UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

MARILE ARTERE FLUVIALE

IMPORTANTA ECONOMICA

DIACONU LAURA ELENA

Daca drumul rudimentar permite deplasarea persoanelor si a unor sarcini usoare, apa
curgatoare face posibil transportul produselor grele, cu un consum minim de energie.In
consecinta, utilizarea pentru transport a raurilor are vechime plurimilenara.Comunitatile
umane care populau vaile si zonele limitrofe au avut relatii intre ele folosind calea fluviala,
peste tot unde aceasta oferea conditii favorabile, adica acolo unde profilul longitudinal,
debitul si regimul raurilor asigurau, chiar cu pretul transbordarii, o navigatie fara prea mari
pericole.Mult inainte de a fi inventata roata, omul a inteles utilitatea folosirii energiei naturale
a apei.Transportul lemnului flotare si plutarit au fost primele forme de valorificare a energiei
apei pentru coborare.Folosirea pagaiei si a vaslei a permis, ulterior, o mai mare mobilitate, cu
piorgi si barci, pana s-a ajuns la constructia de ambarcatiuni mai mari , dotate, incepand din
sec.al XIX-lea , cu sisteme mecanice de actiune. Dupa transportul maritim, transportul fluvial
reprezinta modalitatea de transport cea mai ieftina. Potrivit tarifelor in vigoare, transportul fluvial este

de circa 2-3 ori mai ieftin decat cel feroviar si cu mult mai ieftin decat cel aerian sau auto.
Economicitatea transportului fluvial se datoreste in primul rand, capacitatii mari de
transport a mijloacelor fluviale. Astfel, in timp ce un convoi de noua slepuri a 1500 tone
fiecare poate transporta o cantitate de 13.500 tone de marfa, o garnitura de tren cu 18 vagoane
a 25 tone fiecare, poate transporta o cantitate de marfuri de 30 de ori mai mica. Aceasta
inseamna, evident, cheltuieli mai mici pe unitatea de marfa transportata si deci tarife mai
reduse comparativ cu calea ferata sau cu transporturile auto.
In al doilea rand, economicitatea mai ridicata a transportului fluvial se datoreste si
cheltuielilor de investitii mai reduse pentru dezvoltarea infrastructurii acestora, comparativ cu
infrastructura transportului feroviar sau auto. Caile de navigatie fluviala sunt cai naturale care
nu necesita, de regula, lucrari de amenajare costisitoare, iar porturile sunt construite, de
obicei, in acele locuri care ofera conditiile naturale cele mai prielnice.
O serie de marfuri de masa cu valoare unitara scazuta, cum ar fi calcarul, marmura si
in general materialele de constructie, precum si alte marfuri de masa, nu ar fi putut sa fie
atrase in circuitul economic intern si international fara existenta unor transporturi ieftine, cum
sunt cele maritime si fluviale. In plus, transportul fluvial prezinta riscuri mai mici comparativ
cu cel maritim si permite utilizarea unor ambalaje mai ieftine.
Se cuvin a fi mentionate, de asemenea, o serie de avantaje pe care le ofera caile
fluviale. Ele permit dezvoltarea in preajma lor a industriilor care folosesc ca materie prima
marfuri de masa transportate ieftin pe calea apei (industria siderurgica, metalurgia feroasa si
2

neferoasa, constructiile navale, industria de prelucrare a petrolului, industria chimica si

petrochimica, industria energetica, a sticlei si materialelor de constructii etc.), crearea de
baraje, lacuri de acumulare pentru hidrocentrale, dezvoltarea irigatiilor si a zonelor de
agrement etc. La randul lor, acestea stimuleaza investitiile in alte ramuri ale economiei,
crearea de noi locuri de munca, cresterea economica s.a.m.d.
Dintre dezavantajele pe care le prezinta transportul fluvial sunt de mentionat:
a) faptul ca este mai lent si mai putin punctual, comparativ cu transporturile maritime,
pe calea ferata, auto sau aeriene;
b) existenta sa este conditionata de prezenta cailor fluviale care limiteaza aria de
actiune la o zona invecinata acestora;
c) in afara unei zone determinate din bazinul fluvial, el devine neeconomic datorita
transbordarii costisitoare si tarifului mai ridicat al mijloacelor care continua transportul;
d) poate deveni impracticabil in perioadele de inghet.
Primul canal a fost construit in secolul al XVII-lea, in Franta, intre Sena si Loire, se
numea Briare si avea 59 km lungime; actualmente cel mai lung este Marele Canal Chizez , de
1.782 km , intre Beijing si Huangzhou.
Navigatia pe fluvii, canale si lacuri se face pe slepuri si vase de tonaje diferite, in
functie de adancimea senalului navigabil.
Cele mai importante sisteme de navigatie nationale sunt : Volga, Mississippi, iar cu
caracter international : Rhinul , Dunarea, Oder-Elba si Marile Lacuri- St.Lawrence.In Europa,
navigatia fluviala se face pe Sena, Tamisa , canalele din Belgia (canalul Albert ) si Olanda
( canalele Amsterdam Rhin , Wilhelmina).
Marile retele de navigatie sunt astfel rare pe Glob, acestea presupunand vehicularea
unor debite apreciabile, absenta cascadelor sau repezisurilor, un regim de scurgere cat mai
regulat, regim termic moderat.Amazonul,Parana,Mississippi, Zair, Chang-Jiang-ul, Gangele
sunt exemplele cele mai importante.In Europa, la o scara mult mai redusa, s-au impus
cursurile inferioare ale Dunarii, Rhinului , Volgai sau Senei.
In celelalte cazuri, cand s-a trecut la folosirea unor ambarcatiuni mai mari, sau la
navigatie in tot cursul anului inclusive iarna sau la ape mai mici- a fost necesara amenajarea
cursurilor de apa, fie prin corectarea albiei, fie prin canale de derivatie si constructie de

