2016

FREZARE 3 AXE MODULUL 2

NX CAM SIEMENS

ALLMETECH ENGINEERING | Str. Morilor 36, Iasi

Cuprins
1. Interfata aplicatiei NX............................................................................................................. 3
1.2 Modalitate de lucru .............................................................................................................. 8
2. Deschiderea si salvarea desenelor 3D in NX. ....................................................................... 11
2.1 Deschiderea unei piese 3D in NX. .................................................................................. 11
2.2. Salvarea piesei CAD in NX.............................................................................................. 14
3. Crearea/deschiderea si salvarea ansamblurilor in NX ......................................................... 15
4. Creare setup nou de prelucrare si salvarea sa ..................................................................... 21
5. Analiza reper, MCS, WCS ...................................................................................................... 22
6. Workpiece Blank geometry, lucrul cu offset G54, G55, G56,............................................ 27
update IPW ............................................................................................................................... 27
7. Creare de scule noi, preluare scule din libraria NX, exportarea sculelor noi in librarie ...... 31
7.1 Creare scule noi .............................................................................................................. 31
7.1.1 Generarea unei scule direct din baza de date NX ....................................................... 31
7.1.2 Generarea unei scule noi, manual .............................................................................. 34
7.1.3 Cautare scula in baza de date NX ................................................................................ 36
8. Crearea unei noi geometrii de lucru .................................................................................... 38
9. Creare operatii, copy/paste, post procesare ....................................................................... 41
9.1 Creare operatii................................................................................................................ 41
9.2 Copy/Paste operatii ........................................................................................................ 52
9.3 Gaurirea .......................................................................................................................... 55
9.4 Postprocesare ................................................................................................................. 61
10. Work Instructions. .............................................................................................................. 64
11. Customizare interfata ......................................................................................................... 71
11.1. Creare Roluri................................................................................................................ 71
11.2. Creare scurtaturi ......................................................................................................... 73
11.3. Creare de scuraturi pe tastatura ................................................................................. 74

Scop
Prezentul curs are ca scop utilizarea aplicatiei NX Manufacturing pentru generarea
tehnologiilor de prelucrare prin aschiere pentru masinile unelte cu comanda numerica din categoria
frezelor.
Public tinta
Acest curs se adreseaza inginerilor din sectorul de productie, planificarea productiei si
programatorilor/operatorilor NC/CNC care au cunostinte de baza cu privire la programarea manuala
a echipamentelor NC/CNC din domeniul prelucrarilor prin aschiere.
Obiective
Dupa parcurgerea prezentului curs, ar trebui sa puteti realiza urmatoarele activitati cu
ajutorul aplicatiei NX:
- importarea/deschiderea de modele 3D in vederea fabricatiei;
- analiza modelului/ansamblului 3D si pregatirea lui pentru fabricatie;
- crearea de grupuri parinte ce furnizeaza informatii operatiilor;
- utilizarea optiunilor si parametrilor prezenti in cadrul diverselor tipuri de operatii/strategii de
prelucrare;
- crearea traseelor sculei aferente prelucrarilor de gaurire, frezare, filetare, etc.

Standarde minimale
Cunostinte minimale de utilizare a PC-ului si de programare a masinilor unelte NC/CNC.

IMPORTANT!
1. In cadrul cursului nu sunt acoperite toate aspectele tehnologice si optiunile disponibile pentru
tipurile de prelucrari abordate. Cursul asigura cunostinte de baza necesare pentru realizarea
prelucrarilor cel mai des intlnite in industria constructoare de masini.
2. Abordarile prezentate in cadrul cursului nu sunt singurele posibile, fiecare tip de operatie poate fi
realizat in cel putin 2 moduri diferite. Modul de lucru cel mai bun este cel pe care si-l formeaza
fiecare individ, cu respectarea conditiilor obligatorii pentru a putea realiza obiectivul propus, in
timpul cel mai scurt, cu un minim de efort si cu cel mai mic risc de a gresi.
3. Cursul nu este realizat pentru a oferi un suport de invatare autodidact. Rolul acestui suport de curs
este de a explica notiunile prezentate si utilizate/aplicate in cadrul cursului si reprezinta o sursa de
parcurgere recapitulativa ulterioara cursului.

1. Interfata aplicatiei NX
Interfata grafica a programului NX 11.0 este prezentata in figura 1.1 Componenta si modul de
aranjare al acesteia poate sa difere, in functie de preferitele utilizatorului sau de tipul rolului utilizat
(Essentials/Advanced).

Fig. 1.1. Interfata grafica a programului NX 11.0

Pentru a putea realiza tehnologia de prelucrare pentru un anumit reper este necesara
deschiderea modulului Manufacturing. Acesta poate fi accesat de la butonul START din interiorul
aplicatiei (coltul din stnga sus al barei de instrumente fig.1.2) > Manufacturing sau apasnd
combinatia de taste Ctrl+Alt+M.

Fig. 1.2. Accesarea modulului Manufacturing de la butonul File

Prin aceasta metoda, toate informatiile cu privire la tehnologia de prelucrare vor fi salvate in
acelasi fisier in care se gaseste si modelul.
In cazul folosirii acestei metode sistemul ne va intreba ce mediu de fabricatie sa initializeze
(Machining Environment) prin intermediul ferestrei Machining Environment (Fig. 1.3).

Fig. 1.3. Fereastra Machining Environment

O alta metoda, prin care se poate accesa modulul Manufacturing este prin intermediul
sabloanelor (Templates fig.1.4). File> New - Prin aceasta metoda informatiile referitoare la procesul
de prelucrare vor fi retinute intr-un fisier separat de cel al modelului 3D.

Fig. 1.4. - Accesarea modulului Manufacturing din sabloane (Templates)

Prima metoda este mai rapida , insa companiile o prefera pe cea de-a doua deoarece ei isi
creeaza propriile sabloane pentru o unitate a proiectelor.

Elemente si bare de instrumente specifice interfetei Manufacturing

Insert (Fig.1.5) aceasta bara de instrumente permite crearea de grupuri parinte (program,
scula, metoda si geometrie) si operatii. Grupurile parinte pot fi utilizate apoi pentru crearea
operatiilor, ele mostenind de la parinti caracteristicile respective.

Fig. 1.5. Bara de instrumente Insert

Operations (Fig.1.6) contine comenzi cu privire la generarea traiectoriilor, verificarea

acestora, postprocesare si generarea documentatiei tehnice.

Fig. 1.6. Bara de instrumente Operations

Actions (Fig.1.7) permite realizarea unor actiuni cu operatiile sau grupurile selectate. Se
refera la editarea obiectelor selectate copy/paste/cut, stergere, aflare de informatii.

Fig. 1.7. Bara de instrumente Actions

 Workpiece (Fig.1.8) permite afisarea si salvarea obiectelor Workpiece 2D sau 3D

(semifabricate intermediare).

Fig. 1.8. Bara de instrumente Workpiece

Operation Navigator (Fig.1.9) aceasta bara de instrumente permite comutarea Operation

Navigator intr-una din starile acesteia.

Fig. 1.9. Bara de instrumente Operation Navigator

Operation Navigator are patru moduri ierarhice de vizualizare (Program Order View, Machine
Tool View, Geometry View si Machining Method View) care permit crearea si gestionarea unui
program NC.
Fiecare mod de vizualizare gestioneaza acelasi set de operatii pe baza temei alese: ordinea
operatiilor din cadrul programului NC, sculele utilizate, geometria definita sau metodele de
prelucrare.

