www.dacoromanica.

ro

SION1 SMUL I., A.

1-1EainfrrniNaTir
DE GALA GALACTION
cu o introducere de A. L. ZISSU

Edit. MANTUIAEA"
www.dacoromanica.ro BUCURESTI

6. GRLACTION

Sionismul
la prieteni

SOCIETATEA ANONIMA DE EDITURA

MANTUIREA"
Stabdiment de Arte Grafice
BLICURESTI

www.dacoromanica.ro

Prole le Galaction a avut (aria de saflet sd ne oducd,

nova evreilor, prinos. In arena urei, a dispreplui i a indiferenfil in care ye gdstm, cobordrd cu penezie : cretinul, ca s aducci ornogii (duritotilor credirzfil tut ; (mut,
.ca sti aducci sementior hullti mangdere gi ttnbdrbdtare ;
.democratul, C7 sa orate profunda lul mnIelegere fl admirape pentru nazuinfele generoase ale poporului b7bilet ,
estetul, ca sd cdnte frumuselea reinuierii unul neam.
ln la-a necunoagterii desdvdr,site a Vt ce-i evreu gl lu.daism, cunoasterea addncd pe care o dovedote iniflatul
Galartion gi pe care nu 8e 8fiegte s'o manif6ste, e o ekezdgie a neprefdcutel lui dragoste pentru noi. Acest eroism
fl clnste0e pe el 0 reabiliteazd indiferentismul fatd de noi,
at intelectualitdpi.romdnecti.
Pagfnele earl urmeazd gi cart addpostesc o caldd apo-

logle a profetului fudaismului modern 0 o odd rena$

terli noastre, vor fi nu numal o prefloasci cdiduzd pentIff

neevrel pi chiar pentru anumiji evrei, .clar g!
pentru stua de maine
un prefios document al cowtiinjei
romdnegti neintunecate de urd i prejudecatd. Cdci, tatoria literaturif romdnegti, reputand ignora gi exclude nici
un rand de frumv.sete fdurit de misticul ctIntdrel ca ,,E1I-

stricufif din Rdzoore' va trebui sd pomeneascii cu cinste

www.dacoromanica.ro

;I de acest vorl al safittalui ;I talentulaz Witoralui Sactw

Masoch al literaturil romine;tl. Atuncl, pop9rul roman ca
cugetul deplin democratlzat ci ca sufletul neperverlit it oa
binecuctinta pe Ga action pentru eci a scutit romdnismul de
mustrarea de a ft lost singurul pe p nail care n'a aclamat desrobirea lui Israel.
Vi cand ne yam intoarce in patria pentru care cultul indolt al tut Galaitlon a Insplratccintului sag accente atdt de
indlicitoore, galena numelor neevregi cart au. Insamnat o
ddrd p raujul vremii ;i un cuvant gene;o ti atastiful
nostiu, ti va da Jul Galaction locul cuvenit.
A. L. ZISSU

www.dacoromanica.ro

SIONISMUL LA PRIETENI

-I

Theodor Herzl a murit in ziva de 3 lune 1904. Am anal

eine a fost si ce a muncit In viata, deabia dupa moartea
lui. Eram la CernLiti, student in Facultatea de Teologle.
Inteo zi, observ in ziarele locale bare negre. A doua zi
a treia zi, la vitrinile hbrariilor, apare fotografia lui Theo-.
dor Herzl, un chip maret si gray de sultan plin de Onduri. The Welt" soseste Incadrata in doliu, dedicata In
Intregime imprejurarilor morri i inmormantarii marelul

evreu.

tirea acestei morti a lost primita pretutindem cu o vie

durere. Amici si inimici, interesati si desinteresati, evrei si
exestini, au avut cu tot:I acelas sentiment, aceeasi excla-

s'a dus un om
oratiunea 1w funebra, rabinul vienez Feuchtwang,
plecand dela acest adanc verset luat din psalmi : Amutesc, nu deschid gura, cad Tu ai facut-o", a deplans
aceasta plecare atat de timpurie si a aratat cu arr,
ar, jalea lui Israel Am urmarit cu emotiune acest imens convoi
sulletesc si am Invatat, intata oara, ce este sion'smul. Dar
eine era cel pe care o lume Intreaga, Int'm inclureratA si
Taspandita peste tot pamantul, 11 insotia cu gandul Ia
Jocul cel de veci ?
Amanuntele de 11 al los sunt cunoscute multora, dar nu
-matie :
In

www.dacoromanica.ro

-- 6 -tuturor. Pentru eel pulini I pentru mine insu-ml, vreau sal

le recapitulez aci.
Theodor Herzl s'a nascut la Ihtdapesta, fri anul 1860.

Tatdl sau era un negustor cu stare Cnd era de 5-6 ani

s'a dus la scoala evreiasci. Prima mea amintire dela aceasta scoala este bataia pe care am mncat-o, pentru Ca n'am
stiut amnuntele exodului evreilor din Egipt. Astdzi dimpotriva, mull dascdli de scoala mi ar da bltae fiindcd tin
minte prea mult acel exod .."
In 1878, In urma unui doliu In familie, Theodor Herzl si
ai lui se stramutard la Vi.tna Aci Herzl studia tiintele
jundice si in 1884 fu doctor in drept De timpuriu incepu.
sd scrie In ziare si cultiva, cu deosebire teatrul, dAnd la
iveal diferite piese, dintre cari unele mult gustate fura
primite la Burgtheater. Dupa cdtva timp de practica judecatoreascd la Salzburg, zise adio magistraturei i intreprinse
cateva calatorii, tainic framAntat de problema cea mare,
pe care era s'o rostogoleasca In lume in curnd. In 1889,
Herzl se casatoreste. Dela 1891 parta la 1895 este corespondentul ziarului vienez aNeue Freie Presseo, locueste la
Paris si se ocupg in corespondentele sale
cu un sentiment dat pe fatd, fara Inconjur, in cartea-i ,,Palais Bourbon"
de politica generala.
In 1895 se Inapoiaza la Viena. In ultimele doua lunl de
zile ale sederii mele la Paris, am scris cartea Statul Eyredoe Nu-mi aduc aminte sa H scris, vreodata ceva Inteo
dispozitie sufleteasca atilt de Malta, cum am scris aceasti
carte. Heine spune ca el auzea deasupra capului, and Ist
scria unele versurl, par'ca freamdtul aripelor unui vultur
Credeam ca simt i eu atare freamat, deasupra mea, scriind
dtceasta carte. Lucram la ea toata ziva pdna and cadeare
extenuat ; singura mea recreatie de seara, era sa ascult

muzica wagneriand, mai cu seama Tannhauser, o opera la

care m'am dus orl de cdte ori s'a dat. Numai In serile,
dud nu era opera aveam Indoeli asupra justetei gandurilor
mete'.

Dupa ce a terminat de scris Statul Errealc, autorul a

lasat sa treaca oarecare timp pana la publicare. A fost
curios sa aucla parerea unul vechiu i devotat prieten asupra ideilor cuprinse In eartea-manuscript. Deci, I a dat
www.dacoromanica.ro

-- 7
manuscriptul sa-I citeasca Dupa ce a citit o buna parte,
acest amic a Inceput sa planga Fireste, s'a gandit Theodor Herz!, plange si el, cum am plans eu, adeseori, pe
and scriam Doar si el e evreu... Dar prietenul care citia
Sigtu/ Evreen plang, a din alta called : Bietul Herzl a
inebunit !"..

Aceasta a fost prima impresie pe care ideia lui Theodor

Herzl a trezit-o In muite suflete timide l linistite, din preajma lui si mai de departe. Dupa publicarea Statulut E7;7ee8t-, viata lui Herzl ajunge vijelie. Dela 1895 Nina la 1904,
Herzl ajunge cel mai mare israelit . din lumea contimpo-

rana. Tihna lui de scriitor s'a dus pe veci. Acum trebue

sa-si comenteze cartea si sa se explice in zecimi de articole. Trebue sa linisteasca pe multi oameni de buna erefals informati si pe nedrept alarmati. Trebue ca combata pe numerosi protivnici, unii sinceri, foarte multi prefacuti. Trebue sa scrie l sa raspunda la sute i la mii de
scrisori- Trebue sA calatoreasca, sa ceara audiente Impsratilor politici i Imparatilor finantelor. Trebue sa prezideze congrese entusiaste, din cari ideia sionista iese din ce
In ce mai complecta si mai cuceritoare.
Rasunetul, discutiile, Insufletirea, lupta de idei si de patimi, adoratia si dusmania, binecuvantarile si insultele pe
cari Theodor Herzl le-a ridicat deodata, 'Ana la cer, in
toata lumea evreeasca si de aci mai departe, numai in rastimpul celor 8-9 ani eat i-a mai fost dat sa traiasca inratiseaza un fenotnen minunat si fara termen de comparaLie aiurea, de cat in secolul lntl dap Christos.
Uneori 31;s. vrea sa fiu in afara de miscarea sionista nu
numai din cauza mizerillor ce mi se fac, ci din curiozitate,
fiindca Imi Inchipuesc ca miscarea noastra trebue sa prezinte, vazuta din afara, o interesarita priveliste. Theodor
Hdrzl a limas, insa, In sionism pana la ultima-i suflare.
.5i era un om aproape sarac, care traia din munca lui de
scrtitor I Ideal de corect, neauzit de scrupulos, n'a prirnit
niciodata ca bogatasii neamului sa-i vie Inteajutor, sub
Wel o forma.

necesitatile, cerintele si cheltuelile vietii

erau acum Inzecit mai marl ca altadata. A continuat sa

aerie Iiteratura i sa traiasca din ea, WA sa inteleagrt Ca
untdelemnul din ulcior este pe fund, Munca lui uriasA, juwww.dacoromanica.ro

matate pentru pdinea zilnica, jumatate penttu reunificarea

lui Israel, I-a curmat viala la 44 de ani
Intr'o zi cativa amici bancheri i-au propus cu dragoste :
Lasa munca ta de scriitor, (muncqte numai pentru
Sion i noi, WA, !dna tine suntem cu banii noVri Theodor Herzl le raspunde : Singerul lucru pe care nu pot
sa-1 jertfesc poporului- meu este independenta mea !...
... Dar cine va ti ca not t ajutam cu bani ? I..." Vol
tl eu i asta e destul."
A murit in 1904, ap dar cu zece ant mai inainte de izbucnirea marelui razboi care era sa aduca, fara de veste
Sionismului, mai toate elementeie realizarii.
Dupa o audienta la sultanul Abdul Hamid, pentru tratativele pe atunci necesare, se zice ca Padiphul si-a rezuplat astfel impresiile asupra lui Theodor Herzl :

Imi inchipuesc Ca Profetul Cretinilor semana cu el "

Acest cuvant, numai, ar fi destul ca sa deVepte interesul
nostru pentru Theodor Herzl i pentru Sionism, opera lui.
4 Mal, 1919

www.dacoromanica.ro

II

Acum douzeci si cAtiva de ani, Sionismul nu exista de-

ct Iii reveria si in suspinele mult incercatulul Israel. In

fiecare an, la celebrarea Pastilor, fiecare tata de familie
si fiecare suflet din Israel, la ridicarea paharului traditional, rostea si auzea : La ovul la IMISalitii 1 Dar aceasta

dorintA era mal mult o formula sacramentala, un amanunt

venerabil din venerabila Hagada.
In 1894, Theodor Herz! 1raia linistit in Paris, isi trimetea articolele de corespondenta politica, la ziarul Neue
Frde Presse si se plimba neeunoscut i ganditor, prin modernul Babilon; ca Daniil altadata prin vechiul Babilon.
Imprejurul lui Herz!, In Paris, in Franta si in lumea intreaga, poporul evreu, risipit de doua mii de ani, muncea.
luptA, suferea insulte si prigoane, rAbda si staruia dupa datina strAveche i amara. Herzl privea asculta, se intrista,
dar ce putea sa faca ? De mii de ani Israel strAbate toate
tarile, calatoreste pe toate marile si nu este nici un loc
pe lume uncle numele Domnului sa nu fi fost invocat in
limba si in spiritul Thorei. Dar astazi Dumnezeu tace
Cum vont sti vointa lui? Cine poate sa ne spuna Inca
odata poruncile lui ?
In anul urmator, 1895, tot in Paris, acest lucru infrlcosat are loc. Ca in vechiul profetism ebraic, ca in sguduJtoarele solii coborate de sus, pe capul celor bine placuti,
Theodor Herzl primeste porunca sa lasa inaintea poporubut si sa vorbeasca pe fata si lndraznet. Intrro dispozitie

www.dacoromanica.ro

10

sufleteasca, pe carp trebuie s'o nurnim mai mult deca( fericita fiindcA era profetica, Herzl scrie, In doua luni de
cele din urmA ale sederii sale In Paris cartea
zile,
revolutionara Stahl/ Evrefse.
One nu poate sA treacA peste conceptille curenfe ale
vrenurilor noastre, nici sa banuiasca exiguitatea lor, va
vedea pe Theodor Herzl, pierdut In imensitatea Parisului
asternAnd la biuroul lui de scrlitor, inteo camera cu
mobile Bas Empire, ideta biruitoare si clara. Un intelectual, un publicist, imbracat europeneste, care-si scrie parerrle !... Nu tot asa apare Herzl inaintea convingerrlor
noastre. Ceeace scrie el se va preface in curAnd *In zguduitura universala. Sute de mii de cugete din lumea inJreaga se vor aprinde de focul idealului sfnt. Oameni,
paMA eri umili i nestiuti, se vor sirntl In stare, deodata,
sA rastoarne muntii sr sa apropie In devotament, In zel,
in sacrificiu, pe cei mai frumosi apostoli ai omeniiii. Un
vis nou si o frumusete nou6 pogoara In omenire, pe masura ce Herzl ti scrie cartea!
va Inchipuiti ca deasupra lui cerul sta gol, nepasator sau rnort ca in capul unui filozof materialist ? 0, nu t
Ecce, servus meus, suscipiam eum : electus meus, cornplacuit sibi in filo anima mea : dedi spiritum meum super
cum judicium gentibus proferet" (Isaia 42,1). Deasupra
tuturor popoarelor si in primul loc deasupra lui IsraeL
vor straluci deapururi, la fel cu steiele nemuritoare, cuvintele Profetilor si ale Legei. Daca eel straini l nealesi
s'au putut bucura de comorile poporului ales, cu atat mai
Yartos proprietarul legitim Sa dam lui Israel ceeace este
a lui Israel. Theodor Herzl vine pe aceiasi cale minunata
si misterioasa pe care, de mil de ani, vin Intre noi
marii semanatori, marii luptatori, tnaril rasturnatori de
tumi eiti din coapsele lui lacov. In rand cu atatia trimisi
providentiali, se iveste si lucreaza si Theodor Herz!. Ape-ritia lui In sanul poporului celui mai lncercat de pe pamint este a porunca noul. Sub Infatisarea banala a scriitorului de azi, care compune o carte, pulseaza viforul de
foc al inspiratiei strabune. (Ezechiel 1,4). 'ar acel freamAt

goim

de aripi, pa care-I simte pe and scrie, ce este alt decAt

zborul vulturului lui Ezechiel ?

