rectilinie a unei polyline.
5.3.7. Comanda OFFSET Segmente paralele si curbe (+3)
Comanda OFFSET construieste o entitate paralela cu alta existenta la o distanta specificata sau printrun punct specificat. Pentru a construi o entitate paralela se introduce :
Command -- OFFSET
Offset distance or ThrougH <last>:
unde "last- este ultima specificatie data comenzii OFFSET fie o distanta sau cuvintul "Through". Se
poate introduce explicit o distanta precisa AUTOCAD-ului o distanta prin doua puncte sau introduce
"Through- (sau doar "T") pentru a indica paralelismul printr-un punct care va fi precizat ulterior.
In continuare va fi formulata cererea :
Select object to offset :
Se puncteaza obiectul respectiv si se selecteaza. Nu se pot folosi pentru selectare metodele -"Window" "Crossing- sau "Last selection". In functie de optiunea aleasa in cererea principala "Offset
distance- sau "Through- va apare una dintre cererile urmatoare :
Side to offset:
ThrougH point:
Se raspunde cu un punct apartinind obiectului respectiv. Daca S-a specificat distanta "Offset
distance" punctul indica numai partea logica a obiectului in care se va construi paralela.
In cazul specificarii "Through" paralela va trece prin punctul specificat.
Un exemplu folosind metoda "ThrougH point- este ilustrat in --continuare.
fig. 5.36.

Dupa efectuarea operatiei cererea "Select object to offset- este reluata. Se poate apoi selecta alt
obiect (cu acelasi "offset distance- sau "througH point" sau se poate tasta RETURN pentru a iesi in
cererea principala de comenzi a AUTOCAD-ului. In cazul selectarii optiunii "offset distance- distanta
specificata trebuie sa fie mai mare decit zero. Pentru o paralela la o entitate de tip polyline de o
anumita latime distanta se masoara de la axa acesteia.
In cazul unei entitati de tip segment daca specificatiile rezultate pentru noul segment determina
desenarea peste original mesajul :
Invalid througH point
este receptionat si comanda este ignorata. In cazul unui cerc sau a unui arc si a optiunii "offset
distance" dar pozitia fata de obiect nu este definita (de exemplu o raza negativa) apare urmtorul
mesaj :
No parallel at that offset
Daca se intentioneaza aplicarea comenzii OFFSET unor entitati diferite de segmente arce cercuri sau
polyline-uri este afisat urmatorul mesaj :
Cannot offset that entity
Procesul de paralelism pentru polyline-uri este destul de complicat. Conceptul de paralela la o curba
arbitrara nu este complet definit. Deseori exista mai multe curbe paralele la o curba data care trec
prin acelasi punct.
Comanda OFFSET incearca sa aplice reguli rezonabile pentru a genera "cea mai buna- paralela cea
dorita in general.
In cazul in care comanda OFFSET nu reuseste sa construiasca curba dorita trebuie utilizate comenzile
PEDIT TRIM si EXTEND pentru a transforma curba rezultata conform doleantelor. Poate fi utila
descompunerea entitatii de tip polyline originale in anumite portiuni pe care comanda OFFSET sa le
proceseze separat. In cazul polyline-urilor cu latimi variabile pot apare rezultate surprinzatoare. Se
foloseste comanda PEDIT pentru corectiile necesare.
5.3.8. Comanda DIVIDE (+3)
Comanda DIVIDE permite divizarea unei entitati intr-un numar specificat de parti de lungime egala
punind marcatori de-a lungul obiectului in punctele de divizare. Ea este asemanatoare comenzii
MEASURE (descrisa ulterior in acest capitol) cu exceptia ca MEASURE cere specificarea spatiului intre
marcatori in locul numarului de parti.
Pentru divizarea unui obiect se introduce :
Command -- DIVIDE
Select object to divide

Trebuie selectata o singura entitate de tip segment arc cerc sau polyline folosind selectarea prin
punctare. Nu se poate folosi selectarea "Window" "Last- sau "Crossing".
Daca obiectul selectat nu apartine unuia din tipurile mentionate mai sus se receptioneaza mesajul :
Cannot divide that entity
si comanda se va considera incheiata. In cazul selectarii unei entitati valide este afisata cererea :
<Number of segments>/Block:
Daca se introduce un numar intre si 32767 entitatile de tip punctat vor fi plasate de-a lungul
obiectului pentru divizarea intr-un numar specificat de segmente egale.
Momentan obiectul nu este divizat efectiv in parti separate. Entitatile de tip punct sint pur si simplu
plasate de-a lungul lui. Divizarea cercurilor incepe sub unghiul al carui centru este selectat de unghiul
de rotire Snap curent. Divizarea polyline-urilor inchise incepe de la veriga initiala (prima care a fost
desenata).
Figurile urmatoare ilustreaza utilizarea comenzii DIVIDE pentru divizarea unei polyline in cinci parti
egale. Variabila sistem PDMODE este selectata pe valoarea 3 pentru vizualizarea entitatilor punct.
fig. 5.37.
--Daca se raspunde cu "Block- sau numai "B" la cererea "<Number of segments>/Block:"
AUTOCAD-ul va cere :
BlocS name to insert:
Trebuie raspunS cu numele unui BlocS definit curent in cadrul desenului. Nu se poate insera un bloc
in fisierul cu aceasta comanda. Daca blocul respectiv apare in listingul generat de "BLOCS ?-poate fi
folosit. Odata introduS un nume de bloc valid este afisata cererea :
Align blocS witH object <Y>
Daca se raspunde cu "Yes" blocul va fi rotit in jurul punctului sau de inserare astfel incit segmentele
sale orizontale sa fie desenate tangent la obiectul de divizat.
Daca se raspunde "No" blocul va fi intotdeauna inserat cu un unghi de rotatie zero. Dupa
specificarea blocului AUTOCAD-ul va cere :
Number of segmentS :
Dupa ce S-a raspunS la toate cererile AUTOCAD-ul va diviza obiectul desenind entitatile punct sau
blocul specificat la fiecare jonctiune intre segmentele egale.
Figurile care urmeaza ilustreaza un arc care va fi divizat in cinci parti egale folosind un bloc constituit
dintr-o elipsa orientata vertical. Rezultatele sint ilustrate cu si fara orientarea blocului.