ecluze.Canalele existau inca din Antichitatec( in Egipt, Mesopotamia , valea Indusului), dar
reteaua acestora a persmis insa construirea unor canale in afara zonelor de campie, ca si
traversarea cumpenelor de apa ce separa bazinle fluviale, deci constrirea unor veritabile retele
de cai fluviale si canale navigabile.
Revolutia industriala si cresterea in volum a marfurilor de transportat au condus la o
intensa utilizare a cailor fluviale.Avantul initial a impus o serie de rezolvari tehnice pentru
ameliorarea conditiilor de navigatie si pentru extinderea retelelor, solutii modernizate ulterior
sin aplicate si in present.Cele mai importante sunt:
Canalizarea cursului arterei cu potential de navigatie ( raurile Flandrei, Bega in
Romania );
Indiguirea cursului, taierea meandrelor;
Realizarea unor canale laterale, paralele cu cursul natural.(Marele Canal al Alsaciei);
Constructia de baraje, insotite de ecluze.
Concurenta intermodala a lasat in circuitul economic numai acele artere navigabile ( rauri,
fluvii, canale) in masura sa asigure transportul in conditii de competitivitate: Rhinul, in aval
de Rheinfelden, Elba, Sena, Dunarea, Vistula, Amur, Gange.
Navigatia fluviala necesita construirea unor porturi fluviale, adesea cu trafic foarte
important :Duisburg , Duluth,Strasbourg,Chicago,Paris,Reni,Galati,Moscova.
Navigatia interioara are un loc mai bine definit atat in tarile in curs de dezvoltare cat si in
cele dezvoltate, dar cu conditia ca aceasta sa fie adaptata cerintelor traficului modern.
Cele mai extinse retele de navigatie interioara se afla in Asia, America de Nord si Europa,
situatie care reflecta legatura stransa dintre navigatia fluviala si evolutia social economica.
Reteaua navigabila a Americii de Nord este dominate de cea revenind SUA ce
totalizeaza 42600 km de cai, al caror gabarit depaseste adesea normele europene si care sunt
deservite de aproape 8000 de companii fluviale.Principalele artere sunt: Marile Lacuri si
fluvial Sfantul Laurentiu, fluviul Mississippi cu calalele adiacente si afluentii sai (Ohio,
Arkansas, Red River).

In Europa, reteaua de navigatie fluviala insumeaza peste 40000 km din care 14000
km canale.Prin lungimea cailor de care dispun se detaseaza Franta ( 8500), Olanda (5046
km), Germania (4400), Ucraina (4004 km), apoi Polonia., Belarus, Finlanda , Marea Britanie
(2000-4000 km). Dar totusi , densitatea cea mai mare a cailor fluviale de transport este
caracteristica nord-vestului Europei atlantice, unde pe langa fluviile navigabile ( Sena, Rhin ,
Meusa, Weser, Tamisa), s-au amenajat numeroase canale, indeosebi in Olanda si Belgia. In
jurul Marii Baltice se face navigatie pe Oder, Vistula,Niemen, Dvina de Vest, Neva, dar si pe
lacurile suedeze si finlandeze legate prin canale si rauri.In centrul si sudul Europei cele mai
importante artere navigabile sunt Dunarea cu Tisa si Sava, Rhonul, Padul.
In rasaritul contine.ntului exista o retea de artere navigabile legate prin canale ce se
inter actioneaza in zona Moscovei.Volga, Kama, Niprul, Donul, Nistrul , Dvina de Nord,
Peciora se adauga altor fluvii navigabile din partea estica a Comunitatii Statelor Independente,
impreuna cu care formeaza o retea ampla de 123500km.
In America de Sud se face navigatie pe Amazon si afluentii sai (50000km), pe Parana,
Uruguay, Rio Magdalena, Ornico.
In Africa, navigatia este ingreunata de prezenta cascadelor, dar se practica pe Zair si
afluentii sai , pe Nil, Zambezi, Niger, Senegal. Unele fluvii din Asia ( Chang Jiang, Mekong,
Gange) completeaza reteaua de transport fluvial a lumii.Se remarca indeosebi China, care are
cea mai cea mai lunga retea navigabila din lume ( 160 mii km).
Traficul fluvial este consacrat marfurilor grele si putin perisabile, indeosebi
materialelor de constructii, minereurilor, combustibililor solizi, cerealelor, hidrocarburilor,
lemnului.Volumul cel mai mare de marfuri transportate annual se inregistreaza in SUA (623
milioane tone), acestea inregistrand o permanenta crestere in ultimii ani. Urmeaza Rusia si
China.
In ansamblul cailor de navigatie se individualizeaza , prin dimensiune, importanta traficului si
rolul in dezvoltarea economica a regiunilor respective, o serie de sisteme de navigatie fluviala,
compuse dintr-o artera fluviala sau un complex lacustru principal.Aceste sisteme sunt
nationale si internationale.

Dintre sistemele nationale si internationale se remarca:

5

Bazin

de

recepie

7.050.000 km.
Debit mediu :219.000 m/s.
Principalele
traversate:

localiti
Manaus

Belem, Brazilia
Amazonul
reprezint fluviul cu cel mai
mare debit hidrografic din
lume, considerat la vrsare
n estuarul su (219,000
m/s), respectiv fluviul cu
cel

mai

extins

bazin

hidrografic din lume (6,915,000 km), care acoper cinci ri ale Americii de Sud, Brazilia
(62.4%), Peru (16.3%), Bolivia (12.0%), Columbia (6.3%) i Ecuador (2.1%). Fluviul
Amazon, la fel ca Dunrea, curge de la vest spre est, paralel cu Ecuatorul.
Cel mai mare ru al Terrei prin cele trei coordonate de baz: lungime, numele unuia
dintre membrii expediiei americane care a explora regiunea n 1971, la 175 km de Oceanul
Pacific, la 190 km nord-vest de lacul Titicaca i la 110 km nord de oraul peruan Arequipa.
Aadar, izvoarele Amazonului pe Ucayali i respectiv, pe afluentul acestuia Apurimac au fost
stabilite n 1971 de ctre expediia condus de Loren McIntyre, 1a o distan n timp de 471
ani de cnd spaniolul Vicente Yanez Pinzon descoper, n 1500, gura fluviului ale crui ape
transformau poriunea alturat Oceanului Atlantic ntr-o Mar Dolce (Marea Dulce).
Amazonul propriu-zis ncepe de la confluena celor doi mari aflueni Ucazyali i Maraunon,
care se unesc la mai n amonte de localitatea Iquitos; pn la unirea cu apele celui mai mare
afluent de pe stnga - Rio Negro, care se produce 1a Manaus, Amazonul se numete

