Sunteți pe pagina 1din 118

Aplicarea kinetoterapiei in perioada de menopauza afemeiei.

Elborati program
de recuperare kinetica: menopauza maarcheaza sfirsitul perioadei reproductive si stoparea activitatii
ovariene , prin incetarea ovulatie si ciclului menstrual. Datorita kt si a actiuni ex fiz asupra org femei are loc
alimentarea celulelor cu oxigen ca urmare se imbunatateste circuitul sangvina se ctiveaza metabolimul si
scade in gruate are loc marirea tonusului muscular reglarea starii psihoemotionale.obbiectivele kt:1)controlul
greutatii prin activarea lipolizei.2)cresterea tonusului si forteti musculare pelviene ,inbunatatirea starii
psihoemotionale prevenirea complicatiilor. Mijloacele kt: edfg,ex respiratorice ,ex respiratorice
diafragmale,ex statice si dinamice ,ex izoetrice si izotonice. Particularitatile kinetoterapiei sunt:
contraindicate ex de forta la aparare , tipurile de sport ce pot produce la marirea tensiunii hiperarteriale
aparitia durerilor de cord.Indicatii:1)ex se executa dintrun tempou lent pentru a evita
supraoboselei,2)frecventa cardiaca sa depinda de virsta, la femeiile de 50-59 nu trebuie sa depaseaasca 112115 batai pe minut .3)frecventa respiratorie trebui sa fie de 25-30 respiratii pe minut.4)sedinta de
kinetoterapie se executa peste o zi . 5)durata kinetoterapie este de 20 minute si se mareste de fiecare data la
5minute ajugnduse la maximum o ora.daca sedinta de kt se executa o ora atunci la fiacare 20 minute se face o
pauza de 5 min .Program kinetic: 1)Cu picioarele usor indoite si genunchii departati incercati cat mai mult sa
va mentineti spatele drept, umerii trasi in spate, pieptul impins in fata, privirea in fata, astfel incat sa aveti o
pozitie dreapta a coloanei (respectand curburile fiziologice). Apoi cu bratele intinse incercati sa transferati o
minge dintr-o mana in alta, ridicand spre lateral pana sus bratele si mutand mingea dintr-o mana in alta.
Faceti 20-50 astfel de ridicari, in 2-3 serii; 2)decubit dorsal tineti picioarele apropiate si intinse la 90 de grade
fata de sol, mainile indoite la ceafa astfel incat sa mentineti coatele departate, apoi va ridicati trunchiul ca si
cum ati dori sa ajungeti cu capul la genunchi, dar fara a va misca picioarele.3) Sarituri Jacks stand in
picioare cu corpul drept, picioarele alaturate si cu mainile pe langa corp sari cu picioarele departate si in
acelasi timp duci mainile deasupra capului prin lateral.4)Genuflexiuni Cu picioarele departate la nivelul
umerilor si mainile intinse in fata iti lasi fundul inspre inapoi(ca si cum te-ai aseza pe scaun ) pana mai jos de
genunchi si te ridici mentinand corpul ferm iar cand esti sus impingi bazinul putin in fata si incorzi fundul.
Daca vrei sa cresti dificultatea ori iei in brate o greutate ( bidon cu apa, rucsac cu carti) ori le faci in doi timpi
in jos, doi timpi in sus, sau un timp in jos si trei in sus. 5) Abdomene catre tava stat pe spate, cu picioarele
indoite, aduci mainile deasupra capului si te ridici de la podea incercand sa ajungi cat mai sus cu palmele. Fa
repetarile controlat si incearca sa ajungi sus cu palmele. 6) Ridicari pe varfuri Stand in picioare, ridica-te
incet pe varfuri, tinand picioarele cat mai drepte si calcaiele departe de podea. Ramai asa cateva secunde si
apoi revino si repeta de mai multe ori. Incearca sa stai pe ceva mai ridicat, cum ar fi o treapta.7) Din poziia
culcat pe spate, cu minile ndoite sub cap, ridic genunchii pn la cap ridicnd puin capul de pe podea.
ncearc s duci genunchii ct mai aproape de frunte, dup care revino n poziia de start. Execut 10-15
micri din acest exerciiu.8) Asezati-va pe spate, cu bratele intinse pe lateral si cu genunchii indoiti catre
piept. Tineti genunchii lipiti si rotiti picioarele de la stanga spre dreapta, intr-o miscare asemanatoare
stergatorului de parbriz. Aveti grija ca umerii sa fie lipiti de podea in timp ce exercutati aceasta miscare.
Repetati miscarea de 10 ori spre stanga si de 10 ori spre dreapta. Cand va obisnuiti cu miscarea cresteti la 20
de repetari. 9) Asezati-va pe spate, cu genunghii indoiti si cu talpile pe podea. Trageti puternic aer in piept,
astfel incat sa simtiti ca vi se umple abdomenul. Expirati prelung pentru a elimina tot aerul, pana se creeaza
senzatia ca ombilicul se lipeste de coloana vertebrala. Tineti-va respiratia timp de doua secunde apoi relaxati
muschii abdominali. Repetati de 10 ori. Cand va obisnuiti cu miscarea cresteti la 20 de repetari.

ACIUNEA ACTIVITII FIZICE ASUPRA SISTEMULUI ENDOCRIN.Sportul regleaza


sistemul endocrin, exercitiile fizice crescand nivelul de estrogen din organism,
prevenind dezechilibrele hormonale, ciclul menstrual neregulat, chisturile ovariene.
Argumentarea clinico-fiziologica a aplicarii kinetoterapiei in recuperarea
bolnavilor cu afectiuni respiratorii. Mecanismul actiunii curative a exercitiilor
specialeKinetoterapia se aplica cu rezultate bune in toate afectiunile sistemului
respirator. Contractarea muschilor reprezinta excitantul principal al centrelor
respiratorii deoarece im muschi se acumuleaza dioxidul de carbon si acidul lactic care
servesc excitanti ai centrelor respiratorii. Miscarile membrelor si a trunchiului
indeplinite in tact cu miscarea respiratorie normalizeaza fazele actului respirator. Ex
fizice selectate individual amelioreaza circulatia sangvina si limfatica, grabesc
procesele de regenerare in tesutul pulmonar si preintimpina dezvoltarea aderentelor
pleurale. Iar alegerea p.i corecte duce la marirea functiei de drenaj si eliberarea cailor
respiratorii de mucus. obiectivele k-piei ameliorarea circulatiei sanguine si limfatice
in tesutul pulmonar; tonifierea muschilor respiratorii; readaptarea la efort; invatarea
respiratiei corecte; scaderea consumului ventilarii pulmonare. Se vor efectua ex
respiratorii statice, dinamice, diafragmale, sonore, de drenaj, posturari si masaj.
Argumentarea clinico-fiziologica a utilizarii kinetoterapiei in bolile sistemului
digestiv.Afectiunile sistemului digestiv sunt foerte raspindite atacind copii si
adolescentii pot duce la invaliditate dereglarea functiilor organelor interne si
micsoreaza capacitatea de munca. Afectiunile gastrointestinale au o etiologie
multipla si anume: factorul alimentar dereglari a regimului alimentar, alimente prea
reci; fierbinti mese cupioase. Factorul chimic- folosirea alcoolului a substantelor acide
sau bazice. Factorul toxic- folosirea alimentelor cu substante toxice, nitrati substante
radioactive. Factor neurogen- stresul oboseala. Factorul infectios- salmonela si virusul
botchin. Tratamentul si recuperarea gastrointestinala reprezinta un sistem complex
care consta din: balneologic, fizioterapeutic, kinetoterapeutic, medicamentos si ex
fizic avind un rolul principal de a regla SNC si functiile gastrointestinale.

Argumentarea clinico-fiziologica a aplicatiilor kinetoterapiei in traumatologie


Deosebim 3 perioade de aplicare a kinetoterapiei pentru pacientii cu leziuni traumatice ale aparatului
locomotor:Perioada de imobilizare;Perioada functionala;Perioada de antrenare;Perioada de
imobilizare corespunde facei acute a traumei.Kinetoterapeutul realizeaza urmatoarele sarcini
generale pe parcursul unei perioade:Redresarea starii psihoemotionale a pacientului;Facilitarea
eliminarii din organism a substantelor narcotice;Imbunatatirea metabolismului, intensificarea
activitatii sistemului cardiovascular, respirator si a organelor excretoare;Prevenirea
complicatiilor(pneumonie congestive, meteorism).Sarcinile speciale ale kinetoterapiei pentru aceasta
perioada:Accelerarea procesului de resorbtie a hemoragiei si edemului;Imbunatatirea procesului de
regenerare a tesuturilor afectate;Accelerarea formarii calusului(in cazul fracturilor);Prevenirea
atrofiei musculare, contracturilor si rigiditatii articulare;Prevenirea formarii aderentelor;Formarea
unei cicatrice moi si elastice.Pe parcursul orelor de gimnastica se utilizeaza una sau doua pozitii
initiale (decubit, sezind sau in ortostatism). Curba fiziologica a efortului este unimodala. Tempoul de
efectuare a exercitiilor fizice este lent sau mediu. In cadrul lectiilor se utilizeaza circa25% de
exercitii speciale pentru partea traumata a corpului si 75% exercitii de dezvoltare generala si
respiratorii.Perioada functionala se caracterizeaza prin restabilirea tesuturilor anatomice si
disfunctionalitatea segmentului afectat al corpului.
Pe parcursul celei de-a doua perioade kinetoterapia realizeaza urmatoarele sarcini:Asigurarea
mobilitatii cicatricei care nu s-a alipit de tesuturile subdiacente (in cazul interventiilor
chirurgicale);Consolidarea calusului(in caz de fracturi);Finalizarea proceselor de regenerare a
tesuturilor afectate si restabilirea functionala a zonei traumate;Prevenirea trofiei musculare si
contracturilor de articulatii;Restabilirea mersului correct(in caz de trauma ale membrelor inferioare);
Pe parcursul orelor de kinetoterapie se utilizeaza diferite pozitii initiale. Curba fiziologica a efortului
poate fi cu doua sau trei curburi fiziologice. Orele sunt constituite din exercitii respiratorii, in
masura de 25% si exercitii de dezvoltare generala si special 75%. Exercitiile pentru grupurile
musculare medii si mari se efctueaza intr-un tempou lent si mediu, iar exercitiile pentru grupurile
mici intr-un tempou rapid. Amplitudinea miscarilor este medie( ca sa nu provoace dureri).Perioada
de antrenare are loc restabilirea complete a functiilor segmentului afectat si a organismului in
general. Lectiile din aceasta perioada se desfasoara in cadrul centrului de reabilitare, sanatoriului sau
policlinicii de sector(unele lectii se desfasoara la domiciliu).Sarcinile special ale kinetoterapiei
pentru acesta perioada:Restabilirea definitive a functiilor(daca este posibil);Adaptarea organismului
la eforturile casnice si profesionale.Formarea compensatiilor si a noilor abilitati motrice;\In cadrul
orelor de gimnastica medicala se utilizeaza diferite pozitii initiale. Curba fiziologica a efortului are
multiple virfuri. Tempoul si apmlitudinea de miscare variaza in functie de exercitiu. In cadrul
lectiilor se utilizeaza circa25%exercitii de dezvoltare fizica generala si respiratorii si 75% exercitii
speciale.

ARGUMENTAREA CLINICO-FIZIOLOGICA A APLICARII EX.FIZ IN RECUPERAREA


AFECTIUNILOR CARD-VASC. MECANISMELE ACTIUNII CURATIVE A EX.FIX

SPECIALE
Ex.fizice asigura urmatoarele 4 actiuni: 1.Actiunea de tonifiere in perioada acuta a bolii se excita sis. Nervos central marinduse
procesele de aparare a organismului, ca masura de precautie, se miscoreaza regimul locomotor al pacientului,se prescrie regim la
pat, pe masura ce boala cedeaza procesele acute se sting iar procesele de excitatie in sistemul nervos se schimba in procese de
inhibitie, este nevoie de folosirea ex.fizice pentru actiunea terapeutica a acestora in sporirea nivelului de activitate vitala a tuturor
sistemelor organismului si in primul rind a sis. cardio-respirator. Exercitiile fizice de diverse intensitate si durata au o actiune
diferita asupra organismului, astfel alegerea sarcinii fizice se va face strinc individual in dependenta de virsta sex pregatire fizica
si starea de sanatate nivelul initial al efortului fizic.Ca rezultat al alegerii unei sarcini fizice adecvate se va inbunatati functia
tuturor organelor si sistemilor vor fi preintimpinatecomplcatiile se va accelera insanatosirea si se va ridica tonusul psihoemotional
al pacientului.2.Actiunea trofica In timpul indepliniriiex.fizice are loc: -stimularea proceselor de regulare,
-seactivizeazarespiratia, -circulatia sangvina si limftica. In timpul contractiilor musculare: -semicsoreaza procesele de atrofie
musculara -semaresc procesele de oxido-reducere -se arde acidul adinozintrifosforic care prezinta sursa plastica de baza pentru
procesele de regenerale a celulelor si tesuturilor.La efort fizic adecvat se: -inbunatateste circulatia sangvina in inima din contul
delatarii capilarelor de rezerva -se dezvolta vasele colaterale- se activizeaza schimbul de substante - se stimuleaza procesele de
regenerare in miocard -creste capacitatea de contractie a cordului deasemenea-semicsoreaza nivelul de colistirol in
singe.3.Formarea compensatiilor ex.fizice pot actiona prin factorii circulatori extra-cardiali astfel primul factor extra cardial
este ex.pentru grupele mici de muschi care contribue la miscarea singelui prin vene actionind ca o pompa musculara adaugatoare
provokind constrictia si delatarea arterelor astfel se reduce rezistenta pereferica a fluxului arterial.2-ilea factor extracardial
exercitiele respiratorice inspecial cele diafragmale care faciliteaza fluxul venos catre inima ca urmare a schimbarii ritmice de
presiune intraabdominala si abdominala la inspiratie presiunea negativa in cavitatea toracica are un efect de aspiratie iar
presiunea intraabdominala marinduse propulsea zasingele din cavitaea abdominala in cavitatea toracala la expiratie se faciliteaza
propulsarea singelui venos din membrele inferioare deoarice in acest timp se reduce presiunea intraabdominala. 4.Normalizarea
functiilor poate fi realizata prin antrenamente treptate si regulate exercitate cu precautie care intaresc mioardul ii intaresc
proprietatiile de contractie restabilesc reactiile vasculare in timpul lucrului muschilor la schimbarea pozititiei corpului. ex.fizice
normalizeaza functia tuturor sistmelor de reglare si proprietatea lor de a regla coordonare lucrului sis.cardio vascular si altor
sis.ale orgnizmului in timpul efortului fizic, astfel creste abilitatea de a indepleni un volum de lucru mai mare si ca rezultat se
incetineste fregventa cardiaca si micsoreaza tensiunea arteriala.ACTIUNEA EFORTULUI DINAMIC ASUPRA
SIST.CARDIOVASCULAR. Sarcinile dinamice pot fi de intensitate mica,medie si mare,iar actiunile lor asupra organismului difera
. In cazul efortului cu intensit.mica--ex.mersul-muschiii efectori. a) Necesita o cantitate mai mare de oxigen astfel inima: isi
intensifica activitatea muschiul cardiac, se antreneaza in el , se imbunatateste metabolismul si procesele de regenerare b)
deasemenea isi intensifica activitatea in toate sistemele iar tensiunea arteriala scade. La contractia muschilor vasele se constring
propulsind singele spre inima, iar la relaxarea acestora vasele se relaxaza acumuleaza singele ceea ce favorizeaza lucrul
inimii.Din cauza aceasta persoanele ce sufera de boli cardiace li se recomanda mersul dozat si primblarile in aer liber. Intensitatea
medie- ex-alergari 3_30 min.necesita: energie suplimentara . creste consumul de oxigen. la inceput se ard glucidele apoi sursa
energetica devin lipidele. Creste tendiunea arteriala ,frecventa pulsului si a adrenalinei in singe. Asemenea sarcina fizica avind o
durata scurta antreneaza adecvat miocardul sau intreg organismul. 3. Intensitatea mare cu referinta spre sistemul muscular
efector. La o etapa data, cresterea sarcinii inceteaza sa dea o crestere corespunzatoare lucrului inimii.Organismul nu este in stare
sa asigure cresterea cererii de materiale energetice si in primul rind de oxigen. Fluxul sangvin scade datorita comprimarii vaselor
in timpul contractiei musculare.Aceasta scadere se compenseaza de cresterea capacitatii de extragere a oxigenului de catre celula
musculara care la rindul sau treptat scade. -Un alt factor fiziologic este scaderea de inclinatii pulmonare astfel se ajunge la limita
de oxigen dupa care sarcina fizica incepe rapid sa distruga organismul din cauza dereglarii schimbului de substante.Sportivul
folosesc regimul submaximal si maximal de antrenament. Persoanele sanatoase neantrenate folosesc sarcinile maximale si
medii,iar persoanele cu afectiuni cardiace folosesc sarcini fizice de 50% maximal.ACTIUNEA EFORTULUI STATIC ASUPRA
SIST.CARDIOVASCULAR. Ef.fizic poate fi de tip dinamic cind predomina contractia musculara de tip izoton.Se produce cu
modificarea lungimii muschiului si determina miscarea articulara . Ef.fizic de tip static cind predomina contractia musculara de
tip izometric se produce cresterea tensiunii interne in fibra musculara fara modificarii lungimii ei,astfel in sarcinile staticie
muschii sint incordati ,iar inima trebuie sa-si modifice frecventa pt. a propulsa singele prin vasele constrinse de muschii incordati.
Aceasta duce la : dereglarea fluxului si refluxului singelui; respectiv se deregleaza metabolismul in celule si tesuturi ; se retine
lichidul in tesuturi ; se mareste presiunea arteriala. Astfel sarcina fizica si activitatea profesionala ce duce la incordarea statica de
lunga durata categoric sunt contraindicate : persoanelor cu angina pectorala; celor ce a suferit atac de cord ; sau simpome a unei
insuficienta cardice

Analizati planificarea activitatii kinetoterapeutului: planul lectiei,structura si continutul lectiilor,


densitatea motrica si pedagogica a lectiei.Planificarea anuala. Procesul de evaluare este una din

responsabilitile profesionale curente ale kinetoterapeutului, n cadrul cruia se colecteaz date


relevante pentru planificarea i implementarea procesului de reabilitare. Direciile de activitate ale
kintetoterapeutului: determinarea strii funcionale a pacientului; elaborarea programului de
kinetoterapiei n colaborare cu ceilali membrii ai echipei interdisciplinare; determinarea dinamicii
de dezvoltare motorie ca rezultat al realizrii programului de recuperare; instruirea pacientului, a
parintilor sau a rudelor n aplicarea tehnicilor elementare de kinetoterapie.Planul lectiei: 1.
Determin nivelului motor a pacientului i mediului lui de via; 2.determ scopul procesului de
recuperare; 3.planifica si elaboreaza programul de recuperare individual; 4.efectueaza evaluarea
repetata; 5.apreciaza eficacit tratamentului k-terapeutic.Toti copii de varsta scolara in luna augustspetembrie treb sa treaca un examen medical in urma caruia toti elevii sunt certificati.Certificatele le
prezinta la cabinetul medical al scolii unde sunt repartizati in cateva grupe: l-grupa de baza(sunt
inclusi copii practic sanatosi si pot indeplini efortul fizic prescris de programa scolara); ll-grupa
medical pregatitoare(sunt inclusi elevii care au abateri mici de la starea sanatatii bune.Acestea vor fi
scutiti de un anumit efort pe o perioada de timp si vor prezenta lectiile cu grupa de baza); lll-grupa
medical speciala(sunt inclusi copii care nu pot indeplini efortul de baza la lectiile de ed.fiz dar le
este necesar un efort special in functie de afectiunea care o prezinta); lV grupa celor scutiti de efort
fizic(sunt inclusi copii asupra carora efortul fizic poate prezenta un pericol pentru sanatate.Structura
lectiei de ed fizica- 1. Organizarea colectivului de elevi: salutul, anunarea temelor, observarea
echipamentului i aflarea unor abateri de la starea normal de sntatate.2. Pregtirea organismului
pentru efort3. Prelucrarea analitic a aparatului locomotor sau influenarea selectiv aaparatului
locomotor 4. Dezvoltarea sau verificarea calitilor motrice, vitez sau ndemnare5. nvarea,
consolidarea, perfecionarea sau verificarea deprinderilor i /sau priceperilor motrice. 6. Dezvoltarea
sau verificarea calitilor motrice, for sau rezisten. 7.Revenirea organismului dup efort.Volumul
efortului fizic determin 2 tipuri: a)Densitatea motric- reprezentat de ct lucreaz efectiv elevul
ntimpul alocat leciei (inclusiv pauzele active ntre repetri). b)Densitatea pedagogic reprezentat
de timpul ct este angrenatactiv elevul nregistrat la aciunile didactice, metodice sau organizatorice
din lecie (explicaii, demonstraii, corectri ale greelilor de exersare, marcarea unor trasee).n
aceast densitate intr i pauzele pasive ntre repetri.
Atitudinea corpului include poziia vertical a corpului fr ncordarea suplimentar sau deprisoas
a musculaturii.Atitudinea corpului este un stereotip dinamic ce se formeaz n decursul vieii omului
i influeneaz asupra funciei tuturor organelor i a sistemelor organismului. Ea se caracterizeaz
prin poziia simetric a prilor corpului comparativ cu coloana vertebral. Capul este situat
perpendicular pe coloana vertebral, privirea orientat nainte, sus, brbia este paralel podelei i
puin tras, umerii trai la acelai nivel i sunt rotii puin n posterior, claviculele sunt egale,
triunghiurile claviculare sunt simetrice i situate la acelai nivel, omoplaii sunt lipii de cutia
toracic i sunt simetrici egali, cutia toracic este bombat antero-posterior i se aseamn cu un con
orientat cu vrful n jos. Triunghiurile raliei sunt egale i simetrice, abdomenul este tras n interior,
membrele inferioare sunt extinse din articulaia genunchiului. Factorii care acioneaz formarea
atitudinii corecte: poziia capului, poziia membrelor superioare, configuraia coloanei vertebrale,

Argumentarea clinico-fiziologica a aplicarii kinetoterapiei, programul fizic de


recuperare a pacientilor cu infarct miocardic in etapa de stationar
Infarctul miocardic-reprezinta un focar de necroza ischemica in miocard cauzat de
insuficienta circulatiei sangvine coronariene.factorii etiologici in aparitia infarctului
miocardic sunt: impermiabilitatea vaselor coronare in urma trombului sau spasmului
de lunga durata; insuficienta circulatorie a vaselor colaterale coronariene; hipoxia de
lunga durata; insuficienta de calciu si surplusul celor de natriu. Clinica infarctului
miocardic- boala incepe cu accese de dureri retrosternale care deseori dureaza ore in
sir. Ca complicatie apare socul de durere, tahicardie, extrasistolie. A doua zi dupa
infarct se ridica temperatura corpului pinala 38 si apare leucocitoza. Etapa de
reabilitare in stationar obiectivele: sa asigure bolnavului capacitatea de autoingrijire;
obtinerea independentei in sensul deplasarii in spital si inafara acesteia; limitarea
efectelor generale ale decubitului. . Regimul strict la pat:-se fac ex active din p.i.
culcat pentru grupele mici si mijlocii ale membrelor. Se indeplinesc ex pasive pentru
articulatiile mari a MI si MS, ex respiratorii superficiale etc. Regim la pat:-se aplica
ex active pentru toate grupele muschi cu amplitudine redusa. In partea de baza a
lectiei de gimnastica curativa bolnavul este transferat in pozitia sezind cu gambele
atirnate la marginea patului. Regim de salon:-dupa indeplinirea ex din d.d, d.l,
bolnavul este ajutat de metodist sa se ridice din pat pentru a se acomoda cu pozitia
verticala, iar in urmatoarele zile insuseste mersul de la 5-10m pina la 50m. Regim
general:-la inceput se foloseste gim. de inviorare, lectia de gim curativa, mers dozat
incepe cu distanta de50m treptat marindu-se la 500m cu tempoul de 60 pasi/minut. I
zi ridica 5-6 trepte, odihnindu-se pe fiecare treapta, trebuie monitorizat pulsul sa nu
depaseasca 100b/min. La sfirsitul regimului bolnavul trebuie sa urce 1 etaj fara semne
clinice.
Actiunea clinico-fiziologica a aplicarii kinetoterapiei, programul fizic de
recuperare a pacientilor cu infarct miocardic in etapa de policlinica
Infarctul miocardic-reprezinta un focar de necroza ischemica in miocard cauzat de
insuficienta circulatiei sangvine coronariene.factorii etiologici in aparitia infarctului
miocardic sunt: impermiabilitatea vaselor coronare in urma trombului sau spasmului
de lunga durata; insuficienta circulatorie a vaselor colaterale coronariene; hipoxia de
lunga durata; insuficienta de calciu si surplusul celor de natriu. Clinica infarctului
miocardic- boala incepe cu accese de dureri retrosternale care deseori dureaza ore in
sir. Ca complicatie apare socul de durere, tahicardie, extrasistolie. A doua zi dupa
infarct se ridica temperatura corpului pinala 38 si apare leucocitoza. . Etapa de
reabilitare in policlinica:-programul fizic de recuperare este alcatuit in dependenta de
clasa functionala carec este determinata in a 2 zi:clasaI- infarct mic fara complicatii.
clasaII- infarct mic cu complicatii sau mare fara complicatii. clasaIII-infarct

transmural cu complicatii. Mijloacele de recuperare sunt: mobilizari active; ex de


rezistenta la cicloergometru; elemente din jocuri sportive.
Boala ulceroasa. Etiologia. Patogeneza. Tabloul clinic. Argumentarea clinicofiziologica a utilizarii k-piei. K-pia in I, II, III perioada. Program kinetic de
recuperare a persoanelor cu boala ulceroasa.
Boala ulceroasa- reprezinta o afectiune cronica recidivanta carecterizata prin aparitia
defectului ulceros la nivelul gastro-duodenal. Insotite de dereglari functionale a
mucoasei stomacale sau duodenale. Etiologia: factorul chimic, neurogen, alimentar,
infectios. Tabloul clinic: dureri- provocate de ingerarea alimentelor, dureri precoce
intr-un ulcer gastric superior, suprasolicitare fizica sau psihoemotionala, sunt
localizate in epigastru, sunt circumscrise, apasatoare, siciitoare, dur poate iradia in
regiunea presternala sau retrosternala. Poz bolnavului in perioada acutizarii este
adesea fortata in d.l cu picioarele flectate aduse spre abdomen. Complicatii:
perforatie(gaura), cancer. Fazele de clinice evolutive: faza acutizare se caracterizeaza
prin prezenta ulceratiei gastrice sau duodenale cu tabloul clinic complet. Faza de
remisie incompleta se caracterizeaza print-un cancer cicatrizant insa prezenta
semnelor inflamatorii sun prezente. Faza de remisie completa- se caracterizeaza prin
cicatrizarea totala a ulcerului si lipsa orcarei manifestari clinice. Kinetoterapia: I
perioada (remisie incompleta)- se recomanda dupa 3 saptamini tratament
medicamentos si diuretic. Se recomanda ex respiratorice, diafragmale, ex pentru
grupele mari musculare, ex simple cu obiecte. P.i d.d, nr de repetari mic, tempou
incet, intensitate mica, sedinta 15-20 min. II perioada (remisie completa)- incepe in a
5 saptamina de tratament. P.i recomandate d.d, sezind, sezind pe genunchi, d.l. se
aplica EDFG ex pentru muschii abdominali, se executa miscari ample de flexie, ex
pina la 2 kg. Durata sedintei 15-20. III perioada- perioada de insanatosire completa
aceasta perioada continua dupa externarea bolnavului din spital. In aceasta perioada
creste volumul mijloacelor, k-peutice aplicam ex pentru trunchi si MI atit active cit si
pasive, ex de eforturi dozate pentru muschii abdominali. Ex din mers simple si
complete, plimbarii si excursii, jocuri dinamice fara miscari bruste. 25-35 min.