fig. 5.38.
5.3.9. Comanda MEASURE (+3)
Comanda MEASURE permite masurarea unei entitati plasind marcatori de-a lungul obiectului la
intervale cu o distanta specificata. Aceasta este similara comenzii DIVIDE cu exceptia faptului ca
DIVIDE calculeaza intervalul de divizare a entitatii in functie de numarul de parti egale introdus.
Pentru a masura un obiect se introduce :
Command -- MEASURE
Select object to measure
Trebuie selectata o entitate de tip segment arc cerc sau --polyline utilizind selectarea prin punctare.
Nu se pot folosi metodele "Window" "Last- sau "Crossing".
Daca obiectul selectat nu apartine unuia dintre tipurile mentionate mai sus se receptioneaza mesajul
:
Cannot measure that entity
si comanda se va termina . Punctarea unei entitati valide conduce la cererea :
<Segment length>/Block:
Daca se raspunde cu o distanta sau se precizeaza AUTOCAD-ului o anumita distanta prin specificarea
a doua puncte entitatea selectata va fi divizata in segmente cu lungimea specificata incepind de la
extremitatea inchisa de punctul de selectare. In acest moment nu este impartit efectiv in parti
separate. Entitatile de tip punct sint doar plasate de-a lungul lui.
Masurarea cercurilor incepe sub unghiul al carui centru este selectat de unghiul de rotire Snap
curent. Masurarea polyline- urilor inchise incepe de la veriga initiala (prima care a fost desenata).
Figurile care urmeaza ilustreaza utilizarea comenzii MEASURE pentru o distanta de divizare de 0,
unitati in cazul unei entitati polyline. Variabila de sistem PDMODE este selectata pe valoarea 3 pentru
vizualizarea entitatilor de tip punct.
fig. 5.39.
Daca se raspunde la cererea "<Segment length>/Block:- cu "Block- Sau numai "B- AUTOCAD-ul cere
: BlocS name to insert:
Trebuie raspunS cu numele unui bloc definit curent in cadrul desenului. Nu se poate insera un bloc in
fisierul disc cu aceasta comanda. Daca blocul respectiv apare in listingul generat de "BLoc ?- poate fi
folosit. Odata introduS un nume de bloc valid este afisata cererea :
Align blocS witH object <Y>

--Daca se raspunde cu "Yes" blocul va fi rotit in jurul punctului sau de inserare astfel incit segmentele
sale orizontale sa fie desenate tangent la obiectul de divizat. Daca se raspunde "No" blocul va fi
intotdeauna inserat cu un unghi de rotatie zero.
Dupa specificarea blocului AUTOCAD-ul va cere :
Segment length:
Dupa ce S-a raspunS la toate cererile AUTOCAD-ul va masura obiectul desenind entitatile punct sau
blocul specificat la fiecare jonctiune intre segmentele egale.
5.4. Editarea polyline-urilor si blocurilor (+3)
Pachetul ADE-1 include comenzi pentru editarea polyline- urilor si pentru descompunerea polylineurilor si blocurilor in partile lor componente. Aceste comenzi sint descrise in aceasta sectiune.
5.4.1. Comanda PEDIT
Comanda PEDIT permite editarea polyline-urilor in diferite moduri. Utilizind comanda PEDIT sint
posibile :
-- modificarea intregii polyline pentru uniformizarea cu o noua latime
-- modificarea latimii si conicitatii unor segmente individuale ale polyline-urilor
-- inchiderea unei polyline deschise sau deschiderea uneia inchise
-- eliminarea tuturor buclelor si curbelor intre doua verigi
-- descompunerea unei polyline in doua polyline-uri
-- unirea oricarui numar de segmente arce si polyline-uri continue intr-o singura polyline
-- mutarea unor verigi selectate ale unei polyline sau adaugarea de verigi noi
-- potrivirea unei curbe tuturor verigilor intr-o polyline cu specificarea optionala a tangentei cu
fiecare veriga.
Pentru inceperea editarii unei polyline se introduce comanda PEDIT .
Command -- PEDIT:
Select polyline :
Se selecteaza o entitate simpla prin orice metoda de selectare a obiectelor. AUTOCAD-ul verifica daca
aceasta entitate apartine respectivei polyine. Daca entitatea selectata este un segment sau un arc
AUTOCAD-ul cere :
Entity selected iS not a polyline.