Solimoes. n limitele bazinului intr versanii estici ai Anzilor, o parte din Podiul Guianei,
partea nordic i central Podiului Braziliei i Amazonia, cea mai mare cmpie din lume.
Cea mai mare parte a cursului se desfoar ntre Ecuator i 50 latitudine sudic, cu
consecine foarte importante n clima regiunii i pentru regimul de scurgere fluviului.
Potenialul hidroenergetic al Amazonului, cu toi afluenii, apreciat 1a 280 mil. KW,
este foarte puin folosit pn n prezent.
Navigaia pe Amazon i afluenii si nsumeaz circa 50 000 km, pe fluviu aceasta
practicndu-se cu vase de tonaj maritim pn la Manaus i cu vase mai mici, pe 4 200 km,
pn la cascada Pongu de Manscriche, situat pe Maranon, la ieirea acestuia din Anzi. Clima
bazinului Amazon, cald i umed n cea mai mare parte i mai uscat n Anzi, cu temperaturi
ntre 23 i 28C, n medie (variaii mici n timpul anului i ceva mai mari de la zi la noapte),
precipitaii bogat (1 500-3 000 mm/an), cu remarcarea unui sezon ploios i unul mai uscat
(care se accentueaz ctre nord i sud n regiunea podiurilor), creeaz condiiile cele mai
favorabile dezvoltrii unei vegetaii luxuriante, de tip ecuatorial care se suprapune Cmpiei
Amazoniei, formnd un adevrat "ocean verde - cel mai mare din lume - cu un rol foarte
important n reglarea condiiilor de circulaie ale maselor de aer i, respectiv, a umezelii
pentru continentul sud-american i chiar pentru Terra. Singurele perturbri n desfurarea
regulat a circulaiei aerului i temperaturii sunt valurile de aer rece (friagens), care ptrund
din sud, producnd scderi brute de temperatur.
Amazonia reprezint n prezent - din punct de vedere al exploatrii resurselor sale - un
obiectiv prioritar pentru Brazilia, Bolivia, Peru i Columbia. Astfel, n 1966, s-a nfiinat
Comisia Superioar pentru Dezvoltarea Amazoniei (SUDAM), care a elaborat, n 1970,
Programul pentru integrare naional (PIN), ce are ca obiective principale: realizarea oselei
transamazoniene (6 300 km), a crei construcie a nceput deja, precum i colonizarea zonei.
n 1974 Programul Polamazonia a selectat deja 15 areale cu potenial ridicat agricol i minier.
Ofensiva asupra Amazoniei continu, cu consecine imprevizibile asupra echilibrului ecologic
propriu i asupra influenei pe care Amazonia viitorului o poate avea asupra unor procese
majore climatice i de mediu la scar planetar.

Lungimea: 6 671 km
Suprafaa bazinului: 2 870 000
km2
Situat: Africa - Tanzania, Burundi,
Ruanda,

Uganda,

Kenya,

Etiopia, Egipt
Dei
izvoarelor,

dup
n

precizarea

2938,

de

ctre

germanul Burkhard Waldecker, pe

Ruvuvu afluent al Kagerei - Nilul a
fost considerat cel mai lung ru de
pe

Terra,

prin

reconsiderarea

izvoarelor Amazonului pe Ucayali

i, respectiv, Apurinac, acesta din
urm nsumeaz 7 025 km lungime,
devenind nu numai prin debit i
bazin hidrografic, cel mai mare ru,
ci i prin cea de a treia coordonat lungimea.
Cu lungimea de 6.650 km, fluviul Nil este cel mai lung fluviu din lume, urmat de
Amazon cu 6.500 km, unele msurtori ale Amazonului de la izvoare, ar fi stabilit o lungime a
acestuia de 7.200 km.
Izvoarele Nilului este una dintre cele mai controversate teme, o parte din acestea se
afl n statele: Burundi cu "Luvironza-Ruvuvu-Ruvusu-Akagera", Ruanda cu "RukararaNybarongo", iar alte izvoare: "Akagera-Nil", "Viktoria-Nil", "Albert-Nil","Bahr-al-Dabal,
"Nilul-Alb", "Nahr-an-Nil" i "Nilul".
Sunt 6 cataracte pe cursul mijlociu al Nilului sub vrsarea Nilului Albastru n Nilul
Alb ntre Omdurman i Assuan fiind periculoase nu numai prin creterea vitezei de curgere a
8

fluviului ci i prin prezena stncilor. Cele 6 cataracte sunt mrturie a micrilor tectonice
formndu-se ulterior n albia Nilului, prin aciunea de eroziune i transport a fluviului pe o
perioad de milioane de ani de roci sedimentare. La transportul fluvial spre lacul de
acumulare Assuan prezena unei cataracte creeaz probleme de navigae pe acest traseu.
In Antichitate , miracolul fertilizarii terenurilor din lunca sa i-a determinat pe locuitorii
acestor tinuturi sa il considere zeu.Aici eu fost realizate primele lucrari de irigatie din lume
( mileniul IV i.Hr.) si au fost realizate primele masuratori organizate aale nivelului apelor, cu
ajutorul <nilometrelor>.
Pe cursul sau au fost construite mai multe baraje in scopul producerii de nergie
electrica si al irigarii terenurilor , mai cunoscute fiind , din amonte in aval, cele de la Owen
Falls, Khartoum, Aswan ultimul determinand formarea lacului Nasser ( lung de 500 km),
irigarea a 800 000 ha si instalarea unei centrale termice cu o putere de 2100 MW.Nilul asigura
irigarea a cca.4 mil.ha in Egipt, transformand Egiptul in cea mai mare oaza din lume.In
prezent

apele unor rauri risipite in zona mlastinoasa Sudd indreptandu-le in Nil.

Reprezinta, totodata, o importanta cale de transport, principalele porturi fiind

Alexandria, Cairo, Aswan.

Lungimea
cursului de ap :
6.300 km.
Debit mediu :
23.000 m/s.
Principalele
baraje:

Sanxia

(Barajul celor trei

defileuri)
Yangtze
sau Chang Jiang este al treilea fluviu din lume ca lungime, msurnd peste 6.000 de kilometri,
dintre cate 2.800 kilometri navigabili. Este cel mai lung fluviu din Asia i al treilea din lume
din punct de vedere al debitului de ap (dup Amazon i Congo). Cursul lui se afl n
ntregime pe teritoriul Chinei. Se vars n Marea Chinei de Est la 23 km nord de oraul
Shanghai. Prin Marele Canal Chinez este legat de fluviul Huang He.
Fluviul are numeroase denumiri. Chinezii folosesc numele de "Yangtze" (Fluviul
Albastru) pentru a se referi exclusiv la cursul inferior al apei, n timp ce fluviul n totalitatea
sa se numete "Chang Jiang", ceea ce nseamn "Fluviul Lung". n plus, diferitele sectoare ale
cursului poart denumiri locale: Moron Us He, Tongtian He, Jinsha Jiang. n Tibet, fluviul
poart numele de "Dri-chu" (adic Rul femelei de iac).
La ieirea din defileul Xiling, din regiunea celor Trei Defileuri, se ridic o construcie
criticat pe plan mondial: Barajul Sanxia. Propaganda chinez laud realizarea monumental
care este imensul baraj de pe fluviul Yangtze.El reprezint cea mai mare realizare chinez de
acest fel i se nal, falnic, la 181 de metri deasupra vii fluviului Yangtze, n provincia
Hubei. Barajul are o lungime de 2,3 kilometri i are o capacitate total de 18.200 megawai.
Rezervorul su se ntinde pe o distan de 660 km i ocup 1084 km. Adevrul difer de
euforia oficial: aproximativ 160 de orae i nenumrate sate vor trebui strmutate. Exemplu,
decizia de a muta localitatea Fengdu, situat n valea fluviului, a fost deja luat.
Pentru autoritile chineze , exploatarea hidroenergiei este o prioritate absolut, iar protecia