Boala scoliotica. Etiopatogenie. Clasificare.Scolioza(cuv.grecescscolios=girbovit,


sucit, ghebos)-este o boala a coloanei vertebrale caracterizata prin aparitia unei
curburi patologice in plan frontal. Este o boala cronica si progreseaza in timp. Ea are
urmatoarele caracteristici:Aparitia curburii patologice in plan frontal.Are loc rotatia
corpurilor vertebrale spre convexitatea curburii;Apare ghebozitate costala produsa de
rotatia vertebrelor si modificarea pozitiei coastelor, care sunt mai accentuate in
posterior si de partea convexitatii si mai reduse anterior si de partea
concava;Asimetrie la nivelul centurii scapulare si pelviene. Umarul de partea
concavitatii este tras in jos, iar soldul din partea convexa apare coborit;Apar dereglari
in functia organelor si a sistemelor de organe.Boala scoliotica are efecte nu numai
asupra coloanei vertebrale, dar se rasfringe asupra intregului organism caracterizinduse printr-un complex de modificari morfologice ale coloanei vertebrale, ale cutiei
toracice si a organelor interne.EtiopatogenieConcav-coastele se orizontalizeaza si se
apropie intre ele.Convex- coastele se verticalizeaza, urca in sus si se departeaza una
de la alta.Mai multi savanti impart cauzele aparitiei in 3 grupe mari:1gr-factorii
primar-patologici;2gr-factorii statico-dinamici;3gr-factorii patologici
generali.ClasificareGradul de afectare cu boala scoliotica este diferit si poate fi
individual.Pentru a permite diferentierea tipurilor de scolioza este necesara
clasificarea acestora.Dupa Cobba(1958):
1 Scolioza miopatica- la baza dezvoltarii acestui tip stau procesele
distructive din muschi si ligamentele coloanei vertebrale;
2 Scolioze neurogene-se impart in 2 grupe
- Cu etiologie centrala(maladia motorie cerebrala, tumori medulare)
- Etiologie periferica(neuropatii periferice, poliomielita, amiotrofia
spinala infantila)
3 Scolioza in urma anomaliilor in dezvoltarea coastelor si vertebrelor
4 Scolioza cutiei toracice
5 Scolioze idiopatice(necunoscute)
Dupa Popov:
1 Principiul patogenic-a)discogena; b)gravitationala; c)miogena;
2 Principiul morfologic- a)structurala(nivelul osului), b)functionala
3 Dupa localizare-a)nivelul cervical; b)cervico-toracal; c)superiortoracal; d)toracala; e)toraco-lombara; f)lombara; g)lombo-sacrala;
4 Dupa forma-a)in C-o singura curbura patologica; b) in S-2 curburi
patologice

Clasificarea exercitiilor respiratorii, particularitatile metodice de aplicare a


acestora in recuperarea afectiunilor respiratorii. Ex respiratorice sonore(pronuntarea sunetelor) duc la vibrarea coardelor vocale, la relaxarea musculaturii
netede a cailor respiratorii si micsorarea spasmului bronsic. Ex respiratorice
diafragmale-(cu omina pe abdomen) duc la schimbarea presiunii din cavitatea
toracica si abdiminala. Ex respiratorice de drenaj- se efectuiaza din anumite pozitii
de drenaj, care duc la ameliorarea stazelor si eliminarea sputei, mucusului din caile
respiratorii. Ex respiratorice statice- inspir pe nas expir pe gura. Ex dinamice-testele
cu bulbuci in apa si suflam lumnarea.
CLINICA I SIMPTOMELE AFECIUNILOR GLANDEI TIROIDEI. Simptome:
nervozitate,Iritabilitate,cantitate crescuta de transpiratie,subtierea pielii,par
friabil,slabiciune musculara care implica in special partea superioara a bratelor si
coapselor,tremur al mainilor,tulburari de panica,Insomnie,accelerarea batailor
inimi,pierdere in greutate in ciuda unui apetit bun,tranzit intestinal
accelerat,menstruatii rare, cu un flux scazut de sange.
- OBIECTIVELE SI CARACTERIZATI ETAPELE DE
RECUPERARE A BOLNAVILOR CU.O BIECTIVE :1.Educarea bolnavului in vederea respectarii
CARDIOPATIE ISCHEMICA

unui regim alimentar care sa aiba tendinta de normalizare a greutatii corporale; 2.Diminuarea prin
autoeducare a efectelor nocive ale stresului cotidian; 3.Intensificarea dozata a schimbului de
substante; 4.Imbunatatirea circulatiei sangvine si limfatice; 5.Marirea fortei si rezistentei muschilor
trunchiului si membrelor; 6.Imbunatatirea coordonarii miscarilor in executarea diferitor acte
motrice. Se va aplica:mers dozat,bicicleta de camera sau exterior, alergarea usoara, urcarea si
coborirea scarilor, exercitii de gimnastica, elemente din sport fara caracer competitiv. I
ETAPA:Regimul strict la pat:se fac exercitii di decubit dorsal pentru muschii mici mijlocii ai
membrelor, exercitii de relaxare, respiratorice, exercitii pasive, se foloseste masajul cu netezirea
spatelui si picioarelor, sedinta dureaza 10 minute, nr.mic de repetari cu tempou lent. Regimul la
pat:incepe a 2 zi,se maresc nr de repetari se indeplinesc exerctii respiratorice cu expiratia prelungita,
se adauga exercitii de coordonare, poziti initiale sezind,decubit lateral.decubit dorsal,durata lectiei
15-17 minute. Regimul de salon: se prescriu exercitii active pentru toate grupele de musci,exercitii
de relaxare,respiratorice,bolnavul va insusi mersul,la inceput merge cu ninetoterapeutul 5-10m si
treptat se mareste distanta pina la 50m,durat 15-20 minute. Regimul general: se foloseste gimn, de
inviorare,gimn curativa, mersul dozat, ridicarea treptelor, se introduc exerciti cu obiecte, de
coordonare a miscarilor, distanta la mersul dozat este de la 50 marinduse treptat la 100m,la sfirsit
bolnavul trebuie sa urce un etaj, durata lectiei20-25 minute. II etapa-Regimul de antrenare:inotul
,jocuri sportive,volei tenis,mers dozat cu incepere de la 5 km care ajunge pina la 8-10 km,pistele pot
fi inclinatela 10-15 grade.Regimul de crutare-antrenare:inot,effort fizic de o intesitate moderata,mer
dozat 3 km,apoi ajunginduse la 5-6 km pistele pot fi inclinate la 5-10 grade.Regimul de
crutare:inotul bras,sarcina fizica de intensitate mica,mers dozat de la 500m la 3 km.

- FACTORII DE RISC A DEZVOLTARII: Exista factori modificabili:


fumat, alcool, obezitate, diabet zaharat, dislipidemie, hipertensiune arteriala si factori
nemodificabili: virsta, sexul, istoricul de boala cardio-vasculara.
CARDIOPATIEI ISCHEMICE

Clasificarea deficienelor de atitudine. Noiuni, etiologie, simptome.


Deficiene n plan frontal avem inuta asimetric.
Deficiene n plan sagital avem:Cu mrirea curburilor fiziologice: spatele rotund, rotund curbat,
cifotic i lordotic.Cu micorarea curburilor fiziologice: spatele plat, plat curbat.
SPATELE ROTUND
Este o deficien de atitudine n plan sagital cu mrirea curburilor fiziologice i are urmtoarele
simptome:
Capul aplecat n anterior;
Spatele are forma arcuit;
Umerii sunt rotii anterior i puin addui;
Abdomenul atrn;
Muchii fesieri sunt aplatizai;
Membrele inferioare puin flectate n articulaia genunchiului.
La spatele rotund muchii spatelui sunt ntini i relaxai, iar muchii pectorali sunt scurta i i
contractai.Cifoza toracal este mrit, iar lordozele cervical i lombar sunt micorate. Din aceast
cauz este micorat excursia cutiei toracice, este scurtat inspiraia din care cauz se mic oreaz
volumul vital al plmnilor. Acest tip de spate se ntlnete mai frecvent la fetele cu o talie nalt, la
tinerii care lucreaz n poziii cifozante i n unele tipuri de sport ca voleiul. Spatele rotund trebuie
deosebit de spatele cifotic care reprezint o patologie a coloanei vertebrale cauzat de diferite boli.
SPATELE ROTUND CURBATEste o deficien de atitudine n plan sagital cu mrirea curburilor
fiziologice. La aceast deficien sunt mrite toate curburile fiziologice dar cu accent a lordozei
lombare i cifozei toracale. Aceast deficien de atitudine apare mai frecvent la copii care dorm n
poziia colcel sau ghemuit. Din cauza acestei poziii meninut un timp ndelungat (8 ore) mu chii
spatelui se relaxeaz i i pierd din tonicitate, iar n momentul cnd copilul prime te pozi ia
ortostatic curburile fiziologice se adncesc din cauza muchilor relaxai i a forei gravitaionale ce
acioneaz asupra corpului.SPATELE CIFOTICSe caracterizeaz prin forma oval, trunchiul pare s
fie flectat n ntregime, umerii sunt addui, omoplaii deprtai.Este o form care se ntlne te des n
sport la boxeri, lupttori, cicliti .a. Unghiurile posterioare ale coastelor sunt accentuate astfel nct
ghibozitatea este mai mult costal dect vertebral. Cifozele se mpart n 2 grupe: cifoze func ionale
i cifoze patologice. Cifozele funcionale sunt deviaii tipice uoare cu un nceput greu de precizat cu
o evoluie lent i cu un prognostic favorabil. Deosebim mai multe forme clinice ale cifozei
funcionale:Atitudine
cifotic;Cifoz
cptat
prin
obinuin;Cifoz
profesional;
Cifoz compensatorie.

Se cunosc mai muli factori predisponibilizani cum ar fi: poziia incorect n timpul
somnului, aflarea unui timp ndelungat n poziii n care muchii fesieri i posteriori ai
coapselor sunt ntini iar muchii anteriori ai coapselor sunt contractai.
Cifozele patologice sunt deviaii mai accentuate i mai grave a coloanei vertebrale cu modificri
profunde n forma, structura i funcia acesteia. Cifozele patologice au cauze i mecanisme bine
determinate de apariie se prezint sub diverse forme i necesit un tratament complex i variat n
acelai timp individualizat. Din aceast grup fac parte cifozele congenitale din cauza
malformaiilor, cifoze rahitice, paralitice, traumatice, cifoz prin tuberculoz, cifoz grav a
adolescentului, cifoze reumatice, senile i de osteocondroz.SPATELE LORDOTICReprezint o
deviaie a coloanei vertebrale n plan sagital avnd convexitatea curburilor ndreptat anterior.
Lordozele pot fi: scurte (atunci cnd se limiteaz la cteva vertebre), lungi (atunci cnd curbura poate
cuprinde ntreaga coloan vertebral). Lordozele pot fi: uoare(gr.I), medii (gr. II) si accentuate (gr.
III). Gradul lordozei este definit de mrimea unghiului acestuia. Lordozele n 2 grupe:Lordoze
funcionale sunt determinate de lipsa autocontrolului i a reflexului de atitudine corect a corpului
sau prin meninerea permanent a unei poziii vicioase impuse de activitatea profesional.n aceast
categorie sunt incluse lordozele habituale(prin obinuin specifice vrstei tinere).Aceast form de
lordoz se ntlnete la precolari, persoane obeze, la cei cu bazinul nclinat n anterior i la unele
fete n perioada pubertar. Lordoza este faorizat de un nr. mare de factori cum ar fi: greutatea mare
a trunchiului, poziia in flexie a articul. coxo-femurale, contractarea muchilor flexori ai coapsei.
Atitudinea lordotic se accentueaz n poziia stnd cu minile ridicate n sus i n pozi ia stnd pe
genunchi i se micoreaz n poziia eznd sau eznd pe genunchi.Lordozele patologice se
caracterizeaz prin ntinderea lordozei lombare n sus n regiunea dorsala a coloanei vertebrale
afectnd i celelalte elemente anatomice ale spatelui. Coloana vertebral prezint o curbur lung i
accentuat ce cuprinde zona lombar i dorsal compensat uneori n partea de sus a coloanei
vertebrale printr-o curbur cifotic cervical dorsal superioar iar n partea inferioar a coloanei
vertebrale prin nclinarea accentuat a bazinului n fa. Prile laterale ale spatelui i muchii
lombari se incurbeaz, omoplaii se desprind de cutia toracic i se deprteaz de la coloana
vertebral, umerii par trai napoi, iar corpul n ntregime este uor aplecat posterior toracele se
bombeaz sau se turtete, abdomenul proemin mult sau la fel se turtete. Relieful mu chilor fesieri
se accentueaz.SPATELE PLATEste o deficien de atitudine n plan sagital cu micorarea
curburilor fiziologice. La spatele plat coloana vertebral este practic rectilinie, unghiul de nclinare a
bazinului ctre coloana vertebral este micorat, cutia toracic ngust i aplatizat, musculatura slab
dezvoltat, omoplaii atrn de la trunchi, membrele inferioare sunt ntinse n articula ia
genunchiului. Copii cu spatele plat acuz dureri de cap, obosire rapid, micorarea capacit ii de
munc fizic dar i intelectual. Coloana vertebral i pierde funcia de amortizare de aceea toate
micrile cum ar fi: mers ndelungat, alergri, srituri, salturi provoac zdruncinri a mduvei
spinrii i a encefalului. Din aceast cauz corpul omenesc va gsi o compensare a curburii
fiziologice patologice n planul frontal. Copii cu spatele plat iniial sunt nscrii n grupele speciale
medicalen coal i ndeplinesc programul mpreun cu cei ce au scolioz. Spatele plat este o form
prescoliotic.SPATELE PLAT CURBATEste o deficien de atitudine n plan sagital cu mic orarea
curburilor fiziologice. Se consider o varietate a spatelui plat i se caracterizeaz prin mic orarea

curburii cervicale i toracice i pstrarea lordozei lombare sau mrirea acesteia. n aceast deficien
bazinul este puternic nclinat n anterior i proemin n posterior. Muchii fesieri sunt evideniai.

Ciroza hepatica. Etiologie. Patogeneza. Tablou clinic. Argumentarea clinicofiziologica a utilizarii kinetoterapiei. Kinetoterapia in I, II, III, perioada.
Program kinetic de recuperare a persoanelor cu ciroza hepatica.
Ciroza hepatica- actiune ireversibila a ficatului care se caracterizeaza prin distrugerea
celulelor hepatice si formarea unui tesut cicatricial fibros. Tablou clinic: in stadiile
avansate a cirozei hepatice pacientii sunt asimptomatici mai multi ani. Primele
tulburari apar cind ciroza se afla intr-un stadiu avansat. Simptomele : astenie, febra,
presiune in abdomen partea superioara, ce duce la pierderea apetitului; modificarea
pielii care se caracterizeaza prin dilatarea vaselor mici pe nas, pometi, rosata
puternica. Factorii predispozanti: abuz de alcool 50-75%; hepatitacronica C 15-25%;
hepatita cronica B 5%; factorul toxic. Complicatii: ascita- complicatia cea mai
fregventa a cirozei alcoolice; consta in acumularea de lichid in cavitatea abdominala
este de obicei un simptom de ceroza avansata, poate surveni spontan sauin decursul
unei complicatii in special hemoragiei digestive sau o infectie. Icterul- pigmentarea in
culoarea galbena a sclerelor. Infectii- pacientii cu ciroza sunt in general foarte
sensibili la infectii. Encefalopatia hepatica- ficatul cronic nu isi poate indeplini
functia deeliminare atoxinelor. Acumularea toxinelor obtinute din metabolismul
proteinelor, poate afecta creierul ducind la encefalopatie hepatica care duce la
pierderea memoriei, schimbari de dispozitie, coma.
actiunea clinica: in cazul
hepatitelor virale si cirozei hepatice actiunea ex este diversa. Sunt contraindicate ex
de forta, viteza, rezistenta, transportarea greutatilor etc. Deoarece duc la intensificarea
circulatiei sangvine si marirea presiunii intraabdominala acutizind durerea. Sunt
recomandate ex respiratorice. Kinetoterapia:obiectivele-tonifierea musculaturii
abdominale; prevenirea aderentelor; diminuarea durerilor; tonifierea peretelui
abdominal. Perioada I: bolnavul se afla in regim locomotor la pat; p.i d.d, d.d cu
piciorele flectate, d.l. sedinta de k-pie cuprinde ex active, expasive, ex respiratorice
diafragmale, tempou lent, aplitudine mica 5-10 min. Perioada II:cuprinde regim
locomotor de salon. Se extind numai p.i d.d, d.l, sezind. Se aplica ex active, pasive, ex
cu rezistenta, ex respiratorice pentru muschiul diafragmului. Tempou si amplidudine
medie timp de 15-20 min. Perioada III: corespunde cu regimul general. P.i d.d, d.l,
d.v, patrupedie, stind, sezind. K-pia cuprinde ex de abdomen, ex pasive, ex cu
rezistenta, ex respiratorice pentru muschii diafragmului, unele sporturi. Tempou rapid
amplitudine completa 25-30 min.

Clasificarea afectiunilor articulare


La moment sunt cunoscute diverse boli ale articulatiilor. Unele dintre acestea apar desinestatator, in
timp ce altele sunt o manifestare sau complicatie a altor boli.Maladii degenerative ale
articulatiilor:osteoartroza si osteohondroza;Maladii inflamatorii: artrita reumatoida; spondiloartrita
anchilozanta;Patologii ale tesuturilor moi: ex:sindromul scapulo-humoral; ligamentite;
tendinite;Patologia articulara in cadrul maladiilor tesutului conjunctic sau sistemice: lupus
eritematos sistemic; sclerodermia sistemica;Patologiile articulatiilor secundare:hepatita,
cancerPatologiile osului:osteoporoza;
Clasificarea afectiunilor articulare:etiopatogneza si clinica, clasificarea lor.REUMATISME
INFLAMATORII (articulare si viscerale) Reumarismul articular.-Poliartrita reumatoida.-Spondilita
anchilozanta.-Reumatism secundar infectios.REUMATISM DEGENERATIV-Artroza si
poliartrozele.-Spondiloza si spondilartrozeleREUMATISM ARTICULAR PERIFERICReumatismul cu caracter inflamator sau degenerativ.MANIFESTARI DE TIP REUMATISMAL
N ALTE AFECTIUNI-Artroza genunchiului.-Artroza de umar.-Artroza de pumn.-Artroza de sold.Artroza gleznei Etiopatogeneza.1)factori traumatici, lovituri mai mici sau mai mari, caderi cu
sprijinirea greutatii pe anumite articulatii care depasesc puterea lor desustinere si conduc la luxatii,
subluxatii, smulgeri ale insertiei tendoanelor, tasari ale coloanei, favorizind repartitii noi ale
presiunilorarticulare cu producerea distructiilor
cartilaginoase.- Daca traumatismele afecteaza o anumita articulatie, aparitia artrozei este relativ frec
venta2)factori mecanici-suprasolicitarea articulatiilor prin efectuarea unor eforturi fizice mari,
purtarea unor greutati mari care induc tas?risau presiuni crescute in anumite puncte ale
articulatiilor.3)imbatrinirea vitalitatea scazuta care presupune mai putina miscare, vasele de snge
care hranesc articulatia cuprinse de fenomenul deateroscleroza care face ca acestea sa devina mai
reduse ca diametru, avnd cosecinta asupra substantelor nutritive care ajung mai greu siinsuficient la
os si cartilagiu.4)factori endocrini, in special diminuarea hormonilor tiroidieni care au rol in sinteza
substan?ei fundamentale si schimbarea echilibruluihormonal la menopauza(creste secretia de
hormon somatotrop si estrogeni) si andropauza.5)factori inflamatori cronici sau
infectiile(tuberculoza osteoarticulara) dezorganizeaza si inlocuiesc tesutul cartilaginos cu
altulcicatriceal, dur, fibros si si alterari osoase ale capetelor epifizare care intra in alcatuirea
articulatiilor.6)Factorii meteorologici(frigul, umiditatea etc), prin tulburarile vasomotorii produse,
favorizeaza aparitia leziunilor articularedegenerative.7) Factorii metabolici:a)obezitatea este o
cauza destul de importanta in con-stituirea artrozelor. Ponderea corporala crescuta peste greutatea
ideala supunesistemul osos la un efort deosebit, exercitand o presiune continua, o

microtraumatizare permanenta, pe care trebuie sa o suporte articulatiasi, bineinteles,


osul. Asa se nasc artrozele soldului, genunchilor, coloanei lombare, gleznelor etc;
b) guta ,prin precipitarea acidului uric la nivelul articulatiilor, favorizeaza deteriorarea acestora, de unde si numele de reumatism artrozicgutos
Clinica Dureri articulare si umflare,Rigiditate articulara, mai ales
dimineata,Oboseala,Febra,Noduli numiti noduli reumatoizi
Articulatiile pot fi calde la atingere

Slabiciune musculara si instabilitatea articulatiilor


Durere in timpul mersului
Dificultate la prinderea unor obiecte, la imbracat, pieptanat sau aplecat
Caracteristica traumelor coloanei vertebrale.Kinetoterapia in traumele coloanei
cervicale si Evaluarea functionala.Traumele coloanei vertebrale sint considerate cele mai grave
afectiuni ale A.L.M.Avem traume cu lezarea maduvei spinarii(la nivel de nerv)si fara lezarea
maduvei spinarii(la nivel de os)si cel mai des sunt intilnite in regiunea cervicala si in zona
lombara. .Kinetoterapia in traumele coloanei cervical.-traumele in zona cervicala pot aparea atit in
urma unei lovituri directe asupra gitului cit si la sariturile cu capul in jos(intr-un bazin),in urma
accidentelor rutiere.In toate cazurile pacientul trebuie imobilizat
Pe un plan dur,de evitat deplasarea segmentelor copului si de transportat cit mai rapid la medic.in
toate cazurile de fractura cervicala pacientul va fi plasat pe un pat functional dur pt.extindere
scheletara.Kineterapia se imparte in 3 perioade:perioada de imobilizare-incepe in a 2-azi dupa
repozitia capetelor fracturate.aceasta perioada se imparte in 2 etape: I etapa-pacientul este expus
extinderii scheletare(2-3sapt.)Iietapa-pacientul poarta gulerasul gipsat sau alta orteza.Prima etapa
pacientul expus extinderii scheletare In cpstru lui Glisson care se imbraca capul pacientului ,iar
capetele libere se leaga de marginea patului.patul este ridicat cu 40-60cm.de la nivelul
podelei.Extinderea scheletara are loc din contul greutatilor proprii pacientului.In aceasta etapa
kinetoterapia are urmatoarele obiective:scoaterea pacientului din starea psihica grava,ameliorarea
circulatiei si limfatice in segmentul afectat.Pentru realizarea acestor obiective se vor indeplini
urmatoarele exercitii:A)E.D.F.G si anume-flexia-extensia degetelor atit memb.sup.cit si
inferioare,miscari de adducere-abducere a degetelor,toate miscarile posibile in art.talocrurala si
radiocarpala.dupa o saptamina la aceste exercitii se mai adauga flexia-extensia in art.genunchiului
fara ridicarea talpilor de la asternut.B)ex.speciale-deschiderea si inchiderea gurii,deplasarea
mandibulei dreapta-stinga,inainte-inapoi.toate miscarile se vor indeplini in tempou lent.II etapaincepe in momentul cind se scoate extensia scheletara si se imbraca gulerasul gipsat.Obiectivele
K:restabilirea echilibrului,preintimpinarea atrofiilor musculare,restabilirea functionalitatii intregului
organism.Pentru realizarea acestor obiective vom indeplini exercitii din mai multe pozitii initialeD.D,D.L,Sezind,stind,vom indeplini ex.E.D.F.G si respiratorice pt.toate grupele de muschi a centurii
pelviene(memb.inf,bazin)iar ex.pentru zona toracica si memb,sup.vor fi limitate.Se vori indeplini cu
amplitudine micaEX.speciale in aceasta perioada vor fi aceleasi miscari-deschiderea gurii,deplasarea
mandibulei,si intoarcerea capului in limitele pansamentului gipsat.Perioada functionala-care incepe
de la formaprimar rea tesutului osos ,scoaterea pansamentului gipsat si va dura pina la formarea
cicatricelui osos secundar.OBIECTIVELE:intarirea musculaturii zonei cervicale,restabilirea
mobilitatii in zona afectata,restabilirea mobilitatii in zona afectata,restabilirea functionalitatii intregii
C.V.Pt.realizarea acestor obiective se vor indeplini urmatoarele exercitii:E.D.F.G,si
respiratorice,ex.speciale-toate miscarile indeplinite in centura scapulara,memb.sup,si coloana
cervico-toracala.1.toate miscarile posibile a capului2.abducerea memb.sup sub diferite unghiuri(4590grade),adducerea bratelor(incrucisarea lor)flexia-extenia bratelor3.ridicarea umerilor,rotirea

umerilor4.flexia c.v.sau a trunchiului .tempoul de indeplinere-mediu.Perioada de antrenareinceperea din momentul cicatricelui osos secundar si dureaza pina la refacerea totala a functiilor
pierdute.OBIECTIVELE;restabilirea amplitudinii miscarilor in zona afectata.se efectueaza din toate
pozitiile initiale.Se recomanda inotul curativ,exercitii de echilibru,de coordonare,ex.de
atentie.Restabilirea functiilor poate surveni in aprox.7-12luni
Clasificarea si caracteristica fracturilor de bazin.Traumele bazinului se considera cele mai grave afectiuni
ale A.LM.fracturile bazinului pot aparea in urma compresiei a tit in plan sagital cit si frontal.Fracturile
bazinului se caracterizezaza prin Sindromul clcilor alipite deaorece pacientul nu poate singur ridica
picioarele de la asternut.Fracturile de bazin pot fi:fracturi izolate a unui os,fractura a2-a -3oase,fractura in
forma cartii deschise,fractura cu dezintegrarea inelului bazinului.In toate cazurile izolate ale oaselor bazinului
se culca pe un pat dur functional,picioarele sunt fixate pe un valatuc,genunchii adusi,iar calciile impreuna
numite pozitia de broscuta
CONTRACTIA IZOMETRICA IN ZONA SCURTATA- rep o cont izometrica muscular in care lung.
Fibrelor muscular ramine constanta ,in timp ce tensiunea muscular atinge valori max,prin activarea tuturor
activitatilor motorii ale grupelor muscular respective.C.IZ . SE REALIZ deplasarea seg. Contra unor reintente
egale cu forta max a muschiului respective sau cind se lucreaza contra unei greutati mai mare decit forta
subiectului dar immobile. In realitate se produce o micro-deplasare neglijabila intre momentul cresterii
tensiunii muscular sic el ai relaxarii
CONTRAPRIZELE,DEFINITIE,LOCALIZARE,SCOP. Respectiv situatia miinii pe segment care va fi
mobilizat si situatia unei alte miini care va fixa segmental imediat proximal acestuia.Contrapriza este facuta
cat mai aproape de articulatia de mobilizat pt o mai buna fixare.In cazul sprijinului pe un plan dur al
segmentului proximal,contrapriza poate fi abandonata sau facuta doar partial.Deoarece segmental care
urmeaza sa fie mobilizat trebuie perfect relaxat si suspendat.
Caracteristica reabilitarii ca metoda de antrenare a sanatatii. Recuperarea kinetica pe etape. Reabilitarea
este o metoda de restabilire a sanatatii care are ca scop de baza reducerea timpului in procesul de tratare,respectiv
reintoarcerea pacientului in viata sociala, la procesele de munca casnica si la restabilirea caracteristicilor individuale a
persoanei.Reabilitarea consta din: 1. reabilit medicala(include tratamente medicamentoase, chirurgicale, fizioterapeutice
si alte metode ce contrib la insanatosirea pacientului). 2.reabilit profesionala(are ca scop restabilirea capacit de munca si
reintoarcerea pacientului la locul de munca.In caz de necesitate pacientul este ajutat sasi schimbe locul de
munca).3.reabilit psihologica(are ca scop corectarea starii psihice a pacientului, formarea conditiilor necesare pt
adaptarea psihologica a persoanei catre conditiile schimbate de viata in urma bolii).4.reabilit social-economica(are ca
scop reintoarcerea pacientului in societate si obtinerea independentei economice). 5.reabilit fizica( este o parte
componenta a reabilit complexe a pacientului. Aceasta se imparte in 3 etape: l. spitaliceasca, ll. sanatoriala, lll de
policlinica.l. Etapa spitaliceasca este perioada de timp in care pacientul este internat in institutia medicala, unde se
prescrie un anumit regim de miscare.Aceasta include 4 regimuri: 1.regimul strict la pat- se prescrie pacientului pt liniste
totala, iar toate activit igienice sunt efect de catre personalul medical.K-pia are ca scop;tonizarea si normaliz functiilor
org-lui.Lectia va dura 5-7min, va include ex.respirat, ex active si ex.pentru grupele mici de muschi.Dupa ce starea
pacientului se imbunateteste putin este trecut in regimul la pat. 2.regimul la pat-scopul de baza al k-piei este de a ajuta
pacientul sa indeplineasca transferul din d.dorsal in sezand.Ex se vor indeplini din p.i sezand si d.dorsal.In timpul zilei
50% din timp va sta in pozitia culcat si 50% in pozitia sezand.Se va trece la alt regim cand pacientul va primi pozitia
sezand la marginea patului cu picioarele atarnate si nu va avea discomfort provocat de greata, ameteli, voma.3. regimul
de salon-pacientul desinestatator poate sa se ridice din pat , sa se deplaseze pana la baie, sasi faca igiena personala si sa
se alimenteze singur.4.regimul general-pacientul merge singur in sala de k-pie unde indeplineste programul necesar.La
sfarsitul etapei stationare pacientul treb sa mearga 200 si sa ridice 10 trepte.ll. Etapa sanatoriala-dupa etapa spitaliceasca
pacientii sunt transferati in sanatoriu pentru continuarea procesului de reabilitare.Aici se vor respecta: 1.regimul de

crutare (primele 2-3 zile re recuperare in sanatoriu pacientul va indeplini acelasi efort fizic ca in reg.general doar ca se
va mari treptat distanta parcursa.La sfarsitul perioadei pacientii vor parcurge aprox 500-800m si vor ridica 1 etaj.Ca
forme de lucru se vor folosi:gimnast de inviorare, plimbari in aer liber, mers dozat, terencurul).2.regimul de crutareantrenare(efortul fizic se mareste prin marirea distantei parcurse.La sfarsitul regimului pacientii vor parcurge aprox 2km
si vor ridica 2 etaje. 3.regimul de antrenare(pacientii se instruiesc in activit profesionale care ii va ajuta sa se incadreze
mai rapid in sfera profesionala. Se aplica pe larg ergoterapia, terencurul si mersul dozat.La sfarsit treb sa parcurga 5-8km
si sa ridice 3 etaje.lll. Etapa de policlinica

cacacterizati dereglarile ce apar in leziunile nervoase periferice :


Leziunile sistemului nervos periferic sunt fie mononeuropatii (atingere a unui singur nerv) cauzate de sectionarea
unui nerv, de compresia uneia din radacinile sale (sciatica prin hernie discala) sau de o infectie (zona zoster), fie
polineuropatii (atingere a mai multor nervi) de origine virala, imunologica (poliradiculonevrita, de exemplu),
carentiala (deficit in vitamine) sau toxica (alcoolism, de exemplu). In afara traumatismelor, numeroase alte afectiuni
sunt, de asemenea, responsabile de o atingere a nervilor, ca diabetul zaharat, difteria, lepra sau lupusul eritematos
diseminat. Atunci cand sunt afectati succesiv mai multi nervi, se vorbeste de multinevrita.

