Rolul

kinetoterapiei in
recuperarea
functionala a
respiratiei in
astmul bronsic
asociat cu scolioza
Referat

Trifanica Maria
Master: Metode fizice aplicate in kinetoterapie
si recuperare medicala,
Anul I,
Grupa:
k4

Rolul kinetoterapiei in recuperarea

functionala respiratiei in astmul bronsic asociat
cu scolioza

Astmul este o boala care afecteaza bronhiile. Bronhiile sunt ramificatii ale traheei ce
conduc aerul spre alveolele pulmonare. La astmatici, bronhiile se ingusteaza astfel incat apar
dificultati in circulatia aerului atat la inspiratie cat si la expiratie. Mai multi factori pot fi la
originea acestei afectiuni:
- fibrele musculare situate in jurul bronhiilor se contracta ("spasm" bronsic)
- mucoasa este iritata si se congestioneaza
- in interiorul bronhiei se acumuleaza mucus anormal de vascos.
Caracteristic astmului este rolul important jucat de contractia musculaturii bronhiilor. Spasmul
dispare in cateva minute dupa inhalarea medicamentelor specifice, iar circulatia aerului in
bronhii este net ameliorata. Acest fapt confirma diagnosticul de astm alaturi de alte teste
functionale pulmonare.

Clinic :
Astmul bronsic se manifesta prin crize de dispnee , acestea survenind uneori fara o
regula clara ( de obicei in timpul noptii ) . In unele cazuri crizele survin in legatura cu o serie
de factori nespecifici : umezeala , ceata , praf , emotii si efort fizic . La alti subiecti crizele
survin in aceleasi conditii : in sezonul polenului , in aceeasi incapere si in contact cu
animalele.
Dispneea este specifica pentru diagnosticul de astm , ea are o frecventa rara , iar
respiratia este prelungita , de exemplu in criza de astm bronsic este caracterizata respiratia
suieratoare . Tusea este uscata sau umeda cu o sputa mucoasa lipicioasa si aspect perlat
( sputa devine mucopurulenta in prezenta unei infectii) . Munca de recuperare a asmaticului
incepe prin evitarea tuturor factorilor exteriori ce pot declansa , intretine sau influenta in mod
negativ boala si anume : factorii alergizanti, fumatul, atmosfera poluata , virozele , alimentatia si
modul
de
viata.
Alimentatia trebuie sa fie bogata in vitamine , fara condimente si conservanti (alcoolul trebuie
exclus in totalitate ) .

regimul de viata trebuie sa fie ordonat si echilibrat , cu evitarea starilor de oboseala si

a schimbarilor bruste de temperatura, precum si asigurarea aerului curat , atat in locuinta cat
si la locul de munca ;
in programele de tratament ce implica gimnastica medicala se vor folosi posturarile
de drenaj si tusea dirijata , pentru eliminarea secretiilor si dezobstructie;
o importanta majora pentru astmatici este relaxarea organismului , metoda prin care se
reduce starea emotionala ce contribuie la diminuarea sau chiar la anularea bronhospasmului ,
dispneei si tusei;
durata unei sedinte de gimnastica variaza in functie de posibilitiatile pacientului de la 5
10 minute si de la 20 30 minute, important este ca exercitiile sa se repete de cateva ori pe
zi , in incaperi bine aierisite sau in spatii libere si nepoluate;
bolnavul trebuie sa execute corect exercitiile , sa constientizeze fiecare faza a miscarii
si mai ales sa stie sa dirijeze aerul (inspirul se va realiza pe nas , iar expirul se va efectua pe
gura , lent si continuu ) ;
exercitiile de respiratie se executa lent , cu pauze intre o respiratie si cealalta si cu mici
pauze ( apnee) intre respiratie si expiratie , in scopul de a ajunge la o frecventa respiratorie
normala , obtinand astfel si ameliorarea ventilatiei pulmonare ( timpul de expirare a aerului
trebuie sa fie de doua ori mai mare decat timpul de inspirare );

Obiectivele urmarite de gimnastica respiratorie sunt :

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Corectarea conditiilor de munca , a deprinderilor , a tuturor influentelor care

reprezinta cauze determinate sau agravante pentru evolutia bolii respiratorii .
Tonificarea musculaturii respiratorii in mod special a diafragmei .
Diminuarea frecventei respiratorii , concomitent cu cresterea amplitudinii respiratiei.
Cresterea sau scaderea ritmului respirator.
Marirea sau micsorarea pauzelor dintre inspir si expir .
Cresterea amplitudininlor miscarilor respiratorii.
Cresterea capacitatilor de efort si ameliorarea sindromului obstructiv (readaptarea
la efort se face prin antrenament progresiv si ergoterapeutic ).
Efectuam drenajul postural al pacientului in special seara inainte de culcare va usura
somnul si odihna pacientului . Acesta va fi pozitiona in decubit dorsal / decubit ventral cu
capul mai coborat decat picioarele si efectuam percutie cu palmele facute caus in zona
segmentului pulmonar cu probleme . Percutia se executa timp de mai multe minute pana cand
pacientul simte nevoia sa tuseasca . Procedura nu trebuie sa fie dureroasa si pacientul poate
purta tricou sau imbracaminte usoara nu trebuie neaparat dezbracat . In conjuctie cu
percutia se utilizeaza si vibratia ce se aplica doar pe faza de expir pentru a deplasa secretiile
catre caile aeriene mai mari . Se aplica prin plasarea ambelor maini pe piele de-a lungul
peretelui toracic . Presiunea e aplicata in acelasi sens cu miscarile toracelui . Se poate termina
cu o scuturare ( o vibratie mai riguroasa ) in care degetele mari sunt stranse impreuna ,
palmele deschise cu degetele rasfirate pe toracele pacientului .

Se va practica dimineata si seara pentru a usura respiratia pe timpul zilei si a elimina secretiile
din timpul noptii , iar seara pentru a usura respiratia pe timpul noptii . Drenajul trebuie
efectuat inaintea exercitiilor .

Mijloace , metode si exercitii de gimnastica respiratorie folosite :

Din pozitia decubit dorsal cu mainile pe abdomen si coatele pe saltea se vor executa :
1.

expiratie impusa , urmata de inspiratie cu antepulsia abdomenului (ridicarea

abdomenului ) pe masura ce aerul patrunde, expiratia prin pronuntarea literei S si coborarea
abdomenului ( de 8 10 ori ) . Amandoua mainile pe abdomen , cu coatele pe saltea se va
executa ; (fig. 1)

fig1
2.

respiratia se va executa la nivelul toracelui , in momentul in care se executa expiratia

mainile se apropie usor in momentul inspiratiei se vor departa ( de 8 10 ori ) ; (fig.2)

fig2
3.

subiectul in pozitia sezand cu trunchiul aplecat spre spate si spre stanga ( pentru
segmentul opical drept sau stang) ; (fig.3)

fig3
4.

subiectul este in decubit lateral stang , cu trunchiul in rotatie anterioara de 45 inainte ,

sprijinit pe o perna pentru lobul superior dr.) si in decubit lateral drept ( pentru lobul
superior stang ) ; (fig.4)

fig4
5.

subiectul in decubit dorsal , cu genunchii usor flectati , pentru segmentele anterioare ,

lobii superiori stang si drept ; (fig.5)

fig5

6.

subiectul in decubit ventral , pentru segmentele superioare , lobii inferiori ; (fig. 6 )

fig6
7.

din decubit dorsal , cu mainile la nivelul claviculei , executa inspir si expir , ridicand
usor cutia toracica , astfel incat sternul sa ajunga sub barbie ( in expiratie toracele revine la
pozitia normala ) ;

8.
o

din decubit dorsal , cu genunchii indoiti se executa : (fig. 7)

ducerea bratului stang spre soldul drept , concomitent cu ridicarea capului si a
umerilor expiratie ;
o
ducerea bratului stang oblic sus , cu rasucirea capului spre stanga inspiratie
( dupa cateva repetari , la fel cu bratul drept ) .

fig7
9.
10.
o
o

11.

ducerea ambilor genunchi la piept , cu ajutorul bratelor expiratie , revenire inspir;

din pozitia pe genunchi cu sprijin pe brate : (fig.8a)
expiratie activa , tragand abdomenul in sus; (fig.8b)
inspiratie concomitent cu coborarea abdomenului si ridicarea toracelui si a capului
( de 10 ori ); (fig. 8c)
pe genunchi , pe calcaie sezand :

o
o

ducerea bratelor in sus inspiratie

aplecarea trunchiului inainte
cu expiratie ( de 10 ori)

cu

ducerea

bratelor

inapoi

sus

fig8
12.
o
o

din pozitia sezand pe scaun executa :

aplecarea trunchiului inainte , cu bratele incrucisate pe abdomen expiratie
ridicarea trunchiului , cu ducerea bratelor lateral inspiratie

13.

cu mainile sprijinite pe genunchi expiratie si ducerea bratului stang oblic sus

inspiratie ;

14.
o
o

cu mainile sprijinte pe genunchi expiratie , cu aplecarea trunchiului inainte :

ridicarea trunchiului inspiratie
expiratie sacadata , se elimina aerul in 3 4 reprize , in ritm rapid .

Exercitii libere de respiratie insotite de miscari passive

Miscarea pasiva este secundara miscarii de respiratie avand ca scop amplificarea expiratiei.
Miscarile de respiratie pot fi efectuate cu : toracele , trunchiul , membrele superioare si
inferioare , astfel :
- pentru torace :

din culcat inapoi , cu capul usor ridicat sau din sezand rezemat , foloseste ridicarea
toracelui cu mainile pe axile pentru inspir
coborarea toracelui cu presiuni la baza acestuia pentru expir ;
- pentru trunchi :

flexarea trunchiului folosim pe momentul expir

extensia trunchiului folosim pe momentul inspir

rasucirea pasiva stanga/dreapta pe momentul inspir

revenire in pozitia initiala pe momentul expir

indoirea laterala a trunchiului pe momentul inspir

revenire in pozitia initiala pe momentul expir

- pentru membrele superioare :

ducerea membrelor superioare prin inainte sus , pasiv inspir

revenire in pozitia initiala expir

rotatie externa a mebmrelor superioare oblic jos inspir

revenire expir
- pentru membrele inferioare :

indoirea pasiva a membrelor inferioare se efectueaza inspir

intinderea pasiva a membrelor inferioare se efectueaza expir

departarea abd. inspir

apropierea add. expir

Exercitii libere de respiratie cu miscari active :

Miscarile active insotesc, amplifica, faciliteaza miscarile libere de respiratie, ele sunt
efectuate la nivelul : cap , trunchi , membre inferioare si a membrelor superioare. Unele
miscari amplifica faza inspirului altele expirul.
- pentru cap si gat

extensia capului si gatului faciliteaza inspirul

flexia capului si gatului faciliteaza expirul

rasucirea capului si gatului faciliteaza inspirul

revenirea expirul
pentru trunchi

flexia faciliteaza expirul ; revenirea inspirul

rasucirea stg/dr inspir , de partea opusa rasucirii

revenire expir

indoirea laterala stanga/dreapta inspir de partea hemitoracelui opus indoirii

revenire expir
- pentru membrele inferioare

indoirea membrelor inferioare inspir

intinderea membrelor inferioare expir

abductia inspir

adductia expir
- pentru membrele superioare

ducerile si fixarile membrelor superioare la ceafa , pe umeri , pe sold faciliteaza inspirul

revenirile expirul

se pot creea exercitii complexe pentru facilitarea inspiratiei/expiratiei .

Concluzii si observatii :
Bolnavii cu afectiuni respiratorii a astmului bronsic si BPOC trebuie sa evite eforturile
sustinute ce solicita un consum mare de oxigen . Eforturile de durata se vor putea realiza numai
daca bolnavul poate sa-si coordoneze foarte bine respiratia cu miscarile ce trebuie sa le
execute si la intervale de timp sa faca pauze , pentru restabilirea ritmului respirator .

Scolioza
Scolioza este afectiunea in care coloana vertebrala este deviata in plan frontal
(intr-o parte). In mod obisnuit scolioza apare la mijlocul spatelui (coloana toracica) sau
in partea de jos a spatelui (coloana lombara). Coloana vertebrala se curbeaza de obicei in
foma literei S sau C. In functie de deviatia coloanei vertebrale apare un imbalans
muscular. Astfel muschii localizati pe partea convexitatii sunt alungiti iar cei localizati pe
partea concavitatii sunt scurtati.
a. Scolioza in C toracala sinistroconvexa(spre stanga)
b. Scolioza in S - toracal dextroconvexa(spre dreapta), lombar sinistroconvexa.

CLASIFICARE:
Scoliozele sunt impartite in doua grupe principale: scolioze functionale (nestructurale) si
scolioze structurale.
SCOLIOZELE FUNCTIONALE (nestructurale)
A) atitudinea scoliotica
B) scolioza profesionala si din tulburari de auz si vedere
C) scolioza statica:
- prin asimetrie de bazin (redoare a soldului)
- prin ascensionarea congenitala a omoplatului
- prin inegalitatea membrelor inferioare
D) scolioza antalgica (sindromul vertebral din discopatia

vertebrala).

Scoliozele nestructurale (atitudinile scoliotice) nu sunt evolutive si dispar odata cu

corectarea cauzei care le-a produs.
SCOLIOZELE STRUCTURALE SAU OSOASE:
A) Scolioza congenitala

B) Scolioza aparuta in cursul cresterii:

1) afectiuni genetice: sindromul Marfan, boala Ehlers-Danlos, boala Recklinghausen,
boala Lobstein, boala Marquio
2) afectiuni musculare (miopatii): distrofii musculare, sindroame miotonice, miopatii
congenitale, miopatii metabolice
3) afectiuni neurologice: boala Friedreich, poliomielita, paralizia cerebrala infantile
4) rahitismul
C) Scoliozele secundare unor afectiuni dobandite:
1) osoase: traumatisme(fracturi-luxatii), costectomii, toracoplastie, laminectomie
2) neurologice: neurofibromatoza, siringomielita, tumori vertebro-medulare, poliomielita,
scolioze tetanice
3) empiem toracic cu retractie fibroasa
D) Scoliozele idiopatice(esentiale): cele mai frecvente(75%):
1) scolioza infantila(0-3 ani)
2) scolioza juvenila(3-14 ani)
3) scolioza adolescentilor (cea mai frecventa dupa pubertate)
4) scolioza idiopatica a adultului (posibil debut in adolescenta)
Scoliozele structurale evolueaza in perioada cresterii, fiind cu atat mai grave cu cat varsta
de debut este mai mica. La femeie, scoliozele structurale se pot accentua in perioada de sarcina,
alaptare si menopauza, in urma unor eforturi profesionale (insuficienta musculoligamentara) sau
in urma degenerescentei discale.
TRATAMENT:

Obiective urmarite:
1. Corectarea posturilor vicioase
2. Constientizarea pozitiilor corecte a coloanei vertebrale, a umerilor si a bazinului, prin
adoptarea unor posturi corective (corecte).
3. Cresterea si refacerea mobilitatii articulare si musculare, treptat.
4. Tonifierea musculaturii afectate in regim de scurtare si de alungire, acolo unde este
suferind (nivel c.v).
5. Corectarea si mentinerea tonusului muscular, prin exercitii si gimnastica medicala.

6. Cresterea fortei si rezistentei musculare.

A. Electroterapie:
Se utilizeaza curenti cu efect antalgic si miorelaxant pe musculatura paravertebrala
contracturata, curenti de joasa si medie frecventa:
- curentii diadinamici
- curentii interferentiali
Ultrasunetele au un rol important prin efectul antalgic, hiperemiant si decontracturant.
B. Masajul
C. Gimnastica medicala:
Pentru scoliozele simple, cu o singura curbura, se va lucra asimetric, iar pentru cele duble
simetric.
Exercitiile se adreseaza scoliozei in C stanga, iar pentru scolioza in C dreapta se vor executa
aceleasi exercitii, cu segmentele de partea cealalta.
1. Mers cu bratul drept sus, stangul pe sold se executa arcuirea bratului drept spre stanga
in ritmul pasilor;

2. Mers cu bratul drept pe crestet, stangul pe sold, din 3 in 3 pasi se executa arcuirea
trunchiului spre stanga;
3. Mers cu un baston asezat diagonal la spate, apucat cu mana dreapta de sus si cu stanga
de jos;

4. Din pozitia stand piciorul stang sprijinit lateral pe un suport, piciorul drept pe sol,
mana dreapta sus, stanga pe sold; executa indoirea trunchiului spre stanga, cu expiratie, revenire
cu inspiratie (de 10 ori);

5. Din pozitia stand cu bastonul apucat de ambele capete, executa ducerea bastonului
lateral stanga (bratuldrept sus, stangul lateral), concomitent cu rasucirea trunchiului si usoara
aplecare spre stanga (de 10 ori)

7. Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa ducerea piciorului drept intins
inapoi, inspiratie, revenire cu expiratie (de 10 ori);

8. Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa ducerea bratului drept oblic sus, cu
inspiratierevenire cu expiratie (de 10 ori);

8. Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa simultan ridicarea brtului drept
intins sus si piciorul stang intins inapoi (de 10 ori);

Pentru a asigura si mentine o stare de sanatate optima fiecare afectiune va fi lucrata

individual, in zile diferite, programul kinetic recuperator fiind realizat pentru fiecare
persoana si nu generalizat.