Do you want it to turn into one ?

Daca se raspunde cu "Y" obiectul va fi convertit intr-un segment individual polyline care se poate
edita. Se poate utiliza --aceasta operatie la inceputul unirii segmentelor si arcelor intr-o polyline.
5.4.1.1. Operatii care afecteaza intreaga polyline
Dupa selectarea entitatii polylineAUTOCAD-ul afiseaza o cerere cu o lista a optiunilor comenzi PEDIT.
Close/Join/Width/Edit vertex/Fit curve/Decurve/Undo/eXit<X>:
("Close- va fi inlocuit cu "Open- daca in mod curent entitatea polyline este inchisa). Aceste optiuni
permit modificarea intregii polyline in diferite moduri optiunile sint descrise individual in
continuare.
C (Close aceasta optiune creaza segmentul de inchidere al unui polyline unind ultimul segment
cu primul asa cum este ilustrat in figura care urmeaza :
fig. 5.40.
Daca un astfel de segment de inchidere a fost desenat entitatea polyline se considera "deschisa".
Inchiderea unei astfel de polyline nu are un efect vizibil.
O (Open aceasta optiune elimina segmentul de inchidere al unei polyline. Daca S-a desenat efectiv
un astfel de segment deschiderea entitatii polyline nu are un efect vizibil.
J (Join aceasta optiune gaseste segmentele arcele si alte polyline-uri care intilnesc respectiva
polyline intr-o extremitate adaugindu-le acesteia. Aceasta optiune se poate folosi numai in cazul in
care entitatea polyline initiala este deschisa. La selectarea optiunii "Join- AUTOCAD-ul cere :
Select objects:
si permite selectarea obiectelor preconizate pentru unirea cu entitatea polyline initiala. Aceasta
insesi poate fi inclusa in selectare fara efecte rele.
Dupa alegerea obiectelor preconizate AUTOCAD-ul -- cerceteaza pentru a gasi segmentul arcul sau
entitatea polyline a carei extremitate coincide cu una a celei initiale adaugind obiectul respectiv.
Procedeul se repeta cu noua extremitate pina cind cautarea este abandonata (fie pentru ca toate
obiectele preconizate au fost incluse fie pentru ca unele nu intersecteaza entitatea polyline.
Pentru unire un obiect trebuie sa aiba o potrivire virtuala cu una dintre extremitatile entitatii
polyline AUTOCAD-ul nu foloseste ipoteze de extindere pentru obiectele apropiate. Daca un
segment intersecteaza sfirsitul unei polyline in "T" el nu va fi unit. Daca doua segmente o
intersecteaza in "Y" unul dintre ele va fi selectat in mod arbitrar si va fi unit.
Un exemplu este ilustrat in continuare :
fig. 5.41.

Daca este neclar care entitati sint unite cu entitatea polyline se pot intensifica in stralucire prin
mijloace ale comenzii LIST descrisa ulterior in acest capitol. Cind se puncteaza o polyline toate
segmentele acesteia sint intensificate in stralucire se poate introduce CTRL C pentru evitarea unei
liste curente.
(Width aceasta optiune permite specificarea unei noi latimi uniforme pentru intreaga polyline.
AUTOCAD-ul cere :
Enter new widtH for all segments:
Se poate introduce latimea de la tastatura sau se poate preciza prin desemnarea a doua puncte.
Odata specificata latimea entitatea polyline este redesenata in mod corespunzator. Asa cum este
ilustrat in figura urmatoare se poate folosi optiunea "Width- pentru eliminarea variatilor de latime.
fig. 5.42.
E (Edit aceasta optiune permite selectarea unei verigi si vertex utilizarea diferitelor metode de
editare ale acesteia si a segmentelor care urmeaza. Detaliile referitoare la editarea verigilor sint
cuprinse in sectiunea urmatoare.
F (Fit aceasta optiune calculeaza o curba neta pentru curve potrivirea cu toate verigile entitatii
polyline folosind orice directie de tangenta specificata. Curba este constituita din perechi de arce
racordate care unesc fiecare pereche de verigi. AUTOCAD-ul insereaza verigi suplimentare pentru
continuitate.
fig. 5.43.
In cazul in care curba rezultata nu este cea asteptata se utilizeaza optiunea "Edit vertex- pentru
redirectionarea tangentelor sau adaugarea de verigi (pentru o mai buna definire a curbei si se
incearca din nou.
D(Decurve aceasta optiune elimina toate verigile suplimentare introduse de operatia "Fit curvedescrisa mai inainte si indreapta toate segmentele polyline. Orice informatie de tangenta asociata
verigilor polyline este retinuta pentru utilizarea in urmatoarele cereri "Fit curve".
U (Undo aceasta optiune anuleaza cea mai recenta operatie de editare PEDIT. Prin repetarea
acestei optiuni se poate ajunge pina la inceputul sesiunii PEDIT.
NOTA-- Daca PEDIT a fost inceputa prin convertirea unui segment sau unui arc intr-o polyline
optiunea "Undo" nu va executa reconvertirea. Pentru aceasta trebuie iesit din PEDIT si trebuie
folosita comanda
UNDO (sau U descrisa ulterior in acest capitol.
X (eXit aceasta optiune iese din comanda PEDIT si se reintoarce in cererea de baza a AUTOCADului "Command:". Aceasta optiune reprezinta raspunsul implicit pentru cererea principala PEDIT.
Dupa fiecare optiune PEDIT (alta decit "eXit" completa cererea principala PEDIT se repeta astfel