Codul deontologic in kinetoterapie: principii, etica profesionala si responsabilitatea. Relatia


kinetoterapeut-pacient.
Etica si deontologia ofera sau asigura un minim de cunostinte necesare pacientului util pt dezvolt
personalitatii in termenii libertatii si dezvoltarii armonioase in mediul natural si social.Etica include
o serie de valori precum:dreptate, responsabilitate, sinceritate, libertate, modestie, intelepciune,
respect, demitate, omenie. Principiile care guverneaza conduita profesionala a kinetoterapiei:(1)
Kinetoterapeutul lucreaza ntr-o relatie deschisa si egala cu medicul si cu ceilalti profesionisti din
sanatate.(2)Kinetoterapeutul este direct raspunzator de orice interventie a sa, chiar daca este
prescrisa de un medic si are dreptul sa refuze interventia.(3) Pe tot timpul exercitarii profesiei,
kinetoterapeutul trebuie sa dovedeasca disponibilitate, corectitudine, loialitate si respect fata
depacient.(4)Kinetoterapeutul lucreaza dupa aceleasi principiile ca si intregul personal medical din
cadrul Centrului.
Relatia kinetoterapeut-pacient. Comunicarea ajuta la o mai buna desfasurare a lectiei de
kinetoterapie. K-peutul trebuie sa comunice pacientului despre scopul, efectele si avantajele
exercitiilor aplicate.Pentru a atinge obiectivele propuse pacientul trebuie sa aiba incredere in k-peut,
iar aceasta cel mai usor se obtine prin incredere. Pentru a fi un specialist bun din toate punctele de
vedere k.peutul trebuie sa stie sa asculte plangerile si nevoile pacientului pentru a intocmi o lista de
obiective.Profesionalismul rezulta din ambitie, dorinta, daruire, devotament si comunicare.Cand
pacientul intra intr-o sala de gimnastica medicala, kinetoterapeutul treb sa fie informat despre
diagnosticul si despre indicatiile medicale pe care le are pacientul. El va efectua un examen care ii
va permite stabilirea unui contact cu pacientul si cu afectiunile acestuia precum si cu modalitatile de
tratament. Astfel el va putea sti daca pacientul a facut progrese si va adapta in permanenta
programul la etapele bolii. Kinetoterapeutul va pune intrebari in legatura cu varsta pacientului,
istoricul bolii, tratamentul deja efectuat si rezultatele lui. De asemenea va fi informat despre profesia
acestuia (boli profesionale), sporturi practicate, factori agravanti.

COLITA este un process inflamator al mucoasei intestinului gros. Etiologia:factoriialimentar,toxic,medicamentos,alergic.Forme morfopatologice:(Colite spastic-cu marirea functiilor motorii).
(Colite atonice-cu micsorarea functiilor motorii).Tabloul clinic subiective:-slabiciune generala-cefalee-greatavoma-scaune diareice sau constipatii.Simptome obiective:dureri abdominal foarte variate din punct de vedere
a localizarii.Abdomenul este balonat,dureros,mai ales in reg.intestinul gros.K-pia:Tratamentul :este complex
si se include-dietoterapia,medicamentos,k-pia.Obiectivele k-piei:-tonizarea musculaturii peretelui abdominal
si pelvin.-reglarea tranzitului intestinal.-stimularea pe cale directa sau reflex a miscarilor proprii ale tubului
digestiv.-prevenirea ptozelor viscerale(coborirea organelor).Mijloacele k-piei:-gimnastica de invioraregimnastica medicala ex.active sau passive ex.respiratorice K-pia se imparte in 3 perioade in dependent de
regimul locomotor al bolnavului.I-perioada-Colita spastica.Ex se fac din p.i:dd cu picioarele flectate sprijin
pe ghenunchi si coate.Sunt contraindicate ex.din ortostatism sau dd cu picioarele ridicate.Se fac ex.speciale
combinate cu ex.respiratorice pt a imbunatati starea pacientului si a relaxa musculatura abdomenului.Ex se
fac intr-un tempou lent SI UN NR.MIC DE REPETARI 4-5 ORI.DURATA SEDINTEI DE K-PIE ESTE DE
LA

5-10 MIN.

Colita atona I perioada.Ex.se fac din toate p.i cu un nr.mare de repetari 8-10 ori.?Intensitatea
efortului fiind individuala,durata sedintei 10-15 min.Perioada II Colita atona spastica.Se fac ex.din
p.i dd ,dl,sezind si stind.Se executa ex.active si passive pt abdomen,respiratorice,combinate cu
celelalte ex-EDFG.Durata sedintei este de 30min.Tempoul este marit si amplituda este
completa.Dischinezia biliara.Def.-dereglari ale functiei motorice a tractului intestinal care se
manifesta prin dezechilibru de
tonus.Etiologia.Factorii:alimentar,toxic,alergic,psihoemotional.Tabloul clinic
subiectiv:greata,voma,scaune frecvente,meteorism.Tabloul clinic obiectiv-abdomenul este de obicei
bombat,dureros mai cu seama in reg.ombilicala.Periodic se intensifica dureri sau sunt dureri
migratoare.Abdomenul la palpare este contractat.Tratament:medicamentos,dietic,k-pia.Obiectivele
k-piei:-combaterea manifestarilor spastic sau atone.-tonifierea musculaturii abdominal.-reglarea
tranzitului intestinal Mijloacele k-piei:-gim.matinala,gim.medicala.masaj,ex.active si
passive.ex.respiratorice si ex.de rezistenta.K-pia se executa in dependent de manifestarile persistente
spastic sau atonice.I-perioada cind predomina manifestarile spastice.Se executa ex.in ritm lent din
poz.sezind d.d si d.l.Sunt aplicate ex.respiratorice libere,ex.de respiratie diafragmala.ex.de
relaxare.Cind predomina manifestarile atone.Se executa ex.izotonice si izometrice.In special pt
muschii drepti abdominali.Din poz.stind,sezind,dd si dv intr-un tempou marit cu pauze.Ex.de
respiratie sunt aplicate sub forma libera sau combinate cu EDFG sau cu ex.speciale.Ex .de tonifiere
generala sunt combinate cu obiecte portative sau la aparate.II-perioada.Ex.se fac din poz.d .d;d.l
;sezind;ortostatism;patrupedie.Se fac ex.active pt abdomen,ex.cu rezistenta,ex.pasive,ex.pt muschiul
diafragmal.Tempoul este mediu,amplituda miscarilor este completa.Durata sedintei de k-pie dureaza
de la 15-20 min.III-perioada.Ex.se fac din urmatoarele p.i:dd;dv;patrupedie;sezind;ortostatism.Se
aplica EDFG,ex.active de abdomen,ex. cu rezistenta,ex.pasive,ex.pt musch.diafragmal.Se pot

executa ex.cu obiecte si la aparate si se aplica si elemente din sport.Sedinta de k-pie dureaza 25-35
min.Amplituda este complete.Tempoul de executie este rapid.

Caracteristica formelor de lucru folosite in kinetoterapie-Se cunosc mai multe forme de lucruri pentru
desfasurarea orelor de kp:gimnastica de inviorare,lectia de gimnastica matinala,lectia desinestatatoare,mersul
dozat,terencurul,inotul dozat,patina,ski dozat,formele de masa ale kinetoterapiei.Gimnastica de inviorarePentru bolnav reprezinta un complex de exertcitiu special selectat care contribuie la trecerea organismului din
stare de somnolenta la o stare active.Gimnastica de inviorare este prescrisa atit cu scop de kprofilaxie primara
cit si secundara.Lectia de kinetoterapie este considerate forma de baza de lucru in Kinetoterapie.Este aplicata
pentru recuperarea organismului afectat precum si recuperarea functiei intregului ogranismului .lectia de kp
ca si toate celelalte tipuri de lectii are 3 parti:intodurece baza incheere.In partea de introducere se vor efectua
ex respiratorice ex de gimnastica care pregatesc organismal catre effortul de baza.Partea de baza-se
solutioneaza cele mai importante obiective in cadrul acestei parti se vor folosi ex speciale,de forta de
rezistentas,in dependent de scopul propus si vor avea un effect pozitiv asupra organismului afectat si asupra
organismului in intregime.Partea finala se vor prescriu ex atit de gimnastica cit si respiratorii pentru relaxare
si reeducarea efortului maxim.Lucru de sine stator-Ocupatiile de sine statatoare se realizeaza de pacientii care
au o atitudine constinta fata de efectele ex fizice si cei care pot executa ex correct.Pacientii mentionati se vor
ocupa singur dupa un complex model de ex propus de kp cu respectarea specificului bolii si a particularitatii
individuale ale pacientului.Aceasta forma de lucru este practicata pe larg in acele patologii in care
restabilirea funcitei dureaza timp indelungat .In acesta caz ex ex trebuie repetate de 2-3 ori pe zi.Mersul
dozat-scopul de baza este normalizarea capacitatii de a merge correct in urma leziunii si bolilor sistemului
nervos in urma traumelor,in urma tulburarilor metabolice .mersul dezat este frecvent aplicat pentru
antrenamentul aparatului vascular si respirator .Mersul va fi gradat prin schimb de deplasare lungime sau
relieful terenului.Terencurul-reprezinta o forma a mersului dozat ce consta din urcari si coboriri treptate pe
rute speciale amenajate.este frecvent folosita in recuperarea pacientului cardio-vascular si acelor de tulburari
metabolice.In functie de inaltimea pantei rutile sunt impartite in 3 grupe:unghiul de inclinare a pante de 4-10
grade,unghiul 10-15 grade,16-20 grade.Sporturi dozate-elementele din sport pot fi folosite ca forme separate
de kpie pentru un antrenament individual.Aceste elemente vor contribui la antrenarea functiei afectate
precum si la cresterea capacitatii de munca.Aceasta forma de lucru este raspindita in recuperarea sportivilor si
se prescrie individual si depinde de mediu de viata.Formele de masa ale kp-aceasta forma de lucru include
elemente din joc sportive,turismul,in zonele apropiate.
Contractia izometrica in zona scurtata-Se executa contractii izometrice repetate cu pauze intre repetari la
nivelul de scurt a musculaturii.Se executa pe rind pentru musculatura tuturor directiilor de miscare
articulara.In vederea cistigarii contractiei in situatia neincarcata in caz in care pacientul nu este capabil sa
execute direct tehnicile contractiei izometrica in zona scurtata se executa urmatoarea succesiune:Invers
Lenta-Invers Lenta Opunere-Contractie Izometrica in Zona Scurtata.
Componentele kinetologiei medicale-Kinetologia medicala isi defineste componentele sale in functie de
obiectivele pe care le are si le propune aplicind in scop profilactic sau terapeutic Componenentele de
baza:kinetoprofilaxia si kinetoterapia.Kinetoterapia-tratarea prin miscare si aplica mijloacele kinetologiei
medicale cu scopul recuperarii somato-funcionale motrice si psihice,reeducarea functiilor de complasare in
cazul afectiunilor partial revirsibile sau irevisrsibile.Recuperarea somatica-reprezinta o etapa in cadrul
tratamentului care se completeaza cu recuperarea functionala care are ca scop de a reda capacitatea de effort
normal.Kinetoprofilaxia-reprezinta preintimpinarea imbolnavirilor sau a complicatiilor prin intermediul

miscarii.Ea aplica mijloacele kinetologiei medicale cu scop de prevenire a imbolnavirilor,a complicatiilor a


Kinetoprofilaxia-se imparte in 3 forme-.primara-aplica individului mijloacele ,K.secua-acea forma de
kinetoprofilaxie care se ocupa cu prevenirea complicatiilor in diferite boli.K tertiara-reuneste mijloacele
specifice si nespecifice,complexe pe care le administreaza dupa reguli proprii,impuse de o situatii concreta
pentru prevenirea unor sechele sau leziuni somato-functionale irevirsibile.

Caracteristica mijloacelor de lucru folosite in kinetoterapieMijloacele principale folosite in kpse impart in ed fizica;factori naturali;regimul locomotor;si masajul curativ.Masajur curativ-este un
mijloc al kp si tot odata o metoda de profilaxie,tartare sau recuperare indeplinita de catre miinile
masorului pe o portiune limitata a corpului si are o actiune mecanica dozata.Regimul locomotor-este
considerat un mijloc al kp expriat prin dozarea si gradarea stricta a efortului fizic la diferite etape de
tratament sau recuperare.Factorii naturali-sunt reprezentati de apa soare aer.Folosirea apei-ca mijlok
de kp se numeste hidroterapie are loc calirea organismului la diferite temperature;folosirea soareluica mijloc al kp se numeste helioterapie,calirea cu razele solare se recomanda in orele de dimineata
de la 6-9;folosirea aerului-ca mijloc al kp se numeste aeroterapie are loc calirea organismului cu
diferite temperaturi.Exercitiul fizic ca mijloc al kp la rindul sau se imparte in:ex de
gimnastica,sportive-aplicativ,ex izometrice,elemente din jocuri.1.exercitii de gimnastica-reprezinta o
combinare de miscari natural omului selectate special si divizate in diferite elemente.Prin aplicarea
ex de gimnastica actionam selectiv asupra diferitor grupe de muschi sau articulatii si putem
imbunatati coordonarea generala a miscarilor restabilirea fortei si miscarii.Ex de gimnastica se
clasifica dupa principiu-anatomic,principiul folosirii obiectivelor ,prin modul de
executare.principiul anatomic-include ex de gimnastica pentru diferite parti ale corpului,principiul
activitatii-ex active passive,active-pasive.principiul folosirii obiectivelor si aparatelor-ex cu obiecte
sau fara obiecte ex cu aparate,princiupiul modului de executare pot fiexercitii de ordin,de
introducere ,corectie coordonare,respiratorice atirnare,sprijin de ritm si plastic.2.Exercitii de ordin
contribuie la organizarea si disciplinarizarea pacientului le dezvolta acestora abilitati de miscare
necesare se executa atit la comanda verbal cit si la diferite sunete.Exercitiile introductive se prescriu
pentru pragatirea organismului catre o incarcatura mai mare,si se indeplinesc intron tempou lent si
cu o atitudine mare.3ex de corectie-corecteaza deformitatile diferitor parti ale corpului iar in multe
cazuri ex de corectie se impart in;simetrice,asimetrice,de detorsie.4.ex pentru coordonarea
miscarilor si echilibrului se aplica pentru antrenarea aparatului vestibular in diferite boli
neurologice.aceste ex se indeplinesc din urmatoarele pozitii-ortostatism.cu schimbarea bazei de
sprinin,stind intr-un picior,stind pe virfuri stind cu ochii inchisi.Ex pentru coordonare include astfel
de ex care formeaza anumite capacitati uzuale ce au fost pierdute in rezultatul unei boli.5 ex cu
rezistenta-sunt applicate in perioada de antrenare sau in etapa sanatoriala.sunt exercitii care
contribuie la fortificarea musculaturii cresterii elasticitatii musculare,au un effect stimulator asupra
aparatului cardio vascular,maresc metabolismul intregului organism.6ex respiratorii-se impart in ex
respiratorice,statice,de drenaj.Aceste ex se aplica in toate formele de lucru in kp au efecte benefice
asupra sistemului respirator,stimuleaza metabolismul si toate procesele digestive in organism.ex
respiratorice statice-se indeplinesc din diferite pozitii initiale cu accent pe ritmul respiratoric dar
fara particip[area segmentelor corpului.ex respiratorice dinamice-reprezinta inspiratiii si expiratii
effectuate in complex cu diferite miscari ale membrelor si trunchiului.ex respiratorice de drenajinclude ex orientate spre evacuarea lichidului din bronsii si sunt applicate in diferite patologii a

aparatului respirator.aceste ex se indeplinesc din diferite pozitii in care trunchiul este situate mai jos
decit nivelul bazinului.7exercitii in atirnat si sprijin-aceste ex se prescriu pacientilor in perioada de
insanatosire au o dozare stricta si se indeplinesc sub supravegherea kp.8 ex de ritm si plastice-aceste
ex se efectueaza sub accompaniment musical cu o tonalitate si un ritm stability de kp in raport cu
starea functionala a pacientului.aceste ex se prescriu in etapa de sanatoriu sau policlinica pentru
restabilirea functiilor aparatului locomotor si sistemului nervos central si periferic.9ex pentru
intindere musculara au ca scop cresterea elasticitatii aparatului muscular si ligamentar precum si
relaxarea musculaturii.este considerat un mijloc bun de restabilire a functiei musculare dupa
efectuarea unor antrenamente sau eforturi mari.in timpul excutarii acestor miscari creste
flexibilitatea tesuturilor moi reduce spasticitattea acestora.10exercitii in apa-in apa greutatea
corpului este mai mica ceea ce face mai usoara procedura de indeplinire a diferitor miscari .11 ex
idiomotrice(de inchipuire)-sunt utilozate mai des in etapa sptaliceasca in regimul stric la pat si
regimul la pat.ex se indeplinesc doar la nivelul ,mental si conditioneaza contractii usoare
musculare,imbunatatind starea functionala a tesuturilor.12 izometrice(incordare si relazare static a
muschiului unui membru imobilizat,gipsat)-pacientul trebuie sa contracteze sis a relaxeze muschiul
membrului imobilizat si imaginar sa indeplineasca miscarea in articulatia data.Acesre ex se prescriu
cu scop de preintimpinare a atrofiilor musculare,imbunatatesc schimbul de substante in membrul
efectuat.13 ex sportive aplicativ-se impart in:mers dozat,alergari,sarituri,catarari,aruncari,ex de
ridicare si transportare a greutatilor,canotaz dozat,patina dozat,ski dozat.Mers dozat-are ca effect
tonifierea musculaturii intregului organism prin alterarea ritmica a flexiei si extensiei articulatiei
.Are loc imbunatatirea circulatiei sangvine si limfatice a metabolismului a ritmului respirator s ca
urmare are scop de imbunatatirea starii generale a organismului.alergarile-se prescriu numai
pacientilor bine anrenati si se dozeaza individual.acest tip de ex dezvolta uniform musculatura
corpului ,imbunatatirea intregului organism.sariturile-fac parte din efortul intens de lunga durata se
aplica in perioada de antrenare si se prescrie individual in dependent de virsta si diagnoza
pacientului.catararile-duce la cresterea mobilitatii articulare dezvolta coordonarea miscarilor maresc
forta musculara.aruncari-contribuie la marirea mobilitatii MS dezvolta coordonarea miscarilor
cresc viteza si reactia miscarilor in cadrul lectiilor de kp se vor folosi mingi de tenis si diferite
greutati.canotaj dozat-se aplica pentru antrenarea generala a organismului pentru invatatrea
ritmului,aprofundarea respiratiei,marirea mobilitatii CV .ex de ridicare si transportarea greutatilorsunt ex care prescriu cu scop de marire a fortei musculare dar pot fi prescrise si cu scop
kinetoprofilactic in cazul contracturilor articulare .jocurile-jocuri dinamine,mobile,semidinamice.Se
aplica in kp pentru a educa la pacienti tonicitatea de
insistenta,determinare,ingionizare,curaj,disciplina.jocurile au un effect asupra intregului organism
mai ales asupra SNC ridicind tonul psiho emotional al pacientului.Mijloacele secundare folosite in
kp-Din mijloacele secundare fac parte:ergoterapia,mecanoterapia.Ergoterapia-folosirea elementelor
de munca de zi cu zi in scop de recuperare a unor functii pierdute sau afectate.Ergoterapia are ca
scop restabilirea functiilor afectate prin intermediul unor elemente specificei profesiei fiecarui
pacient in parte sau a unor miscari casnice cum ar fi:apucarea,ridicarea si mentinerea unui pahar
incheerea nasturilor legarea sireturilor.prin ergoterapie se restabileste de obicei capacitatea
functionala a minii de aceea elementele de baza a ergoterapia sunt obiectele casnice care pacientul le
efectueaza zilnic.Mecanoterapia-folosirea aparatelor mecanice ca scop de restabilire a unor functii

pierdute..Aceasta terapie este folosita frecvent pentru prevenirea contractiilor articulare,se foloseste
in recuperarea post traumatica sau in urma unor paralezii sau pareze. Mijloacele specific folosite in
kp-Mijloacele specific sunt reprezentate de catre miscare sub diverse forme:active,passive care prin
repetare devin ex fizic.Miscarea active-este reprezentata de:ex f simple.exf cu rezistenta,ex cu
facilitate miscarilor mers cu interval si mers codificat.Miscare pasiva-este reprezentata de:ex de
mobilizare pasiva posturari si pozitionari masaj sub diverse forme. Si ergoterapia.Mijloacele
nespecifice:.a)agenti fizici naturali:care pot actiona singuri sau asociati.Deseori intilnim urmatorii
agenti naturali:apa,apa mineral,ape minerale in tratament ,namoluri(pieloidoterapia)temperaturile
(termoterapia)b)agenti fizici artificiali:curentl
Definitia exercitiului fizic si obiectivele realizate prin practicarea exercitiului fizic ex fizic
consta in repetarea sistematica a unor cicluri de miscari cu scopul influentarii dezvoltarii fizica si a
capacitatii de miscare a individualizarii fara producerea unor modificari morfologice vizibile.In
schimb prin ex fizic creste capacitatea de coordonare echilibrul orientarea spatiala .Notiunea de ex
fizic se utilizeaza dese ori cu sensul de antrenament ceea ce nu este correct deoarece antrenamentul
prin repetare sistematica a unor contractii musculare include modificari adaptive
morfofunctionale.Obiectivele exercitiului fizic-sunt clasificate dupa efectele induse asupra
structurilor morfologice,functionale,cardio-vasculare,neuro psihice si social
educationale.1.Morfologice-favorizeaza procesele de creste si dezvoltare fizica;prevenirea atitudinii
corecte a corpului;corectarea atitudinilor si deficientelor corpului.2Functionale-cresterea capacitatii
generale de effort;cresterea capacitatii functionale a aparatului cardio-vascular(minut-volum,debit
systolic,consum maxim de o2);cresterea capacitatii funcionale a aparatu;ui locomotor(volum si
capacitate pulmonara);cresterea capacitatii a aparatului locomotor(mobilitate articulara);cresterea
capacitatii funcionale a celorlale sisteme de organe.3.Neuropsihice-dezvoltarea capacitatii de
relaxare(forta musculara si psihica);dezvoltarea capacitatii de coordonare;dezvolarea capacitatii de
invatare motrica a expresivitatii miscarii.4Social educational-favorizarea integrarii sau reintegrarii in
grupurile sociale(formarea deprinderii de a practica systematic ex fizic cu scop profilactic sau
terapeutic;formarea reflexului de atitudine corecta a corpului
Diagonalele Kabat 2 de jos in sus pentru MI 1.Soldul flexie
usoara,abductee,rotatie interna.2.Genunchi flexie sau extensie,pronatie,picior
extensie,inversie,degete extensie.Miscarea:Degete flexie,picior flexie,eversie,genunchi flexie sau
extensie,supinatie,soldul flexie,abductie si rotatie externa.
Disfunctiile motrice,senzitive de coordonare aparute in afectiunile si traumele sistemului nervos.
Ataxia cerebeloasa,tabetica si vestibulara.Ataxia cerebeloasa se caracterizeaza prin : dismetrie si
hipermetrie(amplitudine crescuta a miscarilor secundare,absentei de contractie la timp a
antagonistilor);asinergia(lipsa de coordonare a miscarilor simultane care participa la executarea unei miscari
mai ample);adiadocokinezia(imposibilitatea de executie a miscarilor repezi,successive,contrare ca
sens);astazia (pierderea capacitatii de a se tine pe picioare);
Ataxia tabetica (proprioceptiva)- este tulburata sensibilitatea profunda constiente cel mai frecvent in leziuni
ale cordoanelor medulare posterioare dar si in leziuni ale trunchiului cerebral
Ataxia vestibulara- are loc disfunctia sistemului vestibular
Obiectivele specifice neurorecuperarii,tehnicile de lucru folosite,exercitii

*Refacerea fortei si cresterea rezistentei muscular*cresterea si adaptarea capacitatii de effort al bolnavului


neurologic*ameliorarea si imbunatatirea functiei de coordonare,control si echilibru al corpului*formarea
capacitatii de relaxare*corectarea posturii si a leaniamentului corpului*cresterea mobilitatii articulare
*reeducarea respiratorie si a sensibilitatiiTehnicile de lucru folosite:
*kinetic e(statice-contractia izometrica,relaxarea musculara;dinamice-reflexe si voluntare;passive(prin
tractiuni,prin asistenta,autopasiva,manipularea) ;*akinetice (imobilizarea si posturarea)*tehnici combinate
Metode kinetoterapeutice in neurorecuperare
*Metode de relaxare- metoda Jacobson,metoda Shultz ,Metode de educare/reeducare neuromotorie met.
Bobath, met. Brunngstrom,met. Vojta, met. Frenkel,Metode de facilitare neuro-proprioceptiva -met. Margaret
Rood,met. Kabat,Metode de recuperare a afectiunilor lombare met. Williams,met. McKenzie,
*Metode analitice- met. Kenny, Metoda Phelps
Etiopatogeneza si clinica in AVC
Un accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o artera) care furnizeaza sange la nivelul unei zone
a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin.
AVC ischemic este cauzat de un cheag de sange care blocheaza circulatia sangvina a creierului.
Tipuri de AVC ischemic (tranzitoriu,involutiv,lacunar,in evolutie,constituit);
Cauze: ateroscleroza,ritmuri cardiace neregulate, infectia valvelor cardiac, tulburari de coagulabilitate a
sangelui ,inflamatie a vaselor sangvine (vasculita) ,infarctul miocardic.
AVC hemoragic- este cauzat de o sangerare in interiorul creierului (numita hemoragie intracerebrala) sau in spatiul din
jurul creierului (numita hemoragie subarahnoidiana). Sangerarea in interiorul creierului poate fi rezultatul unei valori
crescute pe un timp indelungat a tensiunii arteriale. Sangerarea in spatiul din jurul creierului poate fi cauzata de ruperea
unui anevrism sau de tensiunea arteriala crescuta care nu a fost tinuta sub control..
Clinica in AVC : decifitul motor
in faza acuta cu durata diferita de la cateva zile la cateva luni ,hemiplegia este flasca,urmeaza apoi faza de spasticitate
urmata de sincinezii. Sinergiile.-scheme de miscare associate spasticitatii. Reflexele- in faza flasca reflexele
osteotendinoase sunt diminuate sau abolite,iar in faza spastic sunt exaggerate.Tulburari de coordonare,de
sensibilitate,afectarea nervilor cranieni,
*deficitul functional
Tulburari de limbaj,tulburari de perceptive,tulburari mintale,emotionale si comportamentale
*alte complicatii
Disfagia,redorile articulare multiple,disfunctia umarului,tulburari sfincterine

Dificitul motor in AVC. Sinergiile.


Sinergiile- scheme de miscare associate spasticitatii. Apar in mod reflex sau pot fi declansate
voluntary.Exista 2 sinergii de baza,una de flexie si a doua de extensie pentru fiecare dintre member.
Sinergiile pot fi utilizate si pentru cresterea fortei unor grupe muscular.Dupa Brunnstrom component
mai slaba a unei sinergii se tonifica facilitind component mai puternica a acelei sinergii. Muschii
care nu sunt implicate in nici o sinergie sunt : rotund mare,dintat anterior,extensorii
degetelor,eversorii gleznelor.Acesti muschi sunt dificili de recuperate si reprezinta pentru multi
pacienti o limita functional.

Displazia coxo-femurala. Etiopatogenia. Clinica displaziei coxo-femurale


Displazia coxo-femurala este considerata una din cele mai grave patologii ale ALM
intilnite la om. Mai des sunt intilnite unilateral, mai rar bilateral, mai frecvent la fete
decit la baieti.Clinica displaziei coxo-femuraleDisplazia este un viciu innascut, in
dezvoltare, care se raspindeste asupra tuturor elementelor articulare: portiunea
proximala a femurului, capsula articulara, ligamentele articulare, muschii, mai ales
fesieri, precum si fosa articulara. Fosa acetabulara in aceasta patologie este mai
ingustata din cauza unui strat de tesut conjunctiv concrescut pe funful fosei, marginea
fosei nu este bine dezvoltata, mai ales marginea superioara din cauza poz.vicioase a
capului femurului si a fosei acetabulare, femurul se roteste facind o antetorsie. Daca
patologic nu a fost depistata la timp sau nu s-au luat masuri recuperabile necesarem
cu timpul toate procesele patologice se agraveaza. Fosa devine plata, marginea
superioara dispare, capul femural se deformeaza si se micsoreaza, iar capsula
articulara se largeste. In dependenta de gradul de deformare a articulatiei deosebim 3
stadii in dezvoltarea displaziei coxo-femurale:
gradI:
se caracterizeaza prin prezenta tesutului conjunctiv pe fundul fosei acetabulare, iar
celelalte elemente articulare nu sunt afectate, sau au un nivel mic de deformare.
gradII:
se caracterizeaza prin deformarea fosei acetabulare si mai ales a marginii superioare a
acesteia, dar este pastrata integritatea femurala si nu sunt schimbari in capul
femurului.Grad III:
Deformarea grava a articulatiei, lipsa totala a fosei acetabulare, capul femurului este
deformat, muschiul atrofiat.Simptomele la nou-nascut:1.abductia limitata in
articulatia coxofemurala2. se aude un sunet (pocnitura)in timpul flexiei, care se poate
auzi numai in primele 6-7 zile dupa nastere3. vizual, un picior este mai lung decit
celalalt
4. este prezenta asimetria pliurelor de pe fese si coapse

5. la examinarea vizuala se observa rotirea labei piciorului spre exterior.

