Falimentul

Institutia o gasim reglementata sub doua titulaturi si anume: faliment sau

lichidarea judiciara.
Falimentul este o situaie juridic n care o persoan fizic, ntreprindere sau
instituie (persoane juridice) nu pot face fa plilor scadente (pasivul exigibil),
acestea fiind superioare ca valoare resurselor disponibile (activul).
Falimentul este ultima etapa in existenta economica a unei intreprinderi. In
literatura de specialitate, deseori termenul de esec este considerat echivalentul
celui de faliment. Reglementarile legale specifice procedurii falimentului se
gasesc in Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicata in MO nr.
359 din 21.04. 2006, si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2006 privind
organizarea activitatii practicienilor in insolventa, publicata in Monitorul Oficial
nr. 944 din 22.11.2007
Participantii la procedura falimentului sunt:

societatile comerciale;
societatile cooperative;
organizatiile cooperatiste;
societatile agricole;
grupurile de interes economic;
orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati
economice.

Potrivit art. 107 din lege, intrarea in faliment are loc in urmatoarele cazuri:
- debitorul si-a declarat intentia de a intra in faliment ori nu si-a declarat
intentia de reorganizare, iar nici unul dintre subiectele indreptatite nu au propus
un plan de reorganizare ori nici un plan dintre cele propuse nu a fost acceptat si
confirmat;
- debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare,
ori planul propus nu a fost acceptat si confirmat si nici o alta persoana indreptatita nu a
propus un plan de reorganizare sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat
sau confirmat;
- nu au fost indeplinite obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate.
Judecatorul-sindic pronunta o sentinta, sau dupa caz o incheiere prin care se decide
intrarea in faliment.
Prin aceeasi hotarare de intrare in faliment, judecatorul-sindic va pronunta dizolvarea
societatii debitoare dispunand:

 ridicarea dreptului de administrare al debitorului;

desemnarea unui lichidator, in cazul procedurii generale provizorii, stabilirea
atributiilor si a remuneratiei acestuia;
termenul maxim de predare a gestiunii averii de la debitor/administrator catre
lichidator;
intocmirea si predarea catre lichidator in termen de zece zile a unei liste cuprinzand
numele si adresele creditorilor si toate creantele acestora de la data intrarii in faliment;
notificarea intrarii in faliment.

Masuri premergatoare lichidarii

Prima masura pe care o dispune judecatorul-sindic in cadrul procedurii falimentului
este sigilarea bunurilor din averea debitorului, lichidatorul urmand sa ia masuri pentru
conservarea lor.
Bunurile care vor fi sigilate sunt prevazute, cu titlu de exemplu, in art. 113, si anume:
magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta comerciala, arhiva,
dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei, contractele, marfurile. Nu vor putea fi
sigilate obiectele care vor trebui valorificate de urgenta, spre a se evita deteriorarea lor
materiala sau pierderea din valoare, cambiile si alte titluri de valoare scadente in scurt
timp precum si actiunile ori alte titluri de participatie ale debitorului, care vor fi luate de
lichidator pentru conservarea lor, registrele de contabilitate si numerarul pe care
lichidatorul il va depune la banca. Aplicarea sigiliilor nu este obligatorie daca
inventarierea se poate efectua intr-o singura zi.
In al doilea rand, lichidatorul va face o inventariere a bunurilor luand in posesie
bunurile respective, in calitate de depozitar judiciar.

Efectuarea lichidarii
In aplicarea procedurii de lichidare se vor urmari doua principii:
rapiditatea operatiunilor;
lichidarea bunurilor cat mai avantajos, pentru a fi satisfacute creantele creditorilor.
Lichidarea bunurilor va fi efectuata de lichidator, sub controlul judecatorului sindic.
Bunurile vor putea fi vandute:
- in bloc, ca un ansamblu in stare de functionare;
- individual.

Bunurile se vand prin negociere directa sau prin licitatie publica. In cazul bunurilor
imobile vanzarea se face prin negociere directa si se vor indeplini formalitatile prevazute
de lege.
Valorile mobiliare vor fi vandute in conditiile Legii nr. 297/2004 privind piata de
capital.
Sumele rezultate din vanzari vor fi depuse la o unitate a unei societati bancare, in contul
averii debitorului, pentru a fi distribuite creditorilor.
Creditorii care beneficiaza de ipoteci sau de alte garantii reale vor fi satisfacuti din
sumele de bani obtinute din vanzarea bunurilor afectate de garantii. Legiuitorul prevede
ca noutate faptul ca, creditorii au dreptul sa primeasca suma datorata la care se adauga
dobanzile, majorarile si penalitatile, precum si cheltuielile facute. Daca din sumele
obtinute prin vanzare nu pot fi acoperite creantele garantate, pentru diferenta de incasat,
creditorii vor deveni creditori chirografari intrand in concurs cu ceilalti creditori
chirografari (ale caror creante nu sunt garantate printr-o garantie speciala).

Exemplu: Societatea comerciala X este supusa procedurii falimentului.

Societatea comerciala are 5 creditori, dintre care unul Y, si-a asigurat creanta printr-un
gaj asupra a doua automobile din patrimoniul debitorului sau. In urma scoaterii la vanzare
a automobilelor, s-a obtinut suma de 20 milioane lei, insuficienta pentru acoperirea
integrala a creantei Y, de 30 milioane lei. Pentru restul de 10 milioane lei, creditorul
Y , intra in concurs cu ceilalti 4 creditori ai debitorului falimentar, ale caror creante nu
au fost garantate printr-o garantie speciala.

Distribuirea sumelor realizate in urma lichidarii

Potrivit art. 123, la fiecare trei luni, calculate de la data inceperii lichidarii, lichidatorul
va prezenta judecatorului-sindic un raport asupra fondurilor obtinute din lichidare si din
incasarea de creante precum si un plan de distribuire intre creditori.
Judecatorul-sindic poate prelungi cu cel mult o luna termenul pentru prezentarea
raportului si a planului de distributie, care vor fi depuse la grefa tribunalului si notificate
creditorilor.
Creantele vor fi platite in urmatoarea ordine:
1. taxele, timbrele si orice alte cheltuieli aferente procedurii, inclusiv pentru
conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata
retributiilor persoanelor angajate pentru realizarea procedurii reorganizarii
judiciare si a falimentului;

2. creante izvorand din raporturi de munca, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii
procedurii;

3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de

institutii de credit dupa deschiderea procedurii precum si creantele ce rezulta din
continuarea activitatii debitorului;

4. creantele bugetare;

5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti in baza unor
obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice
destinate asigurarii mijloacelor de existenta;

6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea

debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;

7. creante reprezentand credite bancare cu cheltuielile si dobanzile aferente celor

rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din
chirii;
8. alte creante chirografare.
9. creantele subordonate, ce izvorasc din credite acordate persoanei juridice debitoare
de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social,
respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, de
catre membrul grupului de interes economic, cat si cele care izvorasc din acte cu
titlu gratuit, in ordinea de preferinta prevazuta de lege;

Inchiderea procedurii
Lichidatorul este obligat sa intocmeasca un raport final al lichidarii si sa-l prezinte
judecatorului sindic, impreuna cu bilantul general. Aceste documente vor fi comunicate
creditorilor si debitorului si se vor afisa la usa tribunalului. Orice obiectie privitoare la
acestea, se va formula in termen de 5 zile inainte de data convocarii.
Judecatorul sindic va examina raportul final, inclusiv obiectiile facute de creditori,
urmand sa-l aprobe sau sa-l respinga. Raportul intocmit de lichidator va fi aprobat de
judecatorul sindic printr-o sentinta daca au fost formulate obiectiuni solutionate sau
printr-o incheiere daca nu au fost formulate asemenea obiectiuni16 .

Lichidarea va fi considerata inchisa cand judecatorul sindic aproba raportul final si

cand toate fondurile au fost distribuite creditorilor, iar cele ramase au fost depuse la
banca.
In orice stadiu al procedurii, judecatorul sindic poate da o sentinta de inchidere a acesteia
daca exista una din urmatoarele situatii:
debitorul nu are bunuri care sa fie supuse procedurii, deci se afla in stare de
insolvabilitate;

bunurile existente nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si

nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare.

Efectele hotararii de inchidere a procedurii

Inchiderea procedurii produce efecte atat cu privire la persoanele care au participat in
cadrul procedurii, cat si cu privire la debitor.
Efectele hotararii de inchidere a procedurii fata de persoanele care au concurat la
efectuarea acesteia.
Prin inchiderea procedurii, judecatorul sindic, administratorul, lichidatorul si toate
persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice indatoriri sau responsabilitati cu
privire la procedura fata de debitor si averea lui, creditori, titulari de garantii, actionari
sau asociati.
Efectele hotararii de inchidere a procedurii fata de debitor.
In principiu, debitorul este descarcat de obligatiile pe care le avea inainte de
inregistrarea cererilor introductive, sub rezerva de a nu fi gasit vinovat de bancruta
frauduloasa sau de plati ori transferuri frauduloase (art. 136). Cu toate acestea debitorul
va fi descarcat de obligatii daca vor fi platite in cadrul procedurii. Aceste dispozitii nu se
aplica debitorilor care in ultimii 5 ani au mai fost supusi acestei proceduri si au beneficiat
de aceste dispozitii.

Fig.1 Procedura simplificata a falimentului

Precizari speciale cu privire la inchiderea procedurii

In mod firesc, procedura reorganizarii judiciare si a falimentului se poate inchide in
orice stadiu al procesului, daca debitorul a achitat in intregime creantele creditorilor17 .
Totodata, procedura reorganizarii judiciare si a falimentului se inchide in urmatoarele
cazuri:

nu exista bunuri in averea debitorului care sa poata fi scoase la vanzare pe calea

executarii silite pentru a fi indestulati creditorii;
bunurile existente in averea debitorului nu sunt suficiente pentru acoperirea
cheltuielilor administrative;
acoperirea creantelor mai inainte de lichidarea tuturor bunurilor din averea
debitorului;
nici un creditor nu a inregistrat vreo declaratie de creante;
indeplinirea planului de reorganizare;
realizarea creantelor creditorilor in urma lichidarii averii debitorului prin
faliment18 .

Notificarea inchiderii procedurii

Judecatorul-sindic va notifica sentinta de inchidere a procedurii tuturor creditorilor,
asociatilor/actionarilor, Directiei teritoriale a finantelor publice si Oficiului Registrului
Comertului, si, dupa caz, registrului societatilor agricole, pentru efectuarea mentiunilor.

Raspunderea membrilor organelor de conducere

Persoanele cu functii de conducere si de control, respectiv administratorii, directorii si
cenzorii care au contribuit la starea de incapacitate de plata a debitorului vor raspunde
patrimonial.
Raspunderea va fi patrimoniala (in sensul obligarii acestor persoane la acoperirea unei
parti din datoriile societatii comerciale debitoare), daca au savarsit una din urmatoarele
fapte:
au folosit bunuri sau credite ale persoanei juridice in folosul propriu sau al unei alte
persoane;

au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea societatii;

au dispus continuarea unei activitati care a dus la starea de incapacitate de plata,

pentru ca urmareau un interes personal;

 au tinut contabilitate fictiva intentionat sau au facut sa dispara unele documente;

au deturnat sau au ascuns o parte din activul societatii, sau au marit in mod fictiv
pasivul acesteia;

au folosit mijloacele ruinatoare pentru a procura societatii fonduri in scopul intarzierii

efectuarii de plati;

in luna precedata incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta

unii creditori, in dauna celorlalti creditori.

Actiunea privind angajarera raspunderii persoanelor care au contribuit la insolventa

debitorului poate fi pornita de administratorul judiciar sau de lichidator si, in mod
exceptional, de catre comitetul creditorilor sau creditorul care detine mai mult de
jumatate din valoarea tuturor creantelor, cu autorizarea judecatorului-sindic.
Dreptul la actiune se prescrie in termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscuta sau
trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa.
Actiunea privind angajarera raspunderii persoanelor care au contribuit la insolventa
debitorului se solutioneaza de catre judecatorul-sindic in cursul procedurii, si nicidecum
dupa incheierea acesteia.
In afara raspunderii patrimoniale, in astfel de situatii, de cele mai multe ori - cei
vinovati vor raspunde si penal, in masura in care faptele sunt calificate de legiuitor ca
infractiuni: bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, fals, uz de fals, inselaciune etc.
In privinta raspunderii penale, in art. 144 legiuitorul prevede infractiunea de bancruta
frauduloasa constand in fapta persoanei care:
- falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul
averii acestuia;

- infatiseaza datorii inexistente sau prezinta in registrele debitorului, in alt act sau in
situatia financiara sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind savarsite in frauda
creditorilor;

- instraineaza, in frauda creditorilor, in caz de insolventa a debitorului prevazuti la art. 1

lit. b si c din lege, o parte din active.

Persoanele vinovate de bancruta frauduloasa se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5

ani.

Concluzie:
Actualmente, institutia falimentului este reglementata unitar si modern, fiind
axata pe doua principii:
-

incercarea de redresare economica a societatii comerciale si, numai daca aceasta

nu este posibila, lichidarea ei;
organizarea procedurii falimentului astfel incat sa fie posibila, intr-o cat mai mare
masura, satisfacerea cat mai rapida si integrala a creantelor tuturor creditorilor.

Totusi, aplicarea in practica a acestei proceduri se dovedeste anevoioasa intrucat:

- exista numeroase societati comerciale fictive, ale caror existenta,
sediu, organe de conducere sunt adeseori incerte;
- debitorii aflati in incetare de plati evita sistematic sa declare din proprie initiativa
aceasta stare de fapt.

BIBLIOGRAFIE
1. Turcu, Ion, Legea Procedurii Insolventei Comentariu pe articole, Editia a 3-a,
EdituraC.H.BECK, Bucuresti, 2009;
2. Piperea, Gheorghe, Insolventa: legea, regulile, realitatea, Editura Wolters Kluwer,
Bucuresti,2008;
3. Turcu, Ion, Tratat de insolventa, Editura C.H.BECK, Bucuresti, 2006;
4. Legea nr.85/2006, versiunea consolidata in 08.03.2010;
5. Legea nr. 31/1990, versiunea actualizata la data de 17.04.2009.
6.www.administrarelichidare.ro