incit se pot efectua mai multe operatii de editare cu o singura invocare.

5.4.1.2. Editarea verigilor
La selectarea optiunii "Edit vertex" AUTOCAD-ul marcheaza --prima veriga desenind un "X- pe
ecran. Daca S-a specificat o directie de tangente pentru aceasta veriga o sageata va fi desenata in
directia respectiva. Apoi AUTOCAD-ul formuleaza o cerere noua cu suboptiuni de editare a verigilor.
Next/Previous/Break/Insert/Move/Regen/Straighten/Tangent/
Width/eXit <N>:
Se pot abrevia aceste sub-optiuni cu majusculele precizate in cerere. Cind operatia de selectare este
completa cererea se repeta pentru a permite editarea si a altor verigi. Fiecare sub- optiune este
descrisa in continuare.
N (Next and aceste sub-optiuni muta marcatorul "X- la P (Previous veriga urmatoare respectiv
la cea anterioara. Acestea nu inlantuie de la sfirsit la inceput intreaga polyline chiar daca aceasta
este inchisa. Valoarea implicita pentru cererea de editare a verigilor este ultima dintre sub-optiuni
aleasa. De aceea se poate muta veriga destinatie selectind o data "Next- sau "Previous- . Apoi
tastind succesiv RETURN se poate ajunge la veriga dorita.
B (Break aceasta sub-optiune retine pozitia verigii pe care este situat "X"-ul si cere :
Next/Previous/Go/eXit<N>:
Se poate acum muta "X--ul pe oricare alta veriga si introduce "Go". Aceasta va imparti entitatea
polyline in doua parti la veriga sau verigile specificate. Toate segmentele sau verigile situate intre
cele verigi specificate vor fi sterse. Daca una dintre verigile specificate este la sfirsitul entitatii
polyline va rezulta o polyline trunghiata. Daca amindoua verigile specificate sint la extremitati (sau
daca este specificata numai o veriga intr-o extremitate operatia BreaS este nevalidata.
Daca se doreste sa se renunte la operatia BreaS se introduce "X- (pentru "eXit". AUTOCAD-ul va
abandona aceasta operatie revenind la cererea sub-optiunilor "Edit vertex".
Pentru exemplificare figurile care urmeaza ilustreaza o polyline impartita de doua verigi marcate :
fig. 5.44.
NOTA-- Operatia BREAS asupra unei polyline inchise incepe prin deschiderea acesteia iar segmentul
de inchidere este eliminat in mod automat.
I (Insert folosind sub-optiunea "Insert- se poate
AUTOCAD-ul cere :

adauga o veriga noua entitatii polyline.

Enter location of new vertex:

Noua veriga este adaugata in continuare celei curent marcate cu un "X". Figura care urmeaza

ilustreaza adaugarea unei verigi noi. Inceputul entitatii polyline este in partea stinga :
fig. 5.45.
M (Move aceasta sub-optiune permite mutarea in alta pozitie a verigii curent marcate. AUTOCADul cere :
Enter new location:
Veriga marcata curent cu un "X- este mutata in pozitia desemnata. Urmatoarele figuri ilustreaza
aceasta :
fig. 5.46.
R (Regen aceasta sub-optiune regenereaza entitatea polyline. Se utilizeaza in corelatie cu suboptiunea "Width" descrisa ulterior.
S (Straighten aceasta sub-optiune salveaza pozitia verigii marcate cu "X- si cere :
Next/Previous/Go/eXit<N>:
Se poate acum muta "X--ul pe oricare alta -- veriga si introduce "Go". Toate segmentele si verigile
situate intre cele verigi specificate vor fi sterse fiind inlocuite cu o linie dreapta (un segment). Daca
S-a specificat numai o veriga (introducind "Go- fara a muta marcatorul "X" segmentul care
urmeaza respectivei verigi va fi indreptat (daca este un arc). Daca se doreste renuntarea la
operatie se introduce "X- (pentru "eXit"). AUTOCAD-ul va renunta la operatia de indreptare
revenind la cererea sub-optiunilor "Edit vertex".
In figura care urmeaza au fost selectate doua verigi astfel incit segmentele dintre ele sint inlocuite
cu o linie dreapta.
fig. 5.47.
Daca se doreste stergerea unui arc care uneste doua segmente ale unei polyline si extinderea celor
doua segmente pina la intersectare se utilizeaza comanda FILLET descrisa anterior in acest capitol.
T (Tangent aceasta sub-optiune permite precizarea unei directii de tangenta verigii curente
(marcata cu "X") pentru utilizarea ulterioara in aranjarea curbelor. AUTOCAD-ul cere :
Direction of tangent:
Se poate introduce unghiul de tangenta dorit de la tastatura sau se poate preciza un punct care sa
indice directia in raport cu veriga curent marcata.
(Width aceasta sub-optiune permite modificarea latimilor extremitatiilor pentru segmentul
imediat urmator verigii marcate. (Daca sinteti nesigur care directie este inainte si care este inapoi
sub-optiunile "Next- si "Previous- vor furniza informatiile necesare). De notat ca aceasta este
diferita de optiunea "width- din cererea principala PEDIT care selecteaza o latime uniforma pentru