DIAGONALELE KABAT 2 DE JOS N SUS PENTRU MS. 1 -MS este in abructi si extensie din
umar; 2-Cotul extensie totala; 3 -Mina si ddegetele in extensie,palma orientata posterior. -Policele
orientat medial. MISCAREA: Flexia degetelor si a pumnului; Supinatie in antebrat; Flexia cotului;
Flexia si adductia si rotatie externa a umarului
DIAGONALELE KABAT 2 DE SUS N JOS PENTRU MI. 1- Soldul adductive; -Rotatie externa; -Flexie. 2Genunchiul flexie si supinatie. 3-Piciorul eversie; -Flexie; -Degetele flexie. MISCAREA: Degetele extinse ;
Picior inversie; Extensie; Ghenunchi extensie/pronatie; Sold extins; Abductie rotatie interna.
DIAGONALELE KABAT,1 DE SUS IN JOS PENTRU MS. 1.Umarul
flexie,adductie,rotatie interna. 2.Cotul flexie,supinatie. 3.Mina flexie. Miscarea: Degete,
mina extensie, cotul extensie, pronatie, umarul extensie, abductie, rotatie interna.
DIAGONALELE KABAT,1 DE JOS IN SUS. PT MS 1.Membrul superior abductie si
extensie din umar. 2.Cotul extensie totala. 3.Mina si degetele in extensie,palma
orientata posterior,policele orientat medial. Miscarea:flexia degetelor si a
pumnului,supinatie in antebrat,flexia cotului,flexie si abductie,rotatie externa a
umarului.
DIAGONALELE KABAT 1,DE SUS IN JOS PT MI. 1.Sold addus,rotatie externa,flexie.
2.Genunchi flexie si supinatie. 3.Picior eversie,flexie,degete flexie. Miscarea: Degetele
extinsie, picior iversie, extensie, abductie, rotatie interna.
DIAGONALELE KABAT 1 DE JOS IN SUS PENTRU MI : 1 -Soldul abdus, -Rotatie
interna,-Extensi usoara, 2 -Ghenunchiul extins si pronat. 3 -Piciorul extins, -Degitele
extinse, -Inversie. MISCAREA : Degitele flexie; Picior flexie; Eversie; Genunchi
flexie/supinatie; Sold flexie; Adductie; Rotatie externa.
DIAGONALELE KABAT 2 DE SUS N JOS PENTRU MS. 1 -Umarul in flexie; - Abductie; - Rotatie
interna; - Cotul extensie pronatie. 2- Mina si degetele in extensie. MISCAREA: Degetele si mina in flexie; Cotul
supinatie flexie; Umarul addus; Rotatie externa. Se executa miscari de extensie dar pozitia finala este cu umarul
flectat.

DIABET ZAHARAT KINETOTERAPIA IN I, II, III- A PERIOADA:Obiective: Ameliorarea


controlului glicemic, obezitatii, hipertensiunii arteriale, afectiunilor cardiovasculare . Mijloacele si
formele KT: Gimn de inviorare pentru grupele mari musculare cu obiecte sau fara ,alergari pina la
10 km ,sarituri ,exer pentru MS ,exer de crestere a fortei musculare ,exer de abdomen , exer de
respiratie , activitati fizice cu caracter ocupational si recreativ. Sporturi,limitarea intensitatii si
durata efortului. Sedintele de KT dureaza in dependenta de forma bolii : In prima perioada forma
bolii e usoara ,pacientul nu prezinta comp.icatii ,se e/ecuta gimn de inviorare ,medicala care
cuprinde exer active ,pasive de rezistenta .tempoul rapid,amplituda completa si dureaza 30-40 min.
2 perioada -diabetul are o forma medie se executa gimn de inviorare ,meicala cuprinde exer
active ,pasive,de abdomen,respirt,.tempoul mediu sedinta 20-30 min. 3 perioada-diabetul zaharat
este o forma grava,cuprinde gimn medicala exer respir,de abdomen,pasive,tempoul mediu,amplituda
mica durata 10-15 min. DIABETUL ZAHARAT ARGUMENTAREA CLINICO - FIZIOLOGIC In toate
reactiile de adaptare la efortul fizic alaturi de SN intervin si glandele endocrine care asigura
controlul functiilor metabolice Reactia organismului la solicitarea organismului propriuzisa atit din
partea SN cit si din partea glandelor endocrine poate avea o manifestare stimulatorie sau
inhibitorie.Efortul fizic confirma crestere a concentratiei hormonilor in singe atit in timpul efortului
cit si dupa.Modificarile ale metabolismulii gluicidic sunt in repaus energia este furnizata in proportii
in 94% din glucoza si doar 5% din acizi grasi liberi ,intrun efort cu intensitate mica participarea
glucozei este de 74% ,la 15 min dupa terminarea efortului glucoza asigura 92% din energie si acizi
grasi doar 8 % .Tulburarile metaolice glucidic se asociaza adeseori cu ateroscleroza prin proba
hiperglicemiei ,exer fiz sunt importante ca fiind un factor profilactic in potriva diabetului .DIABET
ZAHARAT PROGRAM KINETIK DE RECUPERARE. 1)Mers prin camera cu rotary ample a
bratelor,executate lent,in ambele sensuri,timp de 2 minute.2)Stind cu bastonul tinut linga
coapse,indoirea genunchilor cu ducerea astonului deasupra capului;revenirea in PI.Se repeat lent,de
8-10 ori,cu pauza de odihna 15 sec. Aceeasi Pi:ridicarea piciorului sting inainte sus,cu ducerea
bastonului deasupra capului;revenire si se repeat cu dreptul.Se executa alternative cu un picior si cu
celalalt de 15 ori,cu pauza.4)Aceeasi pozitie:indoirea trunchiului in fata jos aproape de sol si
expiratie;revenirea in stind cu inspiratie.Se executa lent de 10-15 ori. 5)Aceeasi pozitie:aplecarea
trunchiului cu ducerea bastonului in fata si a piciorului sting intins inapoi sus;revenirea si acelasi cu
dreptul.Se executa alternativ de 10-15 ori,cu pauza. 6)Mers prin camera cu genuirea corpului la 5
pasi,timp de 1 min.7)Sezind:tirire pe sezut,inainte si inapoi,timp de 2 min. 8)Aceeasi
pozitie:indoirea genunchilor la piept cu minile si intinderea lor.Se executa de 15 0ri.9)Culcat cu fata
in jos cu minile in dreptul umerilor:ridicarea in sprijin pe palme sip e genunchi cu ducerea sezutului
la calcie(pisica);revenirea in PI.Se repeat lent,de 8-15 ori,cu pauza. 10)Aceeasi pozitie:rostogolirea
spre stinga cu trecere in culcat pe spate;revenire si rostogolire spre dreapta.Se executa de cite 7-8 ori
in fiecare parte.11)Mers prin camera cu aplecarea trunchiului la 5 pasi,timp de 2min. 12)Pedalare la
bicicleta ergometrica,timp de 5-10 min,in riitm de 20-25 km pe ora.

DIABETUL ZAHARAT

INDICATIILE

SI CONTRAINDICATIILE KINETOTERAPIEI IN

Principiile KT: Sa fie practicate exercitiile fizice regulat,progresiv in ceea ce priveste durata si
intensitatea. Sa se evite complicatiile severe a diabetului de ordin respirator,hepatic sau
renal,cardiovascular,care limiteaza sau contraindica efortul fizic. Indicatiile KT: Sedinta de kpie se
executa de 3-4 ori oe saptamina; Efortul fiz este inclus treptat ,sedinta incepe de la 5-10 min si
treptat ajunge pina la 30-40 min ; Inainte de a incepe sedinta de kpie se recomanda de a testa
continutul de zahar in singe Daca concentratia de glucoza in singe oscileaza in limitile 5-10milimol/l
se pot efectua exer fiz dar anticipat se recomanda de a lua o masa scazuta de glucide .In caul cind
continutul de glucoza este intre 5-5,5 se pot efectua exer fiz dar se pot recomanda de luat o masa
bogata de glucide inainte de efort. In timplul sedintei de KT se respecta partea de incalzire care
dureaza 5-7 min apoi partea de baza apoi exer de relaxare care dureaza 5-10min. In asa mod se pot
executa traumatismele musculare. In timpul sedintei se recomanda o incaltaminte comoda in scopul
evitarii leziunilor . Contraindicatii: Sedinta de KT este contraindicata imediat dupa administrarea
insulinei si in perioada de virf a activitatii insulinei .
DIABETUL ZAHARAT. ETIOLOGIA.PATOGENEZA.TABLOUL CLINIC. Diabet Zaharat -este un
sindrom caracterizat prin valori crescute ale glucozei in singe si dezichilibrarea metabolismului.
Etiologia-obezitatea,creste
riscul
diabetului
in
special
obezitatea
de
tip
android,factr.alimentar-,cresterea consumulii de grasimi animale si dulciuri concentrate cu
zahar.sedentarismul,virsta -Diabetul apare de 5-10 ori mai des la adulti peste 60 ani ,afectiuni
organica-afectiuni pancreatice,pancreatita acuta sau cronica ,afectiuni hepatice-hepatite acute sau
cronice. Clasificarea diabetului: 1. Organizatia mondiala a sanatatii-recunoaste 3 forme principale de
Dazaharat: 1 tip,tipul 2 si gestional de sarcina. Tipul 1 de DZ -este un diabet juvenil si insulino
dependent. Tip 2 DZ- este un diabet insulino nondiabet si frecvent intilnit la pers in virsta.
Tabl.clinic-simptomele DZ variaza de la caz la caz, diabetul se caracterizeaza prin cresterea peste
norma a concentratiei de glucozain singe care se mai numeste hiperglicemie cu sau fara eliminarea
de zahar prin urina care este numita glicodurie,alte simptome-polidipsia( setea excesiva)
,poliurie( eliminarea urinei in cantitati mari) ,polifagie( foame excesiva) Complicatii toate tipurile de
diabet au simptome si complicatii similare. Hiperglicemia-duce la dezhidretare si
cetoacidoza,coplicatiile de termen lung sunt de ordin vascular si neurologic . Cele vasculare sunt de
2 tipuri: macro-/microvasculare. Macrovasculare-sunt reprezentate de infarct miocardic, angina
pectorala si accident vascular cerebral; microvasculare-nefropatia diabetica si retinopatia diabetica
care poate duce la orbire.tot de natura microvasculara sunt si o parte dintre problemele piciorului
diabetic care se manifesta printro incetinire a vindiarii plagilor pe extrimitati ( rani,cicatrice care
duce la gangrena,si la amputarea piciorului), infectii si dificil de tratat care se complica cu o
gangrena a membrului cu risc de amputare. O alta categorie de complicatii tardive ale diabetului
sunt cele de ordin neurologic si anume a neuropatia diabetica aceasta se manifesta prin pierderea
senzatiei si a simtului in MI si dureri neuropatice senzatii de durere ,arsura in picioare fara cauze
externe . Evolutia -diabetul de tip 1 poate debuta brusc cu sete si urinari in exces apetit crescut si
pierdere in greutate ,persoanele cu diabet de tip 1 pot avea greutate normala saupot fi
supraponderale,in functie de interval de timp dintre debutul simptomelor si inceperea tretamentului.
Diabet de tip 2 debuteaza la mijlocul vietii sau mai tirziu deobicei aceste persoane sunt obeze sau
supraponderale si simptomele apar si se manifesta treptat.Daca pacientul reuseste sa controleze
greutatea corporala .Pacientul poate reduce nivelul de zahar din singe .

Evaluarea forei muchilor ce particip la micrile braului.


Flexia braului miscarea este efectuat de muchii deltoid anterior i caracobrahial.
F1 subiectul n decubit dorsal, testatorul palpeaz fibrele prii anterioare a deltoidului pe faa
anterioar a articulaiei umrului.
F2 subiectul n decubit lateral pe partea netestat, braul testat sprijinit pe o plan neted sau
susinut de testator cu cotul uor flectat, subiectul duce braul n flexie de 90 0. Poziia de testat
antigravitaional F3, f4, f5. eznd cu braul pe linga trunchi, subiectul flecteaza bratul la 90 0
iar antebratul n pronaie.
F3 ndeplinete flexia la 900.
F3 F5 subiectul ridica braul n anterior la 90 0, iar testatorul cu o mna fixeaz omoplatul
braului testat iar cu cealalt opune rezisten n poriunea distal a braului mpingnd braul n
jos.
Extensia umrului- este efectuata de muschiul dorsal mare, rotund mare,deltoidul fscei
posterioare.
F1- pacientul in decubit dorsal cu braele pe lng trunchi, testatorul palpeaza fibrele
muschiului rotund mare in partea inferioara a marginii axilare a omoplatului,iar fibrele marelui
dorsal putin dedesupt.
F2- decubit lateral pe membrul netestat.Bratul testat asezat pe o plansa neteda sau sustinut de
testator.Subiectul extinde bratul in rotatie interna pe toata amplitudinea iar testatorul fixeaza
omoplatul.
F3, F4,F5- Pozitia de testat antigravitationala,decubit ventral cu bratele pe linga
trunchi.Testatorul fixeaza omoplatul.
F3-Subiectul ridica bratul pe toata amplitudinea.
F4, F5- Subiectul ridica bratul sus posterior iar testatorul opune rezistenta in treimea distala a
bratului deasupra cotului prin impingerea bratului in jos.
Abductia umrului este miscare indeplinita de fascicolul mijlociu al muschiului dealtoid si
supraspinos. Pozitia de testat fara gravitatie, decubit dorsal bratele pe linga corp in pozitie
intermediara cu cotul usor flectat iar testatorul fixeaza omoplatul deasupra acromionului.
F1-Testatorul palpeaza portiunea mijlocie a muschiului deltoid pe fata externa
superioare a bratului.

treimei

F2- Subiectul indeplineste abductia pona la 900, bratul lunecind pe suprafata mesei de testat,iar
testatorul fixeaza omoplatul.Pozitia de testat entigravitationala,pacientul sezind cu bratele pe
linga corp,testatorul fixeaza omoplatul deasupra acromionului.
F3 Subiectul ridica bratul in lateral pina la 900,antebratul si mina fiind in pronatie.
F4, F5 Subiectul ridica bratul in lateral,iat testatorul opune rezistenta deasupra cotului prin
impingerea bratului in jos.

Adductia orizontala a bratului este miscarea efectuata de muschiul pectoral mare si fascicolul
anterior al deltoidului.Pozitia de testatfara gravitatie,pacientul sezind cu bratul abdus la 90 0
sustinut pe planul de testare.
F1 Testatorul palpeaza muschiul pectoral mare pe marginea anterioara a deltoidului in fata
articulatiei gleno-humerale.
F2 Subiectul executa adductia bratului pe planul orizontal,bratul alunecind pe masa de
testat.Testatorul fixeaza trunchiul si omoplatul.Pozitia de testare antigravitational, pacientul
decubit dorsal bratul abdus la 900 iar testatorul fixeaza omoplatul.
F3 Subiectul ridica bratul alunecind bratul la verticala.
F4,F5 Subiectul executa adductia bratului pe orizontala iar testatorul opune rezistenta in
treimea distala a bratului prin tragerea spre sine.
Rotatia externa a bratului este efectuata de muschiul supraspinos,subspinos si rotund mic.
Pozitia de testat fara de gravitatie,pacientul in decubit dorsal cu membrele de testat omoplatul
fiind fixat de testator.
F1- Testatorul palpeaza muschiul rotund pe marginea axilara a omoplatului iar subspinosul pe
corpul omoplatului sub spina.
F2- Subiectul executa rotatia bratului pe toata amplitudinea.Pozitia de testat antigravitationala,
decubit ventral cu bratul in abductie la 900 asezat pe masa de testat fiind flectata in articulatia
cotului la 900.Antebratul atirna la marginea mesei, testatorul fixeaza omoplatul si bratul fara a
gena sau a impiedica abductia.
F3- Din pozitia de testat subiectul balanseaza in anterior sus pe toata amplitudinea.
F4, F5- Subiectul indeplineste rotatia externa iar testatorul opune rezistenta in treimea distala a
antebratului prin impingerea in jos.
Rotatia interna este efectuata de muschiul suprascapular, marele rotund, pectoral mare, marele
dorsal.Pozitia de testat fara gravitatie, decubit dorsal sau ventral cu membrele de testat atirnind
la marginea mesei in rotatie interna.
F1 Testatorul palpeaza fibrele suprascapularului in profunzimea axilei aproape de insertia
muschiului.Palparea celorlalti este deosebita.
F2- Subiectul face rotatie interna a bratului pe toata amplitudinea evitind pronatia
antebratului.Pozitia de testat antigravitational bratul abdus la 90 0 asezat pe masa de testat
flectat in articulatia cotului la 900 antebratul atirna la marginea mesei.Subiectul balanseaza
antebratul inapoi sus cu amplitudinea completa.
F3,F4,F5-Subiectul balanseaza antebratul in posterior sus, iar testatorul opune rezistenta in
treimea distala a antebratului prin impingerea lui in jos.

Evaluarea forei muchilor ce partip la micrile antebratului.


Flexia antebratului- miscarea este efectuata de bicepsul brahial, brahialul anterior si brahioradial.Pozitia de testat fara gravitatie, DD bratului in abductie la 90 0 in rotatie externa, bratul fiind
fixat de testator.
F1- Testatorul palpeaza tendonul bicepsuluii brahial pe fata anterioara a bratului.
F2-Subiectul indeplineste flexia alunecind antebratul pe masa pe toata amplitudinea.Pozitia de
tetstat AG subiectul sezind cu bratul pe linga corp si antebratul in supinatie, bratul este fixat de
testator.
F3-Subiectul flecteaza cotul pe toata amplitudinea.
F4,F5- Subiectul executa flexia iar testatorul opune rezistenta in treimea distala a antebratului
deasupra pumnului.
Extensia este efectuata de tricepsul brahial.Pozitia de testat F.G ,DD, bratul abdus la 900 in rotatie
interna se va stabiliza humerusul.
F1- Testatorul palpeaza tendonul tricepsului brahial la nivelul articulatiei cotului pe fata posterioara
a antebratului.F2- Subiectul executa extensia pe toata amplitudinea alunecind pe mama de
testare.Pozitia de testat A.G ,DD sau sezind bratul flectat in articulatia cotului.F3- Din pozitia de
testare subiectul executa extensia pe toata amplitudinea.F4,F5-Aceeasi miscare testatorul opune
rezistenta deasupra pumnului.Supinatia antebratului este efectuata de bicepsul brahial si scurtul
supinator care se inveleste in jurul radiusului si se insera pe fata interna si externa a
radiusului.Pozitia de testat fara gravitatie sezind bratul atirna cotul flectat la 90 0 antebratul in
pronatie degetele relaxate.F1- Testatorul sustinind antebratul palpeaza scurtul supinator pe marginea
radiala.F2-Subiectul face supinatia pe toata amplitudinea de miscare,pozitia AG asezat bratul atirnat,
cotul flectat la 900.
F3- Din pozitia de testat subiectul executa supinatia.
F4,F5-Asezat bratul atirnat,cotul flectat la 900 si antebratul in pronatie pentru a impiedica rotatia la
nivelul umarului,bratul fixat,subiectul face supinaia antebratului se opune o rezistanta pe fata
dorsala.Pronatia antebratului este efectuata de muschiul rotund pronator si patrat pronator,cotul
flecatat la 900 pozitia de testat FG asezat se palpeaza fibrele rotundului pronator in treimea

superioara a antebratului care merge pe epitrohleea humerala la marginea externa a radiusului.F2Subiectul executa pronatia antebratului fiind sustinut de testator.Pozitia de testat aceeasi.F3-Din
pozitia de testat subiectul executa miscarea pe toata amplitudinea.
F4,F5- Subiectul face pronatia antebratului iar testatorul opune rezistenta pe fata anterioara a
radiusului plus executa o contra presiune pe fata posterioara a cubitusului.
Evaluarea forei muschiului ce participa la miscarile pumnului.
Flexia pumnului este efectuata de muschiul mare palmar, cubital anterior si micul palmar. Pozitia de
testat FG, sezind cu antebratul sprijin pe un plan orizontal, pumnul in extensie, degetele relaxate
antebratul fiind fixat de testator.
F1 fibrele muschilor flexori se palpeaza pe fata anterioara a pumnului in continuarea a
metacarpianului 2.
F2 se executa pe planul de testat. Pozitia de testatFG sezind cu bratul pe linga pe linga trunchi, cot
flectat 900, antebratul in supinatie , pumnul extins si degetele relaxate , antebtratul fiind fixt de
testator.
F3 din pozitia de testat subiectul executa flexia pe toata amplitudinea.
F4,F5 aceiasi pozitie, testatorul opune rezistenta la baza metacarpianului 2 pentru marele palmar,
cubitalul anterior se opune rezistenta la baza metacarpianului 5.
Extensia pumnului e efectuata de tendoanele extensorilor pumnului pe fata postero-externa a
pumnului cubital anterior.
F1 se palpeaza tendoanele muschiului cubital anterior pe fata anterioara a pumnului se proximal de
osul pisiform.
F2 subiectul executa extensia pumnului facind sa alunece mina pe masa pe toata amplitudinea de
miscare.
F3 subiectul executa extensia pe toata amplitudinea de miscare.
F4-F5 testatorul opune rezistenta miscarii pe fata dorsala a miini.
Evaluarea prehensiunii fine.
Prehensiunea este un gest precis, adaptat constientizat sau reflex, care pe baza informatiei
instantanee extero si proprioceptive se automatizeaza prin repetare si determina coordonarea optima
a miini pentru prindere sau apucare.
Dup Littler mna este divizata in 3 elemente de miscare:
-Raza 1 policele metacarpianul 1 si articulatiile dintre ele; metacarpianul 1 nu se articuleaza cu cel
de al 2 si astfel policele poate opus degetelor 2-5; si muschii policelui.

- Raza 2 indexul, prin cei 7 muschii proprii poate fi mobilizat independent fata de cele 3 degete.
-Raza 3 formata din degetele 3-5 si metacarpienele corespunzatoare.
Razele 1 si 2 formeaza o unitate functional pentru activitati de prehensiune fine, precise, la care
particip in mica masura si degetul 3.

Evaluarea prehensiunii de for.


Legatura functionala dintre razele 1-3 asigura prehensiunea de forta. Ea este evidentiata de redoarea
n extensie a inelarului, care face imposibila,, stringerea in pumn a celorlalte degete. Aceste 3 raze
de miscare sunt grupate in jurul unei unitati centrale stabile, reprezentata de rindul distal al
carpienilor, metacarpienilor 2 si 3 si musculatura aferenta: muschiul flexor radial al carpului si
muschii extensori radial al carpului( lung si scurt).
Evaluarea aliniamentului corpului.
Somatoscopia, metod subieciv, reprezint o metod de evaluare a dezvoltrii fizice i const n
examinarea vizual a subiectului n scopul aprecierii gobale (somatoscopie general) sau segmentare
(somatoscopie segmentar) a armoniei dezvoltrii n vederea depistrii eventualelor deficiene
fizice. Prin intermediul somatoscopiei generale se urmrete: stratura, starea de nutriie, atitudinea
global a corpului, proporionalitatea, vrsta biologic i cronologic, tegumentele, esutul celular
subcutanat, muchii scheletici, oasele, articulaiile, motricitatea.Studiul aliniamentelor se realizeaz
cu ajutorului cadrului antropometric de simetrie i cu ajutorul firului cu plumb..
4.Evaluarea functionala a aparatului locomotor in traumatologie.Consta din bilantul
articular,muscular,teste functionale
etiopatoneneza,clinica,progr de recuperare in neurita faciala perifericaNeurita- boala nervilor
periferici de origine traumatica,infectioasa,inflamatorie .Etiolog: difterie
;gripa;cori;scarlatinaavitaminoza B;intoxicatii alcoolice;dereglari metabolice.Tabloul clinic:dereglari
motrice(pareze paralezii);dereglari senzitive;vegeto- vascularre si trofice.Paraleziile isi parezele
periferice sunt caracterizate prin:atrofii musculare;micsorarea sau disparitia reflexelor
osteotendinoase;dereglari senzitive la nivelul pielii;dereglari trofice;durere la intinderea muschilor.
Obisctivele:stimularea proceselor de regenerare a fibrelor nervilor intacte si a fibrelor nervului
afectat;amliorarea circul sanguine si limfatice;stimularea muschilor paretici si a articulat ;profilaxia
formarii contracturilor si anchilozelor.Knt contraindicata:in caz de dureri;in situatia grava a
bolnavului.1 perioada:tratamentul postural;masaj ;fizioproceduri;gimn medicala;in caz de paralezii
exer pasive si idiomotrice.2 perioada:tratam postural;masaj;fizioterapia; gimn medicala; metoda
kabat; terapia ocupationala.3 perioada: gimn medical ;metoda kabat;exerci de deprindere a
autodeservirii;TO;exer sortiv aplicative;masaj;tratam postural folosind diverse aparate incalt
speciala orteze;mecanoterapia.. etiolog clinica program in neurita de nerv cubital

Clinic: atitudinea caracteristic este


de grif cubital,datorita c i u n i i p r e p o n d e r e n t e a e x t e n s o r u l u i c o m u n
i a f l e x o r u l u i c o m u n superficial; ultimele 2 degete au prima falang extins iar celelalte
dou suntflectate, policele este abdus i extins.Etiolog : Cauza cel mai des ntlnit: folosirea timp de
mai multe ore a unei unelte ( a unei lopei , a unei mistrii, a unei foarfeci ) sau anumite meserii
manuale repetitive ( ca aceea a cizmarului, a croitorului sau a frizerului ). Bolile infecioase ( tifosul,
sifilisul ) sau alcoolismului pot fi i ele la originea acestei boli

obiective:
1 . p r e v e n i r e a s i c o r e c t a r e a
d e v i a t i i l o r ; 2.prevenirea inst
a r t i c u l a r e ; 3.mentinerea fortei si
superior respectiv;4 . r e e d u c a r e a
p a r a l i z a t e ; 5 . r e f a c e r e a
a
r e a s e n s i b i l i t a t i i .

alarii redorilor
kineticii membrului
m u s c u l a t u r i i
b i l i t a t i i ; 6 . r e f a c e

Procedee, metode si tehnici folosite:orteze pentru conservarea pozitiei functionale;- a p l i c a t i i d e


caldura;- e l e c t r o t e r a p i a ; - m a s a j u l ; -manevre de intindere pasiva;mobilizari pasive analitice;diagonalele Kabat in care se promoveaza activarea flexorilor;f
olosind diagonalele D1F si D2E;-exercitii globale ale m.s. se efectueaza pe tripla flexie;hidrokinetoterapia;-tehnici de facilitare neuromusculara
s i p r o p r i o c e p t i v a ( I R , C R , I L , ILO, MARO, IzA, SI);- e x e r c i t i i i m a g i n a t i v e ; -ex. de
respiratie libera asociate cu mobilizari ale m.s. si m.i.;-ex. cu obiecte si
aparate portative;- e x . l a a p a r a t e ; -ex pentru reeducarea sensibilitatii si
stereognoziei;- s c r i p e t o t e r a p i a ; - e x . c o n t r a l a t e r a l e ; - t e r a p i a o c u p a t i o n a l a
( s l e f u i t u l , o l a r i t u l , b r o d a t u l , d a c t i l o g r a f i e r e a , treforajul, cantatul la pian, alcatuirea de
mozaicuri, etc.).Rata de regenerare a fibrelor motorii este de 1,2 1,5mm/zi; iar rata derefacere a
sensibilitatii este de 1 an.

Etiolog clinica progr in neurita de nerv radial :


Examenul clinic n cazul paraliziei de nerv radial, examinarea pentru punerea unui
diagnostic corect se bazeaz pe existena unei paralizii flasce cu abolirea reflexelor
osteo-tendinoase i atrofie muscular. La acestea se adaug:evidenierii tendoanelor
extensorilor de pe faa dorsal a minii n micarea de abducie forat a degetelor
absena corzii lungului supinator n micarea de flexie forat a antebraului, contra
rezisten.imposibilitatea de a extinde mna n gestul salutului militar imposibilitatea
de a aeza marginea medial a minii pe custura lateral (semnul viputii)etiologia :
Cauze generale - toate mononeuropatiile a cror cauza local nu poate fi precizat
trebuie s impun un examen clinic i paraclinic minuios pentru depistarea unei
afeciuni
generale:
diabet,
periartrita
nodoas,
boli
infecioase
sau
intoxicaii.Obiectivele kinetoterapiei sunt:

1
2
3
4
5
6

prevenirea i corectarea deviaiilor


meninerea forei musculaturii inafectate
prevenirea redorilor articulare
tratarea tulburrilor vasculotrofice
reeducarea motorie a muchilor paralizai
refacerea abilitii de micare a minii
Kinetoterapia activ presupune existena unei contracii musculare voluntare.
Mobilizarea activ poate fi liber, completat cu cea pasiv i cu rezistent, n funcie
de scopul urmrit i de restantul functional.
Tehnicile kinetice statice pot realiza contracia izometric i relaxarea muscular.
n faza de paralizie se vor executa micri pasive n amplitudinea maxim permis de
articulaie. Poziionarea pentru micrile pasive este cu antebraul n semipronaie i
mna sprijinit pe mas cu marginea cubital Un alt exercitiu pasiv este acela cnd,
asistentul menine n extensie pumnul pacientului, iar acesta apuc mna asistentului
pe care o va strnge intermitent. Pacientul va executa i miscri de flexie ale degetelor
i minii n timp ce asistentul va opune rezistenta
Exerciiile indicate sunt:Din poziia eznd cu coatele i antebraele sprijinite pe
mas, se fac flexii repetate din cot, ajungnd cu minile la umeri.Din poziia eznd,
palmele ruleaz un baston de pe mas, nainte i napoi;Din ortostatism se redirijeaz
prinderea i baterea unei mingii pe podea;Din poziia eznd cu braele n retroducie,
se ridic repetat greuti cu mna sau cu ajutorul scripetelor;Micri de box, de
mpingere, de aruncare cu braul orizontal sau vertical;Micri de nurubare, folosind
pentru aceasta burghiul sau urubelnia.

