Sunteți pe pagina 1din 10

1

Cartografia (chartis = harta ; graphein = a scrie/desena) studiul si


practica reprezentarii suprafetei pamantului pe o suprafata plana (harta)
sau sferica (globul geographic)

Pentru ca realizarea hartilor sa fie posibila este necesara cunoasterea:


1. directiilor cardinale
2. altitudinii
3. localizarii punctelor pe suprafata

I. Directiile cardinale si intercardinale (Roza vanturilor )

CERINTA ANUNTATA PENTRU TEST


1. Cum se stabileste directia N atunci cand se cunoaste directia din care rasare
Soarele?
2. Ce posibilitati de orientare pe teren exista in urmatoarea situatie: este intuneric
iar cerul este total acoperit de nori ? (enumerarea si explicarea acestor posibilitati)

II. Altitudinea - inaltimea la care se afla un obiect in raport cu un nivel


cunoscut.
In cartografie nivelul de la care se masoara altitudinea este nivelul marii (0m)
Altitudinea unui punct:
altitudine absoluta (diferenta de nivel intre nivelul marii si punctul respectiv)
altitudinea relativa (diferenta de nivel intre un punct si un altul situat in
apropiere)
Altitudinea absoluta se reda pe harti prin:

Cote = puncte urmate de o valoare, exprimata in metri,care reprezinta


altitudinea absoluta in locul respectiv

Curbe de nivel (izohipse) =Linii curbe inchise care unesc punctele cu


aceeasi altitudine absoluta

2
altitudine absoluta se reda pe harti cu ajutorul elementelor de nivelment ( vezi
manualul si caaietul de geografie)
In fig 1 se arata modul de reprezentare a altitudinii absolute. In acest model, in
spatiu (3 dimensiuni), forma de relief este sectionata cu planuri echidistante, intre
care diferenta de altitudine este de 200 m. Liniile curbe inchise care rezulta din
intersectia plaunrilor echidistante cu suprafata formei de relief se numesc curbe
de nivel. Pe curbele de nivel se trece valoarea altitudinii absolute, in metri: 900,
1100,1300, 1500, etc.
fig 1

fig 2

In fig 2 avem harta (reprezentare in plan, in 2 dimensiuni) a formei de relief din


fig 1. Toate punctele situate pe aceeasi curba de nivel au aceeasi altitudine
absoluta. Pe hartile reliefului spatiile dintre curbele de nivel se
coloreaza/hasureaza cu nuante din ce in ce mai inchise cu cat se afla la
altitudine ma imare. Spatiile dintre curbele de nivel succesive se numesc trepte
hipsometrice. De exemplu, pe harta din fig 2, intre primele doua curbe de nivel
se afla treapta hipsometrica cu altitudinea intre 900 si 1100m.

III. Localizarea punctelor pe suprafata Pamantului


COORDONATELE GEOGRAFICE: LATITUDINEA SI LONGITUDINEA
In geografie, localizarea este pozitia din spatiu pe care un obiect o ocupa pe
suprafata Pamantului
Pozitia punctelor se stabileste cu ajutorul coordonatelelor geografice:
latitudinea si longitudinea
Sistemul de referinta utilizat pt localizarea ,cu precizie matematica, a oricarui
punct pe supr. Pamantului, pe harti si pe globurile geografice este:
RETEAUA CARTOGRAFICA (Canevasul): reteaua de linii imaginare numite
paralele si medridiane
PUNCTELE SI LINIILE DE REFERINTA ALE ALE ACESTUI SISTEM SUNT:
a. -POLII
b. -ECUATORUL
c. -PRIMUL MERIDIAN
a. POLII: N si S
punctele extreme ale P., unde axa de rotatie intersecteaza suprafata P.
b. ECUATORUL: linia perpendiculara pe axa polilor care inconjoara P.la
jumatatea dist. dintre poli
Imparte Pamantul in 2 emisfere: nordica si sudica
Fiecare emisfera are cate 900 de latitudine
Latitudinea Ecuatorului = 00
Latitudinea polilor este 900
In fiecare emisfera sunt cate 90 paralele, trasate din grad in grad. Niciun punct
de pe Terra nu poate avea latitudinea mai mica de 00 si mai mare de 900 N sau S

Emisfera nordica

Emisfera sudica

TOATE LINIILE PARALELE CU ECUATORUL SE NUMESC PARALELE


Alte 4 paralele sunt foarte importante:
- In emisfera nordica
Cercul Polar de Nord (Cercul Arctic) 66 33 39 lat N
Tropicul Cancerului (de Nord) 23 26 21 lat. N
- In emisfera sudica
Tropicul Capricornului (deSud) 23 26 21lat. S
Cercul Polar de Sud (Cercul Antarctic) 66 33 39lat. S
c. PRIMUL MERIDIAN:o linie imaginara,conventionala care trece prin cei 2 poli. Dintre cele 360
meridiane s-a ales ca prim meridian cel care trece pe la Royal Observatory din
Greenwich. (meridianul 0) Meridianul 0 imparte Pamantul in 2 emisfere: vestica si
estica

Emisfera estica

Emisfera vestica

TOATE LINIILE CARE TREC PRIN CEI 2 POLI SE NUMESC MERIDIANE

5
Fiecare emisfera are cate 1800 , deci cate 180 meridiane. Niciun punct de pe
Terra nu poate avea longitudinea mai mica de 00 si mai mare de 1800 E sau V
ORICE PUNCT DE PE PAMANT. SE AFLA LA NTERSECTIA UNEI PARALELE
CU UN MERIDIAN SI POATE FI LOCALIZAT CU PRECIZIE IN FUNCTIE DE
POZITIA LUI FATA DE ECUATOR (latitudinea) SI FATA DE PRIMUL
MERIDIAN (longitudinea))

LATITUDINEA-dist.masurata in grd. min. si sec., spre N. sau spre S., dea lungul unui meridian, intre un punct si ecuator.(poate fi nordica sau
sudica)
Lat Ec=00 (cea mai lunga paralela)
Lat polilor=900 N sau S
LONGITUDINEA- dist. masurata in grd. min. si sec., spre E.sau spre V,
intre un punct si meridianul 0. (poate fi estica sau vestica)
Long. Merid 0 = 00
Long. oricarui alt merid. este de 0 -1800 long E sau V

CERINTA ANUNTATA PENTRU TEST


Aceasta harta se va gasi in testul vostru
Exemple de cerinte:
1 Trasati ecuatorul/Tropicul Capricornului/Tropicul Racului/ Cercul Polar de Nord/
Cercul Polar de Sud cu o linie rosie continua.
2.Trasati Primul Meridian cu o linie rosie continua
3.In ce ocean este localizat punctul cu coordonatele geografice 10 0lat S si , 750 long
E Mamarcati pe harta acest punct cu X si scrieti numele oceanului
4. Pe ce continent este localizat punctul cu coordonatele geografice 65 0 lat N si 146
long V. Marcati pe harta acest punct Y si scrieti numele continentului
Se dau 3 puncte care se noteaza pe harta cu 1,2,3
Stbiliti coordonatele geografice ale fiecarui punct
8 Coordonatle geografice ale punctului 1 sunt ..lat N/S si...........longE/V
9 Coordonatle geografice ale punctului 2 sunt ..lat N/S si............longE/V
.
10 Coordonatle geografice ale punctului 3 sunt ...lat N/S si.............longE/V

IV. HARTA ESTE O REPREZENTARE GRAFICA IN PLAN (2D), MICSORATA,


GENERALIZATA SI CONVENTIONALA A SUPRAFEI TERESTRE SAU A UNEI
PARTI A ACESTEIA

CARACTERISTICILE HARTILOR
1 HARTA ESTE O REPREZENTARE MICSORATA A SUPR. PAMANTULUI
Harta este o reducere a spatiului terestru
Pentru a fi exacta trebuie ca distantele si. Suprafetele de pe harta sa fie riguros
proportionale cu cele de pe teren. Pentru aceasta se utilizeaza scara hartii (scara
de proportii)
SCARA HARTII este raportul dintre o unitate de lungime de pe harta si
echivalentul ei pe teren (in realitate)
Toate scarile au:
la numarator :cifra 1 (unitatea de masura folosita pt. desenarea hartii),
la numitor: distanta echivalenta, pe teren
Scara se exprima in 3 moduri:
Printr-o fractie: ex. scara 1: 25 000 ( se citeste 1 la 25 000 adica
1 unitate de lungime pe harta = 25 000 unitati pe teren: (ex 1 cm pe
harta=25 000 cm pe teren sau 250 m= 0,25Km)
Prin cuvinte: ex: 1 cm pe harta este egal cu 5 000 cm pe teren
Grafic: SCARA GRAFICA se scrie sub forma unui segment de
dreapta divizat in parti egale. Fiecare dintre ele indica lungimea
reala, in km sau m, in baza scarii numerice
Ex: scara
1 : 1 000 000
1cm pe harta = 1 000 000 cm pe teren =
10 000m = 10km, pe teren
Ex: scara 1: 20 000
1 cm pe harta =
20 000 cm pe teren = 200 m pe teren
Deci, cu cat numitorul este mai mic scara hartii este mai mare si invers. Cu cat
raportul este mai mic, cu atat suprf. reprezentata e mai mare si invers.

CERINTA ANUNTATA PENTRU TEST


Se da o harta asemanatoare cu cea de mai jos
Exercitii cu scara hartii (diverse masuratori)

Urmeaza exemple de cerinte pentru harta de mai sus

2. Harta este o reprezentare generalizata a spatiului terestru


Pe harta nu pot fi reprezentate toate amanuntele de pe suprafata terestra, nici
cele naturale (munti, dealuri, vai, paduri, etc; nici cele artificiale (asezari, drumuri,
poduri, fabrici, etc)
3. Harta este o reprezentare conventionala a spatiului terestru
Pe harta, elementele de continut se reprezinta prin semne conventionale cu
ajutorul carora citim harta, asa cum citim o carte cu ajutorul literelor. Smnele
conventionale sunt explicate prin legenda hartii. Ele sunt puncte, linii, suprafete
colorate, simboluri artistice.
Clasificarea hartilor:
1 dupa scara de proportii
Dupa scara hartile se clasifica:
-harti la scara mare ex: 1: 20 000 ; 1: 25 000; 1: 50 000; 1: 100 000, etc
-harti la scara mijlocie ex : 1: 200 000; 1: 250 000; 1: 500 000; 1: 1 000
000, etc
-harti la scara mica ex : 1: 10 000 000; 1: 20 000 000; 1: 40 000 000 etc
2. dupa continut:
Harti generale reprezinta imaginea de ansamblu a unei regiuni, tari,
continent, a intregului Pamant. Cele mai complexe harti generale sunt

10

hartile topografice, care contin toate amanuntele naturale si artificiale ale


unui spatiu
Harti speciale/tematice hartile care au o anumita destinatie. Categoriile
principale sunt hartile fizico-geografice (harta geologica; harta
reliefului=harta geomorfologica; harta climatica; harta meteorologica; harta
retelei hidrografice=harta hidrografica; harta biogeografica: harta
vegetatiei/harta faunei; harta solurilor=harta pedogeografica) si hartile
geodemografice/ale populatiei (harta raspandirii geografice a populatiei;
harta densitatii populatiei; harta sporului natural; harta migratiei populatiei)
hartile politice si politico admninistrative; harti economico-geografice
(harta agriculturii; harta industriei; harta cailor de comunicatii si a
transporturilor; harta turistica); harti istorice, etc
Hartile care reprezinta globul intreg pot fi:
-mapamondurile- redau suprafata P. impartita in 2 emisfere
(nordica/sudica; estica/vestica; continentala/oceanica)
-planisferele redau
suprafata P desfasurata intr-un cadru
dreptunghiular;
-planigloburile- redau suprafata P desfasurata intr-un cadru in