10

mediului are o importan secundar. Trebuie recunoscut faptul c nevoile energetice ale
Chinei sunt n permanent i rapid cretere. Beijingul i argumenteaz poziia i prin dorina
de a pune capt pericolului inundaiilor devastatoare care au loc n prezent pe cursul inferior
al apei. Unica soluie ar fi, potrivit autoritilor, regularizarea sectoarelor critice i construirea
de baraje pe Yangtze.
n anul 1997, Yangtze a fost redirecionat ntr-o nou albie i au nceput lucrrile de
construcie la barajul uria Sanxia. Complexul va fi finalizat n anul 2009 i cuprinde, pe
lng barajul cu lungimea de peste doi kilometri, un lac de 660 de kilometri lungime
(aproximativ distana dintre Constana i Cluj-Napoca) i o hidrocentral cu capacitatea de
18.200 megawai.
Apele Chang Jiang-ului sunt utilizate pentru culturile de orez, dar si pentru irigatie.De
asemenea reprezinta o sursa enorma si inepuizabila de hidrienergie.Generatoarele
hidroelectrice produc 1/9 din energia totala a Chinei. Cea mai mare hidrocentral din ziua de
astzi din lume, Itaipu, de la grania dintre Brazilia i Paraguay, are o capacitate de 14.000
megawai, n timp ce potenialul hidroenergetic al Romniei este de 15.000 megawai (dintre
care numai 40% este valorificat).
Cltoria pe apele fluviului Yangtze, care are o importana capital pentru sudul
Chinei, include regiunea celor Trei Defileuri. Aceast regiune merit denumirea de minune a
lumii. n valea adnc a fluviului Yangtze, linitea este tulburat numai de vasele luxoase de
croazier, care sunt proprietatea companiei Dongfang-Hong. Dei fiecare dintre acestea are o
capacitate de 1.200 de pasageri, vasele sunt arhipline. Confortul cu care sunt obinuii turiti
europeni nu lipsete:cabine individuale, baruri,cluburi de noapte i restaurante excelente.
Chinezii prefer de obicei croazierele mai ieftine ale liniilor CITS, unde n capinele de
clasaIV-a se nghesuie cte 24 de persoane. Vasele mai mari au nevoie de patru zile pentru a
strbate cursul inferior al apei, care msoar 1.274 de kilometri i se ntinde ntrele oraele
Chongqing i Wuhan (fiecare cu o populaie de cteva milioane de locuitori). Yangtze
formeaz unele dintre cele mai cunoscute defileuri din lume. Cu 50 de kilometri nainte de
oraul Wanxian, vaporul trece pe lng Siibaozhai, "fortreaa comorii de piatr". Acesta este
un perete de stng uria n vrful cruia a fost construit o pagod de culoare roie acum 300
de ani.
Dicolo de oraul Chongqing, vasele plutesc prin Defileul Qutang care msoar opt
kilometri. Aici, printre pereii de piatr cu nlimi de 500 de metri, Yangtze, care are de obicei
11

limea unui lac, se ngusteaz brusc pn la 78 de metri. n aval se afl Defileul Wuxia de 40
de kilometri lungime. Privelitea stncilor, care se nal spre cer la o nime de 900 de metri,
este greu de descris n cuvinte. Al treilea defileu, Xiling, este cel mai lung . Cu ct Yangtze se
apropie mai mult de oraul Wuhan, cu att albia este mai lat.
Dintre defileurile mai mici formate de Yangtze, demn de atenie este "Defileul de
Smarald" din apropiere de Wuhan, care se ntinde pe o distan de 20 de kilometri.

Lungimea : 3780 km , de la izvoarele lui

Missouri , cel mai mare affluent , 6215km.
Suprafata bazinului :3 210 620 km
Situat: America de Nord, SUA
Mississippi este un fluviu din America
de Nord SUA cu o lungime de 3.778 km.
Mississippi izvorete din Lake Itasca n partea
de nord a statului Minnesota. Se unete cu
afluenii si principali Missouri i Meramac
lng oraul St. Louis, Missouri, iar cu Ohio n
statul Illinois. n afar de regiunea Marilor
Lacuri fluviul asigur cu ap ntregul inut
dintre Rocky Mountains n vest i Appalachen
n est.Cercetri mai recente, din anul 2005, au
stabilit c fluviul de fapt nu s-ar termina n delt
ci i-ar continua cursul nc 2000 de km sub
forma unui curent submarin pn la coastele Cubei

12

Mississippi se vars sub forma unui estuar cu o suprafa de 28.600 km cea mai mare
gur de vrsare din lume. Fluviul la vrsare este compus din cinci brae principale pe teritoriul
statelor Louisiana, Arkansas i Tennessee. Cantitatea zinic de sediment adus de fluviu fiind
de 1,5 milioane de tone. Inundaiile periodice cu depuneri de ml, face ca aceste regiuni s fie
deosebit de fertile, regiunea este bogat n pete (1 miliard de kg de pete anual) Cultivarea n
regiunea deltei fiind favorabil culturii de: orez, bimbac, trestie de zahr i soia. O problem a
acestei regiuni este scufundarea treptat a uscatului care duce la urcarea nivelului marin cu
ap srat eutrofie.
Bazinul hidrografic reprezinta a opta parte din continentul America de Nord, si doua
cincimi din teritoriu continetal al SUA, neinculzand Alaska.Chiar daca nu luam in considerare
afluentul Missouri, prin lungimea lui proprie de 3780 km de la izvoare pe care le are in
mijlocul unei multitudini de lacuri mici situte intr-o regiune joasa de morene glaciare din
vestul Marilor Lacuri si pana la varsarea in Golful Mexic , Mississippi reprezinta cea mai
importanta artera hidrografica din America de Nord, cu o pozitie centrala in cadrul acesteia
Amenajarea raului Mississippi s- facut, in special, in scopul apararii terenurilor si
localitatii lor impotriva inundatiilor si pentru realizarea unei cai de transport.In scopuri
hidroenergetice s-a construit un mare lac de acumulare si o centrala electrica , cu o putere
instalata de 120 MW, la Keokuk, in amunte cu 200 km de Saint-Louis , in cursul superior
unde raul nu este navigabil. In schimb, au fost realizate numeroase lacuri de acumulare pe
afluenti, in special pe Ohio si Missouri, constituind niste sisteme hidrotehnice complexe si
bine intretinute.
Fluviul Mississippi curge prin zece state nord americane Minnesota, Wisconsin, Iowa,
Illinois, Missouri, Kentucky, Arkansas, Tennessee, Mississippi i Louisiana, nainte de
vrsarea sa printr-o delt larg, la circa 160 km n sudul oraului New Orleans n Golful
Mexic.
Minneapolis si Saint-Paul, numite si orase gemene, primul fiind centru industrial si
piata de desfacere a graului, iar cel de-al; doilea important nod feroviar si port. Saint-Louis,
situat la confluenta cu Missouri, este important prin comertul cu cereale, bumbac, prin
abatoare fabrici de conserve si prelucrarea tutunului ( cel mai mare centru din lume).
Memphis , situat in statul Tennessee, este un important centru industrial , comercial,
specializat in produsele de bumbac , nord feroviar si port fluvial.