Etiopat,clinica,epidimiologie,recuperarea TO scleroza multipla:Terapia ocupaional n cazul


pacienilor cu SM are ca obiective principale:- dezvoltarea sau testarea performanenelor senzitivo-senzoriale, cognitive
sau psihosociale;- educarea pacientului, precum i a familiei acestuia n scopul de a realiza interveniile posibile de
asistare-ajutorare a pacientului. Programul de antrenament propus prezint n mare, mereu aceeai succesiune:1. trecerea
de la poziia eznd n pat la poziia n picioare2. executarea transferului pat fotoliu rulant3. executarea transferului
fotoliu rulant WC4. executarea transferului fotoliu rulant pat5. mbrcarea i dezbrcarea 6. mersul cu ajutorul
crjelor n camera sa.Epidimiologie:dupa OMS sunt afectati de aceasta boala aproxim 400 mii Europa 300 miii
SUA.Virsta mai des apare la adultul tinar(30-40 ani),dar 4-5% sunt afectati si copii.Tablou clinic:exista:-forme
supraacute ci deces la citeva sapt (rar);- forma complet-simptomatice decoperite intimplator la autopsie ; etiologie
-Etiologia sclerozei multiple pn n momentul de fa inc nu a fost nu a fost clarificat. De fapt SM este o maladie
multifactorial, n apariia creia se pare c sunt implicai att factori de mediu ct i genetici, infecioi, toxici
.a.Terapia ocupationala se adreseaza tuturor activitatilor vietii cotidiene a pacientului cu scleroza multipla, avind ca
scop mentinerea acestuia angrenat in activitati sociale si independent in ingrijirea propriei persoane, cit mai mult timp
posibil. Necesita o echipa multidisciplinara, care sa combine abordarea aspectelor motorii cu cele cognitive si cu
integrarea in viata pacientului cu scleroza multipla a diferitelor dispozitive si echipamente care ii asigura un grad crescut
de independenta la domiciliu si in comunitate.

Etiopatog;clinica;trat recuperat;intretinerea respiratorie;exer de coordonare;motricitatea


membrelor super si infer;ergoterapia n b. Parkinson:Etiolog: Cauza pierderii progresive a
neuronilor n boala Parkinson rmne ns necunoscut. Oamenii de tiin indic o asociere dintre

factorii de mediu i cei genetici.Clinica :boala aare debut in mediu de la 50-65 ni.Este raspindita pe
toate continentele egal,afecteaza in aceiasi masura ambele sexe.E de remarcat nr mai mic a
nefumatorilor este determinata de 3 simpt :tremuraturi ;hipertonie musculara ;achinezie si
secundare :hipersalivatia ;disfagia ;crampe musculare. Terapia ocupaional ajut pacienii cu Parkinson
s-i mbunteasc capacitatea de andeplini sarcinile lor zilnice. Intervenia const n asistarea
pacienilor n dezvoltarea uneirutine n autongrijire, innd cont de limitrile mobilitii funcionale,
ncurajarea pacienilor smenin maximul funcional n activitile zilnice pentru ct mai mult timp
posibil, nvarea de tehnici adaptative pentru a reduce tremorulObiective progr kinetic:mentinerea
autonomiei, prin scaderea limitarii performantelor fizice si psihice (asistenta profilactica si de
recuperare prin antrenament fizic);imbunatatirea circulatiei;reeducarea respiratiei;mentierea tonusului
muscular;mentierea supletei articulare;corectarea tulburarilor de mers.educarea si reeducarea stabilitatii,
miscarii controlate si abilitatii;corectarea si constientizarea posturii.Mijloace si tehnici folosite:exercitii
de incalzire;exercitii de mobilitate si de coordonare;exercitii de echilibru;exercitii pentru mobilitatea
gleznei;exercitii de mimica;posturari;exercitii cu obiecte;gimnastica respiratorie;plimbari pe iarba, pe
pietris si nisip, pentru a stimula reactiile de echilibru.elemente din terapia ocupationala,terapia de
grup;elemente din sport fara cartacter competitiv;hidrokinetoterapia.

Program de recuperare exemplu:


a. Exercitii de incalzire:

Aceste exercitii permit pacientului perceperea propriului organism, pana cand va fi in gradul de a face anumite miscari:

anteversia si retroversia bazinului (mers inainte si inapoi),

miscari de eliberare a umerilor, soldurilor, etc.

1. Decubit dorsal, anteversia si retroversia bazinului, cu inspir-expir;

2. Decubit dorsal, cu genunchii flectati si palmele asezate una pe torace, iar cealalta pe abdomen : inspiratie cu ridicarea abdomenului ;
expiratie cu retractarea lui;

3. Decubit dorsal, genunchii flectati, membrele superioare flectate la 180, se fac inclinari laterale ale genunchilor, cu ratarea capului in
directia opusa inclinarii. Se repeta de 10/20 ori.

4. Decubit dorsal, genunchii flectati, membrele superioare pe langa corp, se ridica bazinul si se duce calcaiul pe genunchiul opus ( expir).
Se revine in pozitia initiala cu inspir.

5. in sezand, cu bastonul la nivelul omoplatilor, se fac extensii (inspir) si flexii ale membrelor superioare(expir);

6. in sezand, cu bastonul la nivelul umerilor, se face extensia (inspir) membrelor superioare, flexia lor la nivelul omoplatilor (expir), din

nou extensie (inspir) si flexie pana la nivelul coapselor.

7. in sezand, cu bastonul la nivelul omoplatilor, se fac abductii si adductii ale membrelor superioare si rotatii ale capului pe directia de
miscare. Se repeta de 10/20 ori fiecare miscare.

8. in ortostatism, cu membrele superioare abduse, se flecteaza genunchiul drept si se atinge cu mana stanga, se revine la pozitia initiala si
se repeta cu celelalte membre;

b. Exercitii pentru mobilitate si coordonare

Se folosesc exercitii de mobilizare globala, asociate cu miscari alternative si ritmice, pentru a stimula coordonare a pacientului. Se incepe
cu exercitii simple, crescandu-se gradual dificultatea .

Exercitii de mers pe loc (evidentiindu-se astfel, alternanta intre maini si picioare).

Exercitii de coordonare cu mingea. La aceste exercitii, mingea este folosita pentru a marca etapele de corectare a posturii,
succesiunea fiind urmatoarea:
o

decubit ventral,

pe genunchi,

cavaler-servant,

ortostatism.

9. Decubit dorsal, flexia genunchilor la piept, ajutandu-ne cu membrele superioare.

10. Decubit dorsal, cu genunchii flectati, se face abductia genunchilor, cu fetele plantare alipite.

11. Mers pe loc cu coordonarea miscarilor picior-brat;

12. Mers, cu un obiect in mana, mutarea obictului dintr-o mana intr-alta in ritmul pasilor.

c. Exercitii de echilibru

Reactii de echilibru sunt constant solicitate, atat in situatii statice, cat si dinamice.
Echilibrul este consolidat, atat prin mijloace specifice, de stimuli (exercitii de mobilizare a capului si trunchi produc modificarea
centrului de gravitatie), cat si cu ajutorul altor factori, cum ar fi:

coordonarea;

mobilitatea articulara;

rapiditatea si precizia (exercitii cu mingea);

orientarea in spatiu intr-o activitate dinamica (mersul printre obstacole);

proprioceptia.

Exercitii
13.

de

echilibru

mersul

se
cu

fac
un

14.

in

ordinea
picior

dificultatii,
inaintea

mersul

15.

mersul

lateral

astfel:
celuilalt;
lateral;

cu

pas

incrucisat;

16. mersul peste obstacole.

d. Exercitii pentru mobilitatea gleznei

Greutatea corporala este transmisa la nivelul picioarelor, prin intermediul gleznei. Pentru ca, greutatea corporala sa fie distribuita
echilibrat, gleznele trebuie sa fie mobile pentru a se adapta in mod eficient.
Exercitiile pentru mobilitatea gleznei sunt numeroase, dar ceea ce le face eficiente sunt modalitatile de executie: lent si ritmat.
Primele exercitii vor servi la ameliorarea functionalitatii articulare; urmatoarele, la relaxarea musculaturii plantare si stimularea la
maxim, a capacitasii proprioceptive a piciorului atat in statica cat si in dinamica.

17. in sezand cu genunchii si piciorele unite, se ridica varfurile piciorelor, se coboara talpa pe sol, se ridica calcaiele si se revine pe sol. Se
continua pana la deschizatura maxima a membrelo inferioare, revenindu-se apoi in pozitia initiala.

18. Din ortostatism ridicari pe varfuri.

e. Exercitii de mimica.

Aceste exercitii au o importanta majora pentru viata relationala a pacientului. Se vor exersa toti muschii faciali, deoarece servesc la
exprimarea emotiilor, astfel:

exercitii de ridicarea fruntii, strangerea ochilor, aratarea dintilor, strambarea nasului, zambete, umflarea obrajilor alternativ,
deplasares limbei pe arcadele dentare, deplasarea gurii la dreapta si la stanga, bezele.

Etiopatogeneza si clinica infarctului miocardic. Argumentarea clinico-fiziologica a aplicarii


kinetoterapiei. Etapele de reabilitare.Infarctul miocardic-reprezinta un focar de necroza
ischemica in miocard cauzat de insuficienta circulatiei sangvine coronariene.factorii etiologici in
aparitia infarctului miocardic sunt: impermiabilitatea vaselor coronare in urma trombului sau
spasmului de lunga durata; insuficienta circulatorie a vaselor colaterale coronariene; hipoxia de
lunga durata; insuficienta de calciu si surplusul celor de natriu. Clinica infarctului miocardic- boala
incepe cu accese de dureri retrosternale care deseori dureaza ore in sir. Ca complicatie apare socul
de durere, tahicardie, extrasistolie. A doua zi dupa infarct se ridica temperatura corpului pinala 38 si
apare leucocitoza. Tratamentul este complex si consta din tratament medicamentos care are ca
scop de a inlatura durerea scaderea TA, micsorarea cuagularii singelui. Se folosesc trei etape de
reabilitare. In prima etapa obiectivul principal este lichidarea starilor acute si recuperarea clinica; in
a doua etapa obiectivul este de a mari capacitatea de efort a pacientului si a treia este de intretinere,
se restabileste capacitatea de munca a pacientului, cu mentinerea perfomantei fizice si chiar

cresterea acesteia. Etapa de reabilitare in stationar obiectivele: sa asigure bolnavului capacitatea de


autoingrijire; obtinerea independentei in sensul deplasarii in spital si inafara acesteia; limitarea
efectelor generale ale decubitului. Regimul strict la pat:-se fac ex active din p.i. culcat pentru
grupele mici si mijlocii ale membrelor. Se indeplinesc ex pasive pentru articulatiile mari a MI si
MS, ex respiratorii superficiale etc. Regim la pat:-se aplica ex active pentru toate grupele muschi cu
amplitudine redusa. In partea de baza a lectiei de gimnastica curativa bolnavul este transferat in
pozitia sezind cu gambele atirnate la marginea patului. Regim de salon:-dupa indeplinirea ex din
d.d, d.l, bolnavul este ajutat de metodist sa se ridice din pat pentru a se acomoda cu pozitia verticala,
iar in urmatoarele zile insuseste mersul de la 5-10m pina la 50m. Regim general:-la inceput se
foloseste gim. de inviorare, lectia de gim curativa, mers dozat incepe cu distanta de50m treptat
marindu-se la 500m cu tempoul de 60 pasi/minut. Etapa de reabilitare in sanatoriu obiectivelereducerea travaliului cardiac pentru un nivel dat de efort; cresterea capacitatii de efort maximal prin
ameliorarea utilizarii periferice a oxigenului; dezvoltarea circulatiei maximale. Regimul de
crutare:-prevede marire neinsemnata a sarcinilor fizice prin nr de repetari si tempou. Distanta
initiala a mersului dozat este 500-1000m se executa cu odihna de 5minute peste fiecare 200-250m.
La sfirsitul regimului bolnavul trebuie sa urce 2 etaje fara semne de intoleranta la efort. Regimul de
crutare-antrenare:-se foloseste aceleasi forme de lucru+ jocuri sportive, fara element competitiv.
Mersul dozatajunge pina la 2km, la sfirsit bolnavul trebuie sa urce 3 etaje. Regimul de antrenare:durata lectiei de gim curativa este de 35-45min se prescriu EDFG, veloergometria, mers dozat pina
la 5 km cu tempoul de 80-90 pasi/min. Etapa de reabilitare in policlinica:-programul fizic de
recuperare este alcatuit in dependenta de clasa functionala carec este determinata in a 2 zi:clasaIinfarct mic fara complicatii. clasaII- infarct mic cu complicatii sau mare fara complicatii. clasaIIIinfarct transmural cu complicatii

Etiopatogeneza si clinica anginei pectorale. Argumentarea clinico-fiziologica a aplicarii


kinetoterapiei, programul fizic de recuperare.
Angina pectorala- este forma cronica a cardiopatiei ischemice, ce se caracterizeaza cu dureri
spontane in piept datorate insuficientei circulatorie acuta a muschiului inimii din cauza
cardiosclerozei vaselor coronare. Durerile sunt localizate in piept, in partea stinga si iradiaza in
bratul sting, umarul sting si git. Distingem angina pectorala de efort- atunci cind apar dureri la
efort(mersul pejos, urcatul scarilor, transportarea greutatilor). Angina pectorala de repaos- accese
de durere nu sunt legate de efort, precum si angina pectorala stabila, instabila si starea de preinfarct.
Angina pectorala instabila- este o forma clinica care poate anunta instalarea intr-o perioada scurta a
unui infarct miocardic. Angina pectorala spontana- survine cu accese caracteristice in repaos.
Angina pectorala agravata- este marcata prin cresterea instalarii durerilor cu revenirea in repaos a
acestora, cresterea fregventei acceselor dureroase. Tratamentul anginei pectorale este complex
combinind tratamentul medicamentos, dietoterapie si k-pie. Particularitatile programului de
recuperare ocupatiile se petrec numai in stationar; dozarea efortului fizic cu ajutorul
cicloergometrului cu controlul ECG; se indeplineste efort de intensitate mica pina la 25w;
gimnastica medicala se aplica pe fonul tratamentului medicamentos. Programul de ex fizice:1)
culcat dorsal: insiratie cu bombarea abdomenului si expiratie cu retragerea acestuia. Se executa lent
de 5-6 ori cu pauze mari. 2) p.i aceeasi: rotatii labei piciorului sting in ambele sensuri si apoi a
dreptului. Se executa 5-6 ori in fiecare sens cu pauze de odihna. 3) mers prin camera 5-6 pasi pe

virvul degetelor si 5-6 pasi mers normal timp de un minut. 4) stind departat cu sprigin pe speteaza
unui scaun aplecarea trunchiului inainte, cu expiratie revenirea la initial cu inspiratie. Se repeta de
5-6 ori cu pauze de odihna. 5) p.i aceeasi ducerea genunchiului sting la piept cu expiratie revenire la
initial cu inspiratie. Apoi se repeta cu dreptul. Se executa de 7-8 ori cu pauze de odihna. 6) culcat
dorsal bratele pe linga corp indoirea genunchiului sting prin alunecare cu talpa pe sol apoi cu dreptul
si revenire la p.i se repeta de 7-8 ori.
Etiopatogeneza si clinica bolii hipertensive. Argumentarea clinico-fiziologica a aplicarii
kinetoterapiei, programul fizic de recuperare Boala hipertensiva-este un sindrom caracterizat
prin cresterea presiunii sistolice si diastolice peste valorile normale. Boala poate fi declansata de
urmatorii factori: supraincordare psihoemotionala; traumele psihice; traumele cerebrale; greutate in
surplus; schimbarile de virsta; bolile renale; ateroscleroza. Bala hipertensiva incepe cu o perioada
tranzitorie atunci cind periodic TA se mareste pina la valorile 140/90 si 160/95 iar periodic poate fi
normala. Boala trece prin 3 stadii: stadiu I-apar schimbari numai functionale cind periodic valorile
TA cresc pina la valorile de 160/95mm/hg sau 180/105mm/hg si este urmata de urmatoarele
simptome: cefalee, vuiet in urechi, insomnie. Stadiu II-TA se mareste pina la 200/115mm/hg apar
schimbari organice ca hipertrofia ventricolului sting, si spasmul arterelor ochiului. Toate simptomele
sint mai pronuntate + apar ameteli si dureri de inima. Stadiu III- TA este ridicata permanent pina la
valorile 230/130mm/hg apar schimbari organice pronuntate care duc la complicatii ca: infarct
miocardic, AVC, insuficienta renala. Obiectivele k-piei sunt: imbunatatirea starii neuro-psihologice
ale pacientului si tonusul general al organismului; micsorarea tensiunii vasculare; inlaturarea
proceselor de staza; sporirea adaptarii organismului catre sarcina fizica; invatarea respiratiei corecte.
Mijloacele speciale folosite:-ex respiratorice diafragmale; ex pentru relaxare musculara; ex pentru
antrenarea aparatului vestibular; ex pentru grupele mici de muschi. Tratamentul hipertensivilor
este complex si consta din: tratament medicamentos, recuperarea prin ex.fizic. K-pia este orientata
spre micsorarea TA si are un caracter preventiv si terapeutic. In functie de posibilitatile functionale
se recomanda: ocupatii de gim medicala, turism apropiat, ex in apa, inot curativ, cicloergometria cu
incarcare moderata, dietoterapia, antrenamentul autogen. La inceputul cursului de tratament sunt
limitate ex cu schimbarea deasa a p.i intre ex izotonice se face ex de relaxare musculara.

Etiopatogeneza si clinica viciilor: compensate si decompensate. Argumentarea


clinico-fiziologica a aplicarii k-piei, programul fizic de recuperare,
particularitatile de petrecere a lectiei in scoala
Viciile cardiace dobindite- reprezinta schimbari patologice in structura aparatului
valvular al inimii. Stenoza valvulara- este cauzata de scurtarea si atrofia cuspidelor
valvulare care nu acopera integral orificiul atrioventricular. Prin aceasta fisura o parte
din singe recurgiteaza in atriu iar muschiul inimii trebuie sa depuie un efort
suplimentar pentru a pompa cantitatea necesara de singe. La insuficienta valvei
mitrale in timpul sistolie ventricolului sting o parte din singe recurgiteaza in atriu
sting de la (10-30ml). La decompensarea acestui viciu se atesta o stagnare in circulatia
mica si in cea mare. La insuficienta valvei aortice singele recurgiteaza din aorta in
ventricolul sting iar ventricolul sting uplindu-se constant cu singe se hipertrofiaza.
Stenoza -reprezinta ingustarea orificiului atrioventricular ca urmare a concresterii
cicatriciale ale valvelor sau ingustarea inelului fibros ce creaza un obstacol in
trecerea singelui de la o camera la alta. In ambele cazuri de stenoza se deregleaza
hemodinamica inimii. Inima lucreaza din greu si treptat se hipertrofiaza ventricolul

sting. Obiectivele k-piei- marirea ventilatiei pulmonare; micsorarea rezistentei


periferice; antrenarea sistemului cvs catre efort; intarirea muschiului cardiac;
imbunatatirea capacitatii de munca; activizarea activitatii periferice etc. In cadrul
lectiei de gim curativa indeplinim ex fizice din toate p.i. se folosesc ex de coordonare,
EDFG, cu amplitudine deplina si sarcina medie cu 10-12 repetari. Se fac ex
respiratorii statice si dinamice cu expir prelungit, deasemenea se fac pauze de odihna
cu relaxare completa, lectia dureaza 20-25 min. In partea de baza se face antrenarea
mersului pe scari.
Etiopatogeneza si simptomele pneumoniei. Argumentarea clinico-fiziologica a
aplicarii kinetoterapiei, programul fizic de recupeare.
Pneumonia- reprezinta inflamarea tesutului pulmonar alveolar sau interstitiar care
este provocata de numerosi agenti infectiosi ca bacterii, virusi, micoplasme si este
favorizata de frig umezeala, epuizare fizica subnutritie si existenta bolilor cronice.
Pneumonia bacteriana- este cauzata de diferite bacterii dintre care cea mai raspindita
este pneumonia pneumococica. Pneumonia virala- este cauzata de virusii patogeni,
gripali, si paragripali. Alte cauze ale pneumoniei sunt inhalarea alimentelor;
lichidelor; gazelor sau prafurilor. Simptomele- tremur, friguri, clantanitul dintilor,
dureri in zona pieptului, temperatura ridicata a corpului, respiratie agitata, tahicardie
etc. Obiectivele: imbunatatirea circulatiei sangvine si limfatice cu scop de a grabi
procesul de absorbtie in plamin; profilaxia complicatiilor ce apar in urma bolii in
special profilaxia formarii aderentelor; marirea mobilitatii diafragmului; marirea
ventilatiei pulmonare. Se vor efectua ex din p.i d.d, decubit lateral, flexia extensia
adductie abductie a trunchiului si membrelor. Din momentul cind tusa devine umeda
se executa ex respiratorice in special ex diafragmale si cu expir prelungit. Apoi
adaugam ex cu obiecte portative fiecare ex se indeplineste 4-10 ori treptat creste.
Etiopatogeneza si simptomele astmului bronsic. Argumentarea clinico-fiziologica
a aplicarii kinetoterapiei, programul fizic de recuperare. Exercitiile fizice
respiratorice speciale.
Astmul bronsic- afectiune respiratorie cronica caracterizata prin obstructia reversibila
a cailor aeriene inferioare. Se intilneste mai fregvent la persoanele dupa 40-50 ani
prezinta istorie veche, dispnee de efort, dispnee minima in repaos. Printre cauzele
naturale ce conduc la aparitia astmului se numara: factorii genetici (copiii ai caror
parinti au aceasta afectiune sunt cu 70% mai expusi riscului de a se imbolnavi de
astm) obezitatea (aceasta conditie creste riscul de astm si scade controlul asupra
bolii), sexul barbatii sunt mai expusi astmului in copilarie, in timp ce femeile
prezinta un risc crescut de imbolnavire in perioada maturitatii simptomele
variaza in functie de fiecare persoana si au grade de intenstitate variabile:
atacuri de tuse si episoade agresive de wheezing (respiratie suieratoare intalnita mai
ales in cazul copiilor), dureri in zona toracica, dificultate in respiratie, probleme cu

somnul cauzate de respiratia greoaie si sacadata. Obiectivele: scaderea


costului ventilatiei si tonifierea musculaturii respiratorii; profilaxia
complicatiilor ce apar in urma bolii in special profilaxia formarii
aderentelor; marirea mobilitatii diafragmului; marirea ventilatiei
pulmonare; reabilitarea capacitatii de munca. Programul kinetic pentru
torace din culcat inapoi, cu capul usor ridicat sau din sezand rezemat, foloseste
ridicarea toracelui cu mainile pe axile pentru inspir coborarea toracelui cu presiuni
la baza acestuia pentru expir; pentru trunchi, flexarea trunchiului folosim pe
momentul expir extensia trunchiului folosim pe momentul inspir rasucirea pasiva
stanga/dreapta pe momentul inspirrevenire in pozitia initiala pe momentul expir
indoirea laterala a trunchiului pe momentul inspir revenire in pozitia initiala pe
momentul expir. Pentru membrele superioare ducerea membrelor superioare prin
inainte sus , pasiv inspir revenire in pozitia initiala expir rotatie externa a
mebmrelor superioare oblic jos inspir revenire expir.

Etiopatigeneza si simptomele pleuritei. Argumentarea clinico-fiziologica a


aplicarii kinetoterapiei, programul fizic de recuperare.
Pleurita reprezinta inflamarea foitilor pleurale (care acopera plaminii, mediastinul)
pleurita poate fi uscata sau exudativa. Pleurita uscata presupune inflamarea foitilor
pleurale cu micsorarea cantitatii de lichid intre foitile pleurale. In pleurita uscata
exudatul bogat in fibrina se cuaguleaza pe pleura astfel se formeaza depuneri
fibroase. Simptomele : dureri la hemitoracele afectat, tuse uscate, dispnee cind este
mult lichid si febra. Lichidul sereabsoarbe in urma tratamentului sau prin punctii si
chirurgical prin deschiderea cavitatii toracice. Tratamentul este medicamentos, gim
medicala si masaj. Kinetoterapie: cuprinde 3 perioade. Perioada de crutare- in
aceasta perioada se folosesc ex de gim pentru MI si MS, in combinare cu ex
respiratorii si ex pentru trunchi. P.i sealege in dependenta de starea pacientului.
Perioada functionala- ex se indeplinesc din p.i stind, la fel si cu obiecte si la aparate,
excu bastoane si mingi medicinale, greutate de 3 kg. Perioada de antrenare: ex se
efectueaza din toate pozitiile posibile. Ocupatii individuale. Se indeplinesc toate ex
din perioada functionala. Obiectivele: profilaxia formarii aderentelor intre foitele
pleurale; stimularea circulatiei sangvine, limfatice si cu scop de a grabi reabsorbtia
procesului inflamator; prevenirea aparitiei complicatiilor ; intarirea generala a
organismului.

Evaluarea Componentele conditiei fizile

-greutatea corporala,-densitatea osoasa


-Forta si rezistenta musculara in special al celei abdominale cit si dorso lombare
-functiile mortice,viteza de executie,elasticitatea echilibrul coordonarea si agilitatea
-metabolismul glucidic si lipidic si raportul dintre lipide si hidrati de carbon
3) Din antrenament fac parte durata,intensitatea,frecventa.Spre deosebire de sportul de performanta
sportul pentru sanatate trebuie repartizat de 3 ori pe saptamina.Efortul trebuie sa fie continuu si o
intensitate medie timp de 15-60 minute pe zi
Durata-depinde de intensitatea efortului.efortul cu o intensitate scazuta trebuie sa fie realizat pe o
perioada mai lunga de timp.Frecventa un adult neantrenat va putea obtine conditia fizica necesara in
urma unui antrenament de citeva lunisi de cel putin 3 ori pe saptamina pentru a mentine o conditie
fizica optima si pentu a feri persoana de afectiuni cardiace se recomanda 3-5 sedinta pe
saptamina.Sunt recomandate zile neconsecutive pentru a permite restabilirea organismului dupa
effort o frecventa foarte mica si o intensitate mare duce la aparitia durerilor la nivelul aparatului
locomotor ca rezultat a suprasolicitarii organismului.Intensitateaeste parametrul cel mai important al
activitatii fizice pentu mentinerea si intarirea sanatatii.
a)una din metodele de apreciere a intensitatii este prin consumul de kcalorii
Sportul care duce la consumarea 7-5 kcalorii pe minut reduce semnificativ aparitia bolilor.Consumul
de kcalorii depinde de urmatorii factori-greutate,temperature ambianta si echipament.
b)prin stabilirea valorii frecventei cardiace tinta.Frecventa cardiac tinta se obtine in urma frecventei
cardiace de rezerva inmultit la 75 + frecventa cariaca in repaos.Frecventa cardiac de rezerva se
obtine din;FC maximal-FC in repaos
Fc mazimala =220 virsta
ETIOPATOGENEZA SI CLINICA ATEROSCLEROZEI .ARGUMENTAREA
CLINICO-FIZIOLOGICA A APLICARII K.T. PROGRAMUL FIZIC DE
RECUPERARE SI KINETOPROFILAZIEATEROSCLEROZA REPREZINTA -o maladie cardiovasculare care se caracterizeaza prin schimbarea structurii peretilor arterelor cu micsorarea lumenului
acestor.Ca consecinta se deregleaza circulatia sangvina in organe si tesuturi care alimenteaza vasele
respective .Cauzele aparitiei a terosclerozei-dereglarea metabolismului si schimbul de substante
chimice.Placutele de colesterol se depun pe intima vaselor care sunt suprapuse cu saruri de la aceea duce la
pierderea elasticitatii ,peretii devin rugosi si se sclerozeaza.Astfel de vase mai usor se recupereaza in caz
hipertensiune arterial.La ateroscleroza se deregleaza mecanismul dereglare a tonusului vascular.I n caz de
localizarea procesului a terosclerotic in vasele coronale,muschiul cardiac nu se alimenteaza correct si
deregleaza functia inimii.La nivelul cerebral apar-dureri de cap,ameteli,slabirea memoriei.La nivelul
rinichilor apar-schimbari renale cu marirea tensiunii arteriale.In caz de localizare a procesului in vasele
picioarelor apare enduartrita ombliteranta-caracterizata prin dureri membr.inf,dereglarea mersului
.Ateroscleroza este provocata de urmatorii factori:-conditii negative de viata,folosirea in exces a sarii de
bucatarie, alimentative irationala, obezitatea, deabet zaharat, hipodinamia, supraincordarea psiho-emotionala,

obiceiuri daunatoare. Complicatii-infarctul meocardic, AVC, gangrena membrului inferior.ATEROSCLEROZEI


OBLITERANTE E TIOPATOGENEZA SI CLINICA . Ateropatia obliteranta - este o boala arteriala care este
determinata de reducerea progresiva a diametrului arterilor si scaderea fluxului sangvin catre tesuturile
adiacente . Se poate localiza atit la nivelul MI cit si la nivelul celor superioare .se intilneste mai des dupa
virsta de 50 ani la barbati . Factorul ce determina boala este lezarea endoteliului arterial .In mod fiziologic
endoteliul vascular realizeaza homeostaza ,mentine un echilibru dintre vasoconstrictie si vazodilatatie in
favorizarea vazodilatatiei si prezinta rolul antitrombotic antiprofilativ si antiheterogen. Disfuntia enditoliala
poate fi determinata de: -Nivelul crescut de lipide in singe , -Boala hipertensiva ,-Diabetul zaharat , -Fumatul.
Evolutia bolii poate prezenta 2 aspecte : 1.Evolutia necomplicata -atunci cind placa de aterom creste in volum
ceea ce reduce progresiv lumenul artereisi obstructioneaza aproximativ 50% din lumenul vasului. 2.Evolutia
complicata-atunci cind placa de aterom se rupe formind un tromb plachetar ce oblitereaza complet vasul.
Boala afecteaza in primul rind arterele MI si sint afectate mai des aorta abdominala,iliaca si popliteie.
Simptomele: Obosirea anormala a MI ce face mersul dificil., Aparitia unor crampe musculare si senzatie de
furnicaturi ce apar in picior dupa citeva min dupa ortostatism sau sezut cu gambele incrucisate, Bolnavul are
senzatia de raceala permanentain picioare, Tulburarile trofice-care evoluiaza paralel cu tulburarile
functionale. tulburarile trofice sunt- ingrosarea unghiilor, ulceratii periunghiale care nu se vindeca, acestea
pulmineaza aparitia gangrenei care intereseaza partial sau total un deget dupa care se intinde treptat. Primul
semn a simptomului Poate fi aparitia unei tumificatii a halucelui sau fetei dorsale a piciorului care in dc este
alba iar in ortostatism rosie. Endoartrita obliteranta se dezvolta in 4 stadii: 1Stadiu APARE senzatia de racire
a MI ,amortesc degetele si planta picioruluise ateste o oboseala marcata a picioarelor si aparitia crampelor
musculare la nivelul muschilor gambieri; 2Stadiu-toate simptomele sunt mai pronuntate apar claudicatia
intermirenta apare schiopatatul ce dispare la odihna,se atesta paloare a pielii gambei; 3Stadiu-toate
simptomele sunt mai evidente durerile in MI apar si in pauze iar paloarea de la nivelul gambelor tre e in
cianoza, 4 Stadiu-se dezv gangrena piciorului si pantei piciorului.Ateroscleroza pronuntata se trateaza foarte
greu ,doarece timp indelungat boala progreseaza ,fara simptome. La folosirea regulata a ex.fiz fiind dozate
individual se atesta urmatoarele scumbari 1-se micsoreaza nivelu de zahar si lipide in singe pina la valorile
normal.2-se inbunatateste circ.periferica din contul dez.vaselor sangvine.3-se intaresc reflexele motorii
vasculare ce reduce nr.de reactii perverse.4-ex.speciale imbunatatesc circ.sang.in organe afectate.5-se
normalizeaza excesul de greutate.OBECTIVELE KT- imbunatatirea schimbului de substante.-imbunat. circ sang si
linfatice.-ameliorarea reglarii neuroendocrine-marirea posibilitatilor de acomodare la efort a s.c.v.MIJLOACELE SI
FORMELE KT-1Mers dozat.2ex.gimnastica3turism apropiat.4inotul curativ.5alergari usoare. Toate ex.se indeplinesk in
regim aerob,

Evaluarea si reeducarea mersului.Mersul-sunt miscari si pozitii de sprijin a cite unui membru


inf.pe care le repete identic memb.inf.opus.
Evaluarea mersului se face in principal prin observatia testatorului,care considera de tipul de mers al
pacientului.Subiectul I se solicita in planul testarii sa execute urmatoarele varietati de mers:mers
normal,mers rapid,mers lateral,mers in tandem,mers peste mici obstacolo,mers urcat-coborit
scari.Se urmaresc o serie de aspect-simetrie partea dreapta,echilibru,pozitia picioarelor,comportarea
lantului cinematic al memb.inferior.Mersul are 3momente functionale de baza:1.sprijin pe ambele
picioare2.sprijin pe un picior3.balansul unui picior.Analiza kinetica a mersului arata ca exista
6miscari determinante ale mersului1.rotatia pelvisului,inclinarea pelvisului,flexia
genunchiului,miscarea piciorului si genunchiului,deplasarea laterala a piciorului si atacul cu
talonul.Faza1-atacul cu talonul,atragem atentia la cap si trunchi care trebuie sa fie vertical,bratul
opus este proiectat anterior,bazinul face o usoara rotatie interioara,genunchiul membrului de atac

este extins,iar piciorul respectiv este in unghi drept cu gamba,faza2 a mersului-numita pozitia
medie.Capul si trunchiul trebuie sa fie verticale,bratele apropiate de axa corpului,bazinul usor rotat
interior si inclinat spre stinga,coapsa dreapta moderat rotat extern,genunchiiul drept extins,iar cel
sting usor flectat.Faza3-desprinderea de la sol a piciorului ,capul si trunchiul vertical,bratul drept
inaintea axului corpului cu cotul usor flectat,bazinul in rotatia anterioara ,coapsa dreapta in usoara
rotatie ,genunch.drept usor flectat ,glezna dreapta in flexie plantar,piciorul se sprijina pe partea
anterioara degetele extinse.Faza4-balansare.Capul si trunchiul ramin verticale ,bratele in apropierea
axei corpului.Bazinul o usoara rotatie anterioara, soldul o usoara rotatie interna,Coapsa si
genunchiul drept flectate ,membrul de sprijin este aliniat vertical la bazin.piciorul in unghi drept fata
de gamba,se controleaza flexorii coapsei,si apoi extensorii gambei. reeducarea mersului. Se
adreseaza unor miscari complexe care antreneaza lanturile cinematice ale intregului organism. La
persoanele carora deficientele raman definitive se urmareste dezvoltarea unor mecanisme de
compensare si crearea unor stereotipuri dinamice.