intreaga polyline.
AUTOCAD-ul cere :
-- Enter starting width<current>:
Enter ending widtH<current>:
Latimea de start implicita este latimea de inceput efectiva a segmentului. Latimea finala implicita
este egala cu cea selectata pentru start. Segmentul nu este redesenat imediat dupa specificarea noii
latimi. Daca se doreste vizualizarea segmentului se utilizeaza sub-optiunea "Regen".
X (eXit aceasta sub-optiune determina iesirea din editarea verigii si reintoarcerea in cererea
principala PEDIT.
5.4.2. Comanda EXPLODE
Aceasta comanda inlocuieste legatura unui bloc in aceasta sau forme simple segmente si arce ale
unei polyline. Cind un bloc este descompus imaginea rezultata pe ecran este identica exceptind
faptul ca tipul de linie si culoarea entitatilor pot fi modificate corespunzator.
Cind o entitate polyline este descompusa orice latime asociata sau informatie de tangenta este
descarcata segmentele si arcele rezultate urmaresc axa entitatii polyline.
Dialogul comenzii este :
Command -- EXPLODE
Select blocS reference or polyline
Se poate selecta obiectul dorit cu oricare dintre metodele de selectare. Trebuie sa fiti sigur de o
selectare corecta a obiectului pentru ca probabil infatisarea acestuia nu se schimba ca rezultat al
descompunerii. De exemplu sa examinam figurile ilustrate in continuare. Originalul bloc sau polyline
reprezinta un singur obiect iar EXPLODE il descompune in entitati separate de tip segment si arc.
fig. 5.48.
EXPLODE sterge la o utilizare un singur nivel de grupare. De aceea daca un bloc contine o entitate
polyline descompunerea acestuia expune entitatea polyline. Daca se doresc in continuare
segmentele/arcele individuale se poate aplica EXPLODE entitatii --polyline. Blocurile introduse cu
MINSERT si cele cu factori diferiti de selectare pe cele 1 axe X Y Z nu pot fi descompuse. Daca un
bloc cu atribute este descompus atributele sale sint sterse dar definirea atributelor cu care acestea
au fost create reapare.
Valorile atributelor precum si orice modificare facuta cu ATTEDIT sint pierdute.
In momentul in care o polyline este descompusa entitatile de tip segment si arc care rezulta sint
plasate in acelasi strat si cu aceeasi culoare si acelasi tip de linie ca ale entitatii polyline. Daca unul

dintre segmentele entitatii polyline are latimea diferita de zero sau are specificatii de tangenta
pentru curbe la completarea comenzii EXPLODE va apare un mesaj de forma urmatoare :
Exploding thiS polyline haS lost (width/tangent)information
The UNDO command will restore it.
Daca latimea sau informatia de tangenta sint necesare se utilizeaza comenzile U sau UNDO pentru
restaurarea entitatii polyline.
5.5. Revenirea la ceea ce s-a facut
AUTOCAD-ul permite intoarcerea paS cu paS in orice punct anterior in editarea sesiunii utilizind
comenzile U REDO si UNDO. Explcit sint posibile urmatoarele :
-- refacerea comenzii anterioare
-- refacerea oricarui numar de comenzi precedente
-- anularea efectului unui UNDO cu un paS mai departe
-- marcarea (punct de verificare in desen inainte de a incerca ceva periculos si intoarcerea
oricind la aceasta stare
-- tratarea unui grup de comenzi ca pe una singura si anularea grupului cu un singur UNDO
-- determina ca orice meniu de selectare oricit ar fi de complicat sa fie tratat ca o singura
comanda astfel incit sa poata fi anulat cu un singur UNDO
-- renuntarea la facilitatiile UNDO pentru a salva spatiul disc.
Facilitatile Undo pot utiliza mult spatiu disc in timpul editarii. Chiar daca acest spatiu este eliberat la
terminarea sesiunii de editare poate apare necesitatea renuntarii la acestea in sistemele bazate pe
unitati de floppy-disc.
5.5.1. Comanda U
Comanda U determina ca cea mai recenta operatie sa fie refacuta. (In sensul ca se revine la starea
dinaintea actiunii ei). Numele comenzii care se reface va fi afisat. Se poate introduce comanda U in
mod repetat pina cind desenul ajunge in --starea initiala (starea in care se gasea la inceputul sesiunii
de editare).
De exemplu daca cea mai recenta comanda a fost MOVE dialogul comenzii U devine :
Command -- U
MOVE
In cele mai multe cazuri efectul comenzii U este evident. In acest exemplu obiectele supuse actiunii