13

In sfarsit, la 146 km inainte de varsare , New Orleans, numit si poarta aurului alb
prin faptul ca se exporta cantitati mari de bumbac reprezinta metropola comerciala a vaii
fluviului, oras ce conserva specificul francez, spaniol si american .Orasul a fost poarta de
intrare a milioanelor de sclavi negri din Africa, care formeaza astazi, in multe state sudice,
populatia majoritara.
Complexul format din afluentii Ohio, IIllinois, Missouri aval de Omaha, Arkansas si
Red River , apoi canalele Illinois ( intre Mississippi si Lacul Michigan), Cleverland (intre raul
Ohio si Lacul Erie) este unul deosebit de important in dezvoltarea economiei SUA. Pe acesta
se transporta carbuni si minereuri ( Ohio in special), lemn, cereale, material de constructie ,
hidrocarburi insumand un volum mediu anual de aproape 100 milioane tone marfuri.
In cadrul sau functioneaza porturi importante ca : Pittsburgh, Hungtington , Cincinetti,
Kansas City, Saint Paul, Saint Louis.

Bazin de recepie :1.380.000 km.

Lungimea cursului de ap :3.692 km.
Debit mediu :8.000 m/s.
Aflueni : Akhtuba, Samara, Kama, Kazanka,
Sviiaga, Vetluga, Sura, Kerjene, Oka, Uzola,
Unja, Kostroma, Kotorosl, eksna, Mologa,
Kainka, Nerl, Medvedia, Kimr, Dubna,
oa,
Principalele baraje: Ivankovo, Uglici, Rbinsk, Gorki. Ceboksar, Kuibev, Saratov,
Volgograd

14

Desi nu este cel mai mare fluviu din Rusia, Volga s-a identificat cu viata poporului rus,
devenind simbolul national matrusca.Daca la scara unionala este al cincelea rau ca marime,
la scara europeana, este primul, sub aspectul lungimii, suprafetei bazinului, debitului de apa si
chiar al deltei pe care o formeaza la varsare in Marea Caspica.Bazinul hidrografic al Volgai
acopera 1/3 din partea europeana a Rusiei si insumeaza 150 000 de cursuri de apa cu o
lungime de 574000 km.
Volga izvoraste din Podisul Valdai, de la o altitudine de numai 228m, mai exact din
lacul Seliger.
Sistemul de naviagatie a fost imbunatatit prin amenajarea unui ansamblu de lacuri de
retentie.Navigatia se practica si pe o serie de afluenti ai fluviului( Kama, Oka, Belaia,
Moscova), iar prin realizarea de canale ( Volga- Don , Moscova Volga, Volga- Neva) au fost
deschise mai multe debusee maritime la Marea Caspica, Marea Neagra si Marea Alba.
O serie de porturi inregistreaza un trafic apreciabil :Moscova, Kazan, Astrahan. ,
inregistrand intre 5 si 20 tone marfuri manipulate anual. Cel din urma , Astrahan, a fost si unul
din cele mai importante orase ale comertului cu Asia intre secolele 16 si 19 , iae astazi cel mai
important centru din Rusia pentru pescuitul sturionilor, prepararea batogului si a icrelor negre,
important port prin care se exporta petrol si cherestea.

15

Lungime : 2510 km2

Bazin : 1 060 000km2 ; 2 055
000 km impreuna cu bazinul
Brahmaputrei.Numele

de

Gange este cunoscut in toata

India, fiind cel mai indragit
fluviu al hindusilor. Acesta
izvoraste dintr-o pestera situata
in

nord-vestul

Muntilor

Himalaya, la 4200 m, din

tinutul Hardwalului( 7756 m
altitudine).Gangele are doua
izvoare : Bhagirathi si Alaknada, ambele luand nastere din ghetarul Gangotri (Gura Vacii),
situat in nordul regiunii Uttar Pradesh, ce se unesc la Devprayag pentru a forma Ganga.
Bhagirathi ia nastere dintr-o vale stramta situata la 4206 m altitudine, iar Alaknada izvoraste
din apropierea granitei tibetane. Interesant este ca Indusul si Brahmaputra isi au izvoarele
oarecum aproape de Gange.
Din Devprayag pana la Golful Bengal si in vasta delta cunoscuta sub numele de
Sanderban, Gange are o lungime de 2510 km2 ,un bazin de 1 060 000km2 si un debit de apa
mediu de 14 000m3/s ,maxima ridicandu-se pana la 50 000m3/s.
Fluviul trece si da viata in acelasi timp celor mai populate orase ale Indiei, incluzand si
Kanpur (2 mil.), Allahabad, Varanasi, Patna, Calcutta (14 mil.). Iesit din regiunea muntilor si
dupa ce primeste apele a numeroase raulete, Gangele intra prin poarta Hardwalului in campie;
de aici el devine un fluviu pe deplin format, ce prezinta carecter torential,pe al carui curs urca
numeroase ambarcatiuni de mic tonaj chiar pana la aceasta poarta, cu toate ca mari cantitati de
apa sunt distribuite intr-o imensa retea de canale de irigatie. Unit cu apele raului Djemna,
Gangele scalda ultimele povarnisuri ale Muntilor Vindhia, in apropiere de Allahabad, de unde
se abate spre nord-est ;dupa ce trece de orasul Benares se indreapta spre est, traversand
colinele Radjmahal. De aici fluviul se orienteaza spre sud, impartindu-si apele in mai multe
brate care cuprind intre ele o mare delta (7700 km2).
Bratul principal isi pierde numele de Gange pentru a-l primi pe cel de Padma (Floare
de Lotus), se uneste cu Djamuia- cursul inferior al Brahmaputrei si isi continuie cursul spre
16

sud inainte de a intra in Golful Bengal. Bratul secundar al Gangelui poarta numele de
Bhaghiratha, serpuieste in nenumarate meandre si se uneste cu Tehurin, numindu-se acum
Hoogly, nume pe care il poarta pana la varsarea in mare. Datorita amenajarilor facute s-a creat
pe acest brat o cale de navigatie neintrerupta cu toata mareea puternica ce se produce in acest
loc.
Gangele a fost utilizat pentru irigatie inca din timpuri stravechi. Utilizarea canalelor
pentru irigatie a dus la cresterea productiei de cereale, trestie de zahar, bumbac .Bazinul
Gangelui este regiunea cea mai producriva din punct de vedere agricol . Inainte de secolul al
xlx- lea, Gangele era navigabil in mare parte, dar a scazut darorita folosirii apei in irigatie si
construirii de cai ferate. In vestul Bengalui si in Bangladesh inca se foloseste calea navigabila
pentru transportul iutei, a ceaiului, a cerealelor si a altor produse agricole. Potentialul
hidroelectric al Gangelui este de 13 milioane de KW.

Bazin de recepie :198.735 km.

Lungimea cursului de ap :1.320 km.
Principalele porturi :Rheinhfen beider
Basel, Straburg, Kehl, Karlsruhe, Wrth
am

Rhein,

Ludwigshafen,

Germersheim,

Speyer,

Mannheim,

Worms,

Gernsheim, Mainz, Lahnstein, Koblenz,

Andernach, Godorf / Wesseling, Kln-Niehl,
Leverkusen, Dormagen, Neuss, Dsseldorf,
Krefeld, Duisburg-Ruhrort, Orsoy, Walsum, Rheinberg, Wesel, Emmerich am Rhein,
Nimwegen, Dordrecht, Rotterdam
Rinul este una dintre cile fluviale cele mai circulate din Europa. De la izvoare pn
la vrsare are o lungime de 1.320 km, din care 883 km sunt navigabili. Bazinul hidrografic al
Rinului nsumeaz 198.735 km, cursul inferior (aproape de delt) avnd un debit mediu de
17

2.330 m/s, apropiat de debitul de ap al Nilului. n timpul inundaiei din 1926, n localitatea
Emmerich din landul german Nordrhein-Westfalen a fost msurat un debit maxim de 12.000
m/s. Debitul minim de 600 m/s a fost msurat n anul 1947. Fluviile Rin, Main i Dunre
formeaz un culoar de trecere fluvial ntre Marea Neagr i Marea Nordului.
Fluviul constituie cea mai importanta artera de navigatie fluviala din Europa de
Vest.Gratie legaturilor facute prin intermediul canalelor cu fluvii si rauri tributare altor bazine
marine , rolul Rinului in traficul fluvial a capatat valente mult mai mari.
Rinul, ca artera navigabila, impreuna cu alfueltii sai, totalizeaza 3000km.Pe Rin se
transporta carbunele si otelul din Rhur spre sud si in Elvetia, produse manufacturiere pe
diferite distante.Volumul traficului in apropiere de granite cu Olanda se estimeaza la peste 100
mil. Tone / an.
Cu un deceniu i jumtate n urm, dup 70 de ani de studii, proiectare, planificare i
construcie, a fost inaugurat la Freystad, nu departe de Nrnberg, Canalul Rin - Main Dunre, prin intermediul cruia s-a realizat unirea Mrii Nordului cu Marea Neagr.
Lucrrile la canalul cu o lungime de 171 km s-au ncheiat odat cu darea n exploatare
a ultimului tronson, Roth - Kelheim. S-a creat, astfel, o cale fluvial care taie Europa pe
direcia NV-SE, cu o lungime total de 3 500 km, i leag oraul Rotterdam de la Marea
Nordului de oraul Constana de la Marea Neagr i 15 ri din centrul i sud-estul Europei.
Este cel mai lung canal navigabil din Europa, fiind transportate anual peste 430 de milioane
de tone de mrfuri.
Rinul a jucat un rol important in dezvoltarea civilizatiei in Europa de Vest, asigurand
legatura intre nordul si sudul continentului si contribuind astfel la dezvoltarea economiei
zonelor aflate in cursul acestuia.

18

Al

doilea

fluviu al Europei ca
dimensiuni,

dupa

Volga, Dunarea isi are

izvoarele pe teritoriul
Germaniei, in Muntii
Padurea Neagra. In
drumul

sau

varsare,

spre

Dunarea

strabate Europa de la
vest

la

est

pe

lungime de 2860 km,

adunandu-si apele de pe o suprafata de 805.300 km patrati.
Dunarea se formeaza la Donaueschingen (678 m), din unirea a doi afluenti de
dimensiuni reduse Brege si Brigach ce-si au izvoarele sub Varful Kandel (1241 m).
Bazinul Dunarii ocupa 8% din suprafata Europei, extindandu-se pe teritoriul a zece tari
Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Iugoslavia, Romania, Moldova, Croatia, Bulgaria si
Ucraina si trece prin patru capitale - Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad.
Fluviul s-a format la sfarsitul Pliocenului si inceputul Cuaternarului, prin drenarea
unor lacuri de mari dimensiuni, din bazinele Vienei, Panonic si Pontic resturi ale Marii
Sarmatice, existente inainte de ridicare muntilor Alpi, Carpati, Dinarici si Balcani. Acolo unde
Dunarea a strapuns aceste bariere montane au fost puse in evidenta vestitele porti sau defilee,
dintre care se remarca Devin si Portile de Fier, care au separat cursul Dunarii in trei sectoare:
superior (alpin), mijlociu (panonic) si inferior (pontic), acesta din urma identificandu-se cu
sectorul romanesc.In cursul superior (de la izvoare la Bratislava) primeste afluenti navalnici,
bogati in debite din Alpi, asa cum sunt : Isarul, Innul si Ennsul pe dreapta, iar pe stanga
Morava, Valiul si Hronul.
In cursul mijlociu strabatand C. Panonica, Dunarea isi domoleste mult apele si
primeste pe teritoriul iugoslav unii din cei mai mari afluenti ai sai : Drava, Sava, Morava (cea
iugoslava) pe dreapta si Tisa pe stanga.