www.dacoromanica.ro

MArturisesc c eu unui Was putea Intelege miscarea sionista si mai departe n'as intelege mare lucru din istoria
poporului evreu, dna n'as vedea, nelipsit, la inceputurile
lui, legamAntul de pe Sinai si privilegiul alegerii. Cugetatorii moderni, cari cred ca au deffisqt lumea aceasta si au
F cos din ea, ca pe niste buturugi, de prisos, misteriosul st
divinul, se sinit destul de stingheriti and e vorba de Israel. Ce greu este sa masori destinul acestui neam cu vreuna din conceptiile azi la moda !
Caracteristic si remarcabil este Insa faptul ca, pe and

privita din afara si din departare, alMoria fn lume a pa-

porului evreu desfide explicarife posibile si la potriva vremei, sufleteste, eternul pelerin este totdeauna purtatorul
ideii
pricepatorul cel mai just al Imprejurarilor si al
timpului Asa se face a misiunea lui Theodor Herz!, contimporanul lui Pasteur, al lui Edison si al lui Tolstoi, este
o misiune cu totul clara si umanA. Acest profet din vremurile noastre pare a nu banui de loc filiatiunea lui profetia. Deabia daca se gandeste fara sa o spun& vreoCa fratii lui mai marl sunt Isala, leremia, Ezechiel.
data
Cuvantul pe care-I poarta, 11 poarta. In numele dreptulut
popoarelor si al respectului cuvenit umanitAtei. 0 discret
une desavArsita stapftneste toatd cugetarea si toate cuvan1

lui, atat cat putem sa le vedem din ceeace s'a tiparit pana astazi. Legitime mandrie a poporului ales, convingerile reltioase gi punctul de vedere ebraic, la Theodor Herz!, rAman aproape numal In presupunerea i in asteptarea cftitorului. 0 complect& stapftnire de sine, un
Ladle

cald i sincer, o impartialitate idealA dau farmec

11,1 Inaltime acestui lzvor, ivit Intre noi In ultimele zile, dar
purees d'n stanca eterna a profetismului biblic. CAnd Dum-

nezeu trimite pe cineva In lume ca sA vorbeasa, ii da

tot Intelesul vremei si-1 face sa vorbeasca tuturor pe Intales. Astfel a vorbit Theodor Herz!.
s Attu

www.dacoromanica.ro

In

In 1894, Theodor Herzl fu martor la degradarea capitanului de artilerie Alfred Dreyfus. Zgudurtoarea solemnitate
avu loc inaintea scolii militare. Clarnoarea multimei de pe
strazi nu s'a stins nici azi din urechile mete : ii mort, i
mort les juifs!"
Evenimentul acesta, luat in sine si deslegat de uriasa

drama care era sa-i urmeze, a avut asupra sufletului lui

Herzl o tnraurire nepieritoare.

0 putere deosebita a cugetelor mari si a marifor talente

cristal. Despre sine Insusi marturiseste ca fAcea parte mai
curand dintre-evreii asimilati, de cat dintre eei neasimilati.
Cu o rara libertate sufleteasca, priveste si discuta toate
chestiunile Intalnite in calea spre marea lui idee, spre Sionut desvelit din norii milenari. Cugetarea lui nu cunoaste
nici sovaeli, nici ascunzisuri. Citiud pe Theodor Herzl re-eisesti impresiunea binefacatoare pe care 0-au lasat o unii
maestri ai claritatii. Va aduceti aminte ce limpede, ce oranduit si ce amicala este viata, and ti-o lamureste Platon
sau Fabre I Esti Incredintat, vrei sa fii incredintat ca lucrurile sunt tocmai asa cum ti se spun. Atat de subjugatoare e puterea de lumina si de simpatie a dascalului ascultat, tn cat argumentele i judecatile, puse la temelie,
inteo discutiune, apar, deocamdata ca irefragabile. Trebue
sa treaca farmecul, sa inchizi cartea, sa te izbesti de vre tin
maestru posac sau de cine stie ce realitati contradictorii
este sinceritatea. Theodor Herzl e sincer si clar ca Un

www.dacoromanica.ro

14

71 arnare, ca sd pul cu tristete, la indoiala, frutnoasa drep

tate pe care i-o clAdeal maeetrului iubit.
Modernul profet al lui Israel face parte din aceasta falanga a scriitorilor cucerttori. Atm numai c dreptatea lui
Theodor HPrz1 nu mai este un miragiu sau o vraja, ci este
un lung fenomen, cu obarsiile In istorie si cu tot plinul lui,
in zilele noastre. Dupa ce ai citit cartea lui i ai trecut
printre acelo oglinzi etern inexplicabile, in cari se multiplica i ramdne sufletul scriitorului, convingerea agonisita
nu insereaza i 1114 oboseste, ci se preface in forth si In
viata. Herzl are dreptate nu numai and stai si-1 citestl,
ci si and strabati viata i te zbuciumi in ea.
Studiatn dreptul in Viena, luam parte la toate nazdravanilla studentest1 si purtam sapca pestrita a unei asociatit,

pana and, int 'o zi, asociara lua hotard ea a de aci inainte Evreit nu vor mai fi primiti in sanul ei. . ,Mi-aduc

si azi aminte ce impres une a facut asupra mea, in 1882,

and eram do 22 de ani, cartea lui Duhring despre cestiunea evreiasa, 0 carte plina si de ura si de spirit. Cred
ca pana ad nu mai stiam de loc Ca suhr evreu.
Cartea lui Duhring fu asernenea unei lovituri pe c re.
cineva mi-ar fi dat-o in cap Tot asa Il s'a intmplat multor
evrei din Occident cari aproape ca l uitasera Ca sunt
Evrei: antisemitii I au redes eptat Evrei'. Experienta lul
Herzl, facuta cu mii de variante s' de dureri de fiecare
suflet de evreu, este suprem de interesanta fiindca este
experienta unui suflet mare. Dar toata aceasta scan de
incercrai si de tristeti, adaoga Herzl, n'ar putea sa amureasca indestul atitudinea mea de azi, si cu ea, miscarea
procesul Dreyfus'.
sionista .. Sionist m'a facut
Stint douazeci de ani dela revizuirea acestui proces si
nu mai tiu minte in detaliu, ce scria In scrisorile lui prizonierul d'n Insula Dracului.
Stiu cg erau sfasietoare. Luati aminte acum c tragedia
acestui nevinovat, trecand prin cugetul lui Herz!, era sa
se adune, sa se potentializeze, sa arda si sa se prefaca,

din Ca bune, in diamant !

Priv'ti pe Theodor Herzl, corespondentul ziarului Neue

Freie Presse", revenind in trasura, dela locul degradarel,
prin Parisul revarsat i clocotitor : ,,A mort, a mort lea
www.dacoromanica.ro

15

tuffs' I Cu sigaranta ca In acele momen-te prIrnul v.rset

din Psalmul It era cu totul departe de gandurile lui :

Quare fremuerunt gentes et populi medltati sunt inania ?a

De ce se sbuciumd acest popor ? Fiindca un 9fiter din
armata franceza, de neam evreu, e crezut tradator *i pe
clepsit ca Mare? Theodor Herzl era intun convins ca
osanditul era nevinovat. Furtunoasa afacere de mai tar=
a doveclit intregei lumi cd nenorocitul capitan de artilerie

fusese credincios patriei *i onoarei. Dar trebuia sa mai

treaca cinci ani pan acolo! Admitand a Alfred Dreyfus

este vinovat (azi in anul 1894) de ce grepla lui sa se reverse ca o plaga, asupra intregului popor evreu ? De ce
pc ntru pAcatele unuia san altuia dintre noi sa fie facut
raspunzator, s fie prigon't *i torturat tot nearnul Israel ?
binetacerilDe ce de altd parte, munca, meritele
aduse omenirei de atAtia *i atatia mari evrei, de ce tot
visul, toata poezia *i tot dumnezeescul, daruit lumei de
urma*ii lui Avraam, nu ni se tin in socoteala niciodata *1
nu ni se aplica solidar *i recunoscator, tuturor cati suni

tem evrei ?
Si atunci veacuri lungi *i intunecoase, epopeea uria*a a
risipirei *i a suferintelor lui lacob se perIndeaza pe dinaintea ochilor stranepotulni Urati, blesternati, alungati, tra*,
la raspunciere pentru toate crimele ai caror fapta*i nu s'au

putut descoperi, sau in zilele cele mai normale *i mai

linistite,jigniti, insultati, luati in picioare i excomunicat',
and vom pune capat ratacirei noastre pe pa.mant *i uncle
vom gasi, locul de odihna *i de onoare, carninul nediscutat
*i definitiv ?

Poporul evreu n'a uitat, nu poate sa uite pamantul fa-

gaduintei. Oricat de timpuriu a inceput tragedia lui, prin

Sargon, prin Nabuchodonosor *i prin toti ceilalti cari rn
atatea randuri au stricat via sadita Intre Liban *i Sina.,

oricat de timpuriu a inceput desradacinarea, dorul de revenire n'a pierit nici odata din inima lui Israel.
cum don mii *i cinci sute de ani, cantaretii TempluJul. deportati in Bablon, plangeau *i suspinau pe tarmul
Eufratului : .De te voi uita, lerusalime, uitat sa fie dreapta
mea". Aratati-mi, In lumea intreaga, un ideal mai vechi de
cat acesta. Aratati-mi un dor mai statornic cleat acesta ?
www.dacoromanica.ro

16

Sionisrnul Inireg se cuprinde In acest jurAinnt, fcut acum

doua nni cinci sute de ani, pe tarmul Eufratului I
Dar iata ca poporul ales printr'o insondabila hotarAre
dumnezeiascd, se gaseste astazi mai mult dent oricand
frnprastiat pe toatA fata pamantului Cum vei putea sa
aduni la olalta ceea ce au risipit douazeci si seapte de
veacuri ?

Cum vei putea sa refaci stAncile si muntele din dezagre-

garea carora a e5it imensitatea de nisip dintr'o pustie ?

Cum vei putea sa te lupti piept la plept, cu Istoria i cu
Dumnezeu?...

Israel s'a mai luptat adata, piept la piept cu Dumnezeu

i n'a fost biruit.
10 Main

www.dacoromanica.ro

tV

0 amintire dfn copflAria depArtatA fiuturA inaintea cugetuluf meu, astazi cand recitesc pe Theodor Herz!. Veneam
ideseori, dela tarli la oras, impreunA cu par:ntii me?, ca
sA vedem niste rude. Eram mic; mA apropiam de clasa
Intdia primara Intr'o dimineata de varA sosind dela tark
las pe cei mari In casft, bucurosf de revedere, si ies tn
curte sa mft plimb. Era o curte fermecAtoare : plina cu
ferburi nedisciplinate, cu arbori patriarhi si cu unele lucruri vechi, rAsturnate si decrepite...
In fata casei, o ulucA de stachete despartea curtea aceasta de alta mai mica si mai luminoasA. Observ intAla oarA,
ca dincolo la vecini, sunt copii. MA apropii i prin stachetele
:are legftm prietesug. Erau douft fetite .. Cum NA cheama, ?
Matilda si Lia Matilda era de seams mea ; Lia mai mica.
Era un eveniment plAcut. Matilda avea o papusA, Lla un
cdrucior... Erau copii frurnosi si blnzi. Ne-am lipit fruntile de uluca i ochl In oehl am stat de vorbA, copilAreste
multumiti de IntAlnirea noastrA. Dar fatA cft. mA striga cel
tlin casA.

Am alergat sA le spun cA mf-am gAsit prfeteni. Spra

toga mirarea mea, aud atunci: Ce mai prieteni AceiPa
aunt fete de ovref. SA nu le mai cheml la ulucd. Au?I ?
I

Sint ovreice I

Era IntAia oarl and mft Intalneam In viata mea cu

Antisemitismul. Rudele mete dela ora mA tineau de rAu

sa, nu mA Imprittenesc cu Ovreff latft 'prima Inteptturt.
2

www.dacoromanica.ro

i8

viminoasa pe care tiloxera antlaernita 0 Inisczucti isupf a

mladitef sufletufu: nostru. Sunt copil de ovrei I.. So daca
stun ?... Ce sunt Ovreif ? Asupra mea, unwa, aceasta di&tinctiune vestejitoare, pr!tisa la sase ani, a inrautit curios
ca o isplta. Ce stint ovreii, daca trebue sI n ferint de ei
si de copin for ? In imprejurarea mea, de Matilda ! Era
don un copil atat de dragaias, de bucalat si de trandafiriu!

In clasele primare, am avut coleg un singur ovreiu, Gold-

stain Marcu. Un scolar de seama, premiant totdeauna, !?i

vrednic de toata luarea atninte. Ma impresiona, la el, in
deosebi, un tel de francheta si de avant sufletesc pe care
nu-I gaseam decal la un singur alt coleg. Afara de asta,
Marcu al meu citia haiduci si la orice incurcatura sau con
troversa apriga nu ramanea cu mainfle in buznnar
Cu aceste impresiuni despre Evrei am ajuns, din coltul
meu de provincle, in Capitala Romaniei. Ar trebul poate
sa mai adaog ca in podul acelei case, langa care loculan
spaiintii Matildei, am gasit, mai tarziu, o biblie scolada, cu
icoane. In aceasta carte, am citit o multime de intamplari
de fapte minunate sau vitejesti, o poveste intreaga cu perip4if zguduitoare, petrecuta Intro Dumnezeu i Israelfti.
Acestf Israeliti
am affat de la dascalul eostru
mg
erau altceva de cat stramosil Evreifor.
Asa ajunge cineva sa se desparta de gloata antisemita
ni sa creada ca Evreii stint oameni vrednict de toate dreptudle, de toate libertatile si de toate binefacerile filantropiei i ale civdbzatiel. Cunosc viata, Inteleg luptele soclale
economice sf stiu de mult ca popoarele nu stint colonii
ingeresti. Antisemitismul popular e o inferioritatc i o plea

ca atatea altele de cari este bantuita colectivitatea. Theodor Herzl spune cu dreptate : .Popoarele pe langa cari
traesc Evreli sunt toate in general si in parte, cu perdea
sau fara perdea antisemite. Poporul de rand n'are nIci o
pricepere istorica i nici nu poate s1 aiba. Vulgul nu-si da
seama ca pacatele Evului Mediu se intorc astazi pe capul
ponoarefor europene. Noi suntem ceeace ne-au facut altil,
inchizandune in Ghetto In afacerile banesti suntem fAr
indoiala, mai tari de cat alii, fiindca iii Evul Mediu am
fost asvarlitl si hnui numai pe maidanul afacerifor'.

www.dacoromanica.ro

19

Daca Inteieg tuba antlseruttismul ceior multi, nu tnte leg

antisemitismul celor putini, dedati studiulul i cuotarel
generoase. CAnd problema evreia9ca este una din durerile
oinenirei cvilzate, cdnd antisemitismul e o pornire josnica
nascuta din gelozie si din subteranele sufletului omenesc,
cum poate un om lumlnat sa se lase contaminat de antisemitism ? Socotesc ca dinpotriva orice am;c al culture]
st al libertatei sufletesti trebue sa se iniereseze cu simpatie de problema evrelasch si de mdretul ideal care Impinge
astazi spre Sion toate inimile evreesti.
Si cu toate acestea puntile Intre evidenta intelectuala si
realitatea existenta subt soare sunt totdeauna rupte I Printre oamenii nostri de carte si de condel gasesti mai multi
eau voitorl si antisemiti, de at prieteni dispusi sa priceapa
51 sa ajute.
Incercarea mea sa rechern uriasa u glorioasa figura a
lui Theodor Herzi l sa fac o p imbare de centura imprejurul Sionului, visat l recladit de el, nu are scopul sa instruiascA pe cel ce cunosc lucrurile foarte bine ci sa cheme
la gAnduri si la sentimente mai bune pe cei ce stau Intru
Intunericul necunostintei N'ar fi de loc paguba ci az ft
cristig daca intelectualii roman! ar fi cuprinsi de curiozitatea sA afle mai de aproape ce suflet au In el
ce dor
ce idealuri
acestl name& at dt de apropiati de noi si to
tusi atAt de depArtati,
Dar nu e vorba num& de curiozhate stlintifica ; e vorba
de durert comune si de o lunga aceava sociala. Ura fAr
ochl i fara cap, sentintele Infurnurate I dispretuitoare,
atatarile i violenta pot sh. parh unora din noi atitudine suficienta, In chestiunea evreiasca Dar ac.asta e atitudine
neroada si copildreasca c1e pe urma careia Inghitim destule
neajunsuri i umilinte. De ce, cum, de unde
o stie fie
care dintre noi si este de mirare numai atata ca experienta
facuta si refdouth nu este de loc captath spre cel mai bun
folos al nostru.
Eu unul nu voi pregeta sh statuesc pa toll cel ce vor
sA mh audd. Invatati sa cunoasteti i sA pretuiti pe Evrei.
De aci va iesi profit comun. Iar azi cu deosebire nu uitatl
eh el sunt pe cale sa adaoge istoriel omenirei un pasionant capitol nou
13 Mat

www.dacoromanica.ro

Am spus deunzi ca ceeace caractertzeazg opera sand

a Jul Theodt,r Herzl este o ideala transparenta de concep .
tie gl de intentie. Theodor Herzl e desavargit de clar in
ceeace expune i impunator de sincer in ceeace voeste
Poate cineva sa nu-1 adrnita, poate sa-1 aombatit ; dar nimen1 n'ar putea sa sustina ca-1 gasegte obscur I intortoori-ce adversar numat om de thima sit fie
ohiat.
se va trichina deapururi innaintea regalei lui sinceritall
Cu ochil luf larg vazatori, au mintea-i generoasa, el Imloratigeaza dinteodata, robust, sincer, problema evreiasca :
Problema evreiasca sta in picioare. Ar ft o nerozie sit
tagaduim. Ea este un crampelu din Evul Mediu, tarat pint
in timpul nostru, gi de care popoarele culturale, chiar co
cea mai mare bunavointa, nu pot Inca sa se scape. Aceasta bun avoint au manifestat-o, se tntelege, and ne-au amancipat. Problema evreiasca sta In picioare pretutindeni
uncle evrell traesc In numar considerabil, unde nu exati,
ea vine odata cu evreii emigranti. Ne ducem, firegte acolo
uncle nu suntem prigoniti ; dar prin ivirea noastra se
nagte prigonirea. Aceasta este adevarat, ramane adevarat,
proba
pretutindeni, chiar in Virile cele mai desvoltate
atata
timp
cat
chestiunea
evreiasca
este
nedes
franta
1egata politicegte. Eyre!! saraci duc azi antisemltismul In
Angfla, dupa cum l'au dus gi In AmericaA.
1

www.dacoromanica.ro

22

Asa stau lucrurile inaintea noastia. Aceasta este beta

experimentala, de care trebue s tina seama i pe care
trebue sa construiasca oricine vrea binele lui Israel l Vine
sa-i ajute. Alaturi de acedstfi constatare, laid o alta, ci
aceiasi trle : 0Am cautat, pretutindeni In chip cinstit, sh
ne contopim in obstia popoarelor i sA pastram nurnal
credinta parintilor nostri. Nu ni s'a ingaduit. Zadarnic
suntem patrioti credinciosi i pe unele locuri chiar suprapatrioli ; zadarnic aducem si noi aceleasi jerfe de bani, si
de sange la tel cu concetatenii nostri ; zadarnic ne ostenim
sa ridicam slava patrillor noastre, prin arte si tinte, sa
ridicam averea lor prin comert si prin schimb. In patriile
noastre In care salasluim de sute de ani, tipa toti ca suntem venetici, 110 chiar ei unii din aceia ale ctiror nea-

muri nici nu erau in tall, cand in ea suspinau parintii

nostri.

Mai drept si mai deschis eine ar putea sa formuleze

trista situatiune a poporului evreu, risipit de atatea yeacurl printre neamurile banuitoare si exclusiviste I Odinioara, era credinta religioasa care stabilea un zid despartiter intre Evrei si Crestini ; azi vechiul zid s'a mAcinat
mai tot, dar in locul lui au aparut numeroase bariere de
sarma ghimpatA. putin vizibile dar si mai dureroase.
Ce va face Israel in lumea aceasta, ce va face eternul
calator, din veac In veac si din tara in Ora ? SA uite un
trecut plin de mM-etie, de jertfe uriase, de suprematie
spirituala,
din care fusese scris sA iasa o noua lege a
omenirei
sa renunte la o personalitate puternic inzestrata si la un patrimoniu religios si national, atM de pretios, atat de vigilent pastiat, de doua mii de ani ? Israel
nu se poate ucide sufleteste Nici nu poate s'o faca nici
n'are dreptul s'o faca. 0 atare sinucidere sufleteasca ar
scAdea din bogatia si din frumusetea dramei omenesti
universale, lar in mintea noastrA a celor ce credem in
Dnmnezeu ar naste o nedomirire dureroasa.
Uneori in mijlocul popoarelor rAzvrAtite i inamice,
poate cA poporul exceptional ar avea don* sA lase
toiagul pribeglei, sA se dea odilmei si sA nite mostenirea
eorioasa si apAsAtoare,
Oar nu e en pOintA, lint! 5i altil dIntre evrei Taman
www.dacoromanica.ro

23

In urnid, se despart de Caravana lul lacob si se cufundd

Intre neamuri : caravana Ina merge mereu Inainte. E timp,

e timp, a suspinat Theodor Heal, ca mult Incercata ca-

ravand sa regaseasca drumul Canaanului

Asimilarea, scrie Herzl, nu s'ar putea realiza

de cat
pr'n casatoriile mixte... Cine doreste inteadevar apusul
Evreimii prin contopire n'are Inaintea ochilor cleat o posibilitate. Evreii ar trebui sa ajungd mai intai la atata putere economicA, in cat, prin aceasta, vechile prejudecati
sociale sd cada la pamant. Pilda ne-o dA aristocratia, In
care casatoriile mixte au loc, relativ, mai adesea. Nobilimea primeste sa-si aureascd din nou blazonul cu anr evreesc si asa se resorb unele familii evreesti. Dar cum
s'ar putea realiza acest fenomen in straturile mijlocil (fiindcd Etreil sunt tin popor de stare mijlocie) unde cestiunea
evreiasca are ht focarul ei ? Aceastd prealabild si necesard dobandire de putere ar Insemna atotputernicia economic& a Evreilor, pe care pe nedrept o sustin i azi unil
si altii. $i daca chiar astazi puterea evreilor ii face pe
Antisemiti sa umple lumea cu strigatele lor, ce-ar mai fi
cand aceastA putere ar creste si mai mare ?
Asa dar poteca aceasta e atat de stramta In cat nu se
pot strecura pe ea decat putini, prea putini bogati dintre
Evrei. Ramane poporul cel mult, sdrac i apasat. $i cauza
celor saraci l apdsati bate pe toate celelaite.
Pentru cei multi din neamul lui, Teodor Herzi a ridicat
Inca odata I. !time, dupa alti eroi predezesori, flamura
nationala I mistica a Sionului. Spirit patrunzator si prudent, Herzl a cautat s Infakeze visul vechi in lumina
cea mai clara a ideilor -si a posibilitatilor de astazi. Nu sl-a
ascuns nici un moment ca. sta Inaintea unui ma lv urIag,
crescut secol cu secol atat in lumea pknd cu risipa fulor
lui Israel cat si In sufletul acestor fii Nu s'a inselat o
clipa asupra poverel supraomene4ti pe care s'a incumetat
s'o ridice pe umeri. Era Insd inenit sa laie pe pamant carani neperitoare. Deabia adolescent, pe vremea cand Lesseps taia istmul dela Suez sl uned Mediterana cu Marea
Roie, Theodor Herzl concepe planul sa tae si el, cand o
fi mare, istmul de Panama.

www.dacoromanica.ro

24

ee-si propunea el sA Indeplineasa 41 ceeace s'a

Indeplinit in zilele lui de cAtre 11i era mult mai pre-

Ceea

jos de at opera cu care Provide* fl trimetea In lume

Ca sA aduni Ia olaita pe Eyre( la plcioarele Siontdui, InseaaneazA sl prefaci fata Wind muit mai adanc de oat a
prefacut-o opera dela &leg.
15 Mal

www.dacoromanica.ro

VI

Evreil trebue sa se fnaroleze la vechlul lor amiss. De

lta timp de cand au lost aruncail din tam tor, el cala-.

foresc i tr c printre celelalte neisnuri, ca -ni5te of printre

maracinl. Prea multa lan ramane In marl ini 1 SI dumanli
sunt tot neImpacati: nu e destula I Vrem toata Ulna!

Toata lana nu se poate. Evreil nu oe 1,ot sand Intriasata de toata personalitatea lor, de toate amint:rile lor 5.1
de sauul tor patrimoniu, In catdespersona izati 51 blafarzl
sa moarl printre not de moartea asimilarei. Personal,
ficcare Individ este absolut liber s&1I disciplineze con5tiinta
51 sa-si guverneze viata, cum II tae capul 51 cum 11 pova-

Nese interesde. Cu popoarele, Insa, lucrurile :tau altfel:

popoarele traesc 51 se mi5ca intealtfel decal personalitatile
stinghere.

eu impunatoare cutezanta, Theodor Herzl arunca rfsipt

tuluf popor evreu planul Statului Evreesc 51, din cugetele

fait* obsedate, face sa se aprinda Inca odata flacara visultsi

nemuritor. Voim 'sa ne Intoarcem In pamantul in care dorm
de doua mii de ant strabunii no5tri !
Acum cincisprezece anl, and am Invatat thtia oarli eine
a fest Theodor Herzl 5i ce Insemneaza sionismul, am trecut
auflete5te, prin acele clipe de Inaltare 5i d plenitudine, pe
cani ti le (la priveli5tea mare!. Ur1aA perspectiva I Gandul,
inima, fiinta Intreaga se pierd In departrile Ilcaritoare, se
pierd In splendoare i neinteles 1 Israel sa se readune in
Pal-est:ma ? SA vedem nol cei de azi aceia ce vazura con-.
www.dacoromanica.ro

26

timporanii Jul Zorobbbel

ai Jul Danill ? Ceasul de fat&

sa se amestece cu Istoria, subt ochii nostri ea Inteo noua

viziune a lui Faust ? Uimitoare conceptlune ! Vulturesc avant sufletesc I A vrea sl traesc si eu, sa privesc Infiriparea acestuf prim capitol dintr'o Biblie nona !
Zi cu zi, miraculosul se pogoara in lumea realitatel
visul sionist incepe sa infloreasca aevea, in colonfile palestinene. Theodor Herzl a avut grija sa adun-, 1mprejurul
marei idei centrale, elementele de constructiune cele mai
rationale si mai aplicabile. SA nu ne ia nimeni drept utopisti ; sa nu creada nimeni ca dorul nost u nu poate sA
creeze de cat romane i state imaginare.
Astazi (voi sa zic pe timpul lui Theodor Herz!) Palestina
este sub stapanire straina Ne vom intelege cu stapanii
d recti si cu protectorii sau interesatii indirecti ca Palestina sa fh la.g deschisa nazuintelor noastre si stabilirei
noastre, dandu-ni-se toate garantiile cu putinta, ca nu vom

ti suparati de nimeni si ca vom fi lasati sa ne desvoltam

in pace. E adevarat ca inceputuri de coloniz re se facusera,

dar de la existenta lor timida si tolerata panl la situatia

universal recunoscuta si intangibil juridica pe care o voia
Theodor He zl era o lunga cale de curaj si de munch.
In zeci de ocazii

dupa publicarea Statului Evreesc

in expuneri totdeauna dare si originate, Herzi formu -

ieaza ideia lui mantuitoare.

Care este scopul nostru ? Voim sa pregat;m poporulut

evreesc un camin juridiceste asigurat, in Palestina, vechea
liii patrie. Dupa noi, aceasta este solutiunea definitiva a
ceatiunei evreesti Solutiunea aceasta presupune trel lucrurf :
1) Ex stenta poporului evreesc.
2) Calitatea Palestineipentru colonizare.
3) Asigurarea temeliilor juridice".
In privinta primului punct, congresele d 11 Basel ne-au
agonisit o Invatatura' nepieriware. Cine ar putea sa puns
in discutie filrga i unitatea sufleteasca a poporului evreu,
cad sute de delegati din lumea intreaga aduceau la con-

gres, in Inflacarate scrieri de adeziune, strigatul de bucurie

a milioane de Evrei I Despre punctul al doilea, calitatea
Palestinei pentru colonizare, incercarlle facute dadeau cele
mal bune garantli. lar Wu! cum Theodor Herz! concepea
www.dacoromanica.ro

27

colonizarea cortvingea si pe cei mai increctuli. E absurd sa'

ne trich'pulm ca vom Incepe In Palestina viata noastra de
coloni cu mijloacele agricultorilor de acum cateva mil de
ani. Vom aduce cu noi, iii tara parintilor, tot ceeace progresul si technica moderna au nascocit, In vremlle din urma.,,
pentru usurarea si Infrumusetarea vietel omenesti. Ma, Int
agricole, cal ferate. poduri, fabrici, rete!e telegrafice, iigail, toate idustrille potrivite si in general, cola mai bune
sisteme de munca, la Indetnana unor muneitori care vor
luera numal ate sapte ore pe zi aceste f aim multe
avutil si detalli vor face Inca odata din Palestina tam ideald
sl mult dorita.
Cari vor fi karghille cad vor rldica pana la nivelul reaIltatei, uriasui nostru plan? Vor fi doua organe, pe earl
Theodor Herzl le aseazii In Anglia, tara binevoitoare Eyredor. latal, o inalt1 societate de patronaj moral, So,Y ey of
peva, care e- un fel de sanhedria a,c1,14it din eei mai marl

evrel ai eeasulul de fata si care pregateste, inaintea guvernelor europene si a tntregei lumi preliminarite operei
sioniste si al doilea un organ practlekavisa Coiepaey
Tana financlara indispensabiln.

Neaparat .ca Theodor Herzl trebuia a faca parte din

Society of Jews. Asigurarea_ temeliilor juriclice ale statulu I

Monist era o opera vastd i complicata. Herzl a luat-o

asupra-si cu eroism. A fost crainicnt si diploamatul lui

Israel la uncle eurti europene si la acei principi de puterea

si de buna vointa carora atArna recunoasterea statului evreesc. Desigur ea din timpul stravechilor profeti, nu se mai
ivise 4a eurtile Imparatesti un trimis asemeni cu acesta
Diplomatui evreu era curat 1 rectilin ca o facile d n candelabrul cu seapte gemaniiri, far cuvntui lui si solia lul
luminau i impuneau ca o jerfa adesa Celui-Prea-Innalt.
Intre congres sl congres, Theodor Herzl strabate Europa
In toate sensurile, iese de la o audientr imperiala ca sa
alerge la alta, dintr'o cancelarie de prim ministru ca sa se

anunte la o a doua si are fericirea intr,o zi, sa ajunga pe

coasta Palestinei si sit intre in pamantul incomparabil.
E o pauza de o clipa, dar o elipa de negralt freamat,
sufleft se, in allele lui infrigurate si One de truda supra-omeneasea, Aellunea diplomatica a lui Theodor Herzl ori
www.dacoromanica.ro

Cita Impresnme facea dtplumatui nu putea eS izbuteasci

dinteo data. Lumea aceasta e prea robita intereselor gra

solane' ca sa dea ascultare ioll1or cu soli! pacinice 4i

drepte. Ce ace herodul pacel n'a putut sa obtia prin cu%glut, n amul care I trlrnetea era sa obtina prin insondabll
concurs de tmprejurari, In urma lnfricosatei IncruclOri de
Abli, din al doilea deceniitt al veacului at clouzedlea.
I.

Mett

www.dacoromanica.ro

VII

Cele din urma trel sile din August 1897 sunt date Mr&
movie In istoria noului judaism. ln aceste zile t re loc primal congres din Basel. Pana la acest eveniment, Evreil cei
mai inimosi si mai convinsi de viitorul lui Israel, nu stlau
el spuna clar Oita fort, cat drept si dor de viatg proprie, eat

entusiasm national poarta In sufletu-i poporul cel pribeag. De

sate si de sate de ani, fratii erau risipiti pe tot pamantul.

II legau la olalta aceasi soarta amara, aceleasi prigoniri
din partea celorlalte neamuri, aceleasi amintiri de veche
slava si aceiasi convingere adancti dar ascunsa ca Israel
au Were. Si era prima oarii, dupa oarbe ve acuri desparWore, and stranepotii din toata lumea se adunau Impreual, ca sa se chibzuiase asupra reclachrei caminului tut
lamb !

Ce se va ?Maniple aid ne vom vedea laolalta cate va

sute de deputati al Evrei mei din tot pamantul ? Dar vom
ajunge paa acolo ? Veni-va' la acest congres, atat de mutt
Imprastiata progenitura a color doisprezece Patriarhl 7 latA
ce se tntreabau el scepticii dintre Evrel si dusmanii din tre
aeevrel.

ongresul din Basel a fost minune noutl. Vointa congresistilor s,a afirmat dreapta i luminoasa' Inaintea lui Israel
ea alta data, stalpul de foc, in desertul Arabiei Suntent
in popor i avem una l aceiall vointa sX ne adunam cu.
totii In tara amintirilor si a gloriel strabune I
S'a dat pe fata. scrie mai tarziu Theodor Herzl, ca kleia

natIonala evrelasea are puterea sa stranga la un loc, tu

bloc unitar, pe toll cei de3sebiti din punt de ved ere al

Umbel, din punct de vedere social, pelitic al religlos, Toe',

mai aceasta taglidulau adversarli mai ea trwerwera, 5/
www.dacoromanica.ro

30

aceasta atii dovedit not in Base.: mai eu staluctre, Dusma-nine de partide, cari pretutindenl alurea Wide se intalnese
urld uneie itnpotriva celorialte, amutira Inteo clipa, ia
Intl la chem are a natiunei
Prat!i s'au regasit".
Congresul din Basel aduse Evrelinei din apus si In deosebi lui Theodor Herz( o descoperire de imensa valoare :
In Rusia traiesc Evrei aL caror calitati l p uteri de entuziasm covdrsesc toate asteptarile noastre *tia m a se gasesc in Rusia cdteava tnilioane de eirei nenorocit I Auzisem
despre ei ca sunt foarte robust( trupeste j ca munceic
din greu In ateliere si pe la tara, unde i au asvarlit Imprejurarile i sarania. Dar n'avem nici o idee despre Evreli
intelectuali din Rusia.

Ce rusine pentru no carl ne crezusem mai presus de

cat ei ! Toll acesti profesori, medici, avocati, ingineri, fabricanti si negustori (delegati la congres) au un nivel de militia care desigur a nu este mai scazut de cat al europeanului
din Occident. In medie, vorbesc si scriu cloud sau trei limbi culturale moderne si din asprimea tuptel pe care a

dat-o fiecare, acolo in tara lor, ea sa ajunga uncle a ajuns

suntem Indreptatiti s credem Ca fiecare ti stapaneste
bine meseria".
Inteadevar, Evreirnea din Rusia care, la acest prim con
gres din Basel se vadea, prin deputatii ei, viguroasa, coni3istenta i plina de Insufletire nationala era, de atunci
incoace, sa pregateasa Europe! multe si felurite surprise. Pe
and Theodor Herzi era la inceputul operei, si prin scris pi
prin vorba propovadula ideia sionista, auzise adeseori
din gura celor sceptic' : Nu yell putea sa castigati cleat
cel mult pe Ewa din Rusia. Acum, zice Theodor Heal,
upa ce am cunoscut pe admirabilii nostri Evrei rusi daa
ml s'ar mai face proorocla aceasta, a-s raspunde: Num a I
pe Evreii rusi ? Este destul !
E o pr:veliste In veci zguduitoare i mareata sa vezi in
lupta pe rrimisli ldealului cu inerpa aparenta si vicleana a
construcpunilor politico sociale. Seamtna lupta lor eu lupta
rniliardelor de pumni, cu cari oceanul sfardma. secol dupa
secol, tarmul In aparenpi neclintit si neinvins. Zelul, staruinta
pi

munca de uriasi a tuturor apostolilor seamana, and le

www.dacoromanica.ro

31

pri-ve4ti In treatat cu kureW valurilor maret. asupra stfiacitor din armul tare. S,ar pArea cA toatA aceastA Inspumata
si elocotitoare oterire e de*ertaciunea deertAeiunllorI CAnd
o sti mai ajungA oceanul sA detroneze ace*ti uria*i de granit
crescuti aici de la urzirea lima! l cu toate acestea, opera
de biruintA asupra stancilor inainteazA subtil i sigur, In

fiecare zi. It*a este si cu actiunea ideilor asupra masivelor

politico-sociale. Idea se InfiltreazA, roade i dezagrega
Dar sufletul, nervii 1 persoana apostolului au, In lupta
declarata, aproape aceea*i soartA ca *i valurile, unul cAte
unul asvArlite de ocean In inimica lui de platra. Ideia va
birui nu azi, nu mAine, nu la anul, dar va bind! Cel ce-a
-semAnat /nsl ideia, s va izbi, toatA vista, de ma de stan-

d dgmane, paid and va cadea de -istov

Trece congres dupA congres, tree patru congrese *I pregAtirea diplomatica a cauzei sioniste tot n'a ie*it dim taza
dibuelilor. MU de fire politiee se desnoadA, inteo parte,
favorabil, dar altele l mai matte se InnoadA, aid *i dincolo, defavorabll
In cuvAntarea sa de la congresul al patrulea, Baal declara
'impede : ,Exista o Intrebare pazitiva dinaintea careia nu
volm sA ne dAm InlAturi. Obtinut-am pAnA acum charterul
pentru colonizarea Palestinei ? RAspundem tare ca sa audA
toll: Nu le. Trebue, insA, sf fim destul de multunati eu
primirea pe care aspiratlile noastre au gasit-o In sferete
celor puternici din lumea aceasta".
La al seaselea congres sionist, dupa numeroase demersuri
si cAlAtorii, In Anglia, In

Turcia. In Egipt

*i In Rusia,

Theodor Herat face cunoscut deputatilor sion1ItI ca din

toate tratativele lul cu Poarta ramane deasupra numai fap
tul ca MAria Sa Sultanul pAstreazA poporului evreu
sentimente de tralnicA prietenie. Desigur, un lucru Imbucurator i pretios, dar fArA consecIntA practicA".
Congresul al *easelea din Basel este cel din urmA Ia

care Theodor Herzl mai ia parte. In August, din anul ur-

mAtor 1904, campionul lui Israel se odihne*te In cimitirul

din Vlena, asteptand ziva cea mare and neamul 1111, gala
de marele exod, va vent sa I culeaga osemintele t sa le
stramute In Canaan,.
23 Mai

www.dacoromanica.ro

VIII

O idee mare dale' se arata intdi in Iume seaman a Cu un

parka mend sa ajunga fluviu. Oricdt de limpede si de ingenioasa e ideea, ea nu este Inca desavarsita, Hindca, deocamdata, sta impachetata in sistemul, in cartea unde a
depus'o autorul. Ideea se va desavdrsi de -aci inainte, and
va Incepe lupta cu realitatea. In calea ei prin vrernuri
si prin cugeteie omenesti, ideia se complecteaza si a desea

se transforma. Tot,asa se intampla cu pardul, fiul muntelui,

care coboara mereu in vai, primeste tributul fratilor ma
mid si, din ce in ce mai larg si mai amplificat. se Indreapta
spre ocean.

Ideia lui Theodor Hen! floarea vechiului dor, scr,s I n

psalmiera sa se piece sub aceeasi lege universala. Sicnismul marelui evreu era O. se complecteze si O. se incovoae dupa nevoile si dupa accidentele, ivite in calea
spre indeplinire. Insusi Theodor Herzl prevede i admite
ca teeiia sionista, ca orice idee este extensibila i obligata

si tind seama de imprejurarile necesare, dar neprimej-

dioase pentru ideea in sine. In Londra, inaintea unei inatte

comisiuni, zisa pentru streini, Theodor Herzl, la intrebarea :
Ce intelegeti sub

cni, raspunde : La primul congres

din Basel am formulat un program care stabileste ca scop

al sionismului crearea, in Palestina, pentru poporul evreu,
a unui camin juridiceste asigurat. Acesta este .scopul nestramutat, dar pot sa vina moment& cand sunt neapdrat
3

www.dacoromanica.ro

34

trebuincioase, vreun ajutor imediat sau vreun pas inaintea

Astfel, sionistii pastrand neatiose princ'piile I pregrarnul

lorse s:mt obligati, ori deate o-i este nevoe, s Incerce

sa usureze, prin mijloaeele potrivite, soarta asprd a evreiior apasati",

Aceasta conceptiune extensiva a sionismului formulata
de insusi Theodor Herzl ne va explica sionismul integral
pe care-I masturisesc toti sionistii de astazi, dedus in chip
firesc din sionismul, ca sd zicem asa mai mult teritorial,
de acurn douazeci si cinci de ani
Ace las principiu al ajutorulul intediar aceeasi necesitate
a unui pas inainte", intelese intre oameni siguri unul de
altui. au adus In discutiunea congresului al saselea din
Basel, cestiunea colonizarei Ugandei din Africa, Herzl zice
in congres : ,,Dupa ce ultiniele tratative din Constantinopol
se dovedirti et, totul sterpe, fati cu nevoia din ce in ce
mai mare, trebue sa catitain alte cat. Aceste cai auc,fost

doua ; una spre peninsula Sinai, pe care guvernul Britanic

in intelegere ctt Kedivul Egiptului, ar fi test bucurosi s'o
cedeze si alta spre Uganda, dupa ce cales spre Sinai s'a
ardtat impracticabila.
Guvernul Britanic, deoseblt de binevoitor tap cu ideea
sionista si cu distinsii ei protagonisti s'a declarat gata sa
deschida, in Uganda, un carnin provizoriu tuturor oropsitilor din Israel, prea greu incercati in patriile lor vitrege

de pretutindeni. Uganda ar fi fost sa fie un popas vremelnic, pe drumul cel lung si glorios spre Patria Unica
Aceasta oferta, zice Theo-or Herzl, astfel cum ne este
.

pusa in ainte are menirea sa imbunatateascri si s despovareze situstia poporului evreu, fard ca sa sacrificarn absolut nimic, din marile principii, pe care/ se intemeeaza
miscarea noastra..
Propunerea aceasta cu colonizarea Ugandei a ridicat la
al saselea congres din Basel, apriga controversa cunoscuta. Este de prisos sd reconstituim fizionomia discutiunei,
dar nu e de prisos sa proectatn, inca odata, lumina simpatiei asupra figurei marelui apostol, Mat de Min inteles
in a cel moment al vietei Jul In general, era si este ziva
sa ne arnintim cu intensitate de sufletul evreesc arzator,
care a spus Inca odata in fata lumei, personal si energic :
www.dacoromanica.ro

36

.,De te voi uita le rasalime, uitata sa fie dreapta mea!

Astazi, cnd fortaretele cari pazeau i opreau drunaul spre
Sion au cazut aproape In felul lerichonului din Bib lie, se
cuvine ca- namele lui Theodor H erzl sa fie cinstit cu cinste
noua. i Ii dam acest prinos de chaste, marturisind ca in
discutiile aprinse dela al saselea congres i de dupa congres, multe inimi din Israel au ratacit In judecarea mareful

I uptator.

Slava lui insa, trebuia sa fie Intrea0, si slava unui om

ma e mi poate sa fie Intreaga, daca poporul din care face
parte si pe care II serveste, cu pretut vietei, nu se Intoarce
macar odata, Impotriva-i si nu-I defaima. Ba din nefericire,
aegula es e si mai grea. Meritek eminente i jertf le cele
mai grele pentru poporul propriu si pentru patrie trebuesc
consfintite de ingratitudinea nationala. E adevarat ca Israel, in cazul lui ,Theodor Herz!, a avut norocul sa nu Satisfaca aceasta lege. Au fost, Insa, glasuri pripite i stinghere cari au strigat cu nevinavatie : Theodor Herzl e un

rcigtor I

E o pilda mare 5,.3i mngaetoare. Dan ne-am descoperit

inaintea apostolului care pne sus, deasupra unui neam Intreg, Melia idealului pe cand poporul II aclama, ne vom
descoperi cu atAt mai mult inaintea celui pe nedrept /lavaluit de furtuna protestelor si a invectivelor.
Privind lung aceasta figura de erou ne vom aduce aminte de un episod din viata lui, petrecut In calatoria din
Rusia, la portile orasului Vilna. Cand a fost sa intre in
acest oras, evreii din Vilna i-au esit Inainte. cu mic cu
mare, si onoranclu-I ca pe un rege i-au prezintat, ca dar,
sulul sacru al Thorei. Era darul cel mai mare pe care
putea sa i-I faca neamul lui ! Era onoarea teocratica suprema cu c re putea sa fie salutat un muritor Liber-cugetatorul Theodor Herzl, primind darul acesta, a fast zguduit pana la lacrimi. Iar in casa Iui din Viena a ridicat un
tabernacul, unde a asezat sulul legei nemuritoare.
Acea minoritate din Basel, vremelnic ratacita In judecata
ei asupra lui Theodor Herzl, a fost rascumparata de evreif
din Vilna.

95 Mai

www.dacoromanica.ro

Nu aduce anul, ce, aduce ceasul. Acest proverb li viue

In minte, negre*it and privesti, in consecintele de azi,

marele cutremur politic social, inceput anii trecutl. Printre

consecintele date pe fata pana acum este *i eliberarea Palestinei. Intocmai ca pe urma zguduiturilor geologice, cand
inaltimi arhaice se lasa in jos *i ajung campii, cand funduri de mare cresc in sus *i formeaza insule sau noul anexe
continentale, tot ap, *i pe urma zguduiturei istorice la care
asistam, muntii se prabu*esc i neamuri i ad, inecate de
stapaniri straine, les la lumina libertatei.
Cu toate zvonurile ingrijitoare, cu tot scepticismul care ne
ispite*te adesea. trebue sa staruim in credinta ca principiile
proclamate de biruitorii actuali, n'au lost o arma de razboi
ci o doctrina sincera. Fiecare popor sa spuna singur cum
voe*te sa traiasca *i s se administreze ! Fiecare popor sa.
.arate care este vatra pArinteasca *i sa fie stapan pe ea I
Fiecare popor
adune coplil $i sa-*i determine singur
goarta lui pe pamant !
Principille sunt atat de frumoase incat autoril lor, daca
vor reveni *i vor cauta sa se targuiaeca asupra traducerei
in practica, vor ca*una lumei intregi o deziluzie cum sea
mai lost alta. Toata lumea a*teaptil cu Incordare rezultatul
laborioasAor tratative din Paris. Toate popoarele, dar mai
cu seamA cele mici i de mult vreme nedreptatite. stair
inanse
vistoare, in bataia uttirne/or inform41, ca niVe
i

www.dacoromanica.ro

31

harfe eciliene in bataia vantului Ce face conferinta din

Paris ? Ce face Wilson cu cele 14 pucte din evangheliul lui ?

S'ar parea ca poporul cel mai sigur de beneciile noilor

principii4este deo camdata poporul evreu. Republica palestineana este una din primele formatii, care apare in fata iumei

urma marelui cutremur. Sa recunoatern, intr'aceasta, o

simetrie providentiala. Poporul eel mai nedreptatit, si cel
mai vechi indurator al nedreptatii universale trebuia si fie
cel dintai care sd se bucure de aurora vrernurlor notta In
unanimitate. cei ce vor sa recladeasca lumea in stiluLpacei
definitive, au proclamat ca Palestina este proprietatea neamului evreu si au chema t pe evrei s'o ia in stapanire.
Aiarele razboi a delegat, pe neasteptate, lunga si dureroasa
problem evreiasca. Visul marilor sionisii, eati au trait
inainte de Theodor Herzl, clip au luptat alaturi cu el, cati
iata-1, s'a izbandit. Desigur ca
mai traiesc si astazi
Theodor Herz!, cand strabatea Europa in lung si in lat. si
cerea audiente imparatilor si tninistrilor, ca sa pledeze
inaintea lor cauza lui Israel. ori cat de profund convins

in

era ca opera va izbuti, n'ar fi cutezat sa spere ca izbutita

va fi atat de apropiata Erau, doar, in joc nu numai Sultanul nu numai interesele Germaniei, nu nurnai Tarul
Rusiei, ci era in joc diplomatia europeand intreaga, monstru

real, dar imprecis, cu zecimi de capete si cu milioane de

siretenii. Faptul azi s'a indeplinit. Theodor Herzl si toti

ceilalti eroi ai sionismului, adormiti in speranta redobandirei'

gloriosului pamant strabun, se bucura azi, alaturi cu Pa-

triarhii si cu Parintii I
Poporul evreu se inapoiaza langI lordan si langa Marea
Moarta Aceasta perspectiva la prima vedere, interesanta
numai pentru evrei, prezintd din punct de vedere general
si _mai cu seama din punct de vedere crestin un interes tot
atAt de mare. Crestin si amic al Evreilor cum sunt,
voi urmari cu libertate i cu simpatie non! exod al lui
Israel, din Egiptul intins astazi in toatd lumea. Nu e lucru
cle care s nu- mi dau seamd cd atitudinea mea, in aceasta
tinand seamd de oamenii si de imprejurarile de
cestiune
la noi este cel putin originala. Sunt incredintrat, insa, ca
merg tn fruntea multor ganditori si scriitori crestini, al caror
sirag pare-a-1 intrevad prin ceata viltorului. Din poporul
www.dacoromanica.ro

39

romnesc si in limba rornaneasca se vor ridi:a, foarte curand, multe glasuri pentru Israel. Odinioara, crestinismul
a iesit, prin lupte intestine din monoteismul judaic. Contrazicerea i antipatia reciproca sl-au avut atunci ratiunea
lor. bin nenorocire, lucururile au mers prea departe Crestinismul a biruit lumea si Evreii, rdirlasi in minoritate, att
ajuns poporul martir.
Putea-vom, noi crestinii sa -rascumparam vre-odata toate
lacramile pe care Evreii le-au plans de pe urina prigoanelor, a brutalitatei si a insolentet noastre ? Putea-vom noi
crestinii sa4 facern pe Evrei sa uite tot ce le ati gresit
pdrintii nostri ? Eu cred ca nu existd crestin adevarat dar
crestin al lui lisus Cbristos
care sa, nu se simta, fata de
Evrei, tainic rniscat sulleteste, si pornit spre -ganduri de
generoasa re pa rape

sa incercarn a uita trecutul, lucrand pentru imbunatatirea

ceasului de fata. Din fericire pentru Evrei, nu sentimentele
catorva prieteni neevrei, ci drepturile recunoscue si proclamate au azi cuvant hotaralor. Emanciparea politica a Evreilor
mai incoace si independent de idealtul sionist, a razbit
opozitia traditionala si a fost acceptata pretutindeni. Evreii
mai inainte ca sa fie cetateni ai viitorului stat sionist, sunt
cetateni :deplini. in orice tara se gasesc i vor sa fie
cetateni

De cand popoarele s'au trezit Ia viat i an inceput panza

istoriei, neam cu nearn se intalneste si se intretese, Nu toti
Elinii au trait nemiscati in peninsula si In insulele grecesti.
Multi au razbatut departe, printre celelalte neamnri, null
s'au amestecat, MO au trait ca Elini. Fenornenul tine de
la Inceputui lumei si se va termina odatd cu Lumea. Sunt
oameni, ale carer lard si semintie, stint altele decat tara si
semintia unde stall i trdesc.
Acesti razieti de centrul lor, -neputandu se contopi Fti
nearnul gazduitor, i nevoind sd-si uite numele si fratii sunt
o minoritate nationala Pentru aceste minoritati4 nationale,
cartea drepturilor popoarelor e gata sa apara inteo editie
nou si favorabil revi4uita.
30 Nai

www.dacoromanica.ro

0 piedica pe care Theodor Herzl o grisea mereu in calea

lui era chestiunea Evreilor asimilanti. Multa cantrazicere
i defaimare i-au adus lui Theodor Herzl nnii dintre connationalii lui, obositi si descurajati de soarta lui Israel.
I-npartial si larg la inima cum era, Herzi si-a dat de numeroase ori osteneala sa se lamureasca amical cu cei ce 1
ponegreau i sa smulga, dintre frati, cuiul vrajbel. Realitatea sta Inaintea noastra i peste invatamintele ei nu putern sa trecern nici odata de cat cu paguba ; dimpotriva,
vorn castiga totdeauna cand
le vorn tine ,minte si le vom
pricepe.
E fapt experimental ca natura care e foarte vigilentI in
privinta conservarei speciei si are pentru aceasta prevederi
si mijioace admirabile e cu totul nepasatoare cu individul
shigur. Specia e pazita si pastrata cu scumpatate ; individul e parasit Imprejurarilor 1 intamplarei. Observatia aceasta, pe care am citit .o, prima oarg, In Schopenhauer;
e universal adevarat, pentru toata scara indoitei existente,
animale i vegetale. Viata intreaga. e un vartej care vantura pe indivizi i i arunca mortei prada. cu desavarsita
nepasare. Lucrurile se petrcc ca in acea naiva si adorabila

cantilena cu care se Inchee Hagada pascala :

pisica, cainele, ciomagul, foci! din vatra, apa, boil, mace
larul .. sant jertfiti tinui dupa AO, fie care distruge si e
distrus, dupa o lege fara exceptii !si fra justificarea tm3rata din Hagada.

www.dacoromanica.ro

42

Speda este nemuritoare, individul e treator si neglijabil.

In atingerlie *i In luptele dintre popoare, este destul dacd
fiinta etnica starue$te *i se pastreaza. Individualitatile pier
in 4 eci de mii de felurr, l un fel anumit de moarte este
desrddacinarea din poporul propriu si rdsddirea in ah popor. In decursul lungei si prigonitei lor v:eti, Evreii, mai
melt de cat fiii ori carui aft popor, au sirntit ispita asimilarei S'au asim lat foarte mu lt. si multi se vor mai asimile. E o chestiune de con*binta personala si fiecare se
cunoaste pe sine *i *tie ..f.'t poate si cat nu poate, mai
bine de cat vecinul lui.
Daca insa, Patriarhii dlii lumea fericitilor si evreii perseverenti, de aici de pe pamant, vor avea cuvant sa priveascd mustrator pe evreul apostat, evreimea asimPantd
comite un pacat cani tagadueste i defahna idealut sionist.
Herzl a avut mult de lucru cu aceasta categorie de evrei.
) ucrul se intelege foarte bine, dar trebue sa lini*tim pe
oameni. si latd-1 pe Herz] dndu i osteneala sa vie aproape de acesti evrei si sq le intauln, singur, puntea
bunei intelegeri. E prea firesc ca un om, pe care *tiute
nestiute pricini suflete*ti l'au facut sa i uite neamul,,
sa nu fie bucuros de loc sd asiste !a o discutie sau la un
Panegiric, in onoarea nationalistilor eroi. Cand Theodor
Herzl a ridicat, intre popoare, steagul lul alb, cu *apte
stele de aur, cei d;ntai Evrei cari au murmurat si l'au
contrazis au fost Evreii, porniti pe calea asimildrei. Din
vreme *i cu sagacitate, spiritul Jul limpede vede opozitia
venind i o intmpina lini*tit :Daca to0 sau cativa Evrei
francezi ar protesta fmpotriva acestui plan (al statului evreesc) sub cuvant ca, ei unii s'au similat, raspunsul men
este simplu : Ce fac eu nu va prive*te pe d-v. Santeti
francezi israeliti foarte bine ! Mci e o afacere de resort
intern evreesc".
Acesta va fi totdeauna rdspunsul pe care sionismul 11
va da vreilor ashnilati E vrednic de reamintit cu ca n.

Nrgime *i caldd comprehensiune aseaza fata in fail Theodor Herzl atitudinea asimilistA cu acea sionista: .Mi*carea
mea... va vdtArna pe francezii isra&iti tOt atat de putin ca
*i pe asirrnlantii din alte tan. DirnpotrivA le va folosi
MI:area s!oist be r foJos. Fiindca spre a intrebuinta
www.dacoromanica.ro

43

cuvAntul lui Darwin, nu vor mai fi tuiburati in functiunea

r romatina. Vor putea sa se asimileze in liniste Mtn"
cM antisemitismui de azi vi amuti deapururi. Si va crede
toata Iumea ca s'au asimilat pana in annoul sufletuluir
dud statul evreesc cu alatuirde sale suptrioare ajungAnd
o realitate, ei totusi vor ramAnea unde locuesc astazi".
E locul sa ne aducern arninte de un cuviint sous de un
alt evreu mare, azi trecut in cartea de a ur a hagiolog.ei
crestine, i anume : toate bunt curate, pentru cei curati '
Sufletul curat al lui Theodor Hetzl investmanta in pur tate
*i in nobiet orice staled propus discutiunei. Din aceasta
pricind aontroversabild i iritanta : cum tiebue sd se priveasca intre sine Evre:i nationalisti si Evren acomodanti,
Herzl scoate 3 lectiune de toleranta *i de umanitate !
Sunt ispitit, iar i iar, sa revin asupra acestei apqritii
minunate si luminoase care a fost personalitatea lui Theodor Herz!, mai cu seama eAnd intalnesc in calea mea oameni pe cari Dumnezeu a voit sa-i facd painea sufleteasca
a unui neam, dar la framAntarea cIrora nu stiu ce bestiold veninoan a cazut ii cdpistere si pAinea s'a strieat.
Cand Dumnezeu a framAntat sufletu lui Theodor Herzl

los

imprejurul divinei eapisteri nu era nici un tantar, nici un tdun,

Vom privi fenomenul evreimei asimilnnte cu priceperea

cu ingaduiala a cAror pildg ne-o d marele evreu. Din
atAtia *i atatia evrei, din lumea intreaga, multi rdmiia
printre popoare si se contopesc cu ele, ultAnd trecut. I *i
uitnd viitorul Sunt o prima categorie. Alti multi evrei,
credinciosi parintdor *i traditia., se convertesc la idealul
,sionist si asteaptd toata viata ziva exodului.
Dar poate ea' nu le va fi dat sA ajungd in P-lestina si
vor mud in pamAntul instrdindrei. Imprejurarile vietei Ii
vor tine pe loc *i clorinta inimei lor sd intre in tara sfAntd
nu se va indeplini niciodatd. Acestia snnt a doua categorie..
In fine, MO evrei, cei mai insuflet fi si mai nerdbdatori,,
vor zmulge tartish cortului, vor Iamuri afacerile lor, cu ajutorul institutiilor sioniste create in acest scop, si vor
porni spre Sion E categoria a treia, este tribul lui Levi
care poart pe umert A rca legamintuIui nemuritor.
si

3 sTa*;:e.

www.dacoromanica.ro

Xl

Fierberea sufleteasca i multimea evenirnentelor, ii toata

lumea, se Infakeaza azi atAt de crescute, In cat este greu
sa incepi t.atarea unui subiect de actualitate i sa-i dai o
desvoltare mai mare, fail ca sa nu te ajunga din urma
informatii, veti i fapte cari tind sa-ti amplifioe tema aleash, ba chiar sa i creeze o fatada noun. Vom cauta sa
ramanem credincioi planului tras dela inceput i ne vorn
rnultumi sa deschidem alte rubrici problemelor sosite sau,
ridicate in ultimul moment.
E vorba de configuratia generala a marei chestiuni care
ne preocupa. In Cate feluri poate sa fie intampinata doctrina sionista de evreii de pretutindeni ? Cu dulce inditerefita de catre cei ce s'au asimilat sau vor sa se asimileze.
Cu aprobari entusiaste, cu fapte icu avant, de catre cei
ce nu se pot uita pe sine *i nu pot sh.li vanda pe un blid
de linte dreptul de primogenitura lata-i, deci, pe Evrei
despartiti, prin forta lucrurilor, In douacateg orii : 0 patura

subtire, In general reprezintata de intelectuali i de bog4.

tai i massa cea adanca a poporului evreu, credincioasI
trecutului i nebiruit incredintata de splendorile viitorului.
Multi dintre intelectualii, multi dintre bogataii evrei vor
merge in fruntea cetelor Insufletite i devotate Sionulur.
Dar vor fi i multi zabavnici, multi timizi i multi robiti
de bung starea lor creata printre goim, i unii ca ace*tia
vor fi mereu In coada caravanei, and fruntea caravanei
www.dacoromanica.ro

46

va fi ajuns de mutt. in pajistde pline de crini si de laiele

ale Saronului.
Trebue, insa, sa ne dam o6ieneala i sa intelegem ex odul cel nou potrivit vremurilor i realitatei. Nu putem sa

ne inchipu Ill ca inteo buna ziuna, in toata lumea

E-

vreii de pretutindeni se vor ridica in picioare, cu mic cu

mare, ca alta data In valea NIului, i inteun convoi wias
de peste 10 12 milioane vor trece marile, vor trece taraie
si vor veni sd colonizeze Palestina. Evenimentul se va petrece altfel, intr'o fractionare suczesiva, bine chbzuita si
cu prevederi superioare. Exodul va tine multa vreme. E
probabil chiar Ca pe tarmii lordanului prima recolta sionista va merge spre batranete fericite, caad, in diaspora,
semintia lui Israel va fi tot mereu numeroas, iar caile lumei pline de evrei, calatori spre Palestina.
Pe h'utga bate acestea, mai este un tencnnen, pe care
l'am mai reamintit, si pe care trebue sal punem in lumina
cuvenita. Ori cat de mult s'ar raspancli intre Evrei idealul
sionist l ori cat de putini Evrei nesionisti ar mai ramanea
pe pamant, sa nu uitdm ca. nu toti cei convertiti si entusiasti vor putea sd inchida ochii in patria iubira. In cele
mai bune conditiuni din lume si in ipoteza colonizarei celei
mai fericite, vor ramanea destui evrei departe de cdmin,
i poate chiar unii dintre cei mai nerabdatori sa'si vadd
visul indeplinit. Acesti evrei vor continua sd traiasca in

actualele lor patrii adoptive sinaclaj luitnse vor bucura

de drepturi inteadevar egale cu cellalti concetateni.

Iata, acum, intrebarea pe care o pun unit si altii, cu
privire la evreii sionisti, la acesti cetateni cu inima in patria israelita, iar, in asteptare, cetateni cuArupul in patria
vremelnica uncle s'au nascut: Cum vor impaca evreii aceste doita cetatenii ? Intrebarea poate sa vina nu numai
de la adversari interesati, dar si dela oameni impartlali,
insuficient pregatiti pentru prob!ema. Asa cum stau lucrurile astazi subt ochii nostri, cu o Palestina in care autoritatea este tinuta provizoriu de comandamentul interaliat,
raspunsul la intrebarea de mai sus nu poate fi complet.
Trebue sa asteptam clarificarea situatiei. Ouvernul palestin-an trebue sa ajung4 o realitate nu numai proclama ta

dar si intronata, raporturile dela slat la stat sa aseze rewww.dacoromanica.ro

47

publica ereeasc 5. in aniphiteatrul par,: z.niversal, :ar cetatenia in Sion sa coboare, din lumea entusiasmului mistic,
in arena drepturilor *i a reciprocitatilor Internationale,.

and vom privi la rasarit Statul evreesc, definitiv a*ezat

pe coasta Mediteranei, foarte rnulte cestiuni, cari se par

deocamdata fara u*i, far; ferestre, vor fi attanci acces:bile
luminoase ca un partic
Pana atunci, va trebui s ne bazarn pe cateva analogii,
oferite de experienta. Prima este analogia socialista. Cum
poate tin socialist sa impace, in con*tiinta *i in atitudinea
lui, idealul international, cu obligatiile cetatene*ti burgheze?
Lumea intreaga ne arata, azi milioane de sectari ai crezului
politic socialist cari tr aesc in statele capitaliste, se stpun
legilor i sunt patrioti merito*i. Convingerile lor ea viata
poate sa aJunga mai' buna i ca sistemul social de azi
trebue sa fie inlocuit cu cel socialist le pastreaza o vigilenta l un spirit de control *i de opozitie can nu stria
de loc vielei pubice Sociali*tii s'au aratat pretutindeni
voio*i sd poarte sarcinele actuate i idealul lor le-a dat o
forta cumpanita, o atitudine inteleapta, pentru cari patriile
burgheze n'ar putea sd le fie destul de recunoscaloare.
Cu acest termen de comparatie am ajunge sa intelegem
cum vor armoniza sioni*tii, in teorie *i in practica, clevotamentul pentru Sion *i datoriile cetatene*ti Neaparat, a
cesta este termenul de comparatie cel mai general *i aname ales pentru largul I +1 coprins. Mai de aproape, evfiindca cei nesioni*ti se disolva in massele
reii sioni*ti
popoarelor convietuitoarevor forma insule distinate, aparate de drepturile minoritatilor. Dupa cum elernentul sa
sesc, de pita', va trai, printre noi, fiber sa'*i vorbeasca
!Juba, fiber sa'*i cultive amintirile *i sa nu uite cd exista
pe pamant frati cari simt i cugeta la fel, tot a*a i evrii vor fi I beri sa se simta *i sa traiasca v ata lor de
minoritate recunoscuta.

E adevarat ca toate acestea sunt Ondite *i potrivite

pentru un plan superior de yield. Acest plan este scopul
straduintelor noastre, far realizarea lui : semnul viito-ului.
Credem inteun viitor mai bun i tot ceiace dorim *i ali noua este ca o invocare (35.tre bunele destine.
Cu credinta *i cu forta, inainte spre stralucitele profile
cari ni se desineaza in aurora

tora

16 Jank

www.dacoromanica.ro

XII

Un ziar american publicd un interview luat de un corespondent celebrului scriitor evreu Achad Haam, azi traitor
in Lond a. In interview Achad Haarn previne pe Evrei Ca
greutdti destule mai sunt de biruit pAna la deplina netezire
caii spre Sion. Impotrivirile stint nu-meroase si origina
lor e feluritd. Unii protivnici sunt ascunsi, altii sunt notorii.
Ciudat este c printre ei sunt multi evrei, asimilati, sau
doritori de asimilare, care \rad o primejdie personald in
idealul sionist al majoritatilor evreestiTeama evreilor asimilati este cunoscutd si am atins-o
si noi in articolul irnediat precedent. Se tern cd afirmarea

hotardtd si separatista a poporului evreuvoitn sa traim

ca Evrei si sa ne inapoem in Erez-Israel t.o sd le cad&
area lor' celor ce vor sa rdmnd unde se gasesc astazi.
Se tern ca evreii cei entuziasti i nationalisti vor destepti

bdnueli si discredit in privinta fidelitatei lor catre patriile

adoptive. Am cdutat daunazi s arat,- printeo analogie,
cum se poate ca un evreu sionist sa fie si s ramde un
bun cettean, in tara iinde s'a nascut si unde isi asteaptd.
izbandirea ideatului. In acest ultim articol, din seria mea.
Sionismul la prieteni, voi dovedi, printr'o and analogie,
ca patriile pmntesti .nu sunt nici de cum tradate data

cetatenii lor Ii logodesc inima unor idealuri cari tree

dincolo de granitele tarei si ale timpului.

intre Evreii Sionisti si intre Evreii asimiltsti sd-mi fie
ingaduit s pdstrez vechea mea atitudine de prieten si de
www.dacoromanica.ro

7- 50
apoIoget. Voi avea prilejul, mai tarziu, sa analizez i sa
discut in amanunte, diferite cestiuni cari privesc pe Evrei
in general. Ma mdgulese en gandul Ca voi face-o tot-

deauna cu prevenienta caldd si limpede pe care o am

pentru toti Evreii, la olaltd.
Astdzi vreau s dau o pildd edificdtoare in deosebi
Evreilor asimilisti, adicd acelor ce se tem ce fratii lor sionisti, le pregAtese nepldceri si mari incuredturi, in viitor.

Ce Ii se poate spune Sionistilor, de cdtre adversari (de

bund sau de rea credintd): Voi aveti in suflet i propo-

vaduiti un ideal strain societatei i drei noastre. Voi doriti

de Sion si voiti s va vedeti inteo zi adunati in Palestina"
Rdspunsul cel mai nimerit pe care il gasesc in con*Uinta mea si argumentul cel mai temeinic cu care se

poate intampina invinuirea de mai sus este analogia

crestind. Este prea adevdrat. insd c anevoe vom gsi
printre antisionisti un adevdrat crestin... Oricum. argumentul e invincibil. latd-I.

Credinta crestind face din cel ce mrturiseste pe fisus

Christos un exilat aici pe pamant. Ciandurile lui toate,

osteptdrile lui i mangaierile lui sunt indreptate, ca florile

de helianthd, spre un astru din altd lume. Intampldrile

de aci durerile, bucuriile si tot ce priveste pe cetateanul
supus Cezarului sunt un capitol trecdtor si de proba, fata
cu cartea vietei. care incepe de abia dincolo de viata pd-

manteased. Adevratul crestin este aici sub soare, un pelerin pornit in edltorie lunga i ostenitoare. Nimic din aceea
ce II intampind in drum nu trebue
opreascd prea mutt
abata inima de la telul cense pe care il urmareste.
si

Mai departe, mai departe I este deviza lui, atata vreme

cat sub picioare, simte tdrana pdmantului si imaginile de
sarte pdmanteti n'au apus cu totul sub pleoapele lui.
Patria, familia, prietenii i toate legaturile i datoriile pe
cnri ni le impune viata patnanteascd sunt o povard care
disciplineazd si poate sa ne fie profitabild, dacd o purtdm
cu eroism crestin. Dar aceastd sarcind trebue purtatd in
nurnele lui lisus Christos si pentru El ! Mai presus de
Domnul Vietei nimeni nu are puteri si drepturi asupra unei
constiinte cip el-Win. In mijlocul intregei lumi, comunitatea
crestind apare ea un neam sufletesc distinct, mai presus de
granitele conventionale si mai presus de prejudecdtile
nationale.

www.dacoromanica.ro

51

Crestinul ortodox trebue, macar odata in viata lui, s

,cerceteze Locurile Sfinte si sit ingenucheze la Monnantul

Domnului. Crestinul catolic e dator Ca, macar odata in

viata lui, sa faca o calatorie la Roma si sa adore pe

Pontiful Suveran.
Putea-veti, oare, sit gasiti un termen de cornparatie cu
idealul sionist mai izbitor si mai suprinzator de cat idealul
crestin ? Un crestin adevrat se simte fart voia lui, tainic
atras de ideahil lui Israel si e CU neputinta sa nu urmareasct
cu 6 frateasca simpatie avntul si luptele pentru Sion. Din

pacate, in aceasta parte de pamant unde traim simtirea

superioart crestint si cunostinta obarsiilor comunea

eternelor isvoare purcese din Sinai, din Carmel si din Sion

sunt astazi lacate inchise, cu chei uitate i pierdute.

Oricari ar fi mirarea, ignoranta sau mania celor de un

neam i de-o credintt cu mine, eu unul mit simt dator,

tocmai pentru cit sant crestin si teolog, st intampin cu un

.eald salut intru Sion pe idealistul pelerin evreu.
Voi credeti in Sion, voi doriti si asteptati cetatenia intre
Jordan si Mediterana. Voi sunteti nernultumiti cu lumed
stramt si straina care va impresoara. Voi voiti mai mull
soare, mai multa libertate si mai multa vrednicie ! Cum
vi inteleg ! Ce mult mit potrivesc cu voi ! Cu ce ochi in,duiosati si plini de admiratie vit privesc i va petrec !
Cred si eu aproape la fel cu voi, Astept i eu o patrie superioard si mi-e inima, ca si a voasta, dornica de
soare, de crinii Saronului si de definitivul Ierusalim.
Fratii'mei int tin de rau si mit ocaras:, vazandu-ma iesit
intru cordiala voastra intampinare. Nu ma potrivesc cu
ei si mit doare cit intre ei si voi lipsesc buna ingaduialit si putinta intelegerei. Dar sunt antic incredintat cit

dreptatea voastra si a mea va birui odata, in ochii hi-

mei, conceptiile lor exclusiviste si negre ca paman1u1.

Visati, doriti, lucrati, luptati pentru Sion! E atat de
straca in visuri si in idealuri omenirea, cit de-ar curge visul

in ea, prin cele patru fluvii din paradisul biblic, si tot

crestinul stingher si
secetoast ar ramanea. In mine

prizaritvedeti pe copilul entusiast, care priveste popasul

vostru, intins langa calea spre Sion, Ii aduce aminte cit
vd cunoaste din Biblie si din Evanghelie, si va saluta din
toata inima : tCat sunt de placute corturile lui lacob !...
19 lunls

www.dacoromanica.ro

LOCURILE SFINTE
Areopagul care chibzue0e astdzi la Paris, cum sa. infiripeze casa pdcei
dragd Doamne, cu nite grinzi mai
trainice decat cele de pnd acum
a ajuns cu p.unerea

la cale pIad la Locurile Sfinte. Inteun articol scris in

ziarui Mntuireao, prietenul meu A. L. Zissu aratd ce

deslegare ar fi inclinatd s dea conferinta din Paris acestei

chestiuni. De altd parte, tim de mai inainte c exist&
undeva o societate sau un comitet proaspdt infiintat care-si
propune sa se ocupe cu problema Locurilor Sfinte.
Care e problema ? Nu e o problem prea precisd, poate

nici nu este o problemd, ci un miragiu specios, care se

intampla in aceste zile torid diplomatice. dupd cum ml-

ragiul fizic se intampla in zilele toride. Infdtisatorii marilor

popoare biruitoare au admis i au recunoscut cal poporul

evreu are tot dreptul s ceard i s dobndeascd yatra

lui pdrinteascd. Palestina sd fie a Evreilor! Fiecare popor
isi cautd azi mormintele parintilor i pe fratii risipiti i

fiecare vrea, dacd s'ar putea, sd-0 vadd la olaltd toate

amintirile i toate sperantele. Slant lucru Cine n'ar fl

bucuros s *tie, odatd, statornicitd pe pdmnt, impardtia

dreptatei!
Aa dar, Palestina va fi tara Evreilor, potrivit nazUintei
lor' de veacuri, potrivit revendicdrilor sioniste din ultimul
sfert de veac i potrivit sfintei dreptati. Dar Palestina,
patria redobanditd a Evreilor. este leagAnul Crqtinismului.
Tara Intreagd, din Liban pAnd in Sinai e plind de morwww.dacoromanica.ro

54

rninte, de fantani, de colirie, scumpe tuturor Crestinitor,Da, dar ele sunt scumpe i tuturor Evreilor. lerusalimul,
cetatea misticd, este orasul frd pereche, aparitia de jeratec
si de aur care farmeed si chearna toate inimile devotate
hii lisus Christos ! Da, dar Ierusalimul e cetatea lui David
si alui Solomon, vatra gloriei strdbune, locul de pe care
iudaismul, in trei temple succesive, a ridicat febrile maini
la cer si a inceput cucerirea monoteistd a lumei.
Cine ar putea c cantareased si sa pund in inima cui
anume, a crestinismului sau a iudaismului, lerusalimul
este mai sacrosanct si mai iubit ! Si cine mai are astdzi
sufletul sa cugete la restrictiuni ofensatoare, in privinta
Locurilor Sfinte? Mirare mare desteapta in mine ideia ca
inalta conferintd din Paris se gandeste la un cordon de
politie religioasa in jurul acestor locuri. Ar fi, pentru
Evrei, o jignire noud si fr nici un sens.
Toatd crestinatatea stie cd, din nefericire, gelozia crestind interconfesionald isbucneste foarte des in lerusalim

cd, mai ales de sdrbatori, dezordinele nu pot sa lipseasca. In preajma Sfantului Mormant zelatorii de confesiuni diferite uit dragostea frateasca, uita sublimitatea
sarbdtorii i stintenia locului si se dedau la imbranceli
si la pugilate. StApanul de pand acum al tarei, Turcul
credincios lui Mohamed, era un politist ideal. fiindc nu
avea nici o preferintd crestina confesionald. Nu s'a auzit
nici o data c paznicii musulmani ai Sfantului Mormant
au favorizat cutare confesiune in paguba vreunei alteia.

Pe tdcute, aceastd stare de lucruri multumea pe toga

lumea, inteleg adica pe crestini. Faptul Ca stapanirea
Locurilor Sfinte era in man 'pdganului avea si o parte
buna: Gelozia si rivalitatea dintre frati dormeau la umbra
zidurilor lerusalimului.
Astazi tara si-a schimbat stdpanul. Turcii se due si viii
Evreii. De ce n'am privi chestiunea cu simplitate, de ce
n'am privi-o cu inima curatd ?
Nouii stdpani sa ia locul vechilor stapani, in aceasti
politie religioasd, absolut necesard la Locurile Sfinte I
Mai intai Evreii au dreptul lor istoric si- religios, mai
vechi de cat al nostru si al doilea noi crestinii avem
nevoe de o autoritate impartiald, in disputele noastre de

familie.

Theodor Herzl face in aceastd ordirze de idei cateva prewww.dacoromanica.ro

55

tioase observatii : Un articoL. dint'un ziar prusian sustinea acum in urmd, ideia Ca lisus Christos trebuia sd se
ridice tocmai din slabul popor al Evreilor, fiindcd figura

sa supra omeneasca ar fi adus pe oricare alt popor. din

care ar fi fdcut parte, la stdpanirea intregei omeniri...
Sa. legdm de aceastd idee o alta : i stdpanirea locurilor
pe unde el a umblat odinioard, ar da oricdrui alt neam
de cat cel evreesc o situatie atat de extraordinard, In
lumea crestind, in at e greu de inchipuit cum (ar putea
celelalte natiuni sa admitd vreodatd asa ceva,.
Herzl are mare dreptate, Dacd locurile sfinte nu sunt,
prin prevdzdtoare chibzuintd, ldsate in paza stapanului
celui nou al tarei, noi crestinii vom ajunge s ne certdm
si s ne prigonim. Munci. care sd fie intelesul tratativelor de cari se aude i ce voeste s facd areopagul pdcei
din Paris ? Vor inteadevdr, marii diplomati de acolo s

deprteze pe Evrei dela supravegherea Locurilor Sfinte ?

Greu de inteles ! Confesiunile crestine ar intra inteo epocd
de neliniste si de competitiune pdgubitoare. Diplimatia
ar avea un teren nou de cultivat i simtul pietatei adevrate ar fi jignit. Pe langd toate acestea; Evreii ar avea
cuvant sd se plangd amar de aceastal restrictiune ofenstitoare. Sa sperdm ci. informatiile sosite la noi, pand azi,

sunt incomplecte sau provizorii, S sperdm cd atatia

i generosi. adunati la olaltd, la inalta

conferintd, vor putea gasi, discutand problem locurilor
sfinte, cel putin solutiunea pe care a gdsit-o inteligenta
unui singur om : .,Pentru locurile sfinte ale crestinatatei,
scrie Theodor Herzl, se va gdsi o forma, juridica internationald de exteritorializare. Noi vom forma garda de
onoare imprejurul Locurilor Sfinte si vom chezdsui cu
fiinta noastrd petru indeplinirea acestei datorii. Aceasta
pazd de onoare ar fi marele simbol pentru deslegarea
chestiunei evreesti, dupd optsprezece veacuri trdite de
noi in durere,.
Asa se oglindesc, inteun cuget clar i nobil, problemele
oarneni luminati

pe cari neincrederea, prejudecata, interesele nemrturisite

si mediocritatea sufleteasca generald le deformeazd i le

complied. 0 solutiune mai bund de cat cea intrevdzuta

de .Theodor Herzl nu stiu cum s'ar mai putea gdsi. Constiinta crestinilor rdmane neispititd si netulburatd, iar
onoarea Evreilor rdmane neatinsa.
www.dacoromanica.ro

Sioni0 creOni
Citesc amanuntita biografie a lui Theodor Herzl, scrisa
de Adolf Friedemann si gdsesc printre membrii de onoare
ai rniscarei sioniste destui crestini. In anul 1896, lulie 6
cdnd Herl tinu In Clubul Maccabeilor" din Londra, memorabila-i conferintd, Ia desbaterile aprinse ce urmara,
conferentiarul fu sustinut cu cab:turd de pictorul crestin
Holman Hunt. Acest pictor concepuse fait sa aibd vreo
legdturd cu Theodor Herzl, ideia restaurdrei statului
evreesc !

Cand a fost vorba de statornicirea locului unde trebuia

sd se adune primul congres sionist, promotorii miscdrei
dupd cdteva alegeri neizbutite, si-au oprit ochii asupra
orasului Basel. Doi prieteni devotati sionismului, au dat
tot .ajutorul Ion ca Baselul sd fie locul de gazda primului congres. Acestia au fost crestinii Bernhard CollinBernouilli, redactor la ziarul Baseler Nachricht i librarul
Kober, ginerele episcopului protestant Gobat, din lerusalim. Mai tdrziu, and in fata intregei lumi, sionisMul
si-a trecut Intiul lui examen strdlucit, in cetple amice,
inederate in luptd, cu cele inimice, n'au lipsit de loc lupUttorii crestini. Dintre crestini zice biograful lui Herzl,
nu trebue sd uitdm pe cucernicul profesor Hechler. cdrui
Herzl, i atunci si mai tdrziu a avut adeseori s-1 multumeasci pentru sprijinul insemnat i rndnos, dat muncei lui politice.
www.dacoromanica.ro

58

Prin urmare nu e un fenomen, ne mai vazut sub soare

sionismul la crestini. In lumea larga si generoasd care

incepe dincolo de hotarele noastre lucru s'a vdzut si se

vede mereu. Nu mai departe ca acum cateva zile, a avut

loc in Anglia crestind o impunatoare manifestatie de simpatie pentru aspiratiile nationale ale poporului evreu.
Ziarul .Mntuirea) a reprodus deundzi textul declaratiunei formulate de acea adunare umanitard. Intre cei ce

au semnat declaratia de simpatie sunt : 96 de membrii

ai parlamentului englez, 57 de profesori universitari, 14
medici, 8 artisti. 35 de literati si ziaristi siomitnd
pe altiitoti episcopii Angliei i ai Scotiei.
lat niste adevarati crestini, niste adevardti episcopi.
E foarte firesc s ne intrebdm cum sunt alatuiti sufleteste acesti oameni si cum aratd la fata crestinismul lor

dacd le in2ldue sd se declare adepti

ai

sionismului ?

Aceste intrebdri trebue sd ni le punem pentru luminarea

prin contrast a psihologiei celor ce mai cred cd sunt
crestini s i stdruesc in antagonismul lor necugetat impotriva a tot ce este evreu si aspiratii nationale evreesti,
Nu e nici de cum mirare and vedern azi Intre noi, pe
stradd, in piatd. in adundrile arnestecate, pretinsi crestini, greu si lamentabil apsati de povara prejudeatilor
mostenite. Ce poti sd fad ! E la mijloc o ereditate intunecoasd si stratificatd in curs de veacuri. Antisemitul
de pe stradd, din piatd, din adundrile amestecate, este
un biet om oarecare. Cine stie dacd a terminat liceul !
Cine stie dacd, in anii de facultate, a mai citit a4tceva
cleat ziare si cursurile litografiate, bune pentru examene !
Azi e om gospodar, are convingeri politice i partid, are
treburi absorbitoare... Und mai are el vreme si cine-i
d lui mintea necesardpentru revizuirea sentimentelor
lui antisemite ?
E trestin (fiinded e botezat) se duce la biseria la Paste
si la Crdciun si se mai duce, suplimentar, and cunund
vreun fin, agent electoral. In colo tot crestinismul lui e
un loc vitan; ndptidit de burueni netrebnice si depozit
de gunoae rationaliste. N'a citit nici odata Evanghelia !
N'a tinut nici odatd in mand Biblia celor cloud Testamente !
Acesta e singurul tip de asa zis crestin din vechea

Romiinie. In afar de lumea preoteesca si lasand la o

parte ea teva personalitati, pe cari ca sa le gasesti trewww.dacoromanica.ro

59

bue sd le cauti cu lumanarea, nu exista printre noi de

cat aceastd imensa categorie de pseudocrestini.

Sionismul la crestini flu poate s creased din burueni
sau din piatra. seacd. Spun cu durere Ca lipsa de simpatie pentra sionism, doveditd in societatea crestind romaneasca, este un semn funebru. Crestinismul nostru e
mort.

Priv Iti episcopatul anglican si scotian si osteniti-vd eu

mintea s pricepeti ce a putut sd le insufle acestor conducdtori ai bisericei crestine dragostea lor pentru idealul
poporului evreu. Nurnai crestinismul lor cel viu, zilnic
alimentat de isvoarele biblice !
Englezii cresc, citind, invatand si iubind Biblia, aproape

ca si Evreii Orice familie englezd trebue s aibd in casd

Biblia, dupd cum are scrinul pentru rufe si niasina de
bucate. Dacd nu in fiecare -zi, cel putin In ziva de Duminicd englezul trebue s citeasca si s mediteze o paging
din Biblie.
Dar Biblia este primul i nemuritorul titlu de nobletd
al poporului Israel ! Cum poti sa ridici intre Biblie pi
Israel un zid despartitor ? Minunile, frumusetile, intelep-

i than comoara mistied, pe care ne-am insusit-o

noi crestinii de cloud mii ne ani incoace sunt opera si
proprietatea acestui popor providential.
Vom intelege cum cd simpatia societatei crestine englezesti pentru sionism si pentru sionisti este urmarea
fireascd a unei educatii larg crestine si adanc biblice.
Si nu e de mirare c in tdrile cu falsd ori cu nuld educatie cresting, evreii n'au prieteni i idealul lor atM de
ciunea

respectabil si de vrednic de iubirein loc s destepte

firescui entuziasm desteaptd bdnueli i certuri de mahala.

Cine citeste si iubeste Biblia nu poate ura pe Israel,

In cartea Psalmilor std. scris: Numarat-ai pribegiile

mete! Strange 1aeramile mete in urna ta I

Cine e inteadevdr crestin se va feri, cu sfantd teama

s facd sd mai cadg mgcar o lacrima in urna infricosata!

www.dacoromanica.ro

Herzl doarme intru slava

Amintirea lui Theodor Herzl trece astzi, calda si duioask, prin inima tuturor celor ce n'au uitat si nu pot sd,
uite cd sunt Evrei. Mai mult de cat atat, sunt multe cugete crestine cari pomenesc cu admiratie pe campionul lui
Israel. lath', se implinesc cincisprezece ani dela moartea M.

In ziva de 3 lulie 1904, la orele cinci seara, Theodor

Herzl sl-a dat, In Sanatoriul din Edlach, obstescul sfarsit.
Suferea de inimd de multd. vreme. Munca lui uria, veghile lui nenumdrate si drumurile foarte multe pe cari le
fcuse In ultimii lui ani, i-au inrdutatit boala si i-au grbit
moartea.

Imprejurdrile acestei morti, de care a rdsunat lumea

Intreagd si pe care au deplans-o milioane de oarneni,
aduce aminte de acele cateva morti celebre cu cari se
onoreaz lumea clasicl.

Cu cloud luni, mai Inainte de deznoddmant, Herzl, secerat

de puteri, se gsea la Franzesbad. Un amic intim, Katzenelsohn se afla langd el. Bray In fata mortei, cum fusese
in fata vietei, Herzl spune prietenului sdu aceste cuvinte
barbtdsti :
De ce sd /le arndgim ? Pentru mine a sunat clopotul
al treilea. Nu sunt la, ci privesc, foarte calm, moartea
drept In fatd, cu atM mai mult cu cat n'am pierdut zadarnic
ultimii ani ai vietii mele.

Am fost, nu e asa ? miscdrei noastre un servitor nu

prea Mu... Nu mai e timp de glumd, ci de amard seriozitate.

www.dacoromanica.ro

62

Katzenelsohn trebuia sd piece, trimis de Herz!, eu o

misiune speciald, la Londra i la Petersburg. A doua zi,

dupd cuvintele de mai sus, dis de dimineatd, Katzenelsohn
se pomeneste cu Theodor Herzl in camera lui. Ii aducea
un imens manuscript, un memoriu care era sd-i serveascd
la Petersburg. Herz!, bolnav In cel din urmd cirad, seri-

sese toed noaptea! Dureros mirat, prietenul

=shad.

l6ut Ii aduce

Da dragul meu, ii rdspunse Herz!, dar ai vdzut eri: nu

mai avem vreme de pierdut. Ultimile sdptdmani sau. zile

Mi-e de gran !

La inceputul lui tunic, Herzl vine din Viena la Edlach

i aici o tuna intreagd, infruntd moartea i o tine in loc,
printr'o neauzita tensiune de voint. Dar la I Julie, contracteazd un catar bronchial, care se preface in pneumonie.
Un amic crestin, cu convingeri sioniste, era langd patul
lui. gSalut Palestina si din partea mea, II spune legionarul murind : mi-am dat sAngele pentru poporul meu
Aceste cuvinte putem sa le considerdm ca pe cele din
urmd rostite de Theodor Herzl. Si este de notat cd ele
au fost spuse unui sionist crestin Ne place sd vedem in
aceasta un simbol si accentudm Ca azi, in lumea departat si nobil insufletitd, intre cei ce iubesc Sionul si lucreazd pentru Sion sunt si multi luerdtori crestini.
Ar fi fost cu totul frist, ar fi fost o pagubd morata
ireparabild, daca crestindtatea, uitand cu totut multul pe
care-1 datoreste poporului evreu, ar fi rdmas indiferentd,
sau s'ar fi dovedit ostild in acest ceas suprem, ajuns
de Israel.
Miscarea sionista' e unul din fenomenele capitate earl
caracterizd istoria contimporand. Sufletui lui Theodor
Herzl, devotamentul lui. credinta lui nebiruitd in tainele

viitorului, au invdluit tot pmntul, propagandu-se si

aprinzndu-se in milioane de constiinte. Ceeace mii de

ani a fost un vis sublim, dar covarsi tor, ldsat mostenire

din generatie in generatie, astdzi intrd in lumea realizdrilor I De pretutindeni, sosesc vesti din ce in cc mai precise cd tara sfnt renaste din colbul milenar. Coloniile
se inmultesc, agentii I semnele vietei civilizate sporesc,
puteri financiare si culturale uriase se indrepteazd cdtre
porturile Palestinei. Cuvintele Scripturei se indeplinesc:
desertul se acopere cu flori.
www.dacoromanica.ro

63

Si Intocmai asa, cum primavarain fala firei renovate,

muiate In verdeata i in floriridici capul cu recunotinta
catre astrul de aur care a savd*t minunea transformarei,
-tot asa In fata entusiastei lurni sioniste, ridicdm fruntea
amintirei catre genful nobil care a fost Theodor Herzl.
Dupd cincisprezece ani dela moartea lui, sdmanta generoasa a rodit, a crescut i s'a multiplicat atat de mutt,
atAt de minunat, cat -n'au cutezat sa ndclajduiascd zecimi
de generatii ! Trebue s ne socotim deosebit de noroc4
noi ace0a de azi, cari suntem contimporanii fenomenului
sionist. Nestrdmutat idealist i mistic, irevocabil Meredintat ca poporul Israel este i a rdmas inscris pe tabla
alegerei dumnezeeVi, ma bucur de bucuria lui cea noud
ea de un c4tig sufletesc personal.
In tot pamantul, pretutindeni pe unde sunt risipiti copiii
lui Abraam, numele lui Theodor Herzl Q pomenit azi cu
veneratie. In mil i mii de sinagoge, rugaciuni fn limba
ebraica se vor Malta cdtre Dumnezeul cel viu, pentru
sufletul lui Theodor Herzl i pentru reinflorirea Sionului.
Herzl doarme fntru slava! Catre cimitirul din Doebling
se indrepteaza regretul nostru pdmntesc. Catre arcanele
eternitatei zboard sigura noastra convingere idealistd.

Tot4, in ziva cea mare and Statul Evreesc va fi

inaugurat. ra1n4itele din Doebling vor fi depuse cu pietate

alaturi de mormintele Patriarhilor.

Pomenirea lui Herzl e o sarbatoare nu de tristetd, ei

de speranta biruitoare. In concertul de inimi i de voci

evreeVi. cari binecuvinteazd amintirea lui Theodor Herzl,

fie bine primit i glasul creginilor, amici Sionului!

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro