4 sunete
4 litere
3 litere
si abateri de la aceastéi corespondenté
I. Exista ins
1. Aceeagi litera poate nota sunete diferite:
a) litera ¢ noteazi
= vocala e: erd;
semivocala
rea;
~semivocala i: ea [ja];
b) litera i notea:
~ voeala i: in
semivocala i: iarna;
— sunetul / scurt, nesilabic: pomi;
c) litera 0 noteas
—vovala 0: ont:
semivocala 0: soare;
mivocala u: oameni (yame ni];
d) litera u noteaza:
= vocala u: unu;
— semivocala u: now,
2. Aceeasi liter’ poate nota grupuri diferite de dou’ sunete:
a) litera xnoteazi grupul de sunete cs (axd, pix, sufix etc.) sau gz (auxiliar, exact, examen etc.).
~ litera x nu red insi grupul de sunete cs, care se pronunti cs si se scrie cu literele
corespunziitoare (cs): complecsi, ficsi, lincsi, sfincyi etc.;
1, NOTIUNI DE FONETICA 13
- in limba romén& exist& cuvinte in care sunetele cs si gz sunt redate prin literele
corespunziitoare si nu prin litera x, potrivit cu forma din limba de origine sau cu
traditia literark: catadicsi, cocs, imbacsi, micsandrd, rucsac, scones, ticsi, vacs,
zigzag $.a,
~in cuvantul eczemé, se scrie gi se pronunta {cz}:
b) litera ¢ noteazt semivocala i + vocala e: el [je1]
3. Un grup de doua sau de trei litere noteaza un singur sunct:
=¢ + efi) = é: ceas [éas}; ciorba [sorbal;
~g + efi) = &: geam [kaml; giuvaier [kuvaier];
ch + efi cheamé (k’ am 4}; chiar (k’ ar];
= gh + e(i) = g’: gheafi [g" ata); ghiaur [g’ aur].
4, Doua sau mai multe litere diferite noteaz acelasi sunet sau, altfel spus, acelasi sunet
poate fi transcris prin litere diferite:
a) sunetul f se red
prin literele:
b) sunetul i se red
prin literele:
c) sunetul k se red
prin literele:
2: hottiri, inainte, reincepe;
&: cand, dénsul, romén;
i: iar, vinete, ziduri;
y: yankeu, yen, yoghi
¢: acar, bared, cot, car;
k: kaki, karate, kurd;
4: Qatar;
ch(e), eh(i): chin, chiul, rechin, chem;
k(e), k(i): kilogram, kilowat, yankeu;
qu(e), qu(i): Quinet;
©) sunetul v se red v: vai, vin, voi:
relic ee oe vol
5. Corespondenta dintre sunete gilitere lipseste si in cuvintele imprumutate din alte limbi
si neadaptate limbii romane: weekend [ichend|}, intermezzo fintermeto] etc
4) sunetul k” se red
prin literele:
[AAA
2. DIFTONG. TRIFTONG. HIAT
A. DIFTONGUL este grupul de sunete alciituit dintr-o vocali si o semivocali alaturate, pro-
nunfate intr-o silaba.
Este de dou feluri:
L.ascendent (urciitor), cand semivocala se afl inaintea voculei: fjerbe, jarba, leaf, mgard ete.;
2. descendent (cobordtor), cand semivocala se afli dupa vocala: ha jnd, noy, ray ete.
~Diftongul se poate constitui si din dou sunete alaturate apartinand unor cuvinte diferite,
-dar pronuntate impreuni (fntr-o silaba); in aceasta situatie, in silaba care contine diftongul
apare cratima, intre elementele componente ale acestuia: mj-a zis; 1j-a spus; sét-j dea etc.
~ fntr-un diftong, semivocalele ¢ si g apar intotdeauna ca prim element, iar celelalte semi-
vocale (j si) pot fi sau primul, Sau al doilea element.
B. TRIFTONGUL este grupul de sunete alcatuit dintr-o vocali si dow’ semivocale aliturate,
Pronuntate intr-o silal
Este de doud felu
1. progresiv, cind semivocalele preced vocala: aripjgard, cre jgane, legarcit, ete.;
2. centrat, cand semivocalele incadreazit vocala: bgay, legajcd, tréijaj etc. 14 GRAMATICA. FONETICA. VOCABULAR. ORTOGRAFIE $I ORTOEPIE
—Triftongii se pot constitui si din sunete akiturate, apartinnd unor cuvinte diferite, dar pro-
nunfate impreuna (intr-o silaba); in aceasti situatie, intre elementele componente ale acestuia,
se foloseste cratima in silaba care contine triftongul: mj-ay zis, mj-aj dat, ng-ay Idiudat etc.
Observatie: Dupi consoanele é g, k’, g’ nu exist diftongi sau tiftongi care s& inceapa cu
semivocalele e, i, deoarece, in aceasta situatie, e sau i sunt numai litere ajutétoare pentru
serierea consoanelor & k’, g': ceas [Eas], geam [Zam], chiar (k’ ar], gheayd [g’ ata),
ziceau [zi€au], vegheau [veg’ au].
— Atunci cfd e sau i sunt vocale urmate de 0 semivocali: cerce; [Cerdei], rochij [rok’ ii],
e7 siij sunt diftongi, deoarece ¢ si primul i sunt vocale ale silabelor respective.