Fig. 1.10. Tipuri de vizualizare ale meniului Operation Navgator

1.2 Modalitate de lucru

Utilizarea mouse-ului
butonul din partea stnga este folosit pentru selectia meniurilor si elementelor. Pentru
selectarea mai multor elemente, este suficient sa executati clic pe elementele respective, fara a mai
fi nevoie de alta tasta (Ctrl sau Shift). Deselectarea elementelor se face tinnd tasta Shift apasata in
timp ce se executa click pe elementul sau elementele care se doresc a fi deselectate;
Dublu-clic pe un element realizeaza de obicei editarea acelui element (de exemplu Extrudarea,
Tesirea, Gaurirea etc.).
butonul din mijloc/Scroll daca este tinut apasat si apoi se misca mouse-ul, produce rotirea
modelului. Prin click scurt pe acest buton se pot valida diverse optiuni din meniurile accesate, similar
unui buton de OK. Rotind Scroll-ul sus-jos se obtine operatia de Zoom In respectiv Zoom Out (marire
si micsorare). Acelasi rezultat se obtine tinnd apasata tasta CTRL si butonul din mijloc al mouse-ului.
butonul din partea dreapta este folosit pentru a accesa un meniu specific elementului
asupra caruia s-a executat click-ul. Daca s-a executat click in Zona grafica, fara sa fi atins vreun
element, meniul se refera la imaginii (Zoom, Rotate, Pan etc.) respecitv a modului de vizualizare a
modelului 3D;
daca tinem apasat butonul din mijloc si apoi pe cel din dreapta, miscarea mouse-ului este
identica cu utilizarea comenzii Pan pentru manipularea a ceea ce este afisat in Zona grafica. Acelasi
rezultat se obtine tinnd apasata tasta Shift si apoi butonul din mijloc al mouseului;
In fapt, prin aceste operatii de marire, micsorare, mutare etc. nu se aduc modificari
modelului 3D in sine ci doar modului in care acesta este afisat.

Modul de lucru in NX Manufacturing

Pentru o ct mai reala perceptie a utilizarii programului NX se propune un mod de lucru de
tip tehnologic ilustrat in schema din figura 1.11. In cele ce urmeaza, se prezinta o scurta descriere
pentru fiecare etapa, urmnd ca ele sa fie tratate separat, in extenso, in capitolele ce urmeaza.
Selectarea mediului de lucru / sesiunii de lucru poate cuprinde operatii de asamblare
(piesa 3D si semifabricat), selectarea tipului de prelucrare ce va fi realizata (frezare, strujire, etc),
selectarea sablonul corespunzator etc;
Analiza modelului si pregatirea acestuia pentru fabricatie necesita analizarea zonelor
critice ale modelului (raze minime de racord, unghi de inclinare a suprafetelor ce vor fi prelucrate,
adncimea maxima a modelului etc.) att din punct de vedere al tehnologicitatii ct si a
posibilitatilor de prelucrare. Tot in aceasta etapa intra si ascunderea sau stergerea unor date
din continutul modelului, nefolositoare in cadrul prelucrarii (seturi de puncte, plane de
referinta, geometrie ajutatoare etc.);

Fig. 1.11. Abordarea tehnologica a utilizarii programului NX

Definirea semifabricatului este o etapa optionala deoarece in cadrul anumitor operatii,

este
suficienta indicarea suprafetei ce urmeaza a fi prelucrata, programul urmnd sa genereze
traiectoriile astfel inct adaosul de prelucrare sa fie incepartat intr-o singura trecere. Este totusi
de preferat sa se defineasca semifabricatul deoarece acesta este necesar pentru etapa de
verificare/simulare a traseului generat.
Daca semifabricatul lipseste, poate fi definit un anumit
tip de semifabricat (de cele mai multe ori orientativ) la accesarea optiunii de simulare;
Stabilirea sistemului de coordonate MCS (Machine Coordinate System) este una dintre
etapele cele mai importante deoarece generarea tuturor traiectoriilor pe care le va urma
scula/sculele se realizeaza in raport cu acest sistem. In cadrul aceluiasi model/fisier, pot fi definite

mai multe MCS-uri similar stabilirii originii sistemului de coordonate prin G54, G55, etc;
Crearea/modificarea grupurilor parinte este o etapa care permite crearea de operatii de
prelucrare care mostenesc setari/parametri de la grupurile parinte. Dintre aceste grupuri fac
parte Programele, Sculele, Geometria, Metodele de prelucrare;
Crearea/modificarea operatiilor presupune definirea/modificarea tuturor parametrilor ce
tin de operatia de prelucrare (adncime de aschiere, viteza de aschiere, viteza de avans, intrarea
sculei in aschiere, iesirea sculei din aschiere, tipul miscarii cu avans rapid, tipul miscarii cu avans
de lucru, valoarea adaosului ramne pentru operatii ulterioare etc.).
Aceasta etapa poate fi reparcursa in momentul in care se doreste optimizarea tehnologiei de
prelucrare sau modificarea ei din diverse motive ce pot aparea pe parcursul etapelor ulterioare;
Generarea traseelor/traiectoriilor sculei se bazeaza pe existenta operatiilor definite
anterior. Pe baza setarilor si parametrilor se genereaza efectiv traiectoria pe care scula o are pentru a
realiza operatia.
Este necesara a fi efectuata ori de cte ori se revine asupra setarilor acelei
operatii si se modifica cel putin 1 parametru;
Simularea si verificarea are ca scop vizualizarea sub forma de animatie 2D sau 3D a
prelucrarii si identificarea eventualelor coliziuni, greseli sau posibilitati de imbunatatire a prelucrarii.
In urma acestei operatii, se poate vizualiza inclusiv adaosul de material care ramne
(teoretic), pe semifabricat, in urma prelucrarii. Pot fi de asemenea generate modele 3D ale piesei in
diferite stadii ale procesului de aschiere.
Daca rezultatul nu este unul satisfacator, se poate reveni la etapele anterioare pentru
modificari;
Optimizarea tehnologiei de prelucrare este o etapa optionala si dupa cum o spune si
numele, are scopul de a imbunatati rezultatele obtinute in urma simularii;
Post-procesarea se realizeaza la final, cnd tehnologia de prelucrare este finalizata. In
cadrul acestei etape se genereaza codul ISO (codul G), in functie de echipamentele disponibile
(FANUC, SINUMERIK, FAGOR, HEIDENHAIN, etc.). Tot in cadrul acestei etape se poate genera si
documentatia tehnica sub forma unui itinerar tehnologic.

10

2. Deschiderea si salvarea desenelor 3D in NX.

2.1 Deschiderea unei piese 3D in NX.
NX este compatibil si poate deschide o gama variata de fisiere CAD, regasite mai jos:

Fig. 2.1. Extensii ce se pot deschide in NX

Dupa deschiderea fisierelor compatibile, care provin dintr-un alt soft CAD, este recomandata
aplicarea optiunei Optimize Face, care analizeaza tipul de suprafata, il simplifica, fuzioneaza
elementele si imbunatateste marginile, recunoscand imbinarile. Dupa aplicarea functiei Optimize
Face solidul va fi mai curat, simplificat ,avand mai putine elemente constructive.

11

Fig. 2.2. Functia Optimize Face

12

Se observa mai jos, piesa si numarul de caracteristici componente, inainde si dupa aplicarea
Optimize Face:

Fig. 2.3. Inainte de aplicarea functiei Optimize Face

Fig. 2.4. Dupa aplicarea functiei Optimize face

13

2.2. Salvarea piesei CAD in NX.

Extensia nativa NX este .prt. NX poate salva si solidul in diferite extensii, compatibilitatea
acestora fiind aratata mai jos:

Fig. 2.5. Salvare solid in NX

Se recomanda ca denumirea sa fie aceeasi cu denumirea fisierului deschis initial, pentru a nu

se pierde evidenta acestuia. De asemenea, recomandarea este ca fiecare CAD sa fie salvat intr-un
fisier ce apartine acestui reper. Se va vedea in continuare ca celelalte salvari vor avea in comun
acelasi fisier.