comenzii MOVE vor fi mutate in pozitiile initiale. Dupa o comanda CIRCLE comanda U determina
disparitia cercului asa cum face si "ERASE Last"dar OOPS nu va restaura cercul. Dupa o comanda
BLOCK U nu numai ca restaureaza entitatile definitorii pe ecran dar va sterge definitia blocului care
a fost creat.
Citeva comenzi nu au nici un efect la inversare de exemplu comanda PLOT. In astfel de cazuri
AUTOCAD-ul va afisa doar numele comenzii.
Comanda U este echivalenta comenzii "UNDO". Comanda UNDO mai are citeva optiuni si este
descrisa ulterior in aceasta sectiune.
5.5.2. Comanda REDO
Daca se introduce REDO imediat dupa o comanda care reface ceva (U "UNDO" UNDO nnn")
aceasta va reface UNDO:
Command -- REDO
Un UNDO dupa REDO va reda originalul UNDO.
UNDO 5
<Rats,that'S too many>
REDO
UNDO 3
<Golly,that'S still too many>
REDO
U
U
5.5.3. Comanda UNDO
Comanda UNDO permite refacerea mai multor comenzi in acelasi timp si aplicarea unor operatii
speciale ca de exemplu marcarea unui punct de reintoarcere daca lucrurile merg rau .
Command -- UNDO
Auto/back/Control/End/Group/Mark/<Number>:
Este posibila o cerere mai scurta a se vedea in continuare subcomanda Control . Daca se raspunde
cu un numar acesta reprezinta numarul operatiei precedente care va fi refacuta. Efectul este acelasi
cu cel al introducerii de multiple comenzi U cu exceptia ca se evita anumite regenerari ale desenului.
--Optiunile UNDO sau subcomenzile sint descrise in continuare.

5.5.3.1. Suboptiunile MarS si Back

Subcomanda MarS realizeaza o marcare in informatia UNDO la care se poate ulterior opera o
reintoarcere cu ajutorul comenzii Back. Subcomanda BacS va aduce desenul in starea in care a fost in
momentul introducerii celei mai recente subcomenzi Mark. Aceasta subcomanda se poate introduce
de cite ori se doreste pentru a ajunge la oricare marcare cu Mark. Daca nu exista nici o marcare
precedenta subcomanda va afisa :
ThiS will undo everything OS?<Y>
Daca se raspunde cu "Y- (raspunS implicit) tot cea ce a fost introduS de la intrarea in Editorul de
desenare va fi eliminat. Daca se raspunde cu "N- subcomanda BacS va fi ignorata. Subcomanda
BacS sterge marcarea facuta cu MarS in momentul in care o intilneste urmatoarea comanda U sau
UNDO va sari peste locul marcat cu Mark.
5.5.3.2. Suboptiunile Group si End
Subcomenzile Group si End determina tratarea unitara a unui grup de comenzi (ca o singura
comanda pentru scopurile preconizate de U sau UNDO.
De exemplu :
LINE <etc.>
UNDO GROUP
CIRCLE <etc.>
ARC <etc.>
UNDO END
TEXT <etc.>
U
U
U
Primul U sterge textul al doilea sterge arcul si cercul al treilea sterge segmentul.
Daca se introduce "UNDO Group- in timp ce un grup este deja activ acesta va avea acelasi efect ca
"UNDO End- "UNDO Group". Deci grupul de comenzi curent va fi terminat si va incepe unul nou.
"UNDO Group- nu este valida in cazurile in care optiunile None sau One sint in efect (a se vedea in
continuare). Dupa introducerea unui "UNDO Group- care n-a fost inca imperecheat cu "UNDO End"
comanda U va afecta numai o comanda dar nu va trece de punctul unde "UNDO Group- a fost
introdus. Pentru a trece mai departe trebuie mai intii introduS "UNDO End- pentru completarea --

grupului. Aceleasi considerente se aplica la "UNDO nnn".

Urmeaza un exemplu de utilizare a comenzii U cu un grup de comenzi :
LINE <etc.>
UNDO GROUP
CIRCLE <etc.>
SOLID <etc.>
U
ARC <etc.>
UNDO END
TEXT <etc.>
U
U
U
Primul U sterge solidul lasind cercul nemodificat in rest lucrurile decurg ca in exemplul anterior.
Cind operatiile sint inversate ca parte a unui grup AUTOCAD-ul va afisa doar numele "GROUP- si nu
va preciza numele fiecarei operatii.
Este important de mentionat distinctia dintre Group/End si Mark/Back. Un grup (Group odata
terminat (End este intotdeauna tratat ca o operatie individuala indivizibila. De aceea o marcare cu
MarS in interiorul unui grup va fi anulata la terminarea grupului functionind normal pina in acest
moment. Exemplu :
UNDO Mark
LINE <etc.>
UNDO GROUP
CIRCLE <etc.>
UNDO Mark
UNDO Mark
UNDO Mark

