Sunteți pe pagina 1din 9

Test partial GG: 13 decembrie

1. Sunt viziunile geopolitice obiective sau nu?

Analiza geopoliticii stiintifice ne permite s facem anumite predicii. Din perspectiva lui
Haushoffer geopolitica este o stiinta exacta care vine cu echipamentul tiinific de fapte
concrete i legi dovedite pentru a ne ajuta s vedem situaiile politice aa cum sunt ele n
realitate.
Din punct de vedere traditional, cei ce studiaza geopolitica revendica faptul ca ei sunt
capabili sa `deseneze` picturi neutre si complete ale modului cum lumea funcioneaza: la
ce conduc schimbarile isorice, ce anume fac ca tarile sa se lupte, ce anume determina
daca o tara devine sau nu puternica. Geopoliticienii fac revendicari `dubioase` ale
`obiectivitatii` istorice si teoretice care sa sustina propria lor viziune despre cum propriile
lor tari ar trebui sa concureze in lume. Dar aceasta viziune a geopoliticienilor nu mai
functioneaza; atentia este indreptata catre modul in care agentii geopolitici fac alegeri
strategice si cum acestea sunt complicate de competitia obiectivelor si circumstantele
schimbatoare. Deciziile geopolitice sunt facute in asa mod incat sa se tina cont de
contextul geopolitic global si in special, de abilitatea puterii dominante de a stabili
agenda.
Pentru geopoliticieni, datele sunt colectate si teoriile sunt scrise cu scopul de a oferi un
fundal aparent obiectiv care face ca agenda politica sa para evidenta si validata de stiinta.
2. Care sunt principalele argumente ale lui Karl Haushoffer prin
care acesta isi legitimeaza ideile?

Considera geopolitica o combinaie dintre geografie, istorie, tiin politic, economie


politic i sociologie, care poate s capete n evoluia sa statutul de tiin.
A vzut n geopolitic un instrument esenial pentru a pune n ordine lumea, deoarece era
convins c aceast tiin este capabil s descifreze aceast ordine i poate s transmit
oamenilor imaginea adevrat a lumii.
Geopolitica trebuie s furnizeze argumente pentru aciunile politice i s fie cluz n
viaa politic. n acest fel, ea devine o nvtur eficient n stare s conduc politica
practic. Numai astfel se va putea face saltul de la tiin la putin.
Credea cu trie c geopolitica poate s conduc la cunoaterea i aprecierea modului de
repartiie a puterilor n spaiu i se poate depista cauza care afecteaz sistemul relaiilor
internaionale.
Considera c exist o legtur direct ntre spaiul pe care un popor sau o naiune l ocup
i dezvoltarea optim a acesteia.
*Geopolitica demonstreaza dependenta tuturor evolutiilor politice de realitatea
permanenta desfasurata pe pamant. Geopolitica ajuta in primul rand in stabilirea si
atingerea obiectivelor politice.
*Este nevoie in primul rand de cunostinte (Cei ce studiaza trebuie sa aiba experiente
practice atat despre tara despre care invata, dar si despre cea in care studiaza)
*De asemenea, este important studiul evenimentelor prezente si viitoare, mai mult decat
al celor trecute. Daca punem accentul pe `istoria moarta`(dead history), vom pierde
contactul cu viitorul.

*Trebuie sa ne familiarizam cu importanta spatiilor de asezamant si de migratie pe


pamant; trebuie sa studiem problema granitelor ca fiind cea mai importanta problema a
Geopoliticii; trebuie sa acordam importanta autodeterminarii nationale, presiunii
populatiei, spatiului de locuit si schimbarile care au loc in mediul rural si urban
*Oamenii trebuie sa fie constienti de lucrurile pe care le poseda, dar trebuie sa studieze si
sa compare in mod constant spatiul de locuire al celorlalti
3. De ce considera Mackinder
geografic al istoriei?

important

controlul

pivotului

Istoria universala si politica mondiala au fost puternic influentate de imensul spatiu


din interiorul Eurasiei, iar dominarea acestui spatiu reprezinta fundamentul oricarei
incercari de dominare a lumii. Mackinder a evidentiat cu pregnanta insemnatatea
realitatilor geografice in politica mondiala, considerand ca una dintre cauzele care au
provocat - direct sau indirect - razboaiele de proportii din istoria omenirii este distributia
neuniforma a pamanturilor manoase si pozitiile strategice diferite de pe suprafata planetei
noastre.
Mackinder porneste de la ideea construirii unei interpretari strategice a geografiei
lumii. Notiunile pe care le foloseste sunt insula lumii si oceanul planetar. El elaborreaza o
teorie cu totul diferita privitoare la posibiltatile de dominare a constinentului euroasatic.
Cheia adevarata a acestei dominatii este asigurarea controlului asupra ariei pivot care se
intinde de la Europa de est, trece peste stepele si padurile siberiene, pana aproape de
oceanul Pacific. Aceasta regiune este denumita ca `inima lumii` (coincide cu teritoriul
Rusiei). Zona centrala a continentului euroasiatic este importanta pentru ca ea contine
mari bogatii naturale si are o pozitie cheie pentru comunicarea intre si legatura dintre
diferite zone ale globului. Ea este inconjurata de ceea ce Mackinder numeste inner
(marginal) crescent, un cerc de state situate pe continent, dar care prezinta un important
fronton maritim (oceanic). Intre ele figureaza Germania, Turcia, India, China. Urmeaza
un outer (insular) crescent, un cerc de state geografic exterior continentului propriu zis,
cum ar fi Marea Britanie, Africa de Sud, Japonia. Mackinder considera, in acel moment
ca SUA sunt asa de indepartate de zona pivot a lumii incat nu le introduce nici in randul
statelor care alcatuiesc outer crescent.
4. Cand a fost elaborata lucrarea Pivotul geografic al istoriei?
Lucrarea Pivotul geografic al istoriei a fost elaborata in aprilie, 1904, si
prezentata de Mackinder la Societatea Regal de Geografie.

5. In ce consta pivotul geografic al istoriei, potrivit lui Mackinder?

Ideea central este aceea c istoria universal i politica mondial au fost puternic influenate de imensul spaiu din interiorul Eurasiei, iar dominarea acestui spaiu reprezint
fundamentul oricrei ncercri de dominare a lumii.
Mackinder evideniaz cu pregnan nsemntatea realitilor geografice n politica
mondial, considernd c multe dintre evenimentele care au marcat evoluia omenirii au
o determinare geografic.

Mackinder a analizat deosebirile eseniale dintre marile puteri maritime i cele


continentale, ajungnd la concluzia c rolul de regiune pivot n politica i
istoria universal l constituie centralitatea. Un stat trebuie s fie capabil s ocupe un loc
central pentru a putea domina n ecuaia de putere.
Meditaia pe care ne-o propune Mackinder se sprijin pe cteva realiti geografice
descoperite dup o atent lectur a geografiei globului i a relaiei sale cu istoria
mondial. Ea dezvluie mai nti existena unei zone compacte de pmnt situate n
centrul Eurasiei, pe care autorul o denumete zona-pivot a istoriei mondiale".
6. Cum se numeste centura de state care inconjoara in plan
terestru zona pivot?

Semiluna interioar sau marginal - inner (marginal) crescent


7. Cum se numeste centura de state care inconjoara in plan
maritim zona pivot?
Contur exterior - outer (insular) crescent
Inner or marginal Crescent- semiluna exteriora sau insulara.

8. De ce considera Spykman locatia, un factor important?


Locatia unui stat poate fi descrisa:
Din punctul de vedere al pozitiei pe glob, cu referire la masele de pamant
si la oceanele Pamantului. Se face in termeni de longitudine, latitudine,
altitudine si distanta fata de mare
Din punctul de vedere al locatiei regionale, cu referire la teritoriul altor
state, vecini si locuri apropiate. Se face in termeni de zone apropiate,
distante, linii de comunicare si natura teritoriului de la granite.
O descriere completa a locatiei unui stat va cuprinde ambele perspective. Acesta descriere
este un factor fundamental pentru politica externa a statului. Locatia in lume defineste
zone climatice, structura economica. Locatia regionala defineste potentiali inamici,
securitate teritoriala, aliati potentiali si limitele statului ca participant la securitatea
colectiva.
Politic si economic, emisfera nordica va fi mereu mai importanta decat emisfera sudica.
Localizarea statului in nord sau sud, va avea deci un rol important.
Importanta locatiei poate fi inlfuentata de schimbari lente dar irevocabile ale centrului de
difuziune a culturii si de schimbari ale puterii militare.
9. In ce consta principiul infailibilitatii comunismului?

Infailibilitatea Kremlinului. Conceptul sovietic de putere, care nu permite niciun punct


focal al organizaiei n afara partidului n sine, cere ca conducerea partidului s rmn n
teorie unicul detinator al adevrului. Cci dac adevrul ar fi gsit n alt parte, ar exista o
justificare pentru exprimarea sa n activitatea organizat. Dar este tocmai ceea ce

Kremlinul nu poate i nu va permite. Partidul detine si reprezinta adevarul. Din aceasta


idee decurge si disciplina de fier a Partidului.
Pe principiul infailibilitii se sprijin disciplina de fier a Partidului Comunist. De fapt,
cele dou concepte se auto-susin reciproc. Disciplina perfect necesit recunoaterea
infailibilitatii. Infailibilitatea impune respectarea disciplinei. Iar cele doua mpreun merg
mai departe pentru a determina behaviorismul ntregului aparat sovietic al puterii.
10. Care a fost ordinea de prioritate a intereselor britanice in
Europa de Est in 1944 si 1945?

Ordinea de prioritate a intereselor britanice in Europa de Est (1944-1945) a fost


urmatoarea:
*In primul rand interesul cel mai mare era pentru Grecia cu care avea o lunga traditie de
prietenie si era interesata in mod direct, ca putere mediteraneeana, de viitorul ei
*Interesul pentru Polonia este unul foarte mare si M.B. nu ar face nimic ce ar putea
prejudicia perspectivele de a ajunge la un acord in privinta acestei tari
*Ungaria 50-50
*Iugoslavia 50-50
Rusia Sovietica avea interese in tarile care marginesc M. Neagra Romania si Bulgaria.
Marea Britanie sustinea dorinta Rusiei, fiind de acord cu ghidarea Romaniei si Bulgariei
in numele cauzei comune. Marea Britanie era interesata de Grecia, deoarece in timpul
celui de-al doilea Razboi Mondial, Marea Britanie, a aparat Grecia impotriva invaziei
germano-italiene. Astfel, UK acorda sprijin guvernului grec sa se instaureze in Atena. In
cazul Iugoslaviei, puterea asupra acestui stat era detinuta in comun (50-50) de catre
Marea Britanie si Rusia. Se punea baza unei actiuni comune si a unei politici convenite
intre puteri, in asa fel incat sa fie favorabila crearea unei Iugoslavii unite, dupa
alungarea invaziei naziste. Astfel, se evita izbucnirea unui conflict intre croati si sarbi,
iar maresalul Tito, trebuie sa foloseasca armele primite de la englezi si rusi impotriva
inamicului nazist, nu pt scopuri interne. Nici Rusia, nici Marea Britanie nu aveau
avantaje speciale in urma acestei politici comune.Ungaria se afla sub control sovietic,
dar era nevoie de acordul Marii Britanii si SUA pentru a ramane sub influenta sovietica.
11.
Cum a fost respectat acordul de procentaj ChurchillStalin din octombrie 1944 de catre marile puteri invingatoare
in al doilea Razboi Mondial.

Procentele propuse de Churchill:


Romnia :
Rusia 90% Alii 10%
Grecia:
Marea Britanie 90% (n ntelegere cu SUA) ; Rusia 10%
Iugoslavia
50-50%
Ungaria
50-50%
Bulgaria
Rusia 75% Alii
25%
n cursul negocierilor din perioada urmtoare acordului de procentaj dintre marile puteri
invingatoare in al Doilea Razboi Mondial procentele propuse de Churchill au fost
modificate n cazul Bulgariei i al Ungariei, Uniunea Sovietic obinnd, n cele dou
ri, o influen de 80%.

Ca urmare a acestui procentaj, numai o parte din cele mentionate au fost respectate.
Astfel, Stalin si-a pastrat promisiunea in privinta Greciei, insa nu si in privinta
Romaniei, Bulgariei si Ungariei care au intrat complet sub influenta sovietica. Pe de alta
parte, nici Churchill nu s-a tinut de cuvant in privinta Greciei unde nu a permis influenta
sovietica. Astfel, Romania trimite scrisori Marii Britanii prin care o atentioneaza pe
aceasta ca situatia politica avea sa se deterioreze si ca autoritatile sovietice aveau sa
impuna un guvern comunist. Ca urmare, Marea Britanie este destul de evaziva, fiindu-i
teama sa nu ii supere pe rusi, riscand sa isi strice influenta din Grecia. Totusi afirma ca
ii poate sprijini pe americani in incercarea lor de a restabiliza situatia politica,
sustinand ca totusi UK are un procentaj mic in Romania si Bulgaria. In cele din urma,
Stalin ii reproseaza lui Churchill ca s-a implicat in cazul Romaniei, desi el nu a realizat
niciun demers in cazul Greciei. Churchill isi reconsidera pozitia fata de Romania, fiindui teama sa nu piarda Polonia.
12.
Care e principala falie de ruptura pe care Huntington a
identificat-o in Europa Rasariteana?

Principala falie de ruptura pe care Huntington a identificat-o in Europa este limita estic a
cretinismului occidental din anul 1500. Aceast linie trece de-a lungul a ceea ce sunt
acum graniele dintre Finlanda i Rusia, ct i ntre statele baltice i Rusia, taie Belarus i
Ucraina, separand vestul mai catolic al Ucrainei de estul ortodox, balansand spre vest
Transilvania de restul Romniei si apoi trece prin Iugoslavia aproape exact de-a lungul
liniei care separ acum Croaia i Slovenia de restul Iugoslaviei. n Balcani aceast linie,
desigur, coincide cu limita istoric ntre habsburgi i otomani.
13.

In ce consta modelul propus de George Modelski?

Model de schimbare ciclica a sistemului international. Sistemul international urmeaza


un pattern de evolutie ciclica; prima etapa a acestuia incepe prin construirea unei ordini
mondiale in urma unui razboi global de catre marea putere care l-a castigat. Aceasta
ordine reflecta interesele strategice ale marii puteri ce ocupa pozitia de hegemon in
sistem. Cu toate acestea, hegemonul intra in declin pe fondul costurilor exponeniale ale
mentinerii ordinii internationale. Declinul hegemonului alimenteaza statele nemultumite
si rivalii strategici din sistemul international, care contesta astfel ordinea mondiala printrun razboi global care readuce sistemul in punctul din care a pornit. Pe masura ce se
destabilizeaza pe fondul declinului hegemonului si al ordinii mondiale patronate de
acesta, sistemul tinde catre multipolaritate. Modelski sustine ca modelul sau, tocmai pt ca
este un model ciclic, are putere de predictie asupra momentelor in care sistemul intra in
tranzitie. Fiecare ciclu de conducere mondial dureaz aproximativ 100 de ani i este
alctuit din patru faze aproximativ egale de 25 de ani: 1. Faza rzboiului mondial; 2. Faza
puterii mondiale; 3.Faza delegitimarii; 4. Faza deconcentrrii.
Trile sunt identificate ca lideri mondiali, nu hegemoni sau superputeri. Modelski
descrie cea mai puternic ar din lume ca un "lider" , implicnd mai degrab adepi
dispui, dect un hegemon sau super-putere, cu aluzii la poziia dominant i for.
Un lider mondial este o ar care este n msur s ofere lumii o "inovaie" pentru
a sustine ordinea i securitatea geopolitic . Puterea liderului mondial st n capacitatea

sa de a defini o "idee mare" pentru modul n care ar trebui s existe i s interac ioneze
unii cu alte ri; o idee care este capabil s pun n practic, prin puterea sa de material
sau de capabiliti navale. Puterea liderului mondial st n capacitatea sa de stabilire a
agendei i capacitatea sa de a o pune n aplicare. Modelul de conducere mondial
Modelski este dinamic. Punctul forte al liderului mondial se ridic i coboara. De-a
lungul secolelor, mantaua conducerii lumii a trecut de la o ar la alta ntr-o succesiune de
cicluri de conducere mondiale.
Analistul George Modelski consider c ascensiunea/ declinul puterilor n sistemul
relaiilor internaionale este dat/ confirmat de conflictele majore n care subiecii sunt
antrenai. Studiind conflictele majore ale epocii moderne i contemporane, G. Modelski a
identificat o serie de cicluri hegemonice asociate cu ciclurile lungi economice n care
creterea preurilor i puintatea resurselor determin pierderi de putere, concentrarea ei
avnd loc n condiiile unor preuri sczute i ale abundenei resurselor
14. Aplicand modelul lui Modelski, putem defini astazi SUA ca
putere hegemonica sau ca lider mondial?
Aplicand modelul lui Modelski, putem defini astazi SUA ca lider mondial
Un argument este faptul c primul ciclu de lider mondial al SUA a fost
fragmentat i de succes. Rzboiul Rece reprezint o victorie intr-un razboi
global in stilul lui Modelski care a marcat inceputul unui al doilea ciclu
consecutiv de lider mondial pentru SUA, sub forma "noii ordini mondiale" a
preedintelui George H.W. Bush. Cu toate acestea, att lipsa unui conflict
deschis cu Uniunea Sovietic cat i provocrile actuale cu care se confrunt
SUA submineaz interpretarea prin care noi suntem ntr-al doilea ciclu de
conducere al Statelor Unite.
15.

In ce consta doctrina Brejnev?

Doctrina Brejnev a fost un model de politic extern sovietic. Acest doctrin


presupunea c URSS-ul are rolul de lider al lumii socialiste, i c ea i aroga dreptul de a
defini "socialismul" i "capitalismul" conform intereselor proprii. Doctrina Brejnev a fost
folosit pentru justificarea invadrii Cehoslovaciei i nfrngerea Primverii de la
Praga din 1968, dar i n cazul invaziei dintr-o ar nemembr a Pactului de la
Varovia, Afganistan, n 1979. Doctrina Brejnev a fost nlocuit de doctrina numit, n
glum, Sinatra n 1989.
Doctrina Brejnev nu fcea dect s afirme oficial i s consacre juridic o stare de fapt
existent n lagrul comunist nc din momentul reprimrii insureciei de la Budapesta:
statele satelit nu-i pot permite luxul alunecrii spre formule politice sau economice care
ar contrazice linia trasat de Moscova; ele nu pot s experimenteze formule liberale n
interior, s aib iniiative n relaiile internaionale etc.
16.
Care ar fi principalele civilizatii pe care Huntington le
considera ca generatoare de conflicte acolo unde acestea se
ciocnesc unele de altele?

Civilizatiile occidentala, confucianista, japonez, islamic, hindusa, slav-ortodoxa,

american i, eventual, afro-latina. Cele mai importante conflicte ale viitorului vor avea
loc de-a lungul liniilor culturale care separ aceste civilizaii una de alta.

17.
Cum considera Fukuyama ca va evolua umanitatea dupa
Razboiul Rece?

Ca urmare a sfarsitului Razboiului Rece, Fukuyama considera ca umanitatea asista la


sfarsitul istoriei. Astfel, el afirma ca este sfarsitul evolutiei ideologice a omului iar
universalizarea democratiei liberale vestice este forma finala de guvernare. Afirma ca
notiunea de sfarsit al istoriei ii apartine lui Karl Marx, care considera ca dezvoltarea
istorica se va sfarsi atunci cand se va atinge utopia comunista si lumea isi va rezolva
contradictiile primare, insa conceptul de istorie ca proces dialectic a fost ,de fapt,
imprumutat de la Hegel. Pentru Hegel, comportamentul uman in lumea materiala si cea
istorica se datoreaza unei starii de constiinta. Aceasta forma de constiinta nu poate fi
explicata precum doctrinele politice, dar poate lua forma religiei sau a unor simple
obiceiuri morale sau culturale. Fukuyama condamna materialismul conform caruia orice
ideal este un pretext pentru a ajunge la diverse scopuri materiale. El crede ca oamenii nu
lupta doar pentru scopuri materiale ci si pentru simple idealuri.
Implicatiile sfarsitului istoriei pentru relatiile internationale:
*Multe dintre statele lumii a treia, vor ramane prinse in istorie si vor ramane zone de
conflict pentru multi ani.
*Rusia si China nu se vor alatura statelor din Occident ca societati complet democratliberale in viitorul apropiat, dar marxism-leninismul va inceta sa le mai ghideze relatiile
externe.
* O lume de-ideologizata, fata de cea actuala nu va fi foarte diferita. Deoarece, trecand de
ideologii, ajungem la interesele nationale, care la randul lor garanteaza premisele pentru
competitie si conflicte. Conflictul ramane inerent sistemului international.
*Modul in care statele isi definesc interesul national nu este universal, dar se bazeaza
putin si pe ideologie.
Sfritul istoriei va fi o perioada foarte trista. Lupta pentru recunoatere, dorina de a
risca propria via pentru o lupt pur ideologic numit mai departe ndrzneal, curaj,
imaginaie, i idealismul care va fi nlocuit cu calculul economic, rezolvarea nesfrit de
probleme tehnice, preocuprile legate de mediu, precum i satisfacia cererilor sofisticate
ale consumatorilor. Proclamarea unei singure ideologii ar duce la incetarea crederii in
idealism si la incetarea progresului umanitatii.
18.
Care sunt, potrivit lui Spykman, factorii care determina
usurinta comunicarii in cadrul unei tari si care, prin aceasta,
pot sa diminueze sau sa creasca posibilitatea dezvoltarii
separatismului?
Declinul marilor puteri a fost mereu acompaniat de neglijarea sistemelor de
comunicare.

Prin urmare, topografia, clima si distanta determina comunicarea in cadrul


unui stat, prin urmare facilitand sau ingreunand dezvoltarea separatismului.

19.
Care e, potrivit lui Spykman, succesiunea centrelor de
putere in Europa?

*In primul secol i.e.n, centrul de putere era al Mediteranei iar sectiunea Tarilor de Jos de
azi de la Marea Nordului era lipsita de importanta si scoasa din sferele de activitate. Doar
dupa 1500, centrul s-a mutat in Europa de Vest si Tarile de Jos avand unul dintre cele mai
importante rauri din Europa si situate intre statele care urmau sa devina puteri mondiale
au obtinut o pozitie comerciala si politica importanta.
*in 2000 i.e.n Siria si Palestina erau centrul civilizatiei mondiale cu Imperiile Egiptului si
Babilonul; in timp vor capata titlul de zone de trecere, fiind cele mai rapide drumuri intre
Europa si Asia.
*in Evul Mediu, dupa declinul Romei, Europa detinea cele mai prospere si cosmopolite
orase tot in zona Mediteranei; O data cu descoperirea Americii, centrul de gravitatie s-a
mutat mai la NV si intre secolele 16 si 20 centrele de bogatie, cultura si politica erau in
Europa de Vest. Marea Britanie ca putere maritima, SUA ca putere mondiala dupa
razboiul Spaniol-American si declinul MB. Ambele vor pierde in fata puterii Japoniei de
dupa WWI in Pacific.
*epoca centrelor de putere s-a stins; nu mai exista un singur centru, ci e mai degraba o
perioada de descentralizare a puterii, de crearea unor sfere de dominanta din centre
diferite- SUA pt Americi, Japonia pentru Estul Indepartat, Moscova pentru Eurasia, Estul
Atlanticului si O Indian din Europa.
20.
Care sunt factorii de care depinde daca problema
primara a apararii unui stat e militara navala sau continentala
terestra?

Tipurile de state:
Landlocked states (state fara iesire la mare, ocean...) - tarile a caror frontiere sunt doar
frontierele terestre.
Island states (state insulare) state a caror frontiere sunt maritime.
Al treilea grup de state care are are si frontiere maritime si terestre
In cazul landlocked states problema securitatii este definita exclusiv in termenii
apararii terestre si respectiv in termenii vecinilor imediati din apropiere. Dar poate fi si
razboi aerian.
Statele cu acces la mare se afla sub presiunea unor puteri navale, chiar si la cele departate
de ele insele.
In cazul multor landlocked states, natura a contribuit la aparare. Ele au fost separate de
restul lumii prin bariere naturale. Ele au cunoscut o mai mare izolare chiar si decat tarile
insulare din cauza topografiei dificile, rutele de comunicare si transport le-au ocolit. Si
ele s-au dezvoltat si conservat ca entitati separate.
Statele insulare situate in apropiere de vreun tarm au totusi o problema de aparare
diferita total de acele state ale caror bariera oceanica este larga. Invazia de pe coasta
opusa este o amenintare constanta si ele trebuie prin urmare sa mentina o forta navala

adecvata ca sa poata replica oricarui atac sau ele insele sa instaureze control asupra
coastei opuse.
Pana la dezvoltarea aeronautica, problema apararii statelor insulare a fost exclusiv
o chestiune de mentinere si dezvoltare a domeniului naval. Ele erau in siguranta atata
timp cat navigatia in general era subdezvoltata la alte tari si apoi atata timp cat ele
detineau deja suprematia navala.
Statele insulare situate aproape de tarm sunt amenintate constant de faptul ca tarile
de pe coasta detin unitati militare puternice.
Marea Britanie mult timp a gasit securitatea prin ocuparea statelor continentale, crearea si
mentinerea micilor state tampon, Olanda si Belgia, si promovarea unei politici de
mentinere a balantei intre puterile continentale.
Astazi nu sunt state insulare larg separate de uscat, faptul ca sunt insulare nu le mai
ofera aproape perfecta aparare pe care le-o oferea candva.
Statele insulare impartasesc cu cele landlocked avantajul de a mentine in primordial
doar un tip de aparare si sunt protejati ambii de anumite bariere naturale, ceea ce
nu inseamna ca sunt izolate si cunosc dezavantaje economice cauzate de barierele
naturale.
Cele mai multe state din lume au frontiere maritime si terestre iar aceste state trebuie sa
mentina forte atat maritime cat si terestre.
Localizarea regionala este determinantul final al interesul maritim
Situatia cand tarile au acces doar la o apa doar precum Brazilia, Romania, Venezuela
simplifica problema apararii navale si permite o concentrare pe efectivitatea navala de
care nu dispun tarile cu mai multe deschideri la apa
Tarile cu mai multe deschideri la apa (SUA, Rusia, Franta) au cele mai dificile
probleme de aparare, pentru ca trebuie sa mentina nu doar forta terestra ci si doua
sau mai multe flote.
Localizarea globala, localizarea regionala, topografia si clima sunt cele care influenteaza
dezvoltarea statelor spre putere maritima sau terestra.
21.

Ce determina topografia si clima?

Topografia afecteaza puterea, datorita influentei sale asupra unitatii si coerentei interne a
statului
Clima afecteaza transportul si productia agricola.