14

3. Crearea/deschiderea si salvarea ansamblurilor in NX

Se va face un nou ansamblu, dupa cum urmeaza:
3.1. Deschideti NX;
3.2. Pentru creare ansamblu nou: File> New> Sub tab-ul Model se selecteaza Assemby;
3.3. In campul Name se alege numele ansamblului. In campul Folder se va alege folderul in care va fi
salvat;

Fig. 3.1. Creare ansamblu nou

A. In cazul in care avem toate componentele ansamblului facute si salvate:

A1. Din tab-ul Assemnblies> Component> selectam Add (adaugate componente);

Fig. 3.2. Adaugare componente

15

A2. Din fereastra deschisa se vor deschide componentele ce vor fi adaugate;

Fig. 3.3. Selectare componente din lista

A3. Se selecteaza toate elementele ce vor fi incluse in ansamblu;

A4. Se apasa OK pentru ca elementele sa fie incluse in lista de selectie;
A5. Din lista rezultata se pot selecta componentele pe rand sau toate o data. In acest caz, fiind un
numar redus se vor adauga ambele componente in acelasi timp.
A6. Se pun constrangerile convenabile pentru lucru. A se avea in vedere ca adaosul pe lateral este de
2.5mm.
A7. Semifabricatul se va face translucid astfel incat sa se poate observa toate componentele
ansamblului (optional) click dreapta pe semifabricat, apoi din meniul rapid click Edit Display. Acest
lucru se poate face si cu tasta rapida Ctrl+J. Se selecteaza nivelul de transluciditate dorit (0-100%).

16

Fig. 3.4. Setare transluciditate componente

17

B. In cazul in care nu exista toate componentele ansamblului propus:

B1. Se adauga componentele existente (in cazul de fata, produsul finit);
B2. Din tab-ul Assembies>Component selectam Create New se creeaza o noua componenta;

Fig. 3.5. Creare componenta noua direct in ansamblu

B3. Se apasa OK, neselectand nicio componenta;

In Assembly Navigator observam ca se lucreaza pe assembly1, ce contine piesa in discutie si
noul semifabricat proaspat creat;
B5. Pentru a lucra in semifabricatul pe care dorim sa il executam, se da dlublu click pe semibfab2 sau
click dreapta > Make work part.
Observam faptul ca piesa finita este decolorata, acest lucru aratand ca se lucreaza pe alta
piesa din ansamblu.
B4. Din Meniu> Insert> Design Feature> Block executam un block asemenator cu semifabricatul
aferent produsului existent (255X180X15).

18

Fig. 3.6. Dimensiuni block nou semifabricat

Intram din nou in Assembly Navigator si trecem in ansamblul principal (assembly1), urmand
sa punem constangerile aferente.
B5. Se pun constrangerile convenabile pentru lucru.
B6. Semifabricatul se va face translucid astfel incat sa se poate observa toate componentele
ansamblului (optional) click dreapta pe semifabricat, apoi din meniul rapid click Edit Display. Acest
lucru se poate face si cu tasta rapida Ctrl+J. Se selecteaza nivelul de transluciditate dorit (0-100%).

19

Fig. 3.7. Editare transluciditate componenta

Pentru usurinta in lucru recomandam salvarea ansamblului in acelasi folder care contine si
componentele acestuia.
In cazul in care nu este posibil acest lucru, se poate salva intr-un alt folder, insa trebuie tinunt
cont de faptul ca in eventualitatea in care componentele se vor muta din folderul radacina,
ansamblul nu se va putea deschide fara eroare (apare eroare la cautarea componentei lipsa).
In acest caz se poate adauga componenta manual, sau seta ca NX sa caute in anumite foldere
pentru gasirea componentei in cauza.

Se inchide fisierul fara a se salva.

20

4. Creare setup nou de prelucrare si salvarea sa

Odata ce avem creat ansamblul, putem trece la programarea propriu-zisa.
Deschideti fisierul ansamblu_test din folderul 0000073672.
Vom face un nou fisier de setup. Accesati File> New, iar din tab-ul Manufacturing, selectati
Machinery (Express) vom lasa numele implicit.
Pentru usurinta in lucru recomandam salvarea fisierului setup in acelasi folder care contine si
componentele acestuia. In cazul in care nu este posibil acest lucru, se poate salva intr-un alt folder,
insa trebuie tinunt cont de faptul ca in eventualitatea in care componentele se vor muta din folderul
radacina, ansamblul nu se va putea deschide fara eroare (apare eroare la cautarea componentei
lipsa).
In acest caz se poate adauga componenta manual, sau seta ca NX sa caute in anumite foldere
pentru gasirea componentei in cauza.

Fig. 4.1. Generare fisier setup nou

Inchideti fisierul fara a salva.

21

5. Analiza reper, MCS, WCS

Se deschide fisierul ansamblu_test_setup_1.prt
1. Se alege originea sistemului MCS.
Prin dublu click pe MCS_MILL din Operation Navigator, se deschide o fereasta noua, in care
setam in campul Feature Offset numarul 1 pentru cazul in care se lucreaza in G54. Pentru G55,
G56 se va seta 2, respectiv 3.
Mutarea originii de lucru se face cu drag and drop pe punctul de origine, sau click si tragere
pe fiecare dintre axe. Cand se ajunge in pozitia convenabila, se apasa OK, acceptand pozitia in
cauza.

Fig. 5.1. Setarea originei sistemului MCS

Dorim sa mutam originea in centrul semifabricatului, pe fata de sus.

Ne asiguram ca avem selectat ca spatiu de lucru Entire Assembly, astfel incat sa putem lucra cu
toate componentele ansamblului.
Se apasa pe originea de pe sistemul de coordonate, si cu drag and drop se pozitioneaza pe
centrul laturei semifabricatului.

22

Fig. 5.2. Selectie mod de lucru Entire Assembly

Fig. 5.3. Centrul laturei semifabricatului

23

Fig. 5.4. Pozitionare pe latura semifabricatului

Stim faptul ca lungimea laturei este de 255 mm, astfel incat pentru pozitionarea pe centru fetei
semifabricatului, apasam pe varful vectorului Z, apoi in campul Distance punem -255/2 (se pune
valoarea cu minus, avand in vedere ca vectorul Z se va muta contrar sensului sau).

24

Fig. 5.5. Mutarea originii pe vectorul Z

Odata ajuns cu originea in centrul fetei semifabricatului, vectorul Z se va redirectiona in sus, iar X
si Y conform analizei efectuate. In acest caz s-a directionat vectorul Z in sus, cu 90 de grade,
tragandu-se punctul dintre Vectorul Y si Z in sus. Se poate schimba incrementul de mutare, in campul
Snap.

25

Fig. 5.6. Redirectionare vector Z

Inchideti fereastra fara a salva.

26

6. Workpiece Blank geometry, lucrul cu offset G54, G55, G56,

update IPW
Deschideti fisierul cap_6.prt
Inainte de a incepe generarea setup-urilor, generam piesa finisa si semifabricatul (WORKPEICE si
Blank Geometry)
Dam dublu click pe WORKPIECE > Specify part

Fog. 6.1. Selectie WORKPEICE

Selectam placa in cauza, tinand sageata mouse-ului deasupra reperului pana cand apar cele 3
puncte de multiselect. Dam click si selectam din lista placa.

Fig. 6.2. Selectie din lista

27

Pentru a selecta Blank-ul apasam pe Specify Blank apoi selectam semifabricatul, urmand
indicatiile de mai sus.