SOLID
UNDO BacS (1)
ARC <etc.>
UNDO END
TEXT <etc.>
UNDO BACS (2)
Primul "UNDO Back- va sterge solidul oprindu-se la ultimul Mark. Al doilea "UNDO Back- va sterge
totul (pina la primul Mark deoarece ceilalti marcatori care intervin sint acum ascunsi in grup.
5.5.3.3. Suboptiunea AUTO
Suboptiunea AUTO cere "ON/OFF". Cind "UNDO Auto- este ON orice rubrica selectata din meniu
oricit ar fi de complicata va fi tratata ca o singura comanda reversibila printr-un singur U.
UNDO Auto opereaza prin inserarea unui UNDO Group la inceputul --fiecarei rubrici meniu (daca nu
este deja activa o rubrica) si a unui UNDO End dupa iesirea din rubrica meniu pentru mai multe
informatii a se vedea aceste subcomenzi. UNDO Auto nu este valida in cazul in care extensia UNDO
este descarcata cu subcomanda Control (a se vedea in continuare).
5.5.3.4. Suboptiunea Control
Subcomanda "UNDO Control- permite limitarea facilitatilor UNDO sau descarcarea lor completa. Este
afisata urmatoarea cerere:
All/None/One<All>:
Optiunile sint descrise in continuare :
All aceasta optiune descarca extensia UNDO in totalitate.
None aceasta descarca comenzile U si UNDO in intregime. Orice informatie UNDO salvata anterior
in cursul sesiunii de editare este descarcata. Spatiul de pe disc astfel eliberat poate evita conditia
"disS almost full".
One acest raspunS limiteaza comenzile U si UNDO la o singura operatie. Aceasta va solicita spatiu
disc redus pastrindu-se o parte insemnata din puterea facilitatilor UNDO. La fel ca si optiunea
"None" "One- va elibera imediat orice spatiu pe disc care pastreaza informatie curenta UNDO.
Subcomenzile Group Mark si Auto nu sint permise cind None sau One sint in efect. De altfel cind
UNDO este introduS cu "One- pe ON cererea este redusa la :
Control/<1>:

pentru a indica numai posibilitatea subcomenzii Control sau un singur paS UNDO. Daca se introduce
UNDO in timp ce modul "None- este On subcomanda Control este asumata si cererea :
All/None/One<All>:
apare imediat.
5.5.4. Note si conexiuni
Urmatoarele comenzi nu au nici un efect la inversare :AREA DBLIST DELAY DIST DXFOUT END
FILES HELP ID IGESOUT LIST MSLIDE QUIT RESUME RSCRIPT SAVE SCRIPT STATUS si
WBLOCK.
Fisierul UNDO este resetat (gol la reintoarcerea la o comanda PLOT sau PRPLOT. Comenzile care
schimba modurile de operare (GRID UNITS ORTHO SNAP etc. pot fi inversate desi efectul nu
poate fi vizibil. Aceasta este una dintre ratiunile pentru care numele comenzii este afisat la inversare.
Imediat dupa o comanda ERASE OOPS sau UNDO vor restaura --obiectele sterse. OOPS poate insa
sa fie introduS in orice moment ulterior (numai sa nu mai existe alta actiune de stergere) in timp ce
UNDO opereaza strict in secventa opusa. Dupa o comanda BLOCK OOPS si UNDO au efecte foarte
diferite -- amindoua determina refacerea entitatilor sterse dar UNDO va sterge si noua definitie a
blocului.
Un UNDO multiplu (Back nnn sau inversarea unui grup va determina daca este necesar o
regenerare sau redesenare. Aceasta se intimpla la finalul lui UNDO deci "UNDO 5- va determina cel
mai mult o regenerare in timp ce "UUUUU- poate determina astfel de regenerari.
Anumite comenzi (LINE sau DIM de exemplu au propriile lor subcomenzi "Undo". Acestea fac un
singur paS la o singura apelare. De obicei dupa terminarea unei astfel de comezi "U- va sterge
intreaga comanda . Exemplu :
Command - LINE
From point -- (se deseneaza segmente)
To point -- U
To point -- U
To point -- U
Cele trei subcomenzi U vor sterge succesiv ultimele 1 sgmente neafectind segmente . In
continure se introduce :
To point. RETURN
Command -- U