C. HIATUL consti in rostirea consecutiva (in silabe diferite) a doua vocale alaturate.
Vocalele aflate in hiat pot fi:
1. identice: cooperator, fiintd, licee etc.;
2. diferite: aer, cereale, poezie etc.
—Hiatul se poate realiza si intre vocala final a unui cuvant si vocala initiala a cuvantului urma-
tor (de acolo), numindu-se hiat in foneticd sintacticd.
~ in vorbirea neliteraré (neingrijita), se observa dou’ tendinte in ceea ce priveste hiatul:
1. reducerea (evitarea) hiatului, care se produce prin:
a) contragerea sau reducerea celor doud vocale identice ori disparitia unei vocale, cand
acestea nu sunt identice: alcol in loc de alcool, coperativa in loc de cooperativd,
{inte in loc de fiinga, aspectos in loc de aspectuas, respectos in loc de respectuos etc.;
b) transformarea uneia dintre vocalele in hiat in semivocala, realizindu-se un diftong:
ca-is/eajs;
c) introducerea unei semivocale intre vocalele hiatului: po-e-zi-e/po- je-zi-je.
2. crearea hiatului, care se realizeaz prin tendinta de hipercorectitudine in cuvinte de
tipul: proroe, prolog, prerie, tostite adesea incorect: prooroc, proolog, pree
Observatie: Hiatul nu se realizeaza niciodati intre o vocala gi un diftong, intre o vocal
siun triftong, i intre doi diftongi ete.
3. FONETICA SI PROBLEMELE DE ORTOGRAFIE
$I DE ORTOEPIE
3.1.A,A, A(0), E, I; EA, IE, 1A, Al
—Literele a, d, 4, ? redau in scris vocalele a, a, i, litera e redi vocala e ~ poet, erd -, semivo-
cala e— deal, seard -, semivocala i - ea, aceea ~ sau diftongul ie ~ era, el etc. -, iar litera i
redi vocala i — viu, fir, in -, semivocala i — iar, ieri sau i scurt nesilabic ~ luni, insusé etc.
E sii pot fi gilitere ajutdtoare (ffiri valoare fonetica) in combinatie cu ce, ge, che, ghe + vocal
cu ci, gi, chi, ghi + vocali sau la sfarsit de cuvant: ceard, geain, cheama, gheatéi, ciorbé, cinci,
unchi etc.
~ Litera y redi in scris vocala é cand este urmati de o consoani si la sfarsit de cuvant dupa
consoani: yzriu, hobby; cand este urmati sau precedati de o vocali, reda semivocala i: yankeu,
yoga, boy.
~ in ridacina cuvintelor, dupa
desarta, insaldi, jalbéi, masin.
dupi j se scrie si se pronuntia, e, i, nu ea, a, 4: asa, asazd,
, saga, sal, sant, stra, sir, sepcar etc.
1. NOTIUNI DE FONETICA 15
Exceptie fac unele derivate de la jalba (jailbar), de la jar Gétratic, jarui), de la saga (séigal-
nic, sdigui), de la sal (salut), de la sang (stinqulet, sdintisor) si de Ia satr rar, sdtrdreasé),
—Daciis sij se afli Ia sfarsitul radacinii, desinentele, sufixele gramaticale gi lexicale se scriu,
de regul, cu &, ea, 4: coaja, gogoasa, plaja infatiseazda; clujean, gresealii etc.
Exceptie fac formele de conjunctiv ale verbelor terminate in g, j: sd furiseze, sai ingrase etc.
— Substantivele si adjectivele feminine cu ridacina terminata in s, j se seriu si se pronuntit
cudlaN,, Ac. si V. singular nearticulat (coaja,, plajéi, usitetc.), iar cand sunt articulate hotirai
se scriu si se pronunta cu a, nu cu ea: coaja, plaja, usa etc
~Formele de plural ale substantivelor gi ale adjectivelor de tipul fruntasd, tovardsd, uriasci
etc. se scriu si se pronunti cu e: fruntase, tovardse, uriase etc.
= Se scrie si se pronunt’ d, nu e, dupa s, j, la pluralul substantivelor terminate in -are: anga-
jare/angajari, infiitisare/infiitisdri etc., precum si in sufixele -dtor, -dimant: infricosditor,
ingrdisdmant etc.
= Verbele de conjugarea I cu tema terminat in s, j se pronunti si se scriu cu a la infinitiv
prezent (a angaja, a aranja, a infatisa, a ingrosa etc.) si la urmitoarele forme care preiat
sufixul a al infinitivului
+ indicativ imperfect, persoana a Ill-a singular si a I]-a singular si plural (angaja, aranja,
infettisa, ingrosa — angajai, aranjai, infatisai, ingrosai, angajati, aranjati, inféitisati,
ingrosati etc.);
+ indicativ prezent, persoana a Il-a plural (angajati, aranjati, infuitisati, ingrosati etc.);
+ indicativ perfectul simplu, persoana I singular (arigajai, aranjai, infatisai, Ingrosai ete.);
* participiu si supin (angajat, aranjat,infaisat, ingrosat, de aranjat, de angajat),
Exceptie fac aceste verbe la indicativ prezent persoana a Illa singular si plural, deoatece,
conjugdndu-se dupX modelul lui a lucra, se sctiu cu ea: angajeazd, infittiseaza etc
— Verbele de conjugarea I cu ridacina terminatit in s, j si cele de conjugarea a IV-a cu infini-
tivul in f au, la imperfect, sufixul a: angaja, infatisa; amara, cobora, hotitra.
— Verbele de conjugarea I cu tema terminati in k’, g’ si celelalte verbe de conjugarea a IV-a ter-
minate la infinitiv prezent in / au, la imperfect, sufixul ea: urechea, veghea; iesea, sfarsea etc.
~Verbele de conjugarea I cu ridicina terminatd in ¢, j se scriu si se pronunta cu a, nu cu e la:
+ indicativ prezent, persoana I plural si a Ill-a singular si plural: angajaim, aranjam,
infatisiim, ingrostim; ingrasd, ingroas@;
+ indicativ perfect simplu, persoana a III-a singular: angajd, aranja, inféitisd, ingro.
etc.
~ Verbele de conjugarea I cu ridicina terminatd in g, j, ca si verbele a crea sia agrea, se scriu
si se pronunti Ja gerunziu cu -@nd: angajand, aranjand, infitisand, ingrosdnd, creand,
agrednd etc.
— Verbele de conjugarea a IV-a cu ridacina terminati in s, j av infinitivul in ~, iar gerunziul
in -ind, ca si verbele cu ridicina terminatd in 5, z, #2 a coji, a praji, a iesi, a paisi; cojind,
prajind, iesind, pasind; a auzi, a gasi, a inghiti; auzind, gésind, inghitind.
~ Se scrie si se promuntd é, nu 7, in neologisme ca: imbold, implica, incrimina, incrusta, inden
nizatie, infiltra, insera, investi (dar si insera, investi, fiecare cu un alt sens) etc.; se scriu si se
Pronuntd atat cu i, cat si cu é: incarnafncarna, incorporafincorpora, nediferentiate semantic
~ Se scrie si se pronunti 4, mu d, in sufixul de la infinitiv al verbelor derivate de la onomatonee,
care au d in ridicind: cardi, mardi, vajai etc
~ In sufixele -dreasd, -dirie se scrie cu a cénd se asociaz cu sufixul -ar, in general dupit
consoane, deci si dupa s, j, ¢, cu exceptia consoanei gi (8) si a semivocalei é: birjdrie,
cenusiireaséi, gogosdrie, dar: cazangerie, oierie. 16 GRAMATICA, FONETICA. VOCABULAR. ORTOGRAFIE $1 ORTOEPIE
~ in sufixele -ereasé, -erie se scrie cu e cfnd se asociaza cu sufixul er indiferent de consoana
precedenta sau in neologisme: casierie, cocserie, frizerie, parfumerie, dat: marochindirie,
papetitrie
~ Se serie 4, nu, in interiorul cuvintelor (mandi, réiméne, sdrg etc.), cu exceptia cuvintelor
‘compuse prin contopire in care al doilea cuvant incepe cu ? (bineinfeles) si a euvintelor derivate
cu prefixe de la un cuvant care incepe cu ? (netnteles, preindmpina etc.)
~ Se scrie f in pozitie initiala si finalit @ncepe, cobor? etc.) si in-structura aledtuiti din pre-
pozitiile iner(u), dintr(u). printr(u) + pronumele personal insu, insa, insii, insele: intr-insul,
dintr-insa etc.
—La inceput de silabi, dup’ i, se scrie si se pronunti e sia: istorie — istoria; vie —
apropia; apropiem etc.
—La inceput de silabi, dupi orice vocal in afar de i, se serie si se pronunti ée si ia: imbetia —
imbdiez; intemeia — intemeiez etc.
~ in neologisme, la inceput de cuvant si de silaba care urmeaza unei vocale se scrie si se
pronunti e, nu ie: ecran, ecuator, erdi, eroism, alee, idee, poem etc.
Fac exceptie de Ia aceasti regul verbele terminate in i: atribui, constitui, contribui, tre-
bui, care se scriu la persoana a IIl-a cu -ie: atribuie, contribuie ctc
via; apropie -
~{n cuvintele din fondul vechi, se scrie si se pronunta ie, nu e, la inceput de cuvant sau la
inceputul unei silabe care urmeaz dup’ o vocalii: iepure, iesire, baie, cheie etc.
~E initial din cuvintele eu, el, ea, ei, ele, esti, este, e, erai, era, erati, erau, desi se rosteste
ie, se scric e.
~ Se.sctie si se pronunti e la sfarsitul cuvintelor formate cu sufixul -ete (finete, frumusere,
tinerefe etc.), dar se scrie si se pronunti i in sufixul -aric (indemédnatic, romnatic etc.) sau la
sfargitul unor pronume si adverbe: aceeasi, aceiasi, acelasi, aceleasi, inscisi, insusi, insist,
iardsi, totusi, unde se scrie i, dar se pronunta un i scurt, nesilabic.
~ Se scriu si se pronunti cu ea formele articulate ale numelor unor zile: lunea, martea, mier-
curea, vinerea; dat: joia.
~ Dupi consoanii, in general, se scrie si se pronunti ea, cu sau fara alternanti cu e: alean,
neam: teatru; deal ~ delusor; steag — stegar; meargd ~ merge etc.
—Tot ea se scric si se pronunta, in ridiicina unor cuvinte dupa s, z, {: méisea, seamd, seard,
zeamd, feapd, feapdn.
—Dupi consoanele b, p, v, f; m se scrie si se pronunti de cand exist sau nu forme alternante
cu ia: pieri, dezmierda, pietre, vieri, obiect, subiect, piept etc.
—Dupa aceleasi consoane ~ b, p, v, f, m—se serie si se pronuntii ia cdnd alterneaza cu ie: piard
(piere), piatd (piete), biatd (biete), viatd (vieti) etc.
Se scrie ea, nu ia, dupa ch, gh cand exist forme altemante cu e: blocheazé, cheamd, gheata,
vegheazé etc.
~ Se serie ia, nu ea, dupi ch, gh cand nu exist’ forme alternante: chiar, chiabur, ghiaur.
oe
oe
rie si se pronunti ea, cand dup’ consoane, terminatiile -eascd, -eazé alterneaz cu
ezi: intinereascd, sfarseascd, angajeaza, furiseazt etc.
4 cu -iese, -iez, se scrie si se pro-
— Dupa vocale, cAnd terminatiile -iascd, -iaza alterne:
nunta -ia: croiascd, alcdtuiascd, intemeiazd etc.
~ Se sctie si se pronunti ea la imperfectul verdelor de conjugarea a I-a, a Ill-a sia IV-a
(taceam, punea, priveam, fugea etc.), cu exceptia unor verbe de conjugarea a IV-a termi-
nate la infinitiv in i, precum a grdii, a trebui, a contribui, a instrui etc., unde se scrie gi pro-
nunti ia: gritiam, trebuia etc.
|, NOTIUNI DE FONETICA 7
~ Se sctie si se pronunti i in cuvintele cdine, maine, paine, méini.
~ Litera o noteaz’ vocala @ atat dup’ consoani, cat si la ineeput de silab’ (dor, vino, om,
pionier), semivocala o, cAnd este urmatii de vocala a si sti dup consoana (soare, floare, doure)
si semivocala u cnd este urmata de vocala a si sti la inceput de silabi: oament, vioard etc.
_3.2. O, U; 10, EO, OA, UA, UA
wn Litera w noteazi vocala w cand sti dup consoana si la inceput de silabii (dur, urs, urmdi)
si Semivocala w, in diftongii ascendenti (ziua, dowd) sau descendenti (au, nou),
— Se scrie si se pronunta o, nu x, in cavintele: articol, matricola, miracol, pericol, ridicol,
secol, spectacol, adaos, batjocori, dat se scrie si se pronunti w, nu o in detivatele lor: articula,
dnmatricula, miraculos, periculos, ridiculiza, secular, spectaculos, adéuga, batjocura.
~ Se scrie si se pronunti u, nu a in cuvintele: auricul, fascicul, fasciculd, tentacul, vehicul,
plapumd, repaus, dauné, marmuré (dar: marmorean).
~ Se sctie si se pronunti eo, nu io, dup’ consoane, in cuvinte ca: leorpai, pleoscti etc, dar
se scrie si se pronunta io in cuvinte ca chiosc, bolndvior, pantofior etc.
= Se serie oa si se pronunt ua la inceput de cuvant si de silaba, chiar cdnd nu exist forme
altemante cu 0: oald, oaste, oameni, oarba, oazdi, oarecare; perioudd, furioasa, infioard, far-
furioaré, linioara etc
~ Se scrie si se pronunti oa, dup’ consoane, in alternanti sau nu, cu 0: boald, coala, ycoalé,
impresoare; angoasit, balansoar, coafor, fermoar, lavoar, savoare etc.
~ Se scrie si se pronunta wa, dup consoane, in neologisme ca: acuareli, cuanid, cuater-
nar, cuart, guasd, iguand, scuar sau la inceput de silabi, cand nu exist alternanta 0 ~ oa:
ziua, steaua, basmaua, a doua, a ploua, beicduane, bouar etc.
~ Se scrie si se pronunti ud, la inceput de silabi, in cuvinte ca: oud, pind, roud, ziud; doug,
vouit, ploud.
3.3. Triftongii - EOA, EAI, EAU, IAI, IAU
~ Se serie si se pronunté eoa, nu ioa, in cuvantul leoarcdi, dar se serie si se pronunta ioa in
cuvinte ca: inimioara, licrdimioard etc. Diftongul ioa urmeaza dupa o silaba terminat’ in
vocalii: balaioard, duioasd, voioasé ete.
~ Triftongii eai si eaw se scriu si se pronunta la finala imperfectului verbelor de conjugarea
alla, I-a si a TV-ain i (inclusiv dupi c, g, ch, gh) péireai- peireau; greseai ~ greseau; coseai -
coseau; pldceai — plétceau; mergeai ~ mergeau; ocheai ~ ocheau etc.
~ Se scriu si se pronunti tot cu eai si eau si verbele de conjugarea I cu ridicina k’, g’ la per-
Soanele a II-a singular si a I1J-a plural ale imperfectului, precum sila persoana I singular a per-
fectului simplu: imperecheai — imperecheau; vegheai — vegheau etc.
~ Triftongul iai se foloseste dup’ vocala, in urmitoarele situatii:
+ la persoana I singular a perfectului simplu de la verbele de conjugarea I cu ridacina
terminata in i: tdiai, mangdiai, inapoiai etc;
* la persoana a I-a singular a imperfectului acelorasi verbe de mai sus, precum si a ver-
belor de conjugarea a IV-a in i cu radacina terminata in vocal: taiai, voiai, suiai etc.
~ Se scrie si se pronunta éau dupa vocal la persoana a IIl-a plural a imperfectului verbelor
din categoriile de mai sus: iziau, mangdiau, inapoiau, voiau, suiau etc. 18 GRAMATICA. FONETICA. VOCABULAR. ORTOGRAFIE $I ORTOEPIE
3.4. Vocalele in hiat
— Hiatul a-e se intalneste in neologisme de tipul aer, aerian, aerisi, faeton, maesiru, in ele-
mentul de compunere aero si in cuvintele derivate cu prefixe sau compuse al ciror prim ele-
ment se termina in a sia clror baz incepe cu e: contraexpertiza, supraevalua etc.
~ Se scrie si se pronunti e-e in cuvinte ca gheendt, feerie, feeric si in cuvintele compuse
derivate cu prefixe ori sufixe in care primul ¢ apartine unui element constitutiv, iar al doilea €
celuilalt element component: teleenciclopedie, reedita, coreeni.
~ Acelasi hiat, e-e, se scrie si se pronunt& si in:
+ formele de N.-Ac. singular ale unor substantive feminine: alee, idee, epopee ete.;
+ finalul unor substantive feminine nearticulate, la singular si la plural: maree, onomatopee,
azalee etc.
+ formele de plural ale neutrelor terminate in -eu: apogee, clisee, ghisee, licee, muzee etc.;
+ formele de indicativ prezent persoana I si a I-a singular si de conjunctiv prezent per-
soana I singular, a Il-a singular gi a III-a singular si plural ale unor verbe de conjugarea
La ciiror ridacina se termina in e si al ciror sufix gramatical incepe cu e: creez, creezi,
agreez, agreezi etc.
— Hiatul i-a este prezent in forma de infinitiv a unor verbe de conjugarea I a cAror ridacin’
se termini cu i silabic (fnfia, linia, paria etc.) si in forma articulatd de N.~Ac. a substantivelor
feminine terminate in i-e, comisia, corabia, familia, istoria etc.
~ Hiatul i-e este prezent in formele de N.-Ac. singular ale unor substantive feminine (familie,
istorie, vie etc.), ale unor adjective feminine (grijulie, hazlie, sideffe etc.) sau in formele de
N.-Ac. plural ale unor neutre ca: bisturie, chipie (are si forma de plural chipiuri) ete.
— Hiatul i-i se scrie si se pronunti in urmiitoarele categorii de euvinte:
+ unele derivate cu prefixul anti- (antiinfectios, antiimperialist);
+ unele derivate cu sufixul -inra (fiinta, inftinta, desfiinta; stiintd, nes. c.
+ alte cuvinte de tipul: priintd, pustiire, sfiiciune, scriitor, loctiitor, viitor, miime, constiin-
infdi, instiinga etc.);
cios etc.;
+ substantivele feminine terminate la N.-Ac. singular, in i-e, la forma de plural articulat:
academiile, béirbiile, viile etc. :
« substantivele neutre terminate la N.-Ac. singular in iu, la forma lor de plural articulat:
artificiile, edificiile, serviciile etc.; ; :
« verbele de conjugarea I cu ridicina in / si a celor de tipul sffi, la forma lor de gerunziu:
abreviind, apreciind, sfiind, pustiind et
+ verbul a fi la gerunziu: fiind.
~ Se scrie si se pronunti o-e in neologisme ca boem, canoe, coerent, goeleta, poem etc. si in
cuvintele compuse ori derivate al ciror prim element se termina in 0, iar al doilea incepe cu e:
autoelogiere, ortoepie, coexistd etc
~ Se scrie si se pronunti 0-0 in neologisme ca alcool, zaologie, zootehnie etc. si in cuvintele
compuse ori derivate a cliror prima parte componenti se termina ia o, iar a doua incepe tot cu
0: autoobservatie, fotoobiectiv, microorganism etc.
~ Se scriu si se pronunt’ cu hiatul u-a verbele de conjugarea I a cAror
u: accentua, atenua, efectua etc.
~ Hiatul u-e se fntalneste in urmiitoarele categorii de cuvinte:
+ neologisme ca afluent, desuet, duel, duet, influent, siluetd, statuerdi (dar: statuie) etc.;
+ adjectivele feminine de tipul asidue, ambigue, continue, perpetue etc. la N.-Ac. plural
sila G-D. singular si plural;
idicind se termina in
1 NOTIUNI DE FONETICA 19
+ verbele de conjugarea I cu sufix gramatical la indicativul prezent persoana I si a I
gular si la conjunctiv prezent la toate persoanele la singular si la a Iil-a plura
efectuer, (sit) efectueri, (st) efectuere.
~ Se scrie si se pronunti u-o in adjective neologice ca: afectuos, aspectuos, defectuos, fas-
tos, impetuos, maiestuos, respectuos, somptuos, tumultuos etc.
~ Se scrie $i se pronunta u-u in neologisme ca: ambiguu, continu, perpetuu, reziduu,
vacuum etc. si in formele unor neutre terminate in uw accentuat: atu, igh, paspartu ~ araul,
atuuri etc. :
~ Se scrie si se pronunti a-a in cuvinte derivate cu un prefix terminat in a urmat de cuvantul
de bazi care incepe tot cu a: contraatac, supraalimenta etc.
~ Se scrie si se pronunti e-a in neologisme ca: agrea, agreabil, alineat, bacalaureat, boreal
erea, creator, ideal etc. si in cuvintele compuse si derivate al ciror prim element se termina
in e urmat de al doilea element cu initiala neadaptat, readuce, liceal, cineamator etc.
~ Se scrie si se pronunti 0-a in neologisme ca: boa, coagula, croat, protozoare $i in cuvintele
compuse sau derivate al ciror prim element se termina in 0 urmat de al doilea clement cu
initiala a: fotoamator, radioactiv, coautor etc.
3.5. Consoanele
~ Se scrie si se pronunti b, nu y, in numele lunilor: februarie, septembrie, octombrie, noiem-
brie, decembrie.
~ Se scrie b, desi se pronunti p, inainte de litere care noteazi consoane surde (rostite fri
vibrarea coardelor vocale — p, f, 1, 5, c, $, k’, & 1, h) in neologisme (absent, abtine, dedesubt,
obtuz, subtil etc.) sin cuvinte formate cu sub- (subcapitol, subscris, subsemnat etc.)
~ Litera ¢ urmatd de o consoani (afard de litera h), de a, a, 7 (4), o, u, si la sfargit de cuvant se
Pronunta k: car, cretdi, rac etc. Cand este urmatd de i sau e, se pronunta é, nu f, in cuvintele:
cifra, eilindru, ciment, civil etc. Se pronunti € si in alte cuvinte: cere, cerc, ceard, ceapa ete
~ Literele ch urmate de e sau i sc pronuntd A’ in cuvintele: chintal, chirilic, chirure, orchestra,
Precum si in alte cuvinte: chin, chem, chenar etc.
~ Se scrie git si se pronunti gu in cuvintele: colegiu, naufragiu, omagiu, cortegiu, orologiu,
Privilegiu, ravagiu, solfegiu, vestigiu ctc. :
© Se serie si se pronunti jin euvintele formate cu sufixul -aj: abata), afisaj, aliaj, mesaj, peisaj,
Persona), pasaj etc. In familiile unora dintee aceste cuvinte existi si forme cu g- mesaj-~
mesager; peisaj — peisagist etc.
Exist ins’ si cuvinte care se seriu atat cu g i
Exis se scriu atat cu g, cat si cu j: corigent — corijent: carti -
cartilaj etc. | yo
~ Litera g se pronunti g, cdind este urmatd de o consoand (afard de litera h), de a, a, 4(D, 0
4 sau la Sfarsit de cuvant: grad, gard, drag. —
Cand este urmati de e sau i se pronunti & (ger, gintd), iar combinata cu h si urmati de &
sau i se pronunti g’: gheatd, ghindit
i Se Serie si se pronunti h la initiala, In cuvintele halva, hazard, hegemonie, helesteu, hernie
oe hieroglif hotel (dar: artag, alvité, arap, artigos, angara, elicopter, ierarhie, igiend
ia won, precum si in elementele de compunere si prefixele neologice: helio-, hemo,
rape, hexa, hidro-, hipo- (.cal"), hipo- (,sub", .in deficit"), hiper-: helioterapie, hemo.
igie, heptagon, hexagon, hidroavion, hipodrom, hipotensiune, hipertensiune §.a. Exist ins
$1 cuvinte care se pronunt: si se scriu atat cu h, cat si fara h: hilartilar (ilariant), hilari-
tate/ilaritate; se scrie insa si se pronuntd numai hilar, cand se refera la hil. : GRAMATICA. FONETICA. VOCABULAR. ORTOGRAFIE $1 ORTOEPIE
20
6 é litera h nw ate valoare foneticd (nu reprezinti un sunet): chem
Combinata cu c. ¢
chin, ghem, ghid.
~ Litera k noteazit
Aint: liv, quark.
sesit de cuvant: kripton, kali, quark.
a ee ese urmatd de esau i noteazA consoana K’: yankew, kilogram
= i att ° din fon-
ii de b sip se setie si se pronunta, de obicei, m, mu n, atdt in toate — a
Seam fi s e cli sunt compuse c
connnnthi edt gi ta cele mai multe neologisme, fie vi sunt simple, fie ek cunt sompuse
dul vechi, Cate spunere sau derivate cu prefixe: ambulan/d, bomboandi, embarg in
wcheta,imprejur, dimprejur etc. Fac exceptie de la aceasta regulunele neolo-
i ns avanpost, avanpremiert, input,
A ana, de vocalele a, 0, u sila
consoana k, cand este urmati de o alti consoani, de vocalele a, 0,
elemente de e
ir i a, imprejur,
imbleinit, impacheta, imprejur i
‘eisme si nume propri strine tn care se scrie si se pronuny
gisme § :
Canberra, Istanbul. : : “seamen
in fata consoanelor f, v, in radiicina cuvintelor sau in afara ei, se serie si = a a sa
a dupe rigine sau dupi traditie: confort, fanfard, infrastructurd (dat siz amy e fe
i a 1, umfla, simfonie, Pamfile, Zamfir), convoi (dar si: amvon, cuneva, tramvai).
fat, pamflet, .
vintele: m1 junctiv, conjuncturd, contingent,
icantin, conjt , conj
cudn inte sa
~ Se sctiu si se pronunt Z ass
“linevens foningine, genunchi,intendent, ndiuunchi (dat: corespunde, corup
jelincvent, ,
tic, identifica, itinerar, traversa. . uae
Litera q se pronunt k atunci cand este urmati de vocala u + alti voeali si, mai rar,
vocale: quark, Qatar. ; :
Daca este urmata de -we sau -ui se pronunta
este urmat de -u(i), se pronunta ev: quiproquo. nan
: il yg “pre a, frustra,
Se seri se promuni cur uncle neologisme ca apropria (xs asus") expropria frst
oprobriu, propriu, proprietate, improprit, proprietari (dat: repercusiune) si prepozitile p
quebracho, quipu. in alte cuvinte, cand
$i printre. i
an ca lisertatie,
Se serie si se pronunt& s in pozitie intervocalici in cuvinte ea oe ne ett
a : i ele termina (i) sau -1 5
disident, episod, fisiona, sesiune, sesiza ete. si in neologismele a
' , di, di, et nd.
entuziasm, fantasma, miasmé, plasma, pleonasm, prism, sarcasm, schi
~ Tot in poziti intervocalicd se sere si se pronumtz in euvinte ea: acnza aba, lee bear
cenzurdt, confucie, entuziasm, famezie, paradiziac, afrodiziac etc. sau i
-iza: ateriza, familiariza, regiza etc. (dar: finisa, vernisa etc.). 7
~ Se sere se pronuni sin elementee de compunere evasé-(ovasinarin, crasianiform te) .
vaso- (vasodilatatie, vasodilatator etc.), dar se scrie si se pronunté z in el
punere fizio- si bazo- (fizionomie, bazofil). ;
— fnaintea consoanelor surde c, ¢, k’, fh, p. 8, $f, £8e sctie si se pronunti ee
naintea consoanelor sonore (in rostitea cirora coardele voeale vibreazi) b, av seseie
se pron zn toate cuvntete din fond veck, da sin neologisme: descompunere deschide
desface, rasturna; azvarli, izvor, zvon, zeurd, azbest, brizbiz etc. Fac except i
aisberg, glasbeton, glasvand, jurisdictie
Exist insi si cuvinte care se scriu fie cu s, fie filosofie s.a.
.
ist ins si cuvinte care s cl Sf
i i ii, sceptic ete.
~Se scrie si se pronunta s inaintea consoanei ¢: ascet, scend, sceptic €
i si crie si s is sau §,
in neologisme, la inceput de cuvant, inainte de f sau p, se serie si se pronunti ae
in functie de originea cuvantului: spalier, stand, standard, spirt, spita, star oe
i plat), stoc, stoféi, stuc, strangula etc.; spaclu, spalt, spit, splint, stampild, stecar, .
le plati), stoc, stofé, siuc, §
1, NOTIUNI DE FONETICA 21
—{naintea consoanelor sonore J, m, n, r, v se scrie si Se pronunti s sau z, neexistnd reguli
generale de scriere si de pronuntare: breasla, maslind, asmufi, basma, snoavéi, trosni, trisni
etc.; bezmetic, cazma, caznai, cizma, izlaz, izmd, zmeu et
~ Cuvinte care se scriu si se pronuntii cu s pot avea in acceasi familie cuvinte cu z: concis ~
concizie: curios ~ curiozitate; decis ~ decizie; precis ~ precizie ete
Scriem si pronuntim insti: coraziv ~ coroziune; concluziv ~ conclucie; ocluziv — ocluziune.
~ Se serie si se pronuntaiz in forma de plural a cuvintelor mai noi in limba de tipul francezi,
chinei, englezi ete, darj in cuvintele mai vechi: obraji, viteji, cneji, rreji etc.
~ Se serie si se pronunta s, m1/sau ci, in cuvintele obignuit, pagnic, vegnic.
— Se scriu si se pronunti cu ¢ cuvintele: altcareva, altceva, altcineva, altcéndva, altcumy ‘a,
astfel, astmii, batjocurd, jertf, optsprezece, pustnic, untdelemn, varstnic (dar:
esmént, avan-
gardii, avanpost, avanpremierd, avanscend)
~ Litera x redi in scris sunetele (grupurile de sunete) cs sau gz.
Se pronuntd ¢s la initiala unor neologisme si a cuvintelor compuse cu elementul xilo-,
ori inainte de vocale (in anumite neologisme): xantofild, xerox, xilogravurd, ax, box, com.
plex, fix, excelent, excursie, expedia, expozitie, extemporal, mixt etc
Se pronunti gz inainte de vocale, in neologisme ca: auxiliar, elixir, exact, exala, examen,
executa, exemplu, exercitiu, exil, exista, exotic.
Exist insi, in limba romand, i cuvinte in care grupurile de consoane cs, gz nu mai sunt
redate prin x, ci prin literele corespunzitoare -cs: coes, coeserie, coesifica, ruesac, scones,
vas, vétesui, viiesuitor, catadiesi, imbéesi, micsandrd, esi sau g: (zigzag); cuvanwul eczeny
se scrie si se pronunta cu cz.
~ Se scriu cu x si se pronunti cs sau se scriu si se pronunt& cu s, potrivit cu forma din limba
de origine, cuvintele: excava, excela, excelent, exceptional, exces, exclama, exclude, excretie,
excursie, expedia, experientd, explica, exploata, explora, explozie, expoczifie, expune, exiaz,
extemporal, extenua, extern, extinde, extraordinar; escadri, escadrild, escadron, escala.
da, escala, escapades, eschimos, eschiva, escortd, escroc, espadrild, esperando, estetich, estom,
Pa, estrada, estuar.
~ Litera w transcrie de regula sunetul v (watt, kilowatt etc), dar si alt
cuvinte strtine neadaptate la sistemul fonetic al limbii romane.
n aceeasi situatie se aflé si alte sunete si grupuri de sunete ch = ¢ (charter) sau 5 (chamois),
J=h Gund), 2 = ¢ (Pinzgau), u = i (aluré), { (pizza) etc.
inete (/— western), in
3.6. Consoanele,duble
5 Consoanele duble ce se scriu in cuvinte ca: aceelera, accent, accepta, acees, accident ete,
4h care primul c reprezintd sumetul k, iar al doilea sunetul d,fiind urmat dee saat
{ Consoanele duble se scriu si se promunti in cuvintele compuse si derivate cu prefixe unde con-
Soana finali a primului element este aceeasi cu consoana initialii a celui de-al doilea element
~ mm: kilogrammetru, fotogrammetrie etc
an: innémoli, innebuni, innora etc.:
~ 11: interregional, interregn, hiperrealism etc.;
~ $8! transsaharian, rassemiina etc. (dat: rdsuci, réisufla, transcrie).
~ in numele proprii sau in unele neologisme, repetarea aceleiasi litere poate fi lipsit’ de va-
loare fonetica, noténd 0 singura consoani: Bolliac, Rosetti, watt s.a. 22 GRAMATICA, FONETICA. VOCABULAR. ORTOGRAFIE $1 ORTOEPIE
3.7. Scrierea si pronuntarea cuvintelor de provenienta str:
a unor nume proprii romanesti
care folosesc alfabetul latin pistreaz’ grafia si pronuntarea
-Ni roprii strdine din tirile i a
are hen}, Racine [rasin],
din limbile respectiye (Bordeaux [bordo], Miinchen (mii
Shakespeare {secs pit], Zeiss [ta s] etc.)
~Unele nume proprii steline care sunt cunoscute si folosite de mai mult vreme, au fost adap-
tate si se scriu cu grafia traditional: Florenta, Londra, Nisa, Praga, Varsovia, Viena etc...
cu grafia si pronuntarea originale putindu-se folosi in luerairi de specialitate: Firenze
[firentel, London [landan], Nice {nis}, Praha (praha], Warszawa [varsaval], Wien
[vinJetc. Aceste ultime grafii se pronunti ca in limba
Unele nume proprii latinesti $i vechi grecesti circula in limba romani atat intr-o forma
traditionala adaptati, cat si in forma originard: August/Augustus, Rodos/Rhodos.
~Numele proprii striine din farile care folosesc alfabetul chirilic se transcriu ca in limbile
respective, dar cu litere latine, iar pronuntia este ca in limba din care provin, cu mici modi-
ficati in uncle cazuri: Oxeta ~ Onega; Toncrolt ~ Tolstoi etc. Fac exceptic cele adaptate:
‘Moscova fata de Moskva [pron. mascva]
~Numele proprii din tarile care foloses alte caractere (litere) decat cele latine si chirilice
se redat in transcriere oficial cu litere latine si se pronunti ca in limba din care provin Beijing
{beigin}, Okinawa [ochinava] etc.
— Numele proprii de persoane roménesti se redau, in orice imprejurare, aga cufh fost
scrise de purt&torii lor: Constantin Brancusi, V. Alecsandri, Cezar Bolliac, A. Russo,
C. Negruzzi, G. Topirceanu, Al. Philippide etc.
~ Celelalte cuvinte — nume comune, nu proprii sau alte parti de vorbire se seriu potrivit cu
vechimea intrarii lor in limb’; cele vechi si cu 0 circulatie mai mare in vorbire se reproduc
fonetic (fotbal, lider, angro, miting), iat cele mai noi si cu o circulatie Jimitat’ se scriu si se
pronunta ca in limba de origine: cowboy {cat boi}, loess [16s] etc.
4. SILABA. REGULILE DESPARTIRII
CUVINTELOR IN SILABE
A. SILABA este sunctul (vocala) sau grupul de sunete care cuprinde in mod obligatori &
S-ar putea să vă placă și
![American Gods [TV Tie-In]: A Novel](https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/audiobook_square_badge/626321117/198x198/22ab6b48b6/1712683119?v=1){kind=icon}