Fig. 6.3. Selectie Blank

In continuare vom genera cele doua fete pe care se va lucra G54, G55, piesa finita si
semifabricatul aferent.
Se va prezenta mai jos una din metodele lucrului cu mai multe fete:
Avand in vedere faptul ca vom avea 2 fete, vom genera doua origini de lucru (G54, respectiv
G55). Acestea doua fac parte din semifabricat (Workpiece). Cu drag and drop pe WORKPIECE se trage
deasupra MCS_MILL, urmand ca apoi sa tragem MCS_MILL peste WORKPIECE (MCS_MILL va face
parte din WORKPIECE acum).

Fig. 6.4. MCS_MILL in WORKPIECE

28

Click dreapta pe MCS_MILL > Rename, redenumim originea de lucru G54.

Pentru a creea G55, cea de-a doua origine, accesam optiunea Create Geometry. Din fereastra
deschisa selectam ca noua gemetrie sa fie de tipul MCS, iar geometria din care va face parte este
WORKPIECE. De asemenea denumim noua origine ca fiind G55, urmand ca apoi sa confirmam
apansand tasta OK.

Fig. 6.5. Creare G55

Dupa acceptarea prin apasarea OK, se pune originea de lucru urmand pasii de orientare MCS de
la punctul 4, exceptia fiind ca in campul Fixture Offset se va trece 2, NX generand astfel a doua
origine de lucru (G55).

29

Fig. 6.6. Fixture Offset 2, pentru generare G55 in programul NC

Se inchide piesa deschisa fara a se salva.

30

7. Creare de scule noi, preluare scule din libraria NX,

exportarea sculelor noi in librarie
7.1 Creare scule noi
NX dispune de o baza de date cu scule predefinite care se pot alege pentru a genera operatii.
Daca scula dorita nu exista in baza de date, aceasta se poate crea, ca scula noua, exact cu parametrii
doriti.
De asemena scula creata poate fi salvata in baza de date, astfel incat aceasta sa fie reutilizata,
fara a se mai pierde timp pentru recrearea ei.
In urmatoarele etape vom descrie crearea unei scule pe care vom lua din baza de date NX, apoi
crearea unei scule noi, salvarea acesteia in baza de date si reutilizarea sa.

7.1.1 Generarea unei scule direct din baza de date NX

Deschidem fisierul cap_6.prt.
Pentru a lua o scula din baza de date NX, apasam butonul Create Tool. Din fereastra deschisa,
apasam butonul Retrieve Tools from Library se va deschide o fereastra noua din care putem selecta
tipul de scula dorit, sau afisarea tuturor sculelor disponibile in baza de date (lasand selectat Tool ca
in exemplu). Dupa ce confirmam apasand OK, se va deschide fereastra ce contine lista de scule
pregenerate din baza de date NX. Selectand cu mouse-ul fiecare scula, avem optiunea de a o
previzualiza (bifand Preview). S-a selectat o scula de 45.

Fig. 7.1. Retrieve Tools from Livrary

31

Fig. 7.2. Previzualizarea sculei selectate din baza de date NX

Odata apsat OK, se revine la fereastra de Creare scula, dam Cancel pentru ca deja scula este
generata din baza de date NX.
Pentru a vedea sculele generare, intram in Operation Navigator Machine Tool. Aici se pot
vedea toate sculele din program, cat si amplasarea lor in magazia de scule, pe fiecare buzunar.
NX va genera in program numarul sculei, in functie de plasarea sa in buzunare.

Fig. 7.3. Selectie Machine Tool View si preview scula generata

Dublu click pe scula generata va deschide o fereasta ce contine toate informatiile despre scula.
Aceste informatii se pot edita.

32

Obs.:
In campurile din sectiunea Numbers observam ca NX genereaza automat numarul sculei acest lucru se face odata cu amplasarea sculei in buzunar (exemplul nostru: Scula pusa in buzunarul
1 => NX genereaza scula cu numarul 1).
In acest caz se observa ca numarul sculei a fost generat automat de NX (lacatul din dreptul
campului este inchis).
Schimbarea numarului sculei se poate face prin doua metode:
A. Cu drag and drop selectam si muram scula pe buzunarul convenabil, astfel incat NX sa
rgenereze numarul buzunarului.
B. Din campul Numbers, schimbam numarul sculei manual, astfel:
Click pe lacat, selectam Local si punem numarul de scula dorit. (Se face astfel in toate cele 3
campuri). Sau dand dublu click pe valoare.
Lacatul deschis inseamna ca generarea s-a facut manual.
Pentru a fi siguri ca sa generat corect numarul sculei, va recomandam sa verificati daca
numerotarea sculei a fost facuta conform planificarii.

Fig. 7.4. Fereastra informatii scula

33

7.1.2 Generarea unei scule noi, manual

Pe langa baza de date cu scule din NX, utilizatorul poate genera scule noi, care nu sunt in
baza de date, scule speciale, etc.
Pentru exemplu, vom genera o freza 6mm:

Fig. 7.5. Generare scula manual

1. Apasam Create Tool;

2. Selectam din pista tipul de scula mill_planar;
3. Selectam subtipul sculei MILL;
4. Selectam locatia in care va fi pusa scula POCKET_2 unul din pocketuri libere. In cazul in
care nu se va selecta, scula va fi gasita in josul listei cu pockeuri disponibile;
5. Dam numele sculei in cazul nostru MILL_D6;
6. Apasam OK.
Dupa apasare Ok, se va deschide fereastra in care vom pune parametrii noii scule: 6, lungime
activa 18mm., lungime totala 50mm., 4 dinti.
De semenea se poate face si o scurta descriere a sculei. Bifand Preview, avem si randarea sculei
3D in timp real.

34

Fig. 7.6. Completare informatii scula

Mai jos, vom detalia celeallte optiuni ce pot fi completate:

Material - Apasand tasta de optiuni pentru material,
va deschide o fereasta din care putem alege materialul
aferent sculei. Odata pus materialul, NX va genera avansuri si
viteze adaptate materialului ales. Deschierea sulei va fi
vazuta la salvarea ei in libraria de scule.
Z Offset Se pune offsetul pe scula, astfel incat sa fie
postprocesat direct din NX (valabil pentru masinile mai vechi,
ce nu au optiunea TCP Tool Center Point).

Catalog Number se poate introduce numarul de

catalog pentru scula aferenta.

35

In sectiunea Library se introduce referinta va fi informatia

dupa care se va cauta scula salvata in libraria de scule. Odata pusa
aceast ainformatie, apasam Export Tool to Library. Update Tool to
Library se foloseste in cazul in care vom schimba datele sculei si dorim
a salva aceste schimbari.
Functia Preview/Display selectata, va arata scula in timp real.

7.1.3 Cautare scula in baza de date NX

Pentru a cauta in baza de date cu scule, apasam Create Tool, apoi
Retrieve Tool from Library. Se va deschide o fereastra noua, din care
putem selecta tipul de scula dorit.
De asmeenea se poate selecta doar Tool, apoi apasand OK, se va
deschide o fereastra care va contine tote sculele din librarie.

Odata deschisa fereastra de cautare propriu-zisa, in campul

Libref se va pune numarul Library Reference pus mai sus la creare
scula, sau o parte din acesta. Apasand butonul Count Matches, NX ne va
arata cate scule contin acest criteriu de cautare. Apasand OK, vor fi
aratate toate sculele ce se incadreaza acestui criteriu de cautare.