19

Cursul superior reprezinta Dunarea romaneasca pe 1075 km (38) de la Bazias

unde fluviul intra in tara si pana la Sulina, prezentandu-se in mai multe sectoare.
Importanta Dunarii este deosebita. Din cele mai vechi timpuri a fost o cale navala de
transport legand statele riverane. Azi importanta navala a crescut prin darea in folosinta a
Canalului Dunare-Main-Rhin si Dunare-M.Neagra. fost creata astfel o magistrala navigabila
de 3100 km, care incepe la Rotterdam in Marea Nordului si se termina la Constanta,
strabatand numeroase state europene: Olanda, Germania, Austria, Cehia si Slovacia, Ungaria,
Iugoslavia, Romania si Bulgaria.
Pe langa faptul ca promoveaza nemijlocit dezvoltarea comertului reciproc al tarilor
mentionate, in general, a comertului international, Canalul Rin-Main-Dunare permite
reducerea substantiala a duratelor de transport pe apa; ruta Rotterdam-Constanta poate fi
parcursa de un vas cu motor la ducere in 10 zile si la inapoiere in 16 zile, iar un convoi de
slepuri impinse poate efectua acelasi drum in 13 si respectiv 18 zile.
Apele Dunarii folosesc si pentru obtinerea energiei electrice (hidrocentralele
mentionate), folosesc la sistemele de irigatie din C. Romana, Dobrogea, pt. aprovizionarea cu
apa potabila si industriala a oraselor-porturi, asigura un pescuit bogat, precum si un potential
turistic.
Punerea in exploatare a Canalului Dunare- Marea Neagra in anul 1984 la parametri ce
il inscriu in clasa internationala VI a cailor navigabile interioare , ca si a Canalului European
( Main- Dunare), in 1993, a permis deschiderea unei cai de navigatie transcontinentala, in
lungime de cca.7000 mile, de la Rotterdam la Constanta.Potentialul acesteia ramane inca
putin valorificat in sectorul sau sud- estiv, unde criza politico-militara din Iugoslavia si
metamorfozele economice din celelalte tari au determinat o scadere drastica a navigatiei pe
fluviu. Situatia geografica a tarii noastre permite utilizarea pe scara larga a transportului
fluvial, precum si a celui combinat cu alte cai (mai ales ferate si maritime). Dunarea a jucat
din totdeauna un rol deosebit de important pentru economia romaneasca, precum si a tarilor
din Europa Centrala fara iesire directa la mare.
Situandu-se prin caracteristicile sale constructive pe locul trei in lume, dupa Canalul
Suez si Canalul Panama, Canalul Dunare-Marea Neagra face parte dintr-un amplu complex de
navigatie care include, pe langa magistrala albastra, lucrari de mare importanta. Este vorba in
primul rand, de noul port maritim Constanta Sud, creat in cea mai mare parte pe seama
20

teritoriului castigat asupra marii, prin depunerea pamantului si rocilor rezultate din excavatiile
din albia canalului. Acest nou port, capabil sa asigure acostarea si operarea navelor maritime
de pana la 150.000 tdw, va deveni unul dintre marile porturi maritime europene. Canalul poate
prelua anual un volum de trafic de circa 80 milioane tone marfuri destinate in primul rand
combinatelor si uzinelor constructoare din zona Dunarii. Se reduce astfel transbortul,
cheltuielile sale aferente, a unui mare volum de materii prime si produse finite sosite din
import sau destinate exportului, asigurandu-se o legatura mai directa si mai ieftina pentru
principalii beneficiari din interiorul tarii.
La aceste economii se adauga cele realizate prin reducerea distantei de transport cu
aproape 400 km dintre Constanta si Cernavoda.
Pentru tara noastra, Canalul Dunare-Marea Neagra prezinta nu numai o deosebita
insemnatate economica, si si sociala. Conceput ca o noua artera de navigatie intre Cernavoda
si Agigea, canalul este parte integranta dintr-un vast ansamblu cu functionalitati multiple. El
are contributii majore in buna gospodarire a apelor interne in aceasta parte a tarii, asigura
extinderea irigatiilor si in consecinta, infaptuirea programului de dezvoltare a agriculturii pe
principii moderne, inlesneste alimentarea cu apa potabila si industriala a localitatilor riverane.
In acelasi timp, canalul reprezinta un important obiectiv de atractie turistica, punand si mai
mult in valoare litoralul romanesc si intreaga regiune pe care o strabate.
Canalul Dunare-Manrea Neagra este apa interna a Romaniei creata exclusiv prin
eforturile materiale si umane ale poporului roman. Totodata, noua cale de navigatie este
accesibila si tuturor navelor sub pavilion strain interesate, in conformitate cu legislatia
romana.
Navele romane si straine care trec prin canal, potrivit Legii cu privire la regimul de
navigatie pe Canalul Dunare Marea Neagra, sunt obligate sa respecte regulile de navigatie, de
supraveghere fluviala, sanitare si vamale, de tranzit prin canal, de folosinta a bazinelor si
instalatiilor portuare, de prevenire si combatere a poluarii, precum si celelalte reguli privind
exploatarea si intretinerea canalului prevazute de legislatia romana.
Pentru trecerea navelor prin canal1 si pentru serviciile prestate acestora, se percep taxe
stabilite de autoritatile Canalului, cu aprobarea Ministerului Finantelor, iar administrarea si
exploatarea canalului se realizeaza prin unitati de stat ale Romaniei.

21

Pescuitul reprezinta o constant a activitii umane din regiune, participnd cu 3/4 din
producia intern de pete. Domnul profesor universitar, Ion Srbu, n "Geografia Fizica",
precizeaz c "un hectar de trestie d atta celuloz ct dau 10ha de molid". Rezult c
reexploatarea stufului i papurei constituie o alt ramur a activitii umane.
Pe unele grinduri se practic cultura plantelor, pe altele exist islazuri pentru creterea
animalelor. Navigaia pe brae i trasportul pe canale este o alt preocupare a localnicilor.
Caleidoscop al unor peisaje mereu inedite, paradisul psrilor i trestiilor, al puzderiilor
de peti, Delta Dunarii este o regiune de mare frumusee turistic i de un real interes
tiinific.
Rezervaia Biosferei Delta Dunrii se afl pe locul 5 ntre zonele umede ale Terrei i
pe locul 1 n Europa cu o suprafa de 580 000ha, dar ca importan ecologic este a 3-a din
lume. Importana biodiversitii deltei este recunoscut pe plan internaional. Astfel a fost
declarat rezervaie a biosferei n septembrie 1990, un teren Ramsar n mai 1991, i mai mult
de 50% din suprafaa ei a fost trecut pe lista motenirilor lumii n 1991.

MARILE LACURI - grup de cinci lacuri cu ap dulce situate n centrul Americii de

Nord, legate prin canale naturale si artificiale. De la vest la est, ele sunt: Lacul Superior, Lacul
Michigan, Lacul Huron, Lacul Erie si Lacul Ontario. Michigan se afl n ntregime n
interiorul Statelor Unite, pe cnd celelalte formeaz o parte din granita dintre Statele Unite si
Canada. Suprafata total a acestui sistem este de 244,100 km2 . Laolalt, lacurile irig circa
750,000 km2 n Canada si n Statele Unite. Principala iesire o reprezint fluviul Sfntul
Laurentiu, o parte din ap vrsndu-se din Lacul Michigan si prin Rul Chicago. Lacurile au
ca vecini provincia canadian Ontario si alte opt state americane: New York, Pennsylvania,
Ohio, Indiana, Michigan, Illinois, Minnesota si Wisconsin.