Acest U va sterge toate cele segmente ramase. Daca nu se dorea acest lucru se utilizeaza REDO
pentru restaurarea lor.
Daca o comanda PEDIT a inceput prin convertirea unui segment sau a unui arc intr-o polyline
subcomenzile "UNDO- apartinind acesteia nu vor executa reconversia. Pentru aceasta se iese din
PEDIT si se executa comanda U.
5.6. Comenzi de informare
Aceste comenzi sint utilizate pentru furnizarea informatiilor referitoare la entitati.
5.6.1. Comanda LIST
Comanda LIST permite examinarea datelor stocate pentru o anumita entitate. Formatul comenzii
este :
Command - LIST
Select objects-- (obiecte supuse listarii)
Informatiile afisate depind de tipul entitatii dar tipul entitatii pozitia in desen si stratul in care a fost
desenata sint intotdeauna listate . Informatiile suplimentare deriva din parametrii de baza.
Raportul asupra unei entitati de tip segment de exemplu --include nu numai coordonatele
extremitatilor dar si lungimea unghiul de inclinare diferenta coordonatelor extremitatilor (DX,DY).
Cercurile sint definite si descrise de centru si raza dar raportul asupra lor include si aria si lungimea
circumferintei.
Pentru polyline-uri LIST afiseaza coordonatele si directia tangenta (daca exista pentru fiecare
veriga. In cazul unei polyline inchise LIST precizeaza aria exacta si perimetrul. In cazul unei polyline
deschise LIST raporteaza lungimea acestuia. De asemenea presupune ca punctele de inceput si de
sfirsit sint unite cu o linie dreapta calculind aria astfel obtinuta. Pentru polyline-urile cu anumita
latime toate calculele se fac raportat la axa de simetrie neglijindu-se latimea.
Uneori informatiile listate nu incap pe un singur ecran. In sistemele MS-DOS/PC-DOS se poate utiliza
CTRL S pentru oprirea temporara a afisarii se continua apasind orice tasta.
De asemenea se poate utiliza tasta de control "printer echo- descrisa in capitolul pentru listarea la
imprimanta sistemului (a oricarui text negrafic afisat pe ecran de catre AUTOCAD). In sistemul UNIX
metodele de oprire si de continuare a afisarii pe ecran pot defini a se vedea AUTOCAD
Instalation/Performance Guide.
Daca se selecteaza multe entitati sau o polyline lunga afisarea LIST poate fi destul de intinsa. Se
poate utiliza CTRL C pentru abandonarea listingului si reintoarcerea la cererea :
Command:
Variabilele sistem AREA si PERIMETER retin aria si perimetrul (sau circumferinta ultimei polyline

(sau cerc listate. Aceste valori pot fi accesate cu ajutorul comenzii SETVAR si a AutoLISP- ului.
5.6.2. Comanda DBLIST
Comanda DBLIST listeaza informatii despre oricare entitate din desen si despre primele utilizari in
exercitii de invatare si depanare. Formatul este :
Command -- DBLIST:
Deoarece aceasta comanda poate dura un timp indelungat in cazul in care fisierul desen contine
multe entitati se poate renunta si se poate reveni la cererea principala de comenzi introducind CTRL
C. Asa cum S-a mentionat in cazul comenzii LIST se pot utiliza testele de control pentru oprirea si
continuarea afisarii pe ecran sau pentru listarea la imprimanta.
5.6.3. Comanda DIST
Comanda DIST masoara distanta si unghiul intre puncte desemnate si afiseaza distanta in unitati de
desenare. Daca AUTOCAD-ul include pachetul ADE-1 rezultatul este afisat --folosind formatul curent
de afisare (a se vedea comanda UNITS in capitolul 3).
Command :DIST
First point -- (punct)
Second point -- (punct)
Distance=<distanta calculata Angle <unghi>
Delta X=<DX Delta Y=<Dy>
Ca o conventie suplimentara daca se introduce un singur numar zecimal in raspunsul la "First point:"
DIST afiseaza acest numar in formatul selectat prin cea mai recenta comanda UNITS.
Distanta calculata de comanda DIST este retinuta de variabila sistem DISTANCE accesibila prin
comanda SETVAR sau AutoLISP.
5.6.4. Comanda ID
Comanda ID (identificare permite precizarea unui punct in desen si furnizarea acestuia in
coordonatele desenului .
Command -- ID point-- (punctul pentru care se afiseaza)
X=<coordonata X Y=<coordonata Y Z=<inaltimea curenta>
In mod alternativ se poate specifica punctul in coordonate numerice AUTOCAD-ul deseneaza un mic
blip pentru a arata pozitia punctului pe ecran daca BLIPMODE nu a fost comutat pe off. Blip-ul
dispare la redesenarea ecranului.

5.6.5. Comanda AREA

Comanda AREA permite specificarea unui numar de puncte care inchid o portiune din desen.
Ulterior AUTOCAD-ul calculeaza aria si perimetrul portiunii inchise. Formatul comenzii este :
Command -- AREA
First point -- (punct)
Next point -- (punct)
Next point -- (punct and so no finally
Next point -- RETURN
Area =<aria calculata> Perimeter<perimetru>
Portiunea se considera inchisa prin unirea ultimului punct precizat cu primul. Poligonul format de
punctele specificate poate sa nu fie convex.
Aria si perimetrul calculate cu ajutorul comenzii AREA sint retinute de variabile sistem AREA si
PERIMETER accesibile prin comanda SETVAR sau AutoLISP.

Cum poti scapa de toata

grasimea de pe
abdomen in doar 3 zile
fara dieta si fara

Document Info

Am avut 85 kg! Am
slabit 3 gilograme pe zi!
Cum? Dupa fiecare masa
nu am facut d

Cum poti scapa de toata

grasimea de pe
abdomen in doar 3 zile
fara dieta si fara

Durerile articulare vor

disprea IMEDIAT i
pentru totdeauna,
dac...

Accesari: 13373
Apreciat:

Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta
Creaza cont nou

A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site
Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.
<a href="http://w w w .scritub.com/stiinta/informa

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2016 )