36

Fereasta de rezultate arata rezultatele cautarii si sculele

ce se incadreaza sau care contin criteriul ales.
Observam ca apare in lista numarul Libref, descrierea si
materialul sculei.
Bifand Preview / Diplay, scula va fi afisata in modul de
lucru. Tasta OK confirma scula selectata, aceasta va aparea in lista
de scule din Operation Navigator Machine Tool.
Dam Cancel ferestrei Create Tool, pentru ca deja scula
este pusa in lista.

Fig. 7.7. Scula cautata pusa deja in lista de scule

Inchideti setup-ul fara a salva.

37

8. Crearea unei noi geometrii de lucru

In continuare vom crea o geometrie de lucru, care va contine doua dintre gaurile 28mm si 4
dintre lamajele 11mm, pentru exemplificare.
Deschideti fisierul cap_8.prt
Apasam butonul Create Geometry din Home, apoi din noua fereastra deschisa selectam
subtiul geometriei dorite. Deja stim ca MCS va crea un nou sistem de coordonate. De aceasta data
alegem MILL_AREA. Selectam ca geometria noua sa apartina de offsetul G54, punandu-i numele de
aria1.
Apasand OK, suntem redirectionati intr-o alta fereasta in care trebuie sa selectam piesa de
prelucrat (Part), zonele de siguranta (Check), suprafata de prelucrat (Cut Area), peretii ce vor fi
prelucrati (Wall), limitele de prelucrare (Trim Boundary).

Fig. 8.1. Creare geometrie noua de lucru

In acest caz vom selecta doar suprafata de prelucrat. Geometria de lucru deja este facuta pe
G54, care contine reperul de prelucrat. Nu exista limite de prelucrare, asadar in acel camp nu vom
selecta nimic.
Vom bifa din metoda de selectie Faces vom selecta detele de prelucrat. Lucram pe Entire
Assembly, iar din tipul de selectie alegem Tangent Faces, pentru a selecta mai usor toate fetele
dorite.

38

Fig. 8.2. Selectare fete de prelcurare

Se tine cursorul nemiscat peste fata pe care dorim sa o selectam pana apar 3 puncte de
suspensie langa acesta. Dam click si observam ca apare un meniu contextual din care vom selecta
fata dorita meniu contine toate fetele ce se intersecteaza cu zona cursorului.

Fig. 8.3. Selectare fata dorita

Dupa selectie, observam zolene selectate evidentiate in culoarea portocaliu. Apasam de doua
ori OK pentru confirmare.

39

Fig. 8.4. Evidentiere fete selectate

Se poate observa in partea stanga existenta geometriei

de prelcurat ARIA1 ce face parte din Offset-ul G54, din
WORKPIECE.

Inchideti piesa fara a salva.

40

9. Creare operatii, copy/paste, post procesare

9.1 Creare operatii
Avand in vedere ca pana in acest moment am salvat piesa, am facut un ansamblu care
contine semifabricatul si produsul finit, am inceput un setup nou, analizant si aplicat sistemele de
coordonate ale piesei, am generat noi scule si arii de prelucrare, putem continua in a creea operatii
de lucru.
Deschideti fisierul cap_9.prt.

Vom incepe cu operatia de frezare contur exterior.

Apasam butonul Create Operation, selectam mill_contour, subtipul operatiei fiind Cavity Mill
operatie ce se preteaza pentru prelucrarea contururilor.
Salvam operatia sub programul 1234, scula folosita va fi scula pe care am salvat-o in librarie
(123456789).
Geometria de lucru, G54, metoda de prelucrare fiin MILL_FINISH nu lasam adaos de
prelucrare. La numele operatiei punem contur. Apasam OK pentru a confirma.

Fig. 9.1. Generare operatie noua

In continuare vom selecta fetele ce vor fi prelucrate.

Ne asiguram ca operatia va fi facuta in geometria G54, observam faptul ca reperul si blank-ul
sunt deja selectate. Ramane sa mai selectam suprafata de prelucrat apansand pe butonul indicat. Ca
si la selectia geometriei de prelucrat, vom selecta fetele ce dorim a fi prelucrate fetele laterale ale
semifabricatului.
Apasam Specify Cut Area, apoi din noua fereastra, aleagem ca selectie Faces, apoi apasam
Select Object Data, urmand sa selectam fetele propriu zise.

41

Tinem mouse-ul peste fata ce vrem sa o selectam pana apr

cele trei puncte de selectie, apoi dam click si alegem din lista ce
apare, fata ce dorim a fi prelucrata una din fetele laterale ale
placii. Dupa selectia tuturor fetelor ce dorim sa le prelucram
apasam OK pentru confirmare.
Ne asiguram ca axa sculei va coincide cu axa ZM. Ca metoda
de prelucrare selectam MILL_FINISH, intrucat dorim sa prelucram
suprafata la gata.
Punem Stepover constant la 60% din scula. Depth per Cut
ramene neschimbat, dorind sa facem prelucrarea dintr-o singura
trecere, adaosul fiind mic. Apasam Generate si observam traseul
sculei.
Pentru a vizualiza simularea 3D a operatiei generate,
apasam Verify, 3D Dynamic, selectam viteza de randare, apoi
apansam Play.

Obervam ca scula a taiat exact pe adancimea peretelui

selectat. In eventualitatea in care dorim ca aceasta sa taie toata
adancimea semifabricatului, intram in Cut Levels si schimbam
adancimea de taiere din Range Deep la 16mm.
Aceasta adancime se mai poate schimba tragand de
vectorul aferent. Sau selectand fata pana la care se va prelucra.
Apasam OK pentru confirmare.

42

Fig. 9.2. Schimbare adancime de aschiere

Apasam din nou Generate, apoi Verify, abservand ca acum scula prelucraza fata completa
fara a mai lasa adaos de prelucrare pe Z.
Apasam OK pentru a salva operatia.

A doua operatie pe care o vom genera va fi operatia de planare fata de sus.

Apasam butonul Create Operation, selectam mill_planar, subtipul operatiei fiind Floor and
Wall operatie ce se preteaza pentru planar, putand prelucra fete plane (atat orizontale cat si
verticale).
Salvam operatia sub programul 1234, scula folosita va fi scula pe care am salvat-o in librarie
(123456789). Geometria de lucru, G54, metoda de prelucrare fiind MILL_FINISH nu lasam adaos de
prelucrare. La numele operatiei punem planare1.
Apasam OK pentru a confirma.

43

Fig. 9.3. Generare operatie planare1

In continuare vom selecta fetele ce vor fi prelucrate.

Ne asiguram ca operatia va fi facuta in geometria G54, observam faptul ca reperul si blank-ul
sunt deja selectate. Ramane sa mai selectam suprafata de prelucrat apansand pe butonul indicat.
Ca si la selectia geometriei de prelucrat, vom selecta fetele ce dorim a fi prelucrate fata de
sus a placii. Dam OK pentu confirmare, revenind in fereastra operatiei.

44

Fig. 9.4. Selectare Cut Area

Ne asiguram ca scula selectata initial este cea dorita. In campul

Tool Axis este de preferat sa punem ca axa a sculei vectorul ZM, acesta
fiind perpendicular pe suprafata de prelucrat.
Regiunea de prelucrare va fi in acest caz suprafata plana (selectam
Floor). In cazul in care am fi prelucrat peretii, am fi selectat Wall. Metoda
de taiere o selectam Zig-Zag, lasam Stepover constant la 50% din scula.
Depth per Cut si Z-Depth Offset raman neschimbate, dorind sa
facem prelucrarea dintr-o singura trecere, adaosul fiind mic.

45

Apasam Generate pentru a se genera traseul

sculei, observand traseul sculei.

Pentru a vizualiza simularea 3D a operatiei

generate, apasam Verify, 3D Dynamic, selectam viteza de
randare, apoi apasam Play. Putem observa in simulare
traseul sculei, cum va intra aceasta in material, cum se
indeparteaza materialul si cum va iesi scula din material.

