Universitatea de Stat din Tiraspol

Facultatea Biologie si Chimie

Lucrare individuala
Cursul: Morfologia plantelor
Tema: : Tesuturile fundamentale si
secretore

A elaborat studenta:
Melnic Ionela, gr. 11

Chisinau 2016
Cuprins :
1.Tesut de depozitare a substantelor organice.
2.Tesut aerifer.
3. Tesutul aevifer.
4. Functiile tesuturilor secretore si clasificarea lor
5. Clasificarea lastarilor dupa mediu de viata si aspectul exterior.
6. Modificarile lastarilor aerieni.
7. Modificarile lastarilor subterani.
8.Organe analoage si omoloage.

esut vegetal este format din celule care au aceeai form,

origine, structur i care ndeplinesc aceeai funcie.
Tesuturile fundamentale sunt cele mai raspandite tipuri de
tesuturi din organele plantelor cu structura primara. Sunt
alcatuite din celule parenchimatice de forma sferica, ovala sau
poligonala, cu peretii subtiri si celulozici. Sunt celule vii, cu spatii
intercelulare, care comunica unele cu altele. Ele s-au format din
meristemul fundamental. Se numesc si tesuturi trofice deoarece
au un rol deosebit in procesul de nutritie si metabolism al
plantelor. Dupa functia fiziologica specifica pe care o au,
tesuturile fundamentale pot fi: absorbante, asimilatoare, de
depozitare a materiilor de rezerva, aerifere si acvatice.

Clasificarea tesuturilor:
Dup gradul de difereniere a celulelor se disting:
-esuturi embrionare (numite i meristematice sau formative);
-esuturi definitive.
Dup forma celulelor, esuturile pot fi:
-parenchimatice: formate din celule izodiametrice (celule ce au
cele trei dimensiuni egale sau aproape egale);
prozenchimatice: formate din celule heterodiametrice
(celule ce au diametrul longitudinal de cel puin patru ori mai
mare
dect
celelalte
dou
dimensiuni).
- Tesuturile absorbante au rolul de a absorbi apa cu sarurile
minerale dizolvate in ea, din sol sau aer, si de a o transmite
vaselor conducatoare lemnoase. Celulele care intra in alcatuirea
acestor tesuturi se gasesc de regula la suprafata organelor,
sunt parenchimatice, mai rar prozenchimatice, vii, cu peretii
subtiri si celulozici, astfel incat osmoza se realizeaza mai usor.
La plantele terestre superioare autotrofe, tesuturile absorbante se gasesc
la suprafata radacinii, in zona scoartei corespunzatoare perilor absorbanti
(rizoderma, fig. 131).

Plantele acvatice absorb seva bruta pe toata suprafata corpului

lor
La plantele stepice, desertice si epifite, absorbtia sevei
brute se face cu ajutorul perilor de pe frunze si chiar de pe tulpini,
fie cu ajutorul velamenului (vellamen radicum = tesut extern
pluristratificat al radacinilor aeriene al plantelor epifite din
familiile Orchidaceae, Araceae), care absoarbe si inmagazineaza
apa atmosferica (fig. 132A, B).
Plantele superioare heterotrofe (saprofite sau parazite) si
embrionul multor spermatofite absorb solutii de substante
organice, fie pe toata suprafata corpului, fie cu ajutorul unor
formatiuni si tesuturi speciale (haustorii de la Viscum album Vasc, fig. 133A, B).
.

Fig. 131. Rizoderma la Ranunculus ficaria. exd - exoderma; rz rizoderma; p.ab. - par absorbant; n - nucleu; vac - vacuola; cit citoplasma; par. cort. - parenchim cortical

Fig. 132B - Velamen radicum

Orhidee
epifita
radicum

ce

Fig. 132A prezinta velamen

ex - exoderma; sc - scoarta; end - endoderma;

c.c. - cilindru central

esuturile asimilatoare sau clorofiliene - sunt formate din celule ce

contin numeroase cloroplaste, indeplinind functia de fotosinteza.
Aceste tesuturi se gasesc in toate organele plantelor expuse la
lumina: tulpini erbaceae, tulpini lemnoase tinere, radacini
acvatice si aeriene, unele piese florale, fructe tinere, dar cele mai
multe plante superioare au un organ specializat pentru functia de
fotosinteza, si anume frunza, care are parenchim asimilator ce
alcatuieste mezofilul limbului foliar. Aceste tesuturi sunt localizate
imediat sub epiderma, fiind formate din celule parenchimatice
rotunde, cu pereti subtiri si celulozici, cu spatii aerifere intre ele si
cu foarte multe grauncioare de clorofila. Cand frunzele sunt
reduse sau metamorfozate, devin asimilatoare tulpinile verzi
(Cactaceae, Ephedraceae (fig. 134), Euphorbiaceae, Cyperaceae,
Juncaceae etc). Uneori, tesutul asimilator este prezent atat in
frunze, cat si in tulpina (Chenopodiaceae, Apiaceae, Asteraceae).
Rar radacina poate deveni si ea fotoasimilatoare (unele specii de
Orchidaceae). La majoritatea frunzelor mezofilul frunzei prezinta o
structura bifaciala, fiind format dintr-un tesut palisadic (sub
epiderma superioara) si un tesut lacunos (sub epiderma
inferioara).

Fig. 134. Tulpini asimilatoare de Ephedra distachya

Tesuturile de depozitare sunt tesuturi fundamentale in care se

depoziteaza substante de rezerva: lipide, glucide sau proteine.
Depunerea masiva a substantelor de rezerva are loc numai in
tesuturi de depozitare specializate, acestea fiind bine
reprezentate in: seminte, fructe, radacini, bulbi, tuberculi, rizomi.
Clasificarea tesuturilor de rezerva se face dupa felul substantelor
de rezerva: organice si apa. Astfel, avem: tesut de rezerva pentru
substantele organice si tesut acvifer.
care asigura atat necesitatile imediate ale plantei, cat si o rezerva
pe care planta o depoziteaza in acest tesut.

Substantele de rezerva pot fi:

- glucide: glucoza, fructoza, zaharoza, inulina, amidon,
hemiceluloza, celuloza;
- lipide: lichide (uleiuri vegetale) si solide (unturi vegetale);
- protide: ca substanta fundamentala dizolvata in hialoplasma ori
sub forma de granule de aleurona;
- alte substante fara rol nutritiv: glicozizi, alcaloizi, taninuri, rasini,
gume, mucilagii, unele dintre ele constituind principiile active
utilizate in fitoterapie.
Substantele de rezerva sunt utilizate de planta in perioada
germinarii semintelor, a dezvoltarii embrionului sau in cazul
tulpinilor subterane, cand isi reiau ciclul de viata dupa o perioada
de latenta.
Tesuturile de rezerva sunt formate de regula din celule
parenchimatit vii, mari, izodiametrice sau usor alungite, cu peretii
subtiri sau usor ingrosati cu o vacuola mare centrala, iar
citoplasma este redusa la o pelicula parietala. Nucleul este turtit

sau uneori lipseste (in endospermul unor seminte). Substantele

de rezerva se acumuleaza in protoplast si vacuole (amiloplaste,
oleoplaste, proteoplaste) si mai rar in peretii celulari (in semintele
de Coffea arabica - Arborele de cafea, Phoenix dactylifera Curmal). In general, lipidele se depoziteaza in hialoplasma,
proteinele in hialoplasma si vacuola, iar glucidele in vacuola (cele
solubile, de exemplu zaharoza) sau in amiloplaste (cele solide, de
exemplu amidonul).
In organele plantei, substantele de rezerva se pot depozita in:
- parenchimul cortical: in radacini (Uragoga ipecacuanha); in
tuberculi de cartof (Solanum tuberosum, fig. 135).
- parenchimul liberian (indeosebi secundar): in radacini (Daucus
carota sp.sativus Morcov, (fig. 136); Pastinaca sativa Patrunjel); in tulpina (Frangula alnus - Crusan).
- parenchimul lemnos (indeosebi secundar): in radacina tuberizata
(Raphanus sativus - Ridiche (fig. 137); Helianthus tuberosus - Napi
porcesti).
- albumenul sau endospermul secundar, bogate in lipide, protide
sau amidon (amidon si putine substante proteice la Poaceae;
lipide: Theobroma cacao - Arborele de cacao (fig. 138); Cocos
nucifera - Cocotier).
- parenchimul medular: in radacini tuberizate, bulbi, rizomi, mai
ales in tuberculi de Solanum tuberosum - Cartof.
- mezocarpul fructelor carnoase si in seminte: in fructe se
depoziteaza glucoza, fructoza, acizi organici, vitamine, iar in
seminte: amidon, protide, lipide. La plantele oleaginoase se
gasesc din abundenta lipide insotite de protide (Glycine max Soia, Arachis hypogea - Alune de pamant, Helianthus annuus Floarea-soarelui, Ricinus communis - Ricin etc.).

Fig. 135. Parenchim de depozitare a substantelor de rezerva din

tuberculul de Solanum tuberosum

Fig. 136. Tesut de depozitare a substantelor de rezerva din

radacina de Daucus carota

Fig. 137. Radacina tuberizata de Raphanus sativus

138. Theobroma

Fig.
cacao

Tesutul acvifer este specializat in depozitarea apei cu sarurile

minerale dizolvate in ea, fiind un tesut specific plantelor xerofile
(de uscaciune: Stipa capillata - Colilie, Festuca valesiaca - Paius),
plantelor
suculente (Cactaceae,
Crassulaceae) si
halofile (Salicornia europaea - Iarba sarata, Aster tripolium Stelita). Tesutul acvifer este format din celule vii, mari, lipsite de
cloroplaste, cu o vacuola mare, cu suc concentrat, au peretii
subtiri, celulozici, iar spatiile aerifere dintre ele lipsesc. Este
plasat intotdeauna in apropierea tesutului palisadic pe care il
aprovizioneaza. Apa din tesutul acvifer este retinuta de

mucilagiile din sucul vacuolar sau in peretii celulari. In frunzele

de Aloe succotrina (fig. 139), Agave americana, in dreptul fiecarui
fascicul libero lemnos exista cate un parenchim acvifer cu suc
aloifer.

Fig. 139. Sectiune transversala prin frunza de Aloe succotrina:

1 - epiderma; 2 - stomata; 3 - tesut palisadic; 4 - rafide de oxalat de calciu; 5 - tesut
palisadic; 6 - celule oleifere; 7 - vase conducatoare.

esuturile embrionare (meristeme)

Sunt esuturi tinere. Sunt alctuite din celule mici, rotunde, cu
perete celular subire i au nucleu voluminos. Nu prezint spaii
intercelulare.
Celulele se divid, sintetiznd intens substane organice.
Meristemele sunt singurele esuturi n care se pot observa celule
aflate n diferite faze ale mitozei.
-Embrionul este alctuit numai din esuturi embrionare, n timp ce
planta adult este alctuit att din esuturi definitive, ct i din
esuturi embrionare numite meristeme.
- Embrionul este alctuit la nceput din meristeme primordiale, din
care deriv apoi meristemele primare ce sunt formate din celule
cu un nceput de difereniere.
-Meristemele din embrion ajut la creterea acestuia, iar
meristemele primare din planta adult asigur creterea n
lungime a organelor plantei.
Dup poziia pe care o ocup n organele plantelor:

Apicale - n vrful rdcinii, tulpinii, ramurilor, determinnd

creterea acestora.
Intercalare - se ntlnesc la plantele graminee deasupra nodurilor
i determin creterea n lungime a internodurilor.
Laterale - sunt dispuse n jurul axului plantei, determin creterea
n grosime.
Dup origine:
-Primordiale - sunt cele care apar din primele diviziuni ale
zigotului (celula ou) i alctuiesc embrionul seminei.
-Primare - iau natere din cele primordiale.
Secundare - cambiul i felogenul.
Cambiul libero-lemnos este zona generatoare libero-lemnoas;
apare ntre elementele de lemn i de liber primar, genernd spre
exterior liber secundar i spre interior elemente de lemn
secundar.
Cambiul subero-felodermic (felogenul) este zona generatoare
subero-felodermic genereaz suber secundar spre exterior i
feloderm spre interior.
esuturile definitive conin celule specializate, care nu se mai
divid. Ele pot fi:
a)esuturi de aprare, formate din unul sau mai multe straturi de
celule care acopera organele. Organele tinere sunt acoperite cu
epiderma, format de regula dintr-un singur strat de celule.
b)esuturi fundamentale - produc sau depoziteaz substane.
Unele esuturi fundamentale depoziteaz apa-esuturi acvifere (la
plante din zone secetoase) sau aer-esuturi aerifere (la plante
acvatice).
c)esuturi conductoare - transporta seva. Vasele lemnoase ale
angiospermelor se numesc trahee. Prin ele circula seva brut.
Celulele cilindrice, dispuse cap la cap, i pierd citoplasma si
raman peretii celulari formand tuburi. Vasele liberiene sunt
formate din celule vii. Prin ele circula seva elaborata. Vasele se
grupeaza, formand fascicule, si sunt insotite de celule cu rol de
hranire si de sustinere. La plante cu cresteri anuale apare un
meristem secundar numit cambiu libero-lemnos. El produce tesut
liberian spre exterior si lemnos spre interior,determinand
ingrosarea radacinii si tulpinii. El functioneaza diferit primavara si
toamna, rezultand de aici cunoscutele inele anuale de crestere.

d)esuturi mecanice (de susinere) - dau organelor rezistena

necesara pentru a sustine greutatea propriului corp,in conditiile
actiunii unor forte externe. Ele sunt formate din celule cu pereti
ingrosati. Tesutul mecanic la care celulele au peretii ingrosati
neuniform se numeste colenchim, iar la cel care ingrosarea este
uniforma se numeste sclerenchim.
e)esuturi secretoare - sunt formate din celule care produc si
elimina diferite substante: rina, nectar, latex, mucilagii etc
esuturile de aprare provin din meristeme primare sau
meristeme secundare.
esutul de aprare este reprezentat de unul sau mai multe
straturi de celule ce nvelesc organele plantei ce au rolul de a le
proteja de anumii factori externi distrugtori.
esuturi de aprare primare
Provin direct din meristeme apicale primare. Sunt reprezentate de
rizoderm (epiderma rdcinii), epiderma propriu-zis,
endoderm i exoderm.
Rizoderma (epiderma rdcinii)
Are rolul de a proteja rdcina plantei. Este format dintr-un
singur strat de celule cu perei subiri. Are celule modificate n
peri absorbani. Nu prezint cuticul la exterior.
Epiderma propriu-zis . nvelete organele plantei. Are celule
modificate n peri i stomate. Prezint cuticul la exterior (o
ptur format dintr-o substan impermeabil numit cutin ce
mpiedic trecerea apei). Stomatele sunt celule reniforme ce au
citoplasm, cloroplaste, nucleu i perete celular. ntre 2 stomate
se afl o deschiztur numit ostiol.
Exoderma
Se afl sub rizoderm. Este format din unul sau mai mult straturi
de celule cu perei ngroai. Printre celulele cu perei ngroai se
afl i celule cu perei subiri numite celule de pasaj, aflate exact
n dreptul perilor absorbani cu rolul de a permite trecerea apei
spre vasele conductoare din cilindrul central.
Endoderma

Este format dintr-un singur strat de celule cu perei ngroai.

Reprezint ultimul strat al scoarei. Se afl lng periciclu (primul
esut din cilindrul central). Celulele cu pereii ngroai alterneaz
cu celulele periciclului i cu celulele de pasaj aflate exact n
dreptul perilor absorbani cu rolul de a permite trecerea apei spre
vasele conductoare din cilindrul central.
esuturi de aprare secundare
Provin din meristeme secundare (din cambiu subero-felodermic).
Sunt reprezentate de suber.
Suberul se formeaz prin moartea celulelor ce acumuleaz n
peretele lor celular o substan impermeabil numit suberin.

Biografie:
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aesut_vegetal
2. https://ru.scribd.com/doc/95860170/%C5%A2ESUTURIVEGETALE
3. www.dexonline.com
4. http://scientia.ro/biologie/concepte-fundamentale/2380-

tesuturile-vegetale.html
5. http://cyd.ro/tesuturi-vegetale/
6. http://www.materie.ro/materie/tesuturi-vegetale-si-animale-283
7. http://www.scrigroup.com/educatie/botanica/TESUTURILEFUNDAMENTALE-TROFIC72947.php