Formele si mijloacele kinetoterapiei in obstetrica si ginecologie


Metode, procedee,tehnici si mijloace care pot fi folosite in timpul sarcinii pot favoriza o evolutie si o
dezvoltare normala a fatului. Mentinerea parametrilor fiziologici la un nivel optim dar si pentru antrenarea
unei nasteri naturale si fara complicatii. Aceste metode pot fi utilizate si combinate de catre kinetoterapeut.Kt
are in arsenalul sau o multime de mijloace pe care le va selecta,combina,adapta la cazuri concrete.1)
gimnastica prenatala aceasta prezinta tehnica respiratiei,autocontrolul,relaxarea si activarea musculaturii
care participa in actul nasterii. Se intilnesc 2 metode de baza in ceea ce priveste gim. prenatala. - Metoda
psihoprofilactica se bazeaza pe teoria reflexelor conditionate.Relaxarea trebuie realizata sub forma unui
control bun al durerii, decit ca o metoda care nu amplifica perceperea durerii.- Metoda psihosimatica
durerea este rezultatul starii de teama fata de actul nasterii.Teama influenteaza sistemul nervos vegetativ
simpatic care comanda fibrelor musculare raspunzatoare de inchiderea colului uterin, astfel in loc sa fie

relaxate si sa se dilate, usor se contracta si contractiile uterine devin dureroase.2) Gimnastica respiratoriestrategia de interventie kinetoterapeutica urmareste invatarea respiratiei toracice si abdominale,precum si
folosirea acestor tipuri respiratorii independent sau asociate diferitor exercitii.3)Gimnastica abdominalaantrenarea musculaturii abdominale va urmari mentinerea tonusului muscular precum si elasticitatea
muschilor,cordonul de forta fiind reprezentat de muschii abdominali,fesieri,paravertebrali,lombari
etc.4)Gimnastica Kegel- pentru imbunatatirea tonusului muscular si al controlului musclar pelviperineeale
sunt utile ex.kegel. Prin educarea acestei musculaturi se faciliteaaza participarea activa la nasterea
naturala.5)Metoda Pilates- este o metoda psiho-profilactica, care are ca scop sa elimine reflexul conditionat
si sa inlocuiasca imaginea negativa a sarcinii cu una pozitiva.6)Metoda Lamaze- Aceasta metoda are ca scop
promovarea unei nasteri normale,naturale,sanatoase pu mama si copil, si de a oferi o instruire prenatala
precoce pu femei si familiile acestora.7)Yoga- unul din obiectivele acestei filozofii este stapinirea spiritului si
a materiei, unirea corpului cu sufletul.8)Gimnastica in mediul acvatic aceasta gimnastica incepe in luna a 3
si este benefica in ultimul trimestru de sarcina.

FACTORII ETIOLOGICI DE DEZ. A CARDIOPATIEI ISCHEMICI SI FORMELE


EI CLINICE.REABILITAREA PE ETAPE A BOLNAVILOR CU ACEASTA
BOALA.CARDIOPATIA ISCHEMICA : DEFINITIA , FORMELE CLINICE . Ischemia Miocardului - este
o boala acuta sau cronica, atacarea muschilui miocardic din cauza schimbarilor patologice in vasele
coronare.Dintre bolili sis cardio-vasc eschimia miocardului este cea mai raspindita si are ca
consecinta invaliditatea si sfirsit letal. 1.Ateroza cardio-vasculara care presupune inlocuirea partiala
a muschilui cardiac cu tesutul conjunctiv in forma de cicatricii, ce determina o scadere a functiei
contractive a inimii, dificultati de respiratie, durere retrosternala si scaderea performantei fizice.
2.Angina pectorala este forma clinica a cardiopatiei ischemice ce se caracterizeaza prin dureri
spontane in piept datorita insuficientii circulatorii acute in muschii inimii din cauza
cardiosclerozei.Durerile sunt localizate in partea stinga a toracelui si iradiaza in omoplatul sting.
3.Infarctul Miocardic reprezinta un focar de microza ischemica in miocard cauzat de insuficienta
circulatiei sangvine coronare.

Factorii etiologici de dezvoltare a cardiopatiei ischemice si formele ei clinice.


Reabilitarea pe etape a bolnavilor cu aceasta boala.
Ischemia miocardului este o boala acuta sau cronica cu atacarea muschiului cardiac
din cauza schimbarilor patologice din vasele coronare ra, hipodinamia, obiceiurile
.Factorii ce duc la aceasta afectiune sunt: predispunerea eredita daunatoare, nivelul
marit a lipidelor in singe.Formele clinice ale ischemiei miocardului
sunt:ateroscleroza cardiovascuara- reprezinta inlocuirea partiala a muschiului
cardiac cu tesut conjunctiv sub forma aderente ceea ce determina o scadere a functiei
contractile scaderea performantei si deficultati respiratorii. Angorul pectoral-este o
forma clinica a cardiopatiei ischemice datorata insuficientei circulatorie acuta a

muschiului inimii din cauza cardiosclerozei vaselor coronare. Distingem 2 tipuri de


angor: a) angor de efort- care se caracterizeaza prin accese de dureri pectorale ce
survin la scurt timp dupa inceperea unui efort ca mers, urcatul scarilor etc.b)angor
instabil-se caracterizeaza prin abcese de dureri ce nu sunt legate de efort. Cauza
angorului instabil este ruperea unei placi de aterom cu formarea trombului care
obstructioneaza partial sau total cu un ram coronarian. Infarctul miocardicreprezinta un focar de necroza ischemica in miocard din cauzat de insuficienta
circulatiei sangvine coronariene. In dependenta de localizarea focarului de necroza si
marimea acestuia deosebim: infarct mic- care se poate vedea numai la microscop;care afecteaza 1cm din peretele miocardic. Si transmural-atunci cind focarul de
necroza strabate cele 3 straturi: pericardul, miocardul, endocardul. Insuficienta
coronariana are 3stadii de gravitate dupa stragesco: stadiul I -se caracterizeaza prin
absenta simptomelor subiective de dereglare a circuitului sanguin. Stadiul II-are 2
perioade prima se caracterizeaza prin simptome de insuficienta a circulatiei sanguine.
A 2 perioada se manifesta prin insuficienta pronuntata a circulatiei sangvine in repaus
cu dereglari hemodinamice pronuntate in circuitul maresi mic. Si stadiul III- se
caracterizeaza prin o crestere a fenomenelor de staza si inrautatirea tuturor
simptomelor expuse mai sus.Reabilitarea pe etape :obiectivele k-piei- educarea
bolnavului in vederea respectarii unui regim alimentar care sa aiba tendinta ,
normalizarea greutatii corporale; diminuarea prin autoeducare a efectelor nocive ale
stresului cotidian; intensificarea dozata a schimbului de substanta; imbunatatirea
circulatiei sangvine si limfatice; marirea fortei si rezistentei a muschilor trunchiului si
membrelor.
Mijloacele aplicate sunt :mers dozat, bicicleta de camera, alergarea usoara, ex.
Partiale urcat coboritul scarilor,ex gimnastice, elemente de sport fara element
competitiv.

Hepatitele. Etiologia. Patogeneza. Tabloul clinic. Argumentarea clinicofiziologica a utilizarii kinetoterapiei. Kinetoterapia in I, II, III perioada.
Program kinetic de recuperare a copiilor cu hepatite.
Hepatita A(boala minilor murdare)- este o afectiune a ficatului care se caracterizeaza
prin infectarea cu virusul hepatic A. Tabloul clinic- oboseala, febra, diaree, icter.
Caile de transmitere- fecal orala, utilizarea instrumentelor de mincat, baut folosite in
prealabil de opersoana infectata. HepatitaB infectie a ficatului cauzat de un virus
hepatic B, spre deosebire de hepatita A virusul hepatic B(VHB) poate cauza atit o

forma acuta cit si cronica. Tabloul clinic- in faza acuta hepatita B genereaza
simptome de o severitate maxima. Persoanele infectate au urmatoarele simptome
cefalee, febra, lipsa poftei de mincare, diaree, icter, greata. Calea de transmitere este
prin contact direct cu fluidele organismului si foarte frecvent de la o mama infectata la
copil in timpul nasterii. Hepatita C- afectiune a ficatului, cauzata de virusul hepatic
C. Ea este cea mai frecventa forma de hepatita care produce o afectiune cronica cca
80%. Tabloul clinic: oboseala, lipsa apetitului, dureri abdominale, insomnii etc. Calea
de transmitere prin contact direct cu fluidele organismului. actiunea clinica: in cazul
hepatitelor virale si cirozei hepatice actiunea ex este diversa. Sunt contraindicate ex
de forta, viteza, rezistenta, transportarea greutatilor etc. Deoarece duc la intensificarea
circulatiei sangvine si marirea presiunii intraabdominala acutizind durerea. Sunt
recomandate ex respiratorice. Kinetoterapia:obiectivele-tonifierea musculaturii
abdominale; prevenirea aderentelor; diminuarea durerilor; tonifierea peretelui
abdominal. Perioada I: bolnavul se afla in regim locomotor la pat; p.i d.d, d.d cu
piciorele flectate, d.l. sedinta de k-pie cuprinde ex active, expasive, ex respiratorice
diafragmale, tempou lent, aplitudine mica 5-10 min. Perioada II:cuprinde regim
locomotor de salon. Se extind numai p.i d.d, d.l, sezind. Se aplica ex active, pasive, ex
cu rezistenta, ex respiratorice pentru muschiul diafragmului. Tempou si amplidudine
medie timp de 15-20 min. Perioada III: corespunde cu regimul general. P.i d.d, d.l,
d.v, patrupedie, stind, sezind. K-pia cuprinde ex de abdomen, ex pasive, ex cu
rezistenta, ex respiratorice pentru muschii diafragmului, unele sporturi. Tempou rapid
amplitudine completa 25-30 min.

GONIOMETRIA ART. UMARULUI Flexia umarului-determinarea miscarii-miscare


anteriaora a umarului n plan sagital intre 0-180de grade ,moment in care bratulajunge in
poz.verticala parallel cu urechea. La flexia umarului participa art.scapulo-humerala de la 90de
grade ,artic.scapulo-taracica pentru urmatoarele 60de grade(cu rotatie in articul.sterno-claviculara si
acromio-claviculara)si ultimele 30de grade sunt pasibile prin hiper lordoza lombara.EXTENSIA
UMARULUI-Miscarea posterioara a humerusului in plan sagital intre 0-60 de grade.unghiul
normal de miscare este-activ-50-60de grade pasiv-poate ajunge la 90de grade prin balansarea
scapulei spre C.V.si retropulsia centurii scapulare.MASURARILE-pentru acestea masurari

pazitionam pacientu in ortostatism sau sezind pe scaun,bratul pe linga trunchi in poz.intermeiara. in


cazul exceptionale se poate folosi poz.D.D.,cu bratul pe linga corp cu mina in pronatie,pentru
aprecierea flexiei in D.V. pentru aprecierea extensiei.GONIOMETRUL-se Aseaza lateral la art.sub
acromion,cu bratul fix parallel cu linia medioaxilara a trunchiului iar bratul mobilpe linia mediana a
humerusului. In timpul testarii trebuie de evitayt substituirea la flexie=ridicarea umarului,=abductia
emarului,=extensia trunchiului,=schimbarea pozitionarii ganiometrului. De evitat substituirea la
extensie-flexia anteriara a trunchiului,abductia umarului,schimbarea pozitiei palmei(trebu sa fie
permanent orientate in anterior)ABDUCTIA UMARULUI-Miscarea laterala a humerusului in plan
frontal intre0si 180de grade. Abd umarului este o miscare compusa care se realizeaza primele 90de
grade in art.scapulo-humerala,urmatoarele 60de grade se datoreaza alunecarii scapulei pe torace,iar
ultimele 30de grade sunt posibile prin inclinarea laterala a Coloanei dorso-lombare sau prin
heperlordoza lambara. Pentru aprecierea miscarii pozitia 0(de start)pacientul se pozitioneaza in
ortostaism sau sezind pe scaun cu membrele superioar lipit de trunchisi mina in supinatie,tstatorul
ituindu-se in spatele pacientului. GONIOMETRU se aseaza posterior in artic.cu bratul fix parallel cu
linia mediana a trunchiului,iar bratul mobil pe linia mediana a humerusului,parallel cu axul
longitudinal al acestuia. In timpul testarii articulare se vor evia-ridicarea centurii scapulare,flexia sau
extensia umarului,inclinarea laterala a trunchiului.ADDUCTIA-miscarea de apropiere a bratului de
trunchi,miscare care se efectueaza din poz.de abductire. Miscarea de adductie nu se poate efectua si
nici masura din poxitia de start din cauza trunchiului,ea va fi asocoata ci miscarea de flexie sau
extensie a bratului,iar unghiul de miscare vor fi diferite. Miscarea de adductie insotita de flexie va fi
intodeauna mai ampla decit insotita de extensie. Se evalueaza orizontal-ROTATIA EXTERNAMiscarea humerusului in directia mediala,in jurul axului longitudinal al humerusului. Rotatia interna
se poate efectua in mod normal pina la un unghi de 90-95de grade. La aceasta miscare participa si
antipulsi canturii scapulare. In timpul testarii atentia atentia va fi -pe fixarea abductiei bratului la
90 de grade si evitarea aschimbarilor de pozitie ale umarului in deosebi a retropulsiei. Pozitia 0 este
in D.D.cu bratele in abd.de 90de grade sprijinit pe planul de testare,cotul in afara planului de
testare ,flectat la 90 de grade si mina in pronatie iar antebratul perpendicular pe sol.Pozitia
fundamentala-bratul in abd.la 90de grade cu cotul flectat la 90de grade ,antebrtul si mina se misca
spre solpina la limita miscarii.ROTATIA EXTERNA-miscarea humerusului in directia laterala ,in
jurul axului longhitudinal al humerusului.rotatia externa se efectueaza pe o amplitudine normala de
80-90de grade (primele 60de grade se efectieaza la nivelul articulatiei scapulo-humeralu,restul prin
retropulsia centrurii scapulare).POZITIA este in D.D-cu bratele in abd.de 90de grade sprijinit pe
planul de testare ,cotul in afara planului de tesyare ,flectat la 90de grade si min in pronatie iar
antebratul perpendicular pe sol. Se indica subiectului sa orienteze antebratul in miscare craniala.
GONIOMETRIA ARTICULATIE COTULUI- Examinarea cotului urmareste pe linga existenta
fenomenelor inflamatorii locale,miscarile de flexie si extensie (eventual si heperextensia),pronatoa si
supinatia antebratului. Articulatia cutului este formata din 3oase-humerusul,cubitus si radius.
Fiziolagic se fescriu 2articulatii una in raport cu miscarile de flexie-extensie si alta in raport cu
miscarile de pronatie si supinatie.FLEXIA-este miscarea anterioara a antebratului supinat in plan
sagital. Miscarea de flexie se realizeaza in jurul unui ax transversal, flexia are o amplitudine de
miscare intre 0-145de grade active si 165pasiv. Pozitia 0-este cu pacientul in D.D.bratul pe linga
corp cu cotul intins ,iar mina in supinatie. Pazitia finala- antebratul se misca inaintea humerusului

,cu mina spre amar pina la limita de flexia cotului.GONIOMETRul-se fixeaza lateral de art.cu
bratul fix parallel cu linia mediana a humerusului,iar bratul mobil parallel cu linia mediana a
antebratului si asul longitudinal al radiusului .EXTENSIA COTULUI-este miscarea anteriaoara a
antebratului supinat in plan sagital ,din flexia maximala inapoi. Extensia nu este posibila din
pozitia0 anatomica si e considerate ca o miscare de revenire a antebratului in pozitia 0. putem intilni
o hiperlaxitate de 5-10grade,in cazul unei hiperlaxitati art.in special la femei si copii. In mod norml
xtensia este blocata de ciocul olecranionului in foseta olecraniana si de facicolele anterioare ale
ligamentelor ce intaresc capsula articulara.
Goniometria articulaiei pumnului.
Flexia pumnului este micarea minii n sens palmar n planul sagital cu amplitudinea de
850. Poziia de testat: cotul flectat la 90 0 antebraul i pumnul n poziie neutr, iar
degetele uor extinse. Goniometrul se plaseaz cu braul fix pe linia median a
antebraului i paralel cu axul longitudinal al radiusului, iar braul mobil pe mijlocul
feei dorsale a minii paralel cu axul longitudinal al degetului 5.
Extensia pumnului este micarea minii n sens dorsal n plan sagital. Extensia activ
evalueaz de la 0-700, pasiv 80-850. Tehnica testrii este similar cu cea de msurarea a
flexiei. De reinut ca micarea flexie-extensie sunt mai ample cnd pumnul se afl n
poziie intermediar i minim cnd pumnul este n pronaie.
Abducia pumnului este micarea minii spre marginea radial n plan frontal. Are
amplitudinea maxim de la 20-300. Poziia de testat preferabil cu braul n abducie cu
cotul flectat, iar antebraul fiind n prono-supinaie cu palma i degetele relaxate.
Goniometrul se plaseaz cu braul fix pe mijlocul feei dorsale ale antebraului, iar cel
mobil pe axul metacarpianului degetului 3. A se evita substituia prin extensia pumnului.
Adducia pumnului este micarea minii spre marginea cubital n plan frontal.
Amplitudinea micrii de add atinge 40-450 .Tehnica de testare e aceiai cu cea de
abducie.
Goniometria articulaiilor carpo-metacarpiene. Miscri de: flexie-extensie, lateritate,
rotaie pasiv.Evaluarea unghiului normal de flexie 900 i pasiv 1000.
Evaluarea unghiului de extensie variaz n funcie de laxitatea esuturilor la unii indivizi
pn la 900.Miscrile de lateritate sunt: abducia i adducia a celor 4 degete fa de axa
medial a minii. Axa trece prin degetul 3 sau mediusul. Pozi ia 0 este cu degetele
extinse, amplitudinea medie a acestor micri este de la 15-20 0.Micarea de rotaie poate
fi efecuat doar pasiv
Goniometria articulaiei coxofemurale.
Flexia.Se realizeaz n plan sagital cu apropierea feei anterioare a coapsei ctre fa a
anterioar a trunchiului. Se verific att cu genunchiul n extensie micarea limitat pn
la 900 ct i genunchiul flectat micarea atinge 1200.Poziia 0 de testat decubit dorsal cu
membru de testat complet extins iar membrul opus flectat extins. Unghiurile normale 901200. Goniometrul se plaseaz cu centrul pe trohanterul mare braul fix pe linia medioaxilar a corpului, iar braul mobil linia medial a coapsei. De evitat bascularea
bazinului(de fixat bazinul).

Extensia este o micare posterioar a coapsei n plan sagital. Poziia de testat decubit
ventral cu membruele extinse. Unghiurile normale de micare extensia activ cu
genunchiul extins 15-200, activ cu genunchiul flectat 100, extensia pasiv 300. Modul de
testare este similar cu flexia.
Abducia este micarea lateral a coapsei ndeprtndu-se de la linia median a corpului
n plan frontal fa de corp. Poziia de testat decubit dorsal cu membrele inferioare
extinse. Unghiurile normale activ 450, pasiv 700. Goniometrul se plaseaz cu braul fix
perpendicular pe trohanterul mare si bratul mobil paralel cu linia medial a femurului.
De evitat substituirea prin rotaia extern a oldului.
Adducia este micarea medial a coapsei ncrucind linia medial a corpului n plan
frontal fata de cop. Poziia de start decubit dorsal memrele extinse iar membrul opus n
abducie. Unghiurile normale de micare 300. Goniometrul se plaseaz ca la abducie.
Rotaia intern este o miscare mediala a femurului in jurul axului longitudinal. Pozitia de
testat seznd, oldul i genunchiul flectate la 900, gambele atirna la marginea mesei de
testat. Pozitia finala se misca lateral in timp ce coapsa se roteste medial. Activ 35 0, pasiv
450. Goniometrul se fixeaz pe rotul, braul fix paralel cu masa, braul mobil paralel cu
linia medial a gambei.Rotaia extern este micarea lateral a femurului n jurul axului
sau longitudinal. Poziia final gamba si piciorul se misca medial iar coapsa se roteste in
lateral. De evitat abducia pentru aceasta se fixeaz coapsa.Modul de testare similar cu
rotaia intern. Unghiurile normale activ 350 pasiv 450.
Goniometria articulaiei genunchiului.Flexia este micarea posterioara a gambei fata de femur
plan sagital. Poziia 0 de testat decubit dorsal, membrele infer. extinse, iar picioarele inafara mesei de
testat. Poziia final gamba se mica pe fa.Unghiurile 0-135 0 activ, 1600 pasiv.Goniometrul se fixeaz
pe condilul medial cu bratul fix paralel pe linia mijlocie a coapsei, iar bra ul pe linia mijlocie a fe ei
laterale a gambei.Extensia este micarea inversa a flexiei. Unghiul normal 0 0. Se msoara doar deficitul
de extensie sau hiperlaxitatea care se mai numeste recurvatum. Mi carile de rotatie a genunchiului ai
amplitudine mic i insotesc miscarile de flexie-extensie si se executa in jurul unui ax vertical ce trece
prin spinele tibiale.Rotaia intern se execut mpreun cu flexia genunchiului cnd acesta dep este
700. Poziia 0 decubit ventral cu genunchiul flectat. Testatorul prinde piciorul de clci i anterior i
deplasnd antepiciorul pasiv spre anterior cu 30-35 0. Activ 20-250.Rotaia extern se execut mpreun
cu extensia genunchiului prin orientarea nafara piciorului. Pozi ia 0 este aceia i doar antepiciorul se
deplaseaz spre exterior pasiv pn la 350.
Micrile de lateritate se realizeaz n semiflexie cnd ligamentele laterale sunt relaxate maxim i au o
amplitudine extrem de mic.

Goniometria articulaiei talocrurale.


Flexia este micarea anterioar a piciorului n plan sagital i este egal cu flexia dorsal a
piciorului. Poziia de testat decubit ventral sau eznd cu genunchiul flectat iar piciorul n
poziie neutr la 900 fa de gamb. Unghiul normal 20-250.Goniometrul se fixeaz pe maleola
extern cu braul fix de-a lungul gambei, iar braul mobil pe marginea extern a piciorului
paralel cu metatarsianul 5.