22

Marile Lacuri sunt o resurs natural de o important extraordinar n America de

Nord,

servind

dezvoltrii

ca

focar

al

industriei

din

interiorul continentului. La un
loc detin circa 20% din totalul de
ap dulce de suprafat a lumii.
Patru

dintre

cele

mai

mari

douzeci de orase din America de

Nord ( Chicago, Detroit, Toronto
si Cleveland ) sunt asezate pe
trmurile

Marilor

Lacuri

si

datoreaz

mare

parte

dezvoltrii

lor

comerciale

acestora. Lacurile reprezint de

asemenea o resurs turistic, cu
circa 17,000 km de linie a trmului, pescrii destinate pescuitului sportiv si numeroase plaje si
docuri.
Lacul Superior (82,100 km2 ) este cel mai mare lac cu ap dulce din lume. Dintre
Marile Lacuri, Superior se afl la cea mai mare altitudine, 183 m, este cel mai nordic si cel
mai rece. Iesirea sa este Rul Saint Marys, care se vars n Lacul Huron dup o cdere de
circa 7 metri printr-o serie de cataracte printre orasele Sault Sainte Marie, din Ontario, si
Michigan.
Altitudinile lacurilor scad spre sud si est. Lacul Huron si Lacul Michigan se afl la
acelasi nivel, 176 m, separate de strmtoarea Mackinac, unde apa trece din Lacul Michigan n
Lacul Huron. Huron are o suprafat mai mare ntre cele dou 59,600 km 2; Michigan este
mai adnc, 85 m n medie, si are mai mult ap. Att Michigan ct si Huron au numeroase
insule, cele mai mari fiind incluse n lantul Insulelor Manitoulin, din Lacul Huron. La captul
cel mai sudic, Lacul Huron se vars n Rul Saint Clair, care are o cdere de circa 3 metri,
ntre Lacul Huron si micul si superficialul bazin al Lacului Saint Clair.
Rul Detroit leag Lacul Saint Clair de Lacul Erie. La captul cel mai nordic, Lacul Erie se
vars prin Rul Niagara, cu o cdere de 99 m, la nord, n Lacul Ontario. Lacul Ontario, cel

23

mai mic dintre Marile Lacuri, cu o suprafat de 19,010 km 2, este al paisprezecelea lac din
lume; se vars n Oceanul Atlantic prin Fluviul Sfntul Laurentiu.
Marile Lacuri, interconectate prin ruri, strmtori si canale formeaz laolalt una
dintre cele mai aglomerate artere de transport din lume. Lacurile sunt legate de Oceanul
Atlantic prin Fluviul Sfntul Laurentiu. De la terminarea n 1959 a Canalului Maritim Sfntul
Laurentiu, un sistem de canale naturale adncite, canale artificiale si ecluze, lacurile au fost
deschise pentru traficul navelor oceanice de mrime medie.
Multe alte canale naturale importante faciliteaz comertul pe lacuri. Erie este legat de
Oceanul Atlantic prin intermediul Canalului Erie si al Rului Hudson. Lacul Michigan este
legat de Fluviul Mississippi si de Golful Mexic prin sistemul de canale Illinois. Canalele Sault
Sainte Marie permit navelor s treac prin aproprierea cataractelor din Rul Saint Marys
dintre Lacurile Superior si Huron, n timp ce canalul navigabil Welland leag Lacurile Erie si
Ontario, evitnd Cascada Niagara. ntre 50 si 100 de milioane de m 3 de marf trec prin aceste
canale n fiecare an; lacurile si canalele naturale sunt nchise transportului ntre Decembrie si
Aprilie, cnd gheata ar putea mpiedica trecerea.
Nave lungi si nguste, special proiectate, poart mare parte a mrfii pe lacuri. Din punct de
vedere istoric, Marile Lacuri au fost o rut important de transport al minereului de fier din
Minnesota, nord-vestul Ontario-ului, si Labrador (o zon incluznd nordul Qubec- ului si
zona continental a Newfoundland) ctre uzinele productoare de otel din regiunea inferioar
a lacurilor, mai ales n zona Chicago Gary (Indiana); Detroit; Cleveland; Erie
(Pennsylvania); si Hamilton (Ontario). Totusi, productia de fier n Minnesota a sczut n
ultimii ani, odat cu productia de otel n zonele limitrofe portiunii sudice a lacurilor Michigan
si Erie. De aceea, transportul de minereu pe lacuri a sczut semnificativ.
Grul cultivat n Marile Cmpii este o alt marf important. Este transportat n
principal de la Duluth (Minnesota) ctre porturi pe lacurile din sud si ctre pietele de export
prin Canalul Maritim Sfntul Laurentiu. Crbunele, piatra de var, produsele petroliere, si
mrfuri diverse alctuiesc marea majoritate a restului ncrcturii purtate pe lacuri. ntre 10 si
20% din transporturile de marf care pleac din porturile de pe Marile Lacuri, trec prin
canalul maritim spre Atlantic.
n trecut aceste ape erau folosite pentru amenajarea de pescrii comerciale, avnd
cantitti mari de pstrv, morun, hering si stiuc. Marea majoritate a populatiei de peste a fost

24

sever redus pe la mijlocul anilor 1900, iar azi se practic foarte putin pescuitul comercial.
Lacurile sunt si o surs de recreere. Mii de case de vacant si resedinte permanente se ntind
de-a lungul malurilor, iar vara milioane de oameni se adun aici pentru navigare cu brci cu
motor sau cu pnze, pentru pescuit si not

*****

Din timpuri imemorabile raurile si fluviile au reprezentat pentru om artere vitale care
si-au adus partea lor de contributie in dezvoltarea civilizatiilor exemple concludente, in
acest sens, oferinde-le Nilul, Indusul, Tigrul si Eufratul, Gangele.Astaza, deopotriva, aceste
artere constituie , in peisajul umanizat al Terrei, elementul polarizator in edificarea marilor
concentrari urbane, in care pulseaza o intensa viata economica si social-culturala ( Londra,
Hamburg, Viena, Otawa).
Valorificarii complexe a raurilor si fluviilor, folosirii acestora ca veritabile cai de
transport transcontinentale, i se adauga amenajarea lor complexa pentru regularizarea
debitelor, producerea de hidroenergie, prin construirea unor importante sisteme hidrotehnice.

25

1.Silviu Negut (1978) , Superlative Geografice, Ed.Ion Creanga, Bucuresti

2.George Erdeli, Cristian Braghina (1998), Geografie economica mondiala,
Edit. Fundatia Romania de Maine,Bucuresti
3.B.Negoescu,Terra-Geografie Economica, Edit.Teora, Bucuresti
4.Dumitru Alexandru, Silviu Negut (1991), Geografie economica mondiala,
Edit. Universitara, Bucuresti
5.Enciclopedia Encarta

26