46

De asemenea la sfarsitul operatiei, apasand Show Thickness by Colour putem verifica adaosul
de prelucrare ramas pe intreaga suprafata prelucrata.

Fig. 9.5. Vizualizarea adaosului de prelucrare ramas

Apasam OK in toate cele 3 ferestre pentru a salva operatia in discutie.

47

A treia operatie generata va fi operatia de prelucrare a gaurilor 28mm si lamajele 11mm

care au ramas nepreluctate din aria de mai sus, pentru a observa alegerea manuala a fetelor de
prelucrare.
Incepem prin a apasa butonul Create Operation. Selectam tipul operatiei mill_contour,
subtipul operatiei va fi Cavity Mill intrucat prelucram o cavitate, Programul va fi salvat sub 1234,
scula folosita va fi scula salvata de noi in librarie, geometria ce va fi folosita este G54, metoda de
prelucrare - semi finisare, urmand sa facem si finisarea.

Fig. 9.6. Selectii new operation

In continuare vom selecta fetele ce vor fi prelucrate. Ne asiguram ca operatia va fi facuta in

geometria G54, observam faptul ca reperul si blank-ul sunt deja selectate. Ramane sa mai selectam
suprafata de prelucrat apansand pe butonul Specify Cut Area.
Ca si la selectia geometriei de prelucrat, vom selecta fetele ce dorim a fi prelucrate.
Dupa ce am selectat tot ceea ce ne dorim, apasam OK confirmand suprafetele aferente.

48

Fig. 9.7. Selectia ariei de prelucrat

Setarile generale in ceea ce priveste optiunile pentru operatia

generata sunt urmatoarele:
In campul Tool, verificam inca o data daca este selectata scula
corespunzatoare;
Pentru Tool Axis va fi selectata ca scula sa aiba axa in
concordanta cu axa ZM dorim ca scula sa prelucreze suprafata din
offset-ul G54;
Method in functie de ceea ce selectam, NX genereaza si
calculeaza trecerile diferit, de aceea este de preferat sa folosim
selectia in concordanta modalitatea de prelucrare pe care dorim sa o
facem exemplu: MILL_SEMI_FINISH va lasa intotdeauna adaos de
prelucrare de 0.3mm;
Cut Pattern selectam metodele de taiere, in functie de cum
e mai potrivit pentru operatia facuta;

Stepover se poate selecta in procentaj din scula (Percent of

Flat Diameter) sau in mm. In cazul de fata, pentru exemplificare doar,
selectam ca stepover 60% din scula;
Common Depth per Cut adancimea de taiere se poate pune
Constant sau Scallop, in functie de ce suprafata avem nevoie;
Butonul de Generare se afla in stanga jos, cu ajutorul caruia
se genereaza operatie dupa fiecare modificare. Se pot observa mai jos
traiectoriile sculei dupa generare.
49

Fig. 9.8. Traiectoriile sculei, dupa generare

Fereastra mai contine si alte optiuni, cum ar fi:

Cut Levels putem schimba nivelurile de taiere, in functie de
preferinte;
Cutting Parameters schimbam strategii, adaosuri de
prelucrare, si alte setari ce sunt valabile in momentul taierii;
Non Cutting Moves setarile ce sunt valabile pentru
momentele in care masina face deplasari cu avans rapid, setari de
intrare/iesire in prelucrare, retrageri, ocoliri, miscarile de transfer;
Feeds and Speeds se introduc vitezele si avansurile de
aschiere. In cazul in care in NX sunt introduse toate datele despre
material, scule, prin apasarea butonului Set Machining Data, NX va
completa automat vitezele de aschidere si avansuri (necesita o
configurare mai ampla si introducere de informatii, insa o data stabilite aceste informatii,
programarea se va face mai facil).
Dam ok pentru a salva operatia generata.

In continuare vom lucra pe aria deja facuta prima data.

50

Create Operation > mill_contour. La subtipul operatiei vom

selecta Rest Milling Cu aceasta operatie NX analizeaza adaosurile
ramase in urma prelucrarii pana in acest moment, urmand sa
prelucreze in aceasta doar adaosul ramas.
Vom utiliza aceeasi scula, insa geometria de lucru va fi ARIA1
generata initial. Vom lucra cu MILL_FINISH, numele operatiei fiind
Fi28Fi11_2.

Apasand OK, observam ca lucram pe geometria ARIA1, asadar si aria de taiere este
specificata deja. Ramane sa verificam inca o data metoda de prelucrare si axa sculei. Se mai pot face
schimbari de adancimi de aschiere, feeds and speeds, insa scopul scestui training este de a arata
generarea operatiilor.

Fig. 9.9. Observare traseu scula dupa generare

Apasam Generate, observand ca prelucrarea s-a facut pe aria1, respectiv gaurile ce apartina
cesteia.
Apasam OK pentru confirmare.
51

9.2 Copy/Paste operatii

Optiunea de Copy/Paste a operatiilor usureaza generarea de operatii asemanatoare, astfel
incat timpul de programare sa fie mai mic.
Ne asiguram ca suntem Operation Navigator > Geometry View.
Dam click dreapta pe operatia PLANARE1, Copy. Pentru copierea sa in G55, dam click
dreapta pe G55 > Paste Inside.
Observam acum ca s-a creat o copie a operatiei in Offsetul G55.
Dam dublu click pe operatie. Toate setarile de feed and speed, adancimi de aschiere, etc
sunt pastrate de la operatia trecuta.
Singurul lucru ce va fi schimbat este Cut Area, utilizand aceeasi scula.
Dam click pe butonul de selectare Cut Area, apasam Reset, apoi din lisa de seturi, stergem
selactiile facute initial in operatia originala apasand pe X.

Fig. 9.10. Copy/Paste operatie si alegere fete noi de lucru

Acum vom selecta fetele ce vor fi prelucrate in aceasta operatie, si anume fata de pe G55
pentru care vom face planarea.

52

Fig. 9.11. Selectie fete de lucru

Apasam OK pentru confirmarea selectiei.

Apasam Generate, observand traseul sculei, apoi Verify pentru a vedea simularea 3D cu
indepartarea de material.

Un alt exemplu este si copierea operatiei FI28FI11.

Dam click dreapta pe operatia FI28FI11, apoi Copy. Pentru copia operatia in Offsetul G55,
dam click dreapta pe G55, apoi Paste Inside.
Observam acum ca s-a creat o copie a operatiei in Offsetul G55.
Dam dublu click pe operatie. Toate setarile de feed and speed, andancimi de aschiere, etc
sunt apstrate de la operatia trecuta. Singurul lucru ce va fi schimbat este Cut Area. Ca si la operatia
precendenta, vom folsoi aceeasi scula.
Dam click pe butonul de selectare Cut Area, apasam Reset, apoi din lisa de seturi, stergem
selectiile facute initial in operatia originala apasand pe X. Acum vom selecta fetele ce vor fi prelcurate
in aceasta operatie, si anume, gaurile de 9mm si buzunarul l=8mm.
La sfarsitul selectiei trebuie sa avem 21 fete selectate - buzunarele complete.

53

Fig. 9.12. Selectare fete de prelucrat G55

Apasam OK pentru confirmarea selectiei.

Vom crea o noua scula, o freza de 2mm ce va fi luata direct din libraria NX asa cum am
facut deja pentru operatiile de mai sus.
Odata aleasa scula, apasam Generate, observand traseul sculei. Observam faptul ca
operatia este facuta cu semifinisare, asadar vom avea adaos de prelucrare. Daca dorim ca operatia sa
fie direct operatie de finisare, schimbam metoda de lucru in MILL_ FINISH.

Fig. 9.13. Traseul sculei pentru operatia copiata.

54

9.3 Gaurirea
In ceea ce priveste garile de pe placa in cauza, vom crea 3 scule, un centruitor, un burghiu
de 5mm si unul de 3,3mm, urmand apoi sa generam doua operatii de gaurire.
Burghiele se creaza la fel ca si frezele, doar ca la Type vom selecta hole_making. Daca
sculele vor fi luate din Librarie, selectam din arborele din librarie Drilling.

Vom crea in prima faza mai intai operatia de centruire

putem centrui toate gaurile existente pe placa. Apasam Create
Operation, la Type selectam hole_making, Operation Subtype Spot
Drilling. Alegem scula pentru centruire, Geometria G55, numind
operatia CENTRUIRE. Apasam OK pentru confirmare.

Alegem gaurile pentru care dorim sa

facem centruirea din Specify Feature
Geometry alegem fiecare geometrie, la fel cum
am ales si fetele de prelucrat pentru operatiile
precendente. In acest caz putem alege Face sau
Egde, doarece geometria poate fi deterimnata
prin ambele metode.

Dupa ce am selectat toate geometriile, observam ca in lista de selectie NX ne da adancimea

la care se va face centruirea. Aceasta se poate schimba manual, in cazul in care se doreste ca gaura
de centruire sa fie mai adanca sau mai scurta. Pentru a optimiza procesul, putem selecta Shortest
Path din sectiunea Sequence > Optimization.
Apasam Reorder List pentru a genera optimizarea. Se poate observa numerotarea ordinii in
care se va face centruirea.

55

Fig. 9.14. Optiuni gaurire si numerotarea gaurilor dupa reordonare

Apasam OK pentru confirmare.

Apasam Generate si observam traseul sculei. De semenea putem verifica acest traseu in
simularea 3D cu Toolpath Verify.

Apasam OK pentru validare.

In continuare vom face gaurirea. Vom crea doua operatii, una pentru gaurile 3.3mm si cea
de-a doua pentru gaurile de 5mm.

56

Apasam Create Operation > home_making > Drilling > selectam

scula de 5mm. > G55 > dam numele operatiei gaurire_fi5.

Apasam OK pentru a confirma.

Alegem, apasand Specify Feature Geometry, geometria ce va fi prelucrata gaurile de 5mm

din placa in cauza.
Observam ca vor fi 8 gauri de 5mm, cu 12mm. adancime, exact cat e grosimea placii.
Adancime de prelucrare poate fi schimbata manual, in eventualitatea in care se doreste acest lucru.
Putem face si optimizarea pentru Shortest Path, apasam Reorder List si apoi OK pentru
confirmare.

Fig. 9.15. Selectie gauri si optimizare traseu

Apasam Generare, apoi ok. In eventualitatea in care se vrea simularea 3D a operatiei, o

putem face din Toolpath Verify ca si la operatiile precedente.
Am observat faptul ca am facut operatia de gaurire dintr-o singura trecere pentru
exemplificare.

57

Operatia aferenta gaurilor 3.3mm, o vom face in trepte de

cate 2 mm adancime.
Create Operation > hole_making > Drilling > alegem scula de
3.3mm. > geometria G55 > denumim operatia gaurire_fi3.3 > OK
pentru confirmare.

Selectam geometriile de prelucrat, in acest caz gaurile 3.3mm. Pentru a castiga timp in
selectie, gaurile pot fi selectate lucrand cu functia Lasso, inconjurand cu selectia cat mai multe dintre
gauri.

Fig. 9.16. Selectare gauri

In total vom avea 16 gauri 3.3mm. selectate.

Sa luam in considerare ca dorim ca burghiul sa coboare 1mm. in plus pentru fiecare gaura.
Selectam toate gaurile din lista, iar in campul Depth apasam pe lacatul verde, bifand optiunea User
Definded observam ca lacatul va fi deblocat, lucru ce ne arata ca putem edita dimensiunea. In loc
de 12mm cat are gaura adancime, vom pune 13mm.
Optimizam cu shortest path, apoi dam OK pentru confirmare.
58

Fig. 9.17. Schimbare manuala adancime de lucru

Pentru a face gaurile in trepte, din sectiunea Path Settings, alegem dupa cum urmeaza:
Motion Output: Machine Cycle;
Cycle: Drill, Deep.
Odata ales, se va dechide o noua fereasta, in care vom pune informatiile despre adancimea
dorita, in campul Step. Vom face gaurile cu adancime constanta, din 2 in 2 mm. Apasam OK pentru
confirmare.

59

Fig. 9.18. Optiuni gaurire in trepte

Daca se doreste a se schimba aceste

informatii, se apasa butonul cu cheia galbena din
dreptul optiunii.

Apasam Generate pentru a vedea traseul sculei, apoi Toolpath Verify pentru a face simularea
3D. Observam in simulare faptul ca acum gaura este facuta in trepte de cate 2 mm.
Apasam OK pentru salvarea operatiei.

60

9.4 Postprocesare

Pentru ca programele generate sa poata fi operate pe masina CNC, acestea trebuie

postprocesate, deveninc coduri NC.
Postprocesarea se poate face in mai multe moduri, urmand a arata doua modalitati, dupa
cum urmeaza.
Se poate post procesa o singura operatie sau mai multe (conditia este ca acestea sa fie
succesive). De asemenea se poate postprocesa programul pentru o singura fata (offset), sau pentru
toata piesa odata (G43 si G55 in acelasi program).
Pentru exemplu, postprocesam prima operatie:
Metoda 1:
Selectam operatia, apoi apasam butonul Post Process din Home > Operations.

9.19. Postprocesare

Se va deschide o noua fereastra in care va trebui sa alegem tipul de postprocesor folosit,

folderul in care se va salva programul postprocesat. Calea de salvare implicita este folderul in care se
lucreaza piesa. Eventual daca exista un fisier in care se salveaza toate programele, acesta poate fi
setat, astfel incat salvarea sa se faca doar in acesta.

61

Click OK pentru a postprocesa.

Odata apasat OK, se va deschide o fereastra de informare

care contine codul NC care va ajunge pe masina CNC.

Fereasta deschisa este fereastra de informare,

programul fiind salvat automat in fisierul in care se afla
setupul pe care se lucreaza.
Ca modalitati de salvare, fie se apasa Save As, si se
salveaza sub extensia dorita, fie se da Copy codului NC,
urmand a se pune intr-un fisier nou, apoi salvat sub extensia
dorita.

62

Metoda 2:

Click dreapta pe operatia ce se doreste a fi post procesata,

apasam Postprocess, apoi se va deschide aceeasi fereastra ca in cazul
primei metode, celelalte proceduri proceduri fiind identice.

63

10. Work Instructions.

Instructiunile de lucru reprezinta documentul ce poate insoti codul NC, care contine
informatii utile pentru operator. Plasarea originii de lucru, masurarea anumitor cote/ caracteristici,
etc.
Deschide fisierul cap_10.prt.
Instructiunea de lucru se genereaza ca o noua operatie, insa la Type alegem work_instruction,
urmand ca la Subtype sa alegem Documentation.
Instructiunea de lucru poate apartine unui anumit program, scula, geometrie, sau metoda
folosita, astfel incat poate fi particularizata in functie de acesti factori.
Vom genera instructiunea de lucru aferenta luarii originii de lucru pentru offset-ul G54.
Denumirea acestei fise va fi origine_G54.

Fig. 10.1. Creare instructiune de lucru noua

Odata confirmat cu OK, vom avea o fereasta din care vom alege formatul de instructiune ca
fiind Setup Instruction.

64

Fig. 10.2. Optiuni instructiune de lucru

Apasand OWI_PROD_VIEW_1, putem face un print screen pentru ghidare. Acesta poate fi
facut apasand butonul Capture Current View - se va face un screenshot cu vederea actuala care va fi
pusa in instructiunea de lucru.

Fig. 10.3. Executie screenshot pentru vederea curenta

65

Putem alege din diferite vederi, dupa preferinta,

din lista din dreapta sus.

Apasand pe OWI_TEXT_1, putem pune textul cu explicatia propriu-zisa a instructiunii de lucru

aferente.

Fig.10.5. Text explicativ

66

Dupa ce apasam OK pentru confirmare, observam

ca s-a creat instructiunea de lucru sub offset-ul stabilit.

Intrand in Operation Navigator Program Order, observatm ca instructiunea de lucru

apartinei grupului 1234 in care sunt incluse operatiile generate.
Pentru o mai buna delimitare, putem crea un grup cu denumirea Documente, in care sa
punem toate instructiunile de lucru.
Se poate pune si o descriere a grupului, apoi OK pentru confirmare.

Fig. 10.6. Creare grup nou de programe

67

Cu drag and drop, luam instructiunea de lucru si

o punem in grupul Documente, astfel incat
instructiunea sa nu apartina folderului 1234, ca in
exemplul din stanga.

Pentru generarea instructiunii de lucru in vederea luarii originii offsetului G55, procedam la
fel, insa alegem ca instructiunea sa apartina de G55, si sa fie in programul Documente.

Fig. 10.7. Creare instructiune de lucru noua

Se pot genera instructiuni de lucru care pot contine lista de scule, lista operatiilor, asa cum se
poate observa mai jos.

68

Fig. 10.8. Formate instructiuni de lucru

Instructiunile de lucru facute se pot publia, exporta intr-un

fisier de tip HTML, PDF, doc, etc. astfel incat sa fie prezentat
operatorului. De asemenea, orice modificare adusa operatiilor va fi
vizibila in instructiunea de lucru odata regenerata.

Pentru exportarea acestora, dam click dreapta pe instructiunea sau grupul de instructiuni
facut > Work Instructions > Publish.
Dupa confirmarea facuta apasand OK, se va deschide fisierul ce contine informatiile dorite.
69

Fig. 10.9. Publicare instructiune de lucru

70

11. Customizare interfata

Deschideti fisierul cap_10.prt.
Pentru a scurta timpii de programare si a veni in ajutorul programatorului, NX poate fi
customizat in functie de preferintele acestuia.
Fiind o unealta foarte complexa, chiar daca interfata este simpla si intuitiva, programatorul
nu va utiliza toate butoanele si optiunile NX, ci se va axa pe operatiile necesare unitatii in care va
activa.
Astfel, interfata NX poate fi schimbata, reducand numarul de butoane la strictul necesar,
lcuru ce faciliteaza usurinta in utilizare, personalul nemaipierzand timp pentru cautarea unei anumite
functii/buton.
Sunt mai multe modalitati de customizare, dupa cum urmeaza:

11.1. Creare Roluri

Tab-ul cu roluri se poate accesa apasand butonul aferent, de pe bara din stanga:

Acestea sunt rolurile predefinite in NX, si se paote

reveni la ele oricand este nevoie. Aplicarea unei selectii va
sterge actuala setare de customizare interfata.
Se pot crea si roluri noi, in functie de fiecare utilizator
ce foloseste programul. Astfel, daca exista 3 programatori
ce lucreaza pe acelasi PC, fiecare isi poate preseta cate un
rol, avand setarile customizate in functie de preferinte.
Se creaza mediul de lucru preferat de fiecare dintre ei
pentru a facilita generarea de operatii, etc.
Pentru cearea unui rol nou, nu trebuie decat sa
customizam interfata actuala dupa bunul plac, urmand ca
apoi sa salvam rolul sub un nume.

71

Pentru a customiza interfata dam click dreapta pe un loc liber de pe Ribbon, apoi apasam
Customize.

Acest lucru se poate face simplu, prin click dreapta pe Ribbon, apoi apasam Customize. Se va
deschide o fereasta de customiazare. Se poate naviga prin tab-urile de sus, apoi prin categorii,
existand si o bara de cautare pentru ceea ce se doreste a fi afisat sau nu.

Fig. 11.1. Fereastra customizare Ribbon

De asemenea, toate butoanele ce sunt afisate deja in Ribbon pot fi mutate dupa cum se
considera a fi mai utile. Se tine apasat lung pe buton si cu Drag and Drop se muta in locul dorit.
Putem obseva mai jos amplasarea butonului, si locul ramas liber.
Pentru stergerea unui buton, dam click dreapta > Remove from Home Tab.

Fig. 11.2. Reamplasare si stergere buton de pe Ribbon

72

11.2. Creare scurtaturi

NX suporta atat crearea de scurtaturi pe tastatura combinatii de taste, cat si createa de
scutaturi pentru anumite meniuri si optiuni in lateralul, susul sau josul interfetei.
Pentru creare de scurtaturi in barele laterale:
Click dreapta pe butonul ce vrem sa fie creat > Add to Right Border Bar pentru a fi amplasat
pe bara din dreapta.

Fig. 11.3. Creare scutaturi in bara din dreapta

Observam cum butonul este acum disponibil si pe bara din dreapta, astfel incat oriunde neam afla in meniul Ribbon, il vom gasi in aceasta bara.
Fiecare modul (Modeling, Manufacturing) are propria bara de scurtaturi.
De asemenea butonul poate fi pus pe bara de jos, stanga, sau sus.

Fig. 11.4. Amplasarea scutaturilor pe bara din dreapta

73

11.3. Creare de scuraturi pe tastatura

Se da click dreapta pe Ribbon Bar > Customize > Apasam Keyboard.
Se va deschide o noua fereastara Customize Keyboard.
Din lista de Categorii, cautam optiunile/functiile ce dorim sa le punem scurtaturi.
Mai jos sunt doua exemple de creare scurtaturi pe tastatura pentru operatiile de
Postprocesare si Generare toolpath.
De mentionat este faptul ca aceste comenzi se gasesc in Menu > Tools > Operation navigator.

Pentru Postprocesare, intram in

Output > selectie Prostpocesare.
Punem in campul de scurtaturi
combinatia de taste (ex. Shift+P), apoi
apasam Assign.

74

Pentru Generare toolpath

facem la fel, exceptie este doar calea
in care gasim aceasta optiune:
Toolpath > selectam Generate.
Alegem combinatia de taste dorita
(ex. Shift+G) > apasam Assign.

La finalul generarii tuturor

scurtaturilor dorite, apasam Close
pentru a inchide fereastra.

Restul comenzilor se gasesc in lista, iar alegerea combinatiilor de taste este aceeasi.
Pentru a salva profilul cu optiunile facute pana acum, intram in Roles > click dreapta > New
user Profile.
Din fereastra noua deschisa, dam un nume profilului, putem sa ii asociem si o poza, punem o
descriere, apoi bifam Save Dialog Memory pentru ca acest profil sa fie prezent in lista de roluri.

75

Fig. 11.5. Salvare profil nou in campul Roles

Apasam Ok pentru confirmare.

Putem observa faptul ca acum profilul

este salvat in Roles, ca user, astfel incat, ori de
cate ori este nevoie, poate fi aplicat in NX, chiar
daca setarile se pierd.

Inchideti piesa fara a salva.

76

77

Adresa: Str. Morilor, Nr. 36CP 700011, Iasi, Romania

Email: allmetech@allmetech.com
Tel: +4 0332.401.995
Fax: +4 0332.401.292
Web: www.allmerech.com