Extensia este micarea posterioar a piciorului n plan sagital egal cu flexia plantara a
piciorului. Poziia de testat decubit ventral, eznd cu genunchiul flectat piciorul n pozi ie
neutr. Unghiul normal de micare 450.
Eversia piciorului este micarea piciorului prin care talpa pleac cu faa spre lateral asociat cu
pronaia. Poziia de testat decubit dorsal, eznd cu genunchiul flectat i piciorul n poziie
neutr. Unghiul normal 0-150. Goniometrul se fixeaz cu braul fix de-a lungul liniei mijlocii a
feei mediale a gambei, iar braul mobil ncrucind talpa i antepiciorul.
Inversia piciorului este micarea piciorului prin care talpa pleac cu faa spre medial asociat
cu supinaia. Poziia de testat decubit dorsal, eznd genunchiul flectat i piciorul n poziie
neutr. Unghiul normal 0-350. Goniometrul se fixeaz la fel ca la eversie.
Abducia i adducia sunt micri ce se execut pe plan orizontal i descriu un unghi de 40-45 0.
Poziia fina este deplasarea spre exterior a vrfului piciorului.
Gastrita. Etiologia. Patogeneza. Tabloul clinic in formele hipo si hipersecretorii ale gastritei.
Kinetoterapia in I, II, III-perioada. Program kinetic de recuperare a persoanelor cu gastrita.
Gastrita-este o afectiune a mucoasei gastrice reprezentata de procese inflamatorii degenerative
cauzate de dereglari a functiilor stomacale. Etiologia- actiune nefavorabila directaasupra mucoasei
stomacale; dezvoltarea in cavitatea gastrointestinala a helicobacterului pilori; predispozitie
ereditara. Tabloul clinic- gastrita cronica: dereglarea poftei de mincare, gust neplacut Gastrita
acuta: pirozis, recurgitatie, ercutatii, dureri epigastrale etc. Simptomele clinice:in gura, dureri
epigastrale, ercutatii, recurgitatie etc. abdomenul este retractat dureros la palpare in regiunea
epigastrica si ombelic. Complicatii: peritonita, boala ulceroasa. Kinetoterapia: tratament
recuperator, profilactic, curativ si medicamentos. Obiectivele: prevenirea stazelor sangvine,
tonifierea peretelui abdominal, influientarea secretiei si motilitatii gastrice.
Prima perioada(remisie incompleta) p.i d.d, formele de lucru gim curativa. In gastrita hipoacida k-pia se executa cu
2 ore inainte de masa si 2 ore dupa masa. Nr de repetari este mic, sedinta este de 30 min.( Pt a
relaxa), aplicam edfg ex speciale respiratorice. In gastrita hiperacid k-pia se aplica inainte de masa
se efectueaza ex pentru gr mari musculare, ex cu obiecte si la aparate. Sedinta dureaza 30 min
(pentru a inhiba). Perioada II (remisie completa) - p.i, d.d, sezind, stind. Formele de lucru- gim
curativa, ex speciale pentru muschii abdominali si diafragm ,tempou mediu, durata 30-40 min.
Perioada III (perioada spitaliceasca). P.i stind, decubit. Formele de lucru- gim curativa, gim de
inviorare abdominala, elemente din sport. Ex aplicate: EDFG, ex speciale abdominale, ex
respiratorice etc. Nr de repetari a ex si durata sedintei de k-pie depinde de starea generala a
pacientului. ndicatiile si contraindicatiile in perioada sarcinii.Indicatii: - Somn
linistit; evitarea stresului, agitatiei, oboselei; alimentatia bogata in fructe,legume,
minerale; - sa bea suficiente lichide; Contraindicatii : - medicamentatia; -cafeaua;fumatul si alcoolul;-feluri de mincare condimentata;-locuri aglomerate; - droguri;vitamina A

Initierea ritmica se realizeaza atit in caz de hipertonie cit si in hipotonie.Se realizeaza miscari
lente,ritmice,mai intii pasiv,apoi pasiv-activ si active pe intreaga amplitudine a unei scheme de
miscare.In cazul in care exista o hipertonie care limiteaza miscarea,scopul este obtinerea

relaxarii,cind exista o hipotonie,inversarea ritmica are c scop initial mentinerea memoriei kinestzice
si pastrarea amplitudinii de miscare.
Inversarea agonistilor se executa contractia concentric ape toata amplitudinea apoi progresiv se
introduce contractia excentrica
Inversarea lenta reprezinta contractii concentrice ritmice ale tuturor agonistilor si antagonistilor
dintro schema de miscare ,pe toata amplitudinea fara pauza intre inversari;rezistenta aplicata
miscarilor este maximal,cel mai mare nivel al rezistentei ce lasa ca miscarea sa se poata
executa).Prima miscare se face in sensul actiunii musculaturii puternice(contractia concentrica a
antagonistilor,muschii hipotoni)determininduse in acest fel un efect facilitator pe agonistii slabi
Inversarea lenta cu opunere este o variant a tehnicii inversare lenta in care se introduce
contractia izometrica la sfirsitul amplitudinii fiecarei miscari atit pe agonist cit sip e antagonist
Izometrie alternanta reprezinta executarea de contractii izometrice scurte alternative pe agonisti si
antagonisti fara sa se schimbe situatia segmentului articulatie si fara pause intre contractii.Se
realizeaza pe rind in toate punctele arcului de miscare sip e toate directiile de miscare articulara(pe
rind).In cazul in care pacientul nu poate trece direct de la contractia izometrica in zona scurtata la
izometria alternanta se va face inversarea lenta cu opunere cu scaderea amplitudinii de miscare in
asa fel incit izometria de la sfirsitul inversarii lete cu opunere sa nu se mai faca la capatul
amplitudinii de miscare articulara ci progresiv sa ne apropiem si sa ajungem la punctual dorit pentru
efectuarea izometriei alternative
IMATURITATE MOTORIE CEREBRAL. descrie un grup de tulburri permanente ale dezvoltrii motricitii i
posturii, ce determin limitarea activitii, care sunt atribuite unor disfuncii nonprogresive ce apar n
dezvoltarea encefalului fetal sau al copilului mic. Aceste tulburri motorii ale paraliziei cerebrale sunt adesea
acompaniate de tulburri senzoriale, de percepie, cognitive, de comunicare i comportament, epilepsie i
afectri musculoscheletale secundare Cauzele IMC: leziunea cerebral care determin IMC se petrece de
obicei naintea, n timpul sau imediat dup natere. Cauzele pot fi: o infecie n timpul primelor sptmni de
dezvoltare ale sarcinii, o natere dificil sau prematur, eventual o problem respiratorie, hemoragii cerebrale
care se pot produce la nou-nscuii prematuri, anormaliti de dezvoltare a creierului fr o cauz
identificabil, o tulburare genetic motenit, chiar dac uneori ambii prini sunt sntoi. Cu toate acestea,
n multe dintre cazuri, cauzele producerii afeciunii nu sunt evidente. Formele principale ale IMC Forma
spastic (sindromul piramidal) Spastic nseamn eapn, i aceast form a IMC determin o rigiditate a
muchilor printr-o contractur prea intens, simultan cu o scdere a mobilitii articulaiilor. Aceast
rigiditate este permanent, ceea ce nseamn c persoana cu IMC trebuie s depun un efort mai mare pentru
a se mica sau a merge, iar efortul susinut poate accentua contractura muscular. Aceasta este forma cea mai
frecvent de IMC (aproape 80% din cazuri). Copiii spastici sunt uor de recunoscut, ei i arcuiesc spatele,
ntind picioarele, stau cu plcere n picioare, dar stau pe vrfuri i foarfec sau ncrucieaz picioarele cnd
sunt ridicai de la sol. Spasticitatea (sau sindromul piramidal) poate fi descris ca: hemiplegie n care este
afectat fie partea dreapt, fie cea stng a corpului; diplegie n care sunt afectate ambele picioare, dar
braele funcioneaz normal sau aproape normal; triplegie trei membre ale corpului sunt afectate, de obicei
ambele picioare i un bra; tetraplegie n care sunt afectate ambele brae i ambele picioare; - monoplegia
n care este afectat un singur membru (bra sau picior), pe o singur parte a corpului. Este rar i deseori
dispare cu timpul. Forma atetoid (sindromul extrapiramidal) Este vorba despre copiii care au micri

involuntare generate de trecerea rapid a muchilor de la starea de tonus sczut (flasc) la starea de
contractur prea puternic. Copiii cu tonus muscular fluctuant pot fi relaxai n timpul odihnei, dar spastici n
momentul iniierii unor activiti, cu alte cuvinte stngaci i nendemnatici. i comunicarea este uneori
afectat, datorit dificultii de a controla micrile limbii, respiraia i coardele vocale. Forma ataxic
Copiii cu acest gen de afeciune prezint dificulti de meninere a echilibrului i n general au micri
necoordonate la nivelul ntegului corp. n general vor fi capabili s mearg, dar cu un mers nesigur i un
echilibru instabil. Copiii cu sindrom extrapiramidal prezint micri involuntare, aritmice, mai ales la nivelul
feei, al braelor i al trunchiului. Aceste micri interfereaz deseori cu procesul vorbirii, al mncatului, cu
apucatul obiectelor, cu articularea sunetelor

Metoda Klapp-principii de executie:foloseste situatia patrupeda pentru activarea musculara in


conditia unei coloane orizontale neincarcate.1.relaxare in situatia initiala petrupedie cu mentinerea
acesteia pe tot parcursul executiei.2.ritmul de executie al exercitiilor se adapteaza obiectivului
urmarit in momentul aplicarii.3.deplasarea membrului superior precede in general deplasarea
genunchiului pentru a crea spatiu si pentru a evita trasarea ,suprapunerea,capul este intotdeauna in
extensie axiala iar coloana cervicala este delordozata.4.pentru solicitare optima in situatie finala se
lucreaza la limita echilibrului de aceea coapsa de sprijin va fi aproape verticala .5.virful piciorului
nu va pierde contactul cu solul,ridicarea lui in cele mai bune cazuri inseamna o puternica coaptare a
articulatiei lombare adesea o basculare a uneia asupra alteia(adica o luxatie).6.se orespunde verifica
permanent echilibrul intre tractiunea exercitata asupra coloanei de greutatea capului si
contratractiunea pelvipodala ceea ce asigura o intindere axiala maxima.7.centurile revin obligatoriu
la orizontala cu exceptia exercitiilor de derotare a centurilor.8.toate exercitiile se executa in linie
dreapta intotdeauna pentru a permite deplasarea corecta a segmentelor corpului.9.situatiile
lordozante care in functie de inclinarea trunchiului faciliteaza mobilizarea unei anumite zone
vertebrale:a)trei situatii peste orizontala:corespunde segm l4-l5,corespunde segmentului l1l2,corespunde segmentului d11-d12.b)situatia orizontala-corespunde seg.d8-d10.c)2 situatii sub
orizontala corespunde segmentului d7-d6,d5-d3.Situatiile cifozante in numar de 5 sunt
asemanatoare celor lordozante dar trunchiul este mentinut in cifozare dorso-lombare .In aceste
situatii flexibilitatea coloanei dorsale este obtinuta in situatiile peste orizontala iar acele lombare in
situatiile de sub orizontala .Ttoate exercitiile se executa intotdeauna in linie dreapta pentru a permite
deplasarea corecta a segmentului corpului.Pozitia sprijin pe genunchi.1.mersul in patru labe.Pozitia
initiala sprijin pe genunchi degetele miinilor orientate anterior,coapsele la un unghi de 90grade cu
gambele,degetele picioarelor extinse trunchiul relaxat capul usoara extensie .Executie:deplasarea
inainte cu mina si genunchiul opus genunchiul se aseaza pe interior fata de mina de aceeasi parte
Comanda:stinga,dreapta.Indicatii metodice:genunchiul aluneca inainte fara a se desprinde de pe sol
iar coatele ramin extinde capul urmeaza miscarile laterale ale trunchiului bazinul ramine orizontal
coloana vertebrala descrie la fiecare pas o incurbare laterala convexa de partea in care mina si
genunchiul sint departate.Indicatii este un exercitiu fundamental din care deriva toate celelalte
exercitii de tirire.Este utilizat ca un exercitiu de trecere de la un exercitiu de patrupedie la altul.Se
insist ape flexia maxima a membrului superior de sprijin pentru deschiderea anterioara a toracelui si
apoi laterala.Nu este un exercitiu de tonifiere musculara si nici unul corectiv este un exercitiu de
invtare a coordonarii specific patrupediei.2.Mersul inainte cu lansarea inainte a membrului superior
cu extensia membrului inferior.Pozitia initial:sprijin pe genunchi.Executie:T1-genunchiul drept
aluneca inainte alaturi de mina dreapta iar membrul superior sting isi continua rotarea dispre inapoi

spre inainte,ajungind in dreptul membrului inferior.T2-membrul superior sting continua rotarea


facind o miscare energica de lansare de sus spre inainte odata cu indoirea cotului drept capul este
usor inclinat spre membrul superior de sprijin iar trunchiul este impins spre inainte.T3-revenire in
pozitia initiala cu ambele coate intinse ,membrul inferior sting se intinde apropiinduse de
celalalt.Indicatii metodice:centura pelviana si scapulara nu se roteaza nu se rasuceste .La T2
membrul superior care se roteste formeaza cu trunchiul si membrul inferior de aceeasi parte o linie
curba vu convexitate spre stinga .Este un exercitiu de baza pentru corectia deformatiilor simetrice
asimetrice si toracale.Comanda:pas cu dreptul,lanseaza.
Mobilizarea pasiva miscarea pasiva ca tehnica de lucru nu se utilizeaza decit in kinetologia
terapeutica si de recuperare.Miscarile passive se fac cu ajutorul unei forte exterioare in momentul
inactivitatii musculare-totale deci subiectul nu face travaliul muscular.Miscarea pasiva are efecte
bune asupra organismului-asupra aparatului locomotor:mentine amplitudinea normal
articulara,troficitatea structurilor articulare ,stimularea circulatiei locale a secretiei ,creste
amplitudinea articulara,creste axcitabilitatea musculara,diminua contractura musculara,declanseaza
stretch-reflexul.Asupra sistemului nervos:mentin memoria kinstezika,mentine moralul pacientului
prin prezenta kinetoterapeutului,previn edemele,declanseaza prin raspuns neuro-vegetativ o
hiperemie,mentin troficitatea tesuturilor ,maresc schimburile gazoase la nivel pulmonary si
tisular,cresc tranzitul intestinal,usureaza evacuarea vezicii urinare.Modalitati tehnice de realizare a
miscarilor passive :TRACTIUNILE-intinderi ale partilor moi ale aparatului locomotor se poate
executa manual sau cu instalatii.MOBILIZAREA FORTATA SUB ANESTEZIE-se executa de
ortoped prin anestezie se realizeaza o buna rezolutie musculara .MOBILIZAREA PASIVA PURA
ASISTATA-se executa de kinetoterapeut,pacientul este relaxat.Kinetoterapeutul initiaza conduce si
incheie miscarea,se va tine cont de situatia bolnavului,prize si
contrapriza,forta,ritmul,viteza.MOBILIZAREA PASIVA MECANICA-se utilizeaza diverse sisteme
mecanice de mobilizare de tip kinetic.MISCAREA AUTOPASIVA-mobilizarea unui segment cu
alta parte a corpului sau prin instalatii.Mobilizarea pasiv-activa este utilizata , reducerea fortei
musculare ca si pentru reeducarea unui muschi transplantat,in vederea perfectionarii noului col pe
care il va detine in lantul kinetic .In cazul unei forte musculare cu valoarea sub 2 cind muschiul se
contracta fara sa poata sa deplaseze segmental eventual in afara gravitatiei mobilitatea pasiv-activa
se indica pentru a ajuta efectele unei miscari sau a intrebii amplitudini de miscare,comersind
capacitatea de contractie pentru un numar mai mare de repetitii.Miscarea active:reflexa si
voluntara.Mobilitatea active se caracterizeaza prin implicarea contractarii musculare proprii
segmentelor ce se mobilizeaza.MISCAREA ACTIVA REFLEXA-este realizata de contractii
musculare necontrolate,miscarea apare ca raspuns la un stimul senzitiv.MISCAREA ACTIVA
VOLUNTARA-se realizeaza prin contractia musulara si consum de energie ,contractia este
izotonika,dinamika.

Metoda de educare/reeducare neuromotorie-conceptul Bobath Berta si Carl Bobath spun


ca:Baza tratamentului este inhibitia miscarilor exaggerate si facilitarea miscarilor fiziologice

voluntare.FUNDAMENTAREA STIINTIFICA A CONCEPTULUI:1.Creierul este un organ al


perceptiei si integrarii adica el preia informatii,senzatii din mediu si din propiul corp,prelucrinduse
reactionind si raspunzind la ele,acest mechanism la om este influentat de calitatile
psihointelectuale ,educationale de moment ale pacientului.2.Creierul functioneaza ca un intreg,o
unitate,partile creierului sint aliniate ierarhic,etajele superioare mai tirziu formate inhiba activitatea
etajelor inferioare.Deci inhibitia este o actiune active.3.Creierul este capabil sa invete pe tot
parcursul vietii datorita plasticitatii lui,are posibilitatea sa se reorganizeze si astfle sa reface functii
senzitivo-motorii pierdute.Aceasta isi gaseste explicatia in posibilitatea de formare de noi sinapse
intre neurorni centrali nefolositi pina in momentul accidentului.4.Raspunsul motor la un stimul
senzitiv nu este o contractie izolata a unei grupe musculare,ci este declansarea unei engrame tipice
omului(atingere,prehensiune,mers,ridicare,aruncare).5.Miscarea unui segment al corpului este
influentat de postura si tonusul muschilor segmentelor adiacente .Totodata miscarile corpului in
spatiu depend de situatia initiala a acestuia.Postura si tonusul muscular sint premise unei miscari
functionale executate cu maxima economie energetia.6.Un organism sanatos se poate adapta
oricarei senzatii primate din periferie,la un om efectul fortei gravitationale asupra controlului
postural este de o importanta majora.7.Mecanismele de control postural normal functioneaza
datorita reflexelor spinale tonice ,labirinice,reactiilor de rdresare si reactiilor de echilibru.8.Pentru
un raspuns motor corespunzator pe linga o cale motorie functionala fiziologica trebuie sa existe si o
cale senzitiva intacta.9.Senzitivul si motricitatea se influenteaza reciproc atit de puternic incit se
poate vorbi doar de senzoriomotric ,in actul de insusire a unei miscari se invata senzatia ei si la
delansarea unei miscari senzitiv-voluntare se face apel la senzitiile de feed-back primate in timpul
miscarii anterioare.10.Sistemul telereceptiv actioneaza concomitant cu proprioceptia ocupind un rol
important pentru orientarea in spatiu si recunoasterea propriului corp sau a mediului
inconjurator.11.I nhibarea sau dupa davis suprimarea inhibitiei reflexe este generatoare de
hipertonie,dar prin utilizarea miscarilor sau posturilor reflex-inhibitorii se suprima sau se reduc
reactiile postural anormale si se faciliteaza in acelasi timp miscarile active constiente,automate si
voluntare.12.Un alt principiu foarte important este schimbarea paternurilor(schemelor de
miscare)anormale,deoarece este imposibil sa se suprapuna o schema de miscare normala peste una
anormala.Miscarile anormale se datoreaza eliberarii reflexelor tonice de sub control nervos
superior,datorita leziuni centrilor nervosi reflexele tonice postural care sint integrate de la un nivel
inferior al SNC devin eliberate si supraactive,acest lucru produce postura
incordata,incorecta,anormala,tonusul muscular crescut anormal si putinele modalitati primitive in
miscare in postura si situatie.13.Orice miscare din corpul omenesc are ca scop o atitudine aceasta
este rezultata unui raport intre forta muculara a omului si forta gravitationala.De la anstere si in tot
timpul vietii trebuie sa ne creem si apoi sa ne mentinem diverse atitudini in lupta cu gravitatia,acest
lucru este realizat prin facilitrea integrarii reactiilor superioare de ridicare si redresare a echilibrului
in secventa dezvoltarii lor prin stimularea unor miscari de raspuns spontan si controlat intro postura
reflex inhibitory.14.Redresarea,indreptarea.Ontogenetic reactiile de redresare apar primele.Astfel
copilul mic nu are nicio atitudine formata el inca nu are mijloace de a lupta contra
gravitatiei.Treptat apar reactiile de redresare incepe prin asi tine capu,invata sa se
rostogoleasca.15.Reactiile de echilibru apar dup ace o atitudine este obtinuta si trebuie
mentinuta,acest lucru se realizeaza prin reflexele de echilibrare deoarece la copilul cu encefalopatie

sechelara infantila aceste mecanisme sint deficitare ,ele trebuie stimulate.Aceasta este etapa a doua a
tehnicii Bobath exercitii de formare obtinere si mentinere a echilibrului.In cadrul tratamentului
Bobath foloseste mingea mare si balansuarul pentru stimulare vestibulara si proprioceptive.
Conceptul Bobath a fost aplicat la inceput copilului diagnosticat cu encefalopatie sechelara infantila
si apoi dezoltat pentru tratamentul adultului hemiplegic ,hemiplegicul trebuie sa reinvete senzatia
miscarilor dac tulburarile proprioceptive nu sint foarte grave fara control visual.Atit informatiile
sensitive cit si cele senzoriale trebuie sa fie trimise de catre kinetoterapeut intotdeauna dinspre
partea hemiplegica,stimuli externi si interni pentru o actiune motrica trebuie sa fie apropiati calitativ
de cei din cadrul actului senzorio-motor fiziologic.Activitatile motorii care depasesc stadiul
neuromotor de moment a pacientului complicate sau care sint executate pe un fon de oboseala
musculara sau psihica vor fi evitate pentru a nu creste tonusul muscular pathologic pe lantul
muscular al schemei motrice sinergice.Intreaga activitate de recuperare a hemiplegicului are scopul
final de recistigare a simetrie corporale.Numarul de repetitii in cadrul unei sedinte,dozarea concreta
nu poate fi planificata deoarece depinde de starea de moment a pacientului.Activitatile motorii in
majoritatea cazurilor aproape mereu trebuie sa fie cu scop bine determinat.Comenzile pot fi
verbale,nonverbal,gestuale si combinate in functie de cognitia pacientului.Raspunsul motor voluntar
la orice stimul senzitiv sensorial trebuie asteptat deoarece atit colectarea informatiilor comenzilor,cit
si raspunsul motor sunt perturbate in sensul intirzierii lor.Informatia nonverbala se adreseaza
proprioceptorilor si exteroceptorilor din regiunea interesata in activitatea motrica.Ea are si menirea
sa corecteze feed-backul senzitiv al miscarii fapt care pretinde o corectitudine maxima
informtionala.Comanda verbal sa fie simpla si concreta,sa cuprinda doar informatii
putine,exacte,necesare,deoarece abundenta ei scade calitatea actului motot(atentia distributive a
pacientului poate fi si ea afectata)Obiectivul principal al maangementului therapeutic dupa Bobath
este de a facilita activitatea motrica si controlata si a inhiba simptomele patologice ale hemiplegiei
cum ar fi spasticitatea reactiile associate miscarii in masa.Din pacate nu se poate vorbi despre o
inhibare totala si irevocabila a schemelor de miscare patologice ele fiind expresia leziunilor
cerebrale,evidentte si sint imposibil de sters total.Orice stimul de intensitate poate trezi un semn
clinic al unei leziuni de system nervos central.

Metodele de diagnostic functional a sistemului respirator. Aprecierea gradului de


dispnee la efort

Dispneea este o complicatie la insuficienta de oxigen si poate fi de trei tipuri: inspiratorie- se


petrece la ingustarea cailor aeriene superioare; Expiratorie- se manifesta la micsorarea elasticitatii
pulmonare si ingustarea bronhiolelor respiratorii; combinata- ca rezultat al micsorarii suprafetii
respiratorii. Tusea- este act reflex de aparare , rezultat al iritatiei mucoaselor cailor respiratorii
cauzate de patrunderea corpurilor straine sau exces de mucus; tusea seaca- apare in caz de iritare a
zonelor extrabronhice, adica laringite si faringite acute, pneumonii acute, compresii a cailor
respiratorii si iritatii din cauza gazelor toxice sau fum; tusea umeda- este urmata de expectoratie cu
eliminare de sputa, se intilneste mai des in faza cronica a bolilor respiratorii; hemoptiziaexpectoratie cu singe dupa efort de tusa este rezultatul tuberculozei pulmonare, stazei pulmonare,
stenozei mitrale; durerea pectorala- apare in timpul tusei sau la inspir si are un caracter scitor sau
ntepator. Aprecierea gradului de dispnee la efort se va face prin intermediul anamnezei si se
disting 5 trepte:dispneea de gr I- este a cea care apare la urcatul treptelor; dispneea de gr II apare si
mersul pe terenul plat, in ritmul impus de o persoana sanatoasa; grIII- apare la mersul pe teren plat
in ritm propriu; grIV- apare la activitatile uzuale; grV- apare in repaos. Testele folosite: testul
conversatiei si al cititului- in timpul conversatiei cu bolnavul se observa atent modul in care acesta
respira, daca se instaleaza dispneea si care este intensitatea acesteea si daca apar fenomene de
ceanoza. Deasemenea observa respiratia pacientului punindu-l sa citeasca cu glas tare un text,
solicitindu-i diverse ritmuri de citit. Testul televizorului- observam pacientul sau solicitam aceasta
observatie unui membru al familiei in timp ce pacientul urmareste atent un program la televizor. In
aceasta situatie si in altele, in care atentia este complet deviata de la propria respiratie de repaos,
influientata numai de conditiile patologice a bolnavului si nu de factorii psihici. Testul apneei- se
cere bolnavului ca dupa un inspir maxim sa execute o apnee cit mai lunga posibil. Cu cit disfunctia
respiratorie este mai severa cu atit durata apneei este va fi mai scurta, iar apneea la sfirsitul expirului
va fi aproape imposibila. Cronometrata durata apneei reprezinta un test de evaluare a bolii sau de
eficienta atratamentului aplicat. Testul lumnarii- la o distanta oarecare de gura bolnavul tine o
lumnare aprinsa in care sufla. Cu cit distanta scade cu atit sindromul obstructiv este mai sever.
Ameliorarea acestui sindrom permite distantarea lumnarii fata de pacient.
Mijloacele si formele de recuperare in afectiunile respiratorii. Indicatiile si contraindicatiile
kinetoterapiei in afectiunile respiratorii
Mijloacele speciale ale k-piei sunt:posturare intr-o postura relaxanta si facilitatoare a respiratiei cit
mai adecvata; dezobstructie bronsica prin drenaj adaptat; relaxarea musculaturii, facilitarea
expectoratiei, reducerea tusei iritative; ex respiratorii statice; ex respiratorii dinamice; ex respiratorii
diafragmale; sonore; ex de drenaj; posturari si masaj; Contraindicatii insuficienta respiratorie gr 3;
abcesele pulmonare; hemoptizie sau amenintare; starea de rau asmatic; atelectazia pulmonara;
acumularea cantitatii mari de lichid in cavitatea pleurala. Indicatii: in perioada subacuta; perioada
de insanatosire in pneumonia acuta; pleurezie; bronsita; astm bronsic etc.

Metodele de evaluare a piciorului.


Evaluarea plantelor se face pe mai multe cai.

Prima metoda de evaluare- Metoda podometrica-o metoda de evaluare la baza careia se afla un
studiu electronic. Pacientul este plasat pe un suport care este atasat la un calculator. Pe ecran apar
amprentele plantare care sunt colorate in diferite culori in dependenta de greutatea corporala, pe care
o suporta fiecare segment al talpii.
Avantaje: ortopedul poate indica un tratament corespunzator diagnozei stabilite foarte precis,
recomadna incaltaminte ortopedica sau supinatoare confectionate pentru fiecare individual.
Dezavantaje: este foarte costisitor si se afla in nr.limitat in tara noastra.
Metoda plantografica:
1
2
3
4
5
6

Se ia o foaie alba
Piciorul pacientului(talpa) va fi colorata cu o vopsea inofensiva, cum ar fi acuarela, goas,
KMnO4, coler sau alte substante colorate
Din poz. Asezat a pacientului vom lasa amprenta piciorului pe foaia alba, pentru aceasta
pacientul va apasa cu piciorul pe foaie fara a misca piciorul.
aceeasi cu ambele picioare
amprenta se lasa sa se usuce
se vor petrece urmatoarele masurari:
o se alege mijlocul calciiului si se noteaza cu literaa
o se gaseste baza celui de-al doilea metatarsian si se noteaza cu b
o se gasesc ounctele de amprenta interna a talpii, care proiemina maximum la
nivelul calciiului si o notam cu litera g si la nivelul metatarsianului cu
literav
o prin punctele a_b se traseaza o dreapta
o prinv-g se traseaza o dreapta
o aceste drepte se impart in jumatate, iar prin mijlocul lor se mai traseaza o
dreapta perpendiculara pe celelate doua
o punctele de insertie a acestei drepte se noteaza astfel, marginea externa a
talpii cu d, marginea interna a amprentei cu e si linia de insertie cu
dreaptav-g cu i.
Plantograma se va calcula dupa formula:
I(indecele talpii)=de/ei, se masoara in cm.
In norma indicele talpii poate fi:
0,1-1 talpa normala
1-2 picior aplatizat
2< picior plat

Metode de antrenament aerob circuit si combinat


1.antreanment in circuit-in acest tip de antrenament se utilizeaza o serie de activitati,La sfirsitul
ultimei activitati se reea activitatea de la inceput.

Caracteristici-se pot utiliza diferite activitati care sa implice grupe mari si mici musculare cit si si
combinatii de activitati statice si dinamice.
Acest tip creste forta musculara si anduranta si utilizeaza ambele sisteme metabolice anaerob si
aerob.
antrenament combinat-antrenamnent combinat este posibil datorita procedurii efortului aerob si
anaerob.Datorita pauzelor exostente exista o intirziere a necesitatii glicolizei cit si a acidului lactic.

1) reabilitarea copiilor cu dezabilitati auditive : surditatea sau hipoacuzia determina diminuarea


acuitatii auditive. cind acuitatea auditivaa este toatala vorbim de persoane surde. daca apare
prin nastere copilul automat devine mut. clasificarea :1) hipoauzie usoara - cind saderea
auzului este de ina la 30 decibeli;2)hipoacuzie medie - 30-50 decibeli ;3)hipoacuzie
accentuata-70 decibeli;4) hipoacuzie profunda - 90 decibeli.obiectivele kinetoterapiei :
dezvoltarea musculaturii toracice si a elascitatii acstui, educarea actului respirator si marirea
capacitatii vitale a plaminilor ; educarea capacitatii de coordonare a simtului echilibruilui si
ritmului ;realizarea unei contributii majore la procesul de demutizare ;dezvoltarea atentei
vointei, capacitatii de decizie ,imaginatie ,deprinderi de a actiona conform normelor
disciplinare; inbunatatirea capacitatii de comunicare .

managimentul recuperator al pacientilor cu leziuni nervoase


periferice:schema evaluarii independentii functionale:
Evaluarea amplitudinii de miscare articuara:

AMPLITUDINEA MISCARILOR ARTICULARE


Articulatia

Miscarea

Coeficientul
functional maxim

Pumn

Flexie 00 - 800

0,7 pentru 00 - 300

Extensie 00 - 700

0,9 pentru 00 - 300

Deviatie ulnara 00 300

0,2 pentru 00 - 300

Deviatie radiala 00 200

0,2 pentru 00 - 200

Evaluarea fortei musculare - forta musculara este apreciata manual

(TMM/bilant muscular) sau cu ajutorul dinamometrului.


Forta musculara se poate examina obiectiv prin:- examen clinico-functional - inspectie, palpare, testare musculara manuala,
testarea miscarii functionale pentru screening si ADL-uri;- aprecierea cu ajutorul dinamometrului;- aprecierea cantitativa.

Evaluarea prehensiunii - prehensiunea reprezinta functia cea mai importanta a complexului mainii. In cadrul evaluarii
va trebui stabilit daca pacientul poate realiza toate tipurile de prehensiune.

TIPUL DE PREHENSIUNE

DESCRIER
E

MUSCULATUR
A EFECTOARE

Prehensiu
-ne de
forta

Tinerea un pahar in
mana

M. flexor profund al
degetelor

Cilindrica
M. flexor lung police
M. flexor superficial
degete
M. interososi
Sferica
Tinerea unui obiect
sferic

M. flexor profund al
degetelor
M. flexor lung police
M. interososi
M. flexor superficial
degete

De tip carlig
degete

Tinerea un obiect
de tip geanta,
sacosa

M. flexor superficial
degete
M. flexor profund degete

II - V

Laterala

Mentinerea tigarii
intre degete

M. interososi
M. extensor comun
degete
M. lombricali

Prehensiu
-ne de
finete

Subterminala

Terminala

Mentinerea unui
obiect mic intre
fetele palmare ale
ultimelor falange

Apucarea cu
varfurile degetelor

M. flexori ai degetelor
sunt mult solicitati

Termino-

latera
la

Mentinerea foii de
hartie intre police si
fata laterala a
indexului

Evaluarea sensibilitatii - sensibilitatea superficiala (tactila, termica si dureroasa) se examineaza prin


atingerea tegumentelor in diferite regiuni cu o bucata de vata sau o pensula mica( pentru sensibilitatea tactila), pacientul
sta cu ochii inchisi comunicand momentul si locul perceperii senzatiei si caracterul acesteia - tulburari de tipul
hipo/anesteziei sau hiperesteziei; pentru sensibilitatea dureroasa se foloseste un ac prin inteparea tegumentelor, pacientul
stand relaxat - tulburari de tipul hipo/analgeziei sau hiperalgeziei; pentru sensibilitatea termica se folosesc doua eprubete,
una cu apa calda si cealalta cu apa rece, se atinge alternativ tegumentul bolnavului in diferite regiuni, pacientul anuntand
cand simte cald si cand simte rece - termoanestezie (incapacitatea de diferentiere cald-rece) sau izotermognozie
(inregistrarea ca aceeasi senzatie termica);
- sensibilitatea profunda se va testa atat proprioceptia, senzatia vibratorie consta in perceperea de catre pacient
a unei senzatii

de trepidatie, cand se aplica pe unele oase manerul unui diapazon, cat si senzatia
dureroasa profunda;
- senzatiile corticale - includ: discriminarea tactila (capacitatea de a distinge doi excitanti tactili
aplicati simultan pe piele la o oarecare distanta), dermolexia (capacitatea pacientului de a
recunoaste, cu ochii inchisi, cifra, litera sau desenul executat de examinator pe regiuni variabile ale
corpului), stereognozia (recunoasterea prin palpare, cu ochii inchisi, un obiect uzual dupa forma,
consistenta, textura sau greutate) si stimularea dubla simultana.

Evaluarea controlului motor - reprezinta o notiune complexa la oricare individ, a


carui perturbare variata face parte din tabloul clinico-functional, modul in care creierul isi controleaza
activitatea musculara voluntara, constienta, fara a omite ca miscarile automate constituie rezultat al
controlului motor. Evaluarea se poate realiza in special pentru momentul final al succesiunii
producerii miscari voluntare controlate de sistemul nervos central.

Mijloacele si formele de lucru ale kinetoterapiei in traumatologie.


Pentru realizarea sarcinilor stabilite in perioada de imobilizare se utilizeaza urmatoarele mijloace
kinetoterapeutice:
-

Exercitii de dezvoltare generala(pentru zonele sanatoase ale corpului);

Ex. Respiratorii :pentru pacientii la pat-in raport 1:1, pacientii care pot merge-1:2(3);
Ex. Pentru muschii abdominali(regim isometric) si muschii din acele zone corporale in acre
se pot forma escare;
Ex.fizice intensive pentru articulatiile care nu sunt imobilizate;
Tratamentul pentru pozitionare;
Exercitii idiomotrice;
Eforturi izometrice pentru muschii imobilizati;

Pe parcursul perioadei de imobilizare sunt aplicate urmatoarele forme ale kinetoterapiei:


Gimnastica igienica de dimineata(5-7 min);Gimnastica curative(15-25min);Lectii de sine
statatoare;Mersul pe corridor(spre exemplu in cirje).
In vederea realizarii sarcinilor propuse in perioada functionala, kinetoterapia aplica urmatoarele
mijloace:
-

Exercitii de dezvoltare generala(pentru zonele sanatoase ale corpului);


Exercitii respiratorii in raport 1:2(3);
Ex passive si apoi active pentru articulatiile din partea afectata a corpului(este recomandabila
aplicarea acestora in apa calda);
Tratamentul prin pozitionare;
Mecanoterapia;
Ergoterapia;
Masajul curativ;
Formele kinetoterapiei care se aplica in cadrul celei de-a doua perioade:
Lectii de sine statatoare;
Gimnastica curativa;
Gimnastica igienica de dimineata;
Mersul dozat;
Plimbari pe jos;
Alergarea;
Inotul.

Pentru realizarea sarcinilor stabilite in perioada de antrenare se utilizeaza urmatoarele mijloace


kinetoterapeutice:Exercitii aplicate in sport;Antrenamente pe simulatoare;Factorii naturali.
Pe parcursul celei de-a treia perioade sunt utilizate toate formele disponibile ale kinetoterapiei

Metodica Kinetoterapiei in caz de amputare a membrului inferior. Amputatiile-reprezinta o


interventie chirurgicala de inlaturare a unui segment la nivelul articulatiei.Segmentul ramas dupa
amputare se numeste Bont.Kinetoterapia se face cu scopul de a preveni contracturile
articulare,atrofiile muscular,cat si bontul trebuie sa aiba o forma corecta avind capacitatea de
sprijin,restabilirea mobilitatii in articulatiile ramase dupa amputare.Metodica de instruire a
pacientilor si modul de miscare a acestora depinde de forma si caracteristicile protezei ,modalitatea

de amputare si starea pacientului.efortul fizic pt.acesti pacienti trebuie majorat cu atentie si in mod
treptat,urmarind totodata reactia sist.cardio-vascular.procesul de instruire a pacientilor pt.a merge pe
proteze consta din 3etape:Ietapa-pacientul asimileaza POZITIA ortostatism cu sprijin uniform pe
ambele membre,precum si modalitatea de deplasare a greutatii corporale in plan frontal.IIetapa-se
realizeaza TRANSFERUL greutatii corporale in plan sagital,se asimileaza fazele in sprijin si de
transfer a pasului membrului cu proteza si cel sanatos.pe parcursul celei de a 3etapa sunt asimilate
miscarile uniforme de pasire.Ulterior invata mersul pe suprafete inclinate,pe scari,si pe teren cu
obstacole.In cadrul orelor pt.pacientii tineri si cei cu virste medii se includ elemente de jocuri
sportive(voley,baschet,tenis de masa).metodica de instruire se aplica in functie de tipul protezei.
Posturari,mobilizari,transferuri in AVC
Posturari in pozitia functional prin folosirea atelelor simple,mulate plastic,usoare,elastic sau cu
arcuri,benzi adezive corectoare,orteze fixe si mobile,intinderi pasive prelungite pe musculature
antagonista celei paralizate
Mobilizari pasive,pasivo-active cu intinderi scurte la capatul miscarii folosind elemente de facilitare
exteroreceptiva (atingerea usoara,contactul manual),mobilizari active si active cu rezistenta.
Pentru insusirea tehnicilor de transfer (asistat,independent-dreapta/stinga)folosim exercitii de
rostogolire din decubit dorsal in lateral,ridicarea din decubut lateral in sezind,din sezind in pat in
fotoliu,scaun cu rotile,din sezind in ortostatism.
Program de recuperare a pacientului hemiplegic in AVCPe baza evaluarii functionale pacientii
pot fi incadrati in trei stadii: initial,mediu(de specialitate) si avansat (de refacere) considerandu-le in
scurgerea timpului de la momentul accidentului cerebral spre momentul refacerii, ma mult sau mai
putin completObiective generale:- refacerea fortei musculare si cresterea rezistentei musculare;
- cresterea si adaptarea capacitatii de efort; - ameliorarea functiei de coordonare, control si echilibru
a corpului; - formarea capacitatii de relaxare; - corectarea posturii si aliniamentului corpului;
- cresterea mobilitatii articulare; - reeducarea respiratorie; - reeducarea sensibilitatii.Mijloace:Mobilizari active, pasive, autopasive - Electroterapie - MasajTratamentul:Recuperarea va ncepe cu
o posturare a pacientului n pat pentru evitarea apariiei poziiilor vicioase, a durerilor i a
escarelor.Se vor face apoi mobilizri pasive, exerciii de reluare a poziiei eznd i a ortostatismului
i mersului.De asemenea o atenie deosebit trebuie acordat membrului superior.n timpul
recuperrii pot fi folosite diferite materiale de asisten: fotoliul rulant, bastoane tri sau tetrapod,
crje canadiene sau orteze. Kinetoterapia - se indeplineste sub forma de gimnastica curativa,
elementele careia sint:1. pozitiile anumite (posturile)2. miscarile pasive3. gimnastica respiratorie
4. privirea fixata si motilitatea ocular5. masajul
Trebuia de tinut cont de cresterea treptata a activitatilor si preintimpinarea oboselii.
Posturari corrective se adreseaza doar partilor moi al caror tesut conjuctiv poate fi
corectat.Corectarea devierilor osoase nu este posibil decit la copii si la adolescenti in crestere.Se
considera ca noaptea este cel mai potrivit interval pentru posturari-imobilizari in diferite apaarate,in
scop corectiv sau de pastrare a amplitudinilor de miscare castigate prin kinetoterapie din timpul
zilei.Din punc de vedere tehnic posturarile corrective pot fi:LIBERE-sint atitudini impuse
pacientului si adoptate voluntare de acesta pentru corectarea progresiva a limitarilor amplitudinilor
articulare.Posturarile libere sau autocorective folosesc greutatea unui segment sa a intrgului corp
realizind posturari segmentare.2.LIBERE AJUTATE-prin suluri,chinci,sau manual.3.FIXATE-cu

ajutorul unor aparate sau instalatii .Acestea restabilesc mobilitatea articulara utilizind greutati
directe-saculeti de nisip,plasate proximal sau distal de articulatia mobilizata,indirect-aplicate prin
intermediul montajelor cu scripeti.Mentinerea nu depaseste 15-20 minute de 2-3 ori pe zi.

Principii generale in aplicarea tratamentului kinetoterapeutic-1)in primul rind sa nu faci rau2)stabilirea precoce a diagnosticului-este de competenta medicului specialist in privinta
tratamentului kinetic insa interventia medicului se va limita doar la precizia obiectivului recuperarii
urmind ca program kinetic sa fie sa fie propus de k-ut,iar evaluarea periodica a eficacitatii terapiei se
va realiza in echipa.3)-Precocitatea instruirii tratamentului-este un principiu care deriva din
promtitudinea stabilirii diagnosticului deoarece temporizarea stabilirii diagnosticului are ca affect
prelungirea perioadei de imbolnavire a pacientului si scaderea eficacitatii tratamentului din cauza
aparitiei unor reactii compensatorii.4)Progresivitatii-dozarea si gradarea efortului fizic,este un
principiu de o importanta foarte mare in process de recuperare si se realizeaza in concordanta cu
toleranta la effort a pacientului.Exemplu-cind toleranta la effort este nula tratamentul incepe de la
0.5)Individualizarea tratamentului-acest principiu are o importanta deosebita deoarece tratam
bolnavi si nu boli.6)Psihopedagogic-convorbirea kinetoterapeutului cu pacientul are rolul de a
informa pacientul in legatura cu durerile sale cu modul si durata de recuperare ,obiectivul
kt,mijloacee care se vor folosi astfel pacientul nu se va supune tratamentului pasiv si resemnat doar
va participa active si cu incredere.7)Constientizarii-presupune intelegerea de catre pacient a
efectelor induse de catre mijloacele folosite si intelegerea succesiunii indeplinirii acestor
mijloace.8)Motivatiei-presupune gasirea unor modalitati de al determina pe pacient sa vina cu
incredere la tratament sa-si doreasca efortul fizic sa nu se teama de aceasta trebuie sa aiba o
motivatie interna.9)Constientizarii.10)-De la usor la greu.11)Continuitatii.12)-Interventiei precoce.
Programul Wiliams-1etapa-exercitii. . Decubit dorsal: flexia si extensia genunchilor.2. Decubit dorsal, se flecteaza
mai intai ambii genunchi, iar apoi cu ambele maini se trage cate un genunchi spre piept; mentinerea acestei pozitii timp
de cateva secunde dupa care se revine la pozitia initiala si se schimba membrul inferior.3. Decubit dorsal, mainile la
ceafa, membrele inferioare intinse: se trage cate un genunchi la piept cat se poate de mult, apoi celalalt; 4. Idem ca la
exercitiul anterior, numai ca se efectueaza cu ambii genunchi concomitent.
5. Decubit dorsal, membrele superioare ridicate, genunchii flectati la 90 de grade, talpile sprijinte pe pat: se impinge
lomba inspre pat, se contracta abdominalii, se salta usor sacrul de pe pat, se revine, apoi se repeta.
6. In sezut pe un scaun cu mainile pe langa corp si membrele inferioare departate: aplecarea capului intre genunchi,
permitand mainilor sa ajunga pe podea; se mentine pozitia pana se numara la trei; se aduce corpul in pozitia initiala; se
repeta de cinci ori (pentru elasticitate lombara si a ischiogambierilor, se creste forta musculaturii lombare inferioare.

Programul Wiliams-etapa2-exercitii1. Decubit dorsal, genunchii flectati, talpile pe sol: se roteste


bazinul cu inclinarea membrelor inferioare spre stanga apoi spre dreapta, pana ce ating solul.2.
Decubit dorsal: calcaiul drept se aseaza pe genunchiul stang, se executa o abductie cat mai interna a
soldului drept, pana se atinge cu gamba dreapta patul, apoi se inverseaza membrul inferior.3.
Decubit dorsal: se ridica alternativ cate un membru inferior cat mai sus cu genunchiul perfect
intins.4. In ortostatism: genuflexiuni cu mainile in sprijin pe spatarul unui scaun, spatele fiind perfect drept,
calcaiele ramanand pe sol.In aceasta perioada se pot incepe exercitiile la spalier, din atarnat:a.) cu spatele la
spalier, mainile deasupra capului prind bara cu palmele inainte:- ridicarea genunchilor la piept =-rotarea

stanga-dreapta a genunchilor flectati b.) cu fata la spalier, mainile prind bara cu palmele spre zid:

- pendularea bazinului si a membrelor inferioare spre stanga si dreapta


- cu picioarele pe o bara, se executa cifozari lombare.
Programul Wiliams etapa 3-exercitii1. Decubit dorsal, genunchii flectati: se impinge lomba spre
pat, se basculeaza in sus sacrul, lomba ramanand mereu in contact cu patul, si se contracta peretele
abdominal. Treptat se executa aceleasi miscari lombare si ale bazinului, dar cu genunchii tot mai
putin flectati, pana ce ajung sa fie complet intinsi.2. In ortostatism, cu spatele la perete, calcaiele la
25-30 cm distanta: se aplica sacrul si lomba (aplatizate) de perete; treptat se apropie calcaiele de
perete, mentinand contactul lombei cu acesta.3. Decubit dorsal: se executa bicicleta cu pelvisul mult
basculat inainte.
Trebuie mentionat faptul ca aceste exercitii nu constituie un standard pentru fiecare pacient. Se
recomanda a se varia exercitiile, in functie de varsta si profesia pacietului. Asadar, in cazul celor a
caror activitate profesionala consta in utilizarea mainilor si aplecarea trunchiului inspre inainte,
programul trebuie sa se axeze pe consolidarea sistemului vertebral si a ischiogambierilor. Pentru cei
care stau mult in picioare, programul se orienteaza pe tonifierea musculaturii de sustinere pe
verticala a coloanei vertebrale.
Particularitatile kinetologiei ca metoda de tratament-Componentele kinetologiei au o serie de
caractere prin care se diferentiaza si se impun altor forme de kineto. aceste caractere se numesc
particularitati.1)K.este o metoda naturala-deoarece foloseste ca mijloc principal de tratament si profilaxie a
bolii,functia fundamental a materiei vii care este miscarea.2)K.este o metoda complexa-deoarece la actiunea
miscarii desfasurata sub diverse forme ca:ex fiz;activitati cotidiene;se mai asociaza si agenti
fizici:apa,namoluri,factorii naturali,undele electromagnetice.3)K.o metoda activa-deoarece pacientul participa
activ psihic si fizic la recuperarea sa.Chiar si atunci cind efortul pacientului este 0 el trebuie sa accepte
metoda de tratament sis a colaboreze urmarind cu privire modul de executare a manevrelor.4)K metoda
specifica-deoarece este metoda de baza de recuperare a pacientului post traumatici si cu afectiuni
ortopedice.5)K.este o metoda nespecifica-deoarece unul si acelas ex fizic poate fi prescris pentru tratarea sau
preintimpinarea diferitor boli la diferite etape in diferite perioade sau regim in care se afla pacientul.6)K.este
o metoda patogenetica deoarece se opune mecanisme de aparitie a imbolnavirilor.7)K.o metoda
simptomatica-deoarece trateaza manifestarile clinice ca:durerea,edemul,contracture.8)K.metoda psihica-care
reda pacientului normalitatea vietii psihice prin inlaturarea complexelor de infioritate generala de boala.9)K
ca metoda sociala-deoarece participa la inegrarea pacientului in societate si in viata de familie.10)K.esto
metoda stiintifica-deoarece aplicarea k in tratament complex presupune cunostinte teoretice si practica
metode temeinice

Programul Wiliams 1 etapa-scopuri in prima faza subacuta programul cuprinde 6 exercitii din
care primele 5 sunt effectuate din decubit dorsal,iar ultimul din din asezat.In aceasta faza exercitiile
urmareasc:asuplizarea trunchiului inferior,tonifierea musculaturii abdominale si intinderea
structurilor posterioare ale coapselor si coloanei lombo-sacrale.Fiecare exercitiu al acestei fze se
executa de 2-3 ori pe zi .
Programul Wiliams 2 etapa-scopuri aceasta faza incepe dupa aproximativ 2 saptamini in partea a
doua a stadiului subacut,exercitiile devin mai complexe,adauginduse cele din faza a doua.Acestea
cuprind 5 exercitii din situatii libere la care se adauga exercitii din atirnat la scara fixa,exercitii de

ridicare plus rasucire si pendulare a membrului inferior si au ca scop:reducerea durerilor,dezvoltarea


muschilor fesier mare si ischiogambier,intinderea pasiva a flexorilor saoldului si a muschiului sacrospinal
Programul Wiliams etapa 3-scopuri in faza cronica se instituie faza a treia a programului in care
se pune accent pe bascularea bazinului,intinderea flexorului soldului si tonifierea musculaturii
trunchiului respective a musculaturii abdominale fesiere si extensoare lombare cu scopul mentinerii
unei situatii neuter a pelvisului si de creare a unei presiuni abdominale care sa fie capabila sa preia o
parte din presiunea la care sint supuse discurile intervertebrale.

Posturarile de drenaj. Indicatiile si contraindicatiile aplicarii acestora si


particularitatile metodice.
Tehnicile de aplicare a drenajului postural favorizeaza mobilizarea secretiilor, in
conditiile in care pacientul este plasat intr-o pozitie adecvata localizarii secretiilor, in
asa fel incit aceasta sa fie evacuate mai usor. Eficienta drenajului postural creste
atunci cind este asociat cu educarea tusei si expectoratiei dirijate. Sedinta de drenaj
postural este structurata in felul urmartor: ex de relaxare asociate cu respiratii de tip
diafragmatic din pozitia de decubit dorsal; pacientul adopta pozitia de drenaj
corespunzatoare fie pe patul articular fie pe saltea; la patul basculant se executa
respiratii adaptate: inspiratie in pozitia decliva cu capul in sus, expiratie cu capul in
jos; revenire in pozitia de drenaj unde i se aplica manevrele de masaj, tapotamentul si
vibratiile. Indicatii :sedintele pot fi repetate de 2-3 ori pe zi cu o durata de 20-30 min
independent sau in sala de kinetoterapie; atentia trebuie orientata la inceput asupra
zonelor mai incarcate ajungindu-se treptat si la cele sanatoase; posturarile de drenaj
este bine sa fie asociate si cu alte tehnici de recuperare; ; Contraindicatii
insuficienta respiratorie gr 3; abcesele pulmonare; hemoptizie sau amenintare; starea
de rau asmatic; atelectazia pulmonara; acumularea cantitatii mari de lichid in cavitatea
pleurala.

Particularitati metodice de aplicare a kinetoterapiei in tratamentul scoliozei


Programul de kinetoterapie va avea n vedere stadiul bolii, tipul scoliozei,
caracteristicile psihosomatice ale pacientului i va cuprinde exerciii statice i
dinamice.

Obiectivele kinetoterapiei vor urmri : redresarea curburilor prin ntinderea


progresivo-pasiv i complet a musculaturii concavitii i scurtarea musculaturii din
convexitate; rederesarea bazinului i echilibrarea centurii scapulare; dezvoltarea
mobilitii cutiei toracice; crearea unui reflex corect de postur.
Exerciiile statice se vor realiza din poziiile stnd, culcat dorsal, culcat ventral,
atrnat, eznd, nsoite de poziii asimetrice ale membrelor superioare i/ori
inferioare cu rol corectiv asupra asimetriei toracelui.
Exerciiile dinamice vor mobiliza fiecare regiune a corpului.
Exerciiile de respiraie sunt obligatorii i necesare nsoind fiecare exerciiu executat,
iar exerciiile din metoda Schroth sunt poate cu rezultatele cele mai notabile n
recuperarea scoliozei.
Programele de kinetoterapie sunt individualizate i executate sub ndrumarea i n
prezena specialistului kinetpoterapeut, realizat n funcie de tipul scoliozei, vrst,
sex, adaptarea la efort. Tratamentul corectiv trebuie nstituit precoce, imediat dup
depistarea deviaiei vertebrale, efectuat continu i susinut, iar la nevoie introducerea
n planul de tratament a posturrilor corective i a pocedurilor de electroterapie.
Program kinetoterapeutic pentru recuperarea spatelui rotund.
Const din: posturri, mobilizri active, auto-pasive, pasive, active cu rezisten.
Obiectivele kinetoterspiei:Corectarea curburilor prin exerciii de tonifierea muchilor ntini i
relaxai;nlturarea deficienelor secundare;Formarea reflexului de atitudine corect;Dezvoltarea
mobilitii cutiei toracice.Kinetoterapia se va face pe o coloan redresat se vor folosi att pozi ii
simetrice ct i poziii asimetrice, exerciiile se vor ndeplini din urmtoarele pozi ii ini iale:
ortostatism, decubit, atrnat. Corectarea spatelui rotund se va face prin alegerea poziiilor fixatoare
cu o baz mare de sprigin.Exerciiile speciale ntodeauna se vor desfura pe fonul celor de
dezvoltare fizic general i respiratorii. Kinetoterapeutul va folosi tehnici i metode de extensie fr
a exagera curburile lombare i cervicale. Se recomand micri active pentru zona gtului, a
toracelui, pentru omoplai. Se vor prescrie exerciii de ntinderi a mu chilor pectorali, n lucru se vor
folosi obiecte ca: bastonul de gimnastic pentru fixarea omoplailor, mingea medicinal pentru
poziionri sau posturri speciale, haltere de 0,5-1 kg pentru extinderea muchilor pectorali i
ntrirea muchilor spatelui din poziia decubit dorsal sau ventral.Sunt contraindicate rostogolirile,
ridicarea i transportarea greutilor, micrile de rotire a umerilor n anterior.
Program kinetoterapeutic pentru recuperarea spatelui plat.Posturri, mobilizari active,
mobilizari auto-pasive, pasive, active cu rezisten.Obiectivele kinetoterapiei:
1. Recuperarea mobilitii coloanei vertebrale;
2. Formarea curburilor fiziologice a coloanei vertebrale;
3. ntrirea musculaturii ntregului organism;

4. Formarea reflexului de atitudine corect.


Pentru realizarea acestor obiective se vor alege pozitii iniiale ca: decubit dorsal, ventral, lateral i
stnd pe genunchi. Se vor evita poziiile: eznd i atrnat. Pentru a stimula o dezvoltare mai
pronunat a muchilor spatelui i abdomenului, exercitiile indeplinesc cu greutati n ambele mini.
Ex. de preferinta vor fi simetrice indeplinite cu bastoane de gimnastic, ex. de autocorec ie n fa a
oglinzii, aruncarea cu ambele mini, not bras etc. Sunt contraindicate alergrile, sriturile, ridicarea
i transportarea greutailor, aflare ndelungat n poziie vertical. La dereglarile atitudinii corporale
foloseste mijloacele gimnasticii medicale sub forma de gimnastica de nviorare. Ocupaii
individuale, n grup, sub forma de lectia de gimnastica de corectie, naot stil simetric bras, craul pe
spate, elemente simetrice de jocuri sportive( aruncarea balonului cu ambele mini n co , elemente
de volei, ski etc) Masaj difereniat al musculaturii.

Program kinetoterapeutic pentru recuperarea atitudinii asimetrice.


Obiectivele kinetoterapiei:
Echilibrarea centurii scapulare;
Formarea reflexului de atitudine corect;
Antrenarea musculaturii spatelui i a peretelui abdominal;
Se vor folosi: posturri, mobilizri pasive, pasivo-active, active cu rezisten, exercitii active se vor
petrece n faa oglinzii pentru vizualizarea poziiei corpului, exerciii cu obiecte pe cap, exerci ii cu
bastonul de gimnastic, minge medicinal. n lecia de kinetoterapie se vor folosi doar exerciii
simetrice, sunt contraindicate cele asimetrice.

Program de recuperarea pacientilor cu TVM :


Faza post -acuta
Obiectivele -prevenirea deformarilor si atitudinilor vicioase;-mentinerea amplitudinilor normale de
miscare in articulatii;-mentinerea unui tonus muscular cat mai echilibrat;-cresterea progresiva a fortei si
rezistentei muschilor total sau partial inervati;-reeducarea ortostatismului si activitatilor de transfer;reeducarea mersului;-reeducarea activitatilor gestuale necesare unei independente maxime in
autoservire si deplasare.
Programul kinetic se va incepe cu posturari pentru prevenirea atitudinilor vicioase si deformarilor.
1)Posturarile trebuie sa fie cat mai comode pentru bolnav, aceste posturari se pot realiza si cu
ajutorul unor dispozitive; acestea sunt:
-pentru decubit ventral, pacientul este asezat pe un suport cu plan inclinat de 15 grade-20 grade, partea inferioara
sa permita atingerea solului cu degetele de la picoare, iar cea superioara sa fie cat lungimea bratului si jumatate a
antebratului, pe laterale sunt fixate curele la nivelul axilelor si a bazinului, la nivelul umerilor si pubisului sunt

plasate sprijinitoare pentru a evita alunecarea, ceea ce permite mentinerea aliniamentului corporal. Acest suport
este captusit pentru a preveni starile de disconfort ale pacientilor.
-pentru decubit lateral pacientul este asezat pe un pat cu placa laterala (formand cu patul un unghi de 90 grade) cu
o inaltime de 40-50 cm care asigura o pozitionare corecta a corpului, cu sprijin pe perna a membrelor supeioare si
inferioare.
-pentru pozitia asezat cu picioarele intinse (postura papusi joase, inalte) se realizeaza cu ajutorul patului articulat.
-pentru verticalizare se utilizeaza, masa de verticalizare cu sistem de fixare la nivelul picioarelor, genunchilor si a
pieptului. Gradul de verticalizare va creste progresiv.2)mobilizaril passive :se vor utilize diagonalele
kabat :Diagonala I flexie pentru membrul superior (D1F); Diagonala I extensie pentru membrul superior (D1E);
Diagonala a-II-a flexie a membrului superior (D2F); Diagonala a-II-a extensie a membrului superior (D2E);
Diagonala I flexie pentru membrul inferior (D1F); Diagonala I extensie pentru membrul inferior (D1E);
Diagonala a-II-a flexie pentru membrul inferior (D2F); Diagonala a-II-a extensie pentru membrul inferior (D2E)
3)metode de facilitare a posturii: Flexia capului si a gatului cu rotatie ajuta trecerea din decubit dorsal in decubit
ventral a pacientului.- Extensia capului si a gatului cu rotatie ajuta trecerea din decubit ventral in decubit dorsal a
pacientului.- Incrucisarea bilaterala a membrelor superioare produce o miscare pendulara atunci cand trece din
decubit dorsal in decubit ventral.- Incrucisarea gleznelor faciliteaza rostogolirea.
4)exer pn drenaj bronsic: Exercitiul 1: Din sezand 5 pozitii fiecare, mentinandu-se 10-15 sec:
1. Se sta drept;
2. Se apleaca trunchiul lateral dreapta la 45 grade;
3. Se apleaca trunchiul lateral stanga la 45 grade;
4. Se apleaca trunchiul pe spate la 30 grade;
5. Se apleaca trunchiul in fata la 45 grade.
Exercitiul 2: Din decubit 2 pozitii cate 10-15 sec:
1. Decubit dorsal fara perna;
2. Decubit ventral.Exercitiul 3: Din decubit ventral, o perna sub abdomenul superior, capul se sprijina pe
antebratele incrucisate inainte, se mentine 10-15 sec. Exercitiul 4: 2 pozitii a cate 10-15 sec, patul la fel ca la
exercitiul 5:
1. Decubit lateral stang cu o perna sub sold si baza toracelui;
2. Decubit lateral drept.

Transferul pasiv de pe pat in fotoliu rulant; Transferul activo-pasiv de pe pat in fotoliu rulant ;
Transferul pasiv din fotoliul rulant pe pat 6)Exerciti pentru ortostatism si mers : Din decubit dorsal,
cu un baston sau un cordon elastic pacientul executa miscari ale membrelor superioare.
Din decubit dorsal, cu sprijin pe coate pacientul isi ridica fesele de pe pat si mentine cateva
secunde, relaxeaza apoi reia exercitiul.
Din decubit dorsal, kinetoterapeutul sta in genunchi peste pacient cu genunchii de o parte si de alta
a soldurilor pacientului. Kinetoterapeutul prinde antebratele supinate ale pacientului la nivelul
pumnului, pacientul trage pentru a se ridica in sezand, apoi se lasa pe saltea. Acest exercitiu este
indicat pentru pacientii cu tetraplegie.
Din decubit dorsal genunchii flectati sustinuti de catre kinetoterapeut, mainile pe coapse, pacientul
ridica capul si omoplatii de pe pat alunecand cu mainile pe coapse. Genunchii flectati sustinuti de
catre kinetoterapeut, bratele pe langa corp, mainile pe pat, pacientul aluneca cu trunchiul pe pat
(flexie laterala), ducand mainile spre calcaie. Pacientul in decubit ventral cu srijin pe coate isi trece
greutatea de pe un antebrat pe celalalt, la inceput antebratul liber ramane pe pat, apoi il ridica.
Pe un scaun cu fata la spalier, pacientul executa ridicari si asezari pe scaun cu ajutorul mainilor
care prind o sipca. Pe un scaun intre barele paralele, pacientul se ridica si se aseaza pe scaun cu
sprijin pe barele paralele. Pe un scaun in fata oglinzi, pacientul executa la comanda
kinetoterapeutului miscari ale membrelor superioare la inceput cu ochii deschisi, apoi cu ochii
inchisi.
Cu spatele sprijinit de spatarul scaunului cu doua gantere in maini cu antebratele lipite de
torace, pacientul executa flexii si extensii ale coatelor. Cu spatele sprijinit pe spatarul scaunului cu
doua gantere in maini executa flexