REFERAT

LA CIVIC
TEMA: Pedeapsa penal

Elaborat: Chicerman Lucia-Andriana

Controlat: Lucia Argint

Chisinau 2016

Cuprins:
1.Notiunea de Pedeapsa Penala
2.Scopurile pedepsei
3.Categoriile de pedepse
4.Reflectii/ Argumente Pro-Contra

1.Notiunea de Pedeapsa Penala

Potrivit art. 61 Cod Penal, pedeapsa penala constitue o sanctiune de drept penal ce consta

intr-o masura de constringere, aplicata de instanta judecatoreasca fata de persoanele

vinovate de savirsirea unei fapte socialmente periculoase, prevazuta de legea penala si
calificata respective ca infractiune.
Pedeapsa este principalul mijloc de realizare prin constringere a ordinii de drept penal. Daca
a fost incalcata ordinea legala(de drept) si este exclusa o alta modalitate de a o restabili,
ramine doar ca organele de drept ale statului sa intevina imediat si sa aplice pedeapsa, dupa
care va urma executarea ei. Numai astfel poate avea loc reincadrarea in societate a
infractorilor, transformarea constiintei lor inapoiate. Incadrata intr-un ansamblu de mijloace
menite sa apere ordinea de drept, pedeapsa, in calitate de o ultima masura, devine
indispensabila de fiecare data, cind ordinea de drept este grav incalcata.
In acest caz, pedeapsa trebuie sa contribuie la asigurarea apararii sociale, la curmarea
activitatii infractionale si sa-i creeze infractorului asemenea imposibilitati ca el sa nu mai
comita noi infractiuni.

2. Scopurile pedepsei
Pedeapsa are drept scop: 1)prevenirea savirsirii de noi infractiuni atit din partea
condamnatului, cit si din partea altor pesoane;
2)corectarea si reeducarea condamnatilor in spiritul atitudinii
cinstite fata de munca, al respectarii stricte a legilor.
Constringerea este esenta sau natura pedepsei, preventia speciala si generala-scopurile de
baza ale ei, iar corectarea si reeducarea- metodele, caile de realizare a scopurilor pedepsei.
Educarea unui cetatean constient al societatii nu este o functie proprie dreptului penal, ci
aceasta apare ca un mijloc de prevenire a infractiunii.

3.Categoriile de pedepse
Art. 21 C.P. al Republicii Moldova prevede urmatoarele categorii de
pedepse Mottou-lui:
4.Reflectii asupra

PRINCIPALE

COMPLEMENTARE

Privatiunea de libertate.

Retragerea gradului militar sau special.

Munca corectionala fara privatiune de

libertate .
Privatiunea de dreptul de a ocupa anumite
functii sau de a exercita o anumita activitate.
Amenda.
Creste aefavoarea asertiunii propuse.

Destituirea din functie.

Mustrarea publica.
Repartizarea intr-un batalion disciplinar.
Trimiterea la un preventoriu de educatie prin
munca.
Confiscare averii.

Confiscare averii.

Decaderea din drepturi parintesti.

Ridicarea contraechivalenta a mijlocului de

transport.

EXCEPTIONALE

Pedeapsa capitala ( cu moartea ).

4. Argumente Pro-Contra
Orice tip de pedeapsa prevazuta de Codul Penal este un beneficiu
pentru societate
ARGUMENTELE PRO:

Prin privatiunea de libertate (art.27 C.P.) infractorul este izolat de societatea,careia

ii poate aduce prejudicii in continuare. Plasat intr-un teritoriu specializat pe un
termen stabilit de instanta de judecata, infractorul isi va ispasi vina,concomitent
urmind calea corectarii si a reeducarii constiintei. Beneficiul societatii consta in
micsorarea pericolului de infractiuni pe perioada privatiunii de libertate a
condamnatului.
Prin pedeapsa de munca corectionala, fara privatiune de libertate (art.27 C.P.), isi
ispasesc vina infractorii cu un pericol redus pentru societate, prin indeplinirea unor
functii, fie la locul lui de munca,fie in alt loc, doar in favoarea comunitatii si a
statului. Astfel,rascumpararea prin munca a infractiunii devine o lectie importanta dar
folositoare pentru societate, care realizeaza ca pentru orice fapta savirsita ilegal se
plateste si prin munca,cu retinerea tuturor veniturilor. Cu atit mai mult,munca este un
element benefic societatii, ce permite recuperarea prejudiciului provocat prin
comiterea infractiunii.
Prin privarea de dreptul de a ocupa anumite functii (art.28 C.P.) sau prin destituirea
din functie (art.30 C.P.),in baza unor incalcari necuviincioase a acesteia, in cadrul
societatii se perfectioneaza sistemul de functionare a tuturor sferelor de activitate,
care influenteaza direct economia si nivelul de trai al societatii. Paralel,se elibereaza
locuri de munca cadrelor noi si specializate in domeniu.
Comform legii, este inadmisibil inlocuirea privatiunii de libertate cu amenda,ceea
ce sporeste securitatea societatii in sensul ca infractorii periculosi,indiferent de
situatia lor materiala,nu-si pot amina pedeapsa platind amenda.
In scopul asigurarii caracterului personal al pedepsei confiscarii averii (art.33 C.P.)
si, mai ales, pentru a preveni consecintele sociale negative pe care o atare pedeapsa
le-ar putea produce, legea prevede ca anumite bunuri ale condamnatului sint
exceptate de la confiscare. Se are in vedere obiectele absolute necesare
condamnatului si persoanelor pe care le intretine.

Beneficiile de care se bucura societatea de pe urma executiei oricarui tip de

pedeapsa pervazuta de C.P. sunt diverse, in conformitate cu diferite criterii luate in
consideratie de instant.

ARGUMENTELE CONTRA:
Pedepsele privative de libertate au o serie de efecte negative, cum ar fi: influenta
distructiva a mediului de detentie asupra personalitatii individului, intreruperea
legaturilor si relatiilor sale sociale positive, pozitia de inferioritate in care este plasat
individual dupa eliberare din detentie etc.
Pedeapsa penala amenda (art.29 c.P.),care consta intr-o suma de bani pe care
condamnatul este obligat sa o plateasca in contul statului, precum si confiscarea
averii aduc daune societatii de ordin material si financiar. Aceasta dauna se rasfringe
asupra persoanelor intretinute de catre condamnat,in caz ca exista, cum ar fi
sotie,copii,parinti etc.
Daune de ordin moral asupra personalitatii vinovatului pot fi cauzate de asa
pedepse: mustrarea publica (art.31 C.P.), munca corectionala fara privatiune de
libertate, retrogradarea in functie (art.34 C.P.),comform careia autorului i se poate
retrage ordinele,medaliile si titlurile onorifice sau poate suporta degradare militara.
Prin aplicarea acestor forme de pedepse se exercita o influenta preponderent negativa
asupra psihicului condamnatului, afectindui-se pozitia sociala.
Amintind de victimele infractiunilor, o buna parte din acestea nu-si pot compensa
prin sentinta prejudiciile suportate. Astfel,pedeaspa aplicata infractorului nu
beneficiaza cu nimic leziunile corporale,pierderile materiale mari sau cele umane
suportate de victime.
Masura exceptionala- pedeapsa cu moartea (art.22 C.P.),desi se prevede pentru
infractiuni contra statului, pentru omor premeditat, pentru viol cu urmari extreme de
grave etc., are un caracter nebenific societatii prin faptul ca reprezinta un o
incalacare directa a dreptului la viata a oricarie finite umane,prevazut in Art.3 de
Declaratia Universala a Drepturilor Omului. In plus,erorile comise la pronuntarea
verdictului sunt ireparabile si pot fi citate numeroase exemple cind au fost executate
persoane nevinovate, uneori chiar in urma celor mai riguroase procese judiciare.

Concluzie
Pedeapsa, sub orice forma prevazuta de Codul Penal, inclusiv al Republicii Moldova,
urmeaza sa instaureze o stare de siguranta si securitate in societatea bintuita de
infractiuni, paralel, mizindu-se pe evolutia vietii sociale, politice, economice,
individuale etc. in directia valorilor morale umane si a valorilor drepturilor omului.
Gradul de complicitate a infractiunilor difera de la caz la caz, precum si caracteristica
pedepsei cuvenite. Din cauza acestor variatii si diversitati de incalcari penale deducem
atit beneficii, cit si situatii malefice ce se rasfring asupra societatii statului.Este important
ca infractorii sa fie pedepsiti in modul corespunzator pentru infractiunea comisa.Trebuie
sa fie aplicate acele pedepse care ne permit sa reducem recidiva,adica care abordeaza
problemele ce fac persoana sa comita infractiuni. De aceea subliniez ca amenintarea cu
pedeapsa prevazuta de lege nu ar fi eficienta ,daca ea,pedeapsa,n-ar fi aplicata in mod
efectiv fata de infractori. In acest sens mentionez importanta rolului instantei de judecata
si competenta altor organe de afaceri interne.Insa raspunderea esentiala in directia
eficacitatii sistemului de pedepse penale o poarta societatea insasi,pentru ca societatea a
creat coruptia,a tolerat ideea de abuz de drepturi si de incalcare a ordinii legale sau a
principiilor morale, si tot societatea manifesta indiferenta fata de diverse momente ce
genereaza infractiunea.

Bibliografie

https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-penal/pedeapsa-penala/

https://ru.scribd.com/doc/30587626/pedeapsa-penala

http://www.consult-avocat.ro/drept-procesual-penal/proceduri-in-procesul-penal/cereprezinta-pedeapsa-penala.html

http://www.referatele.com/referate/drept/online1/Noi-si-Legea---Pedeapsa-penala-sitipurile-ei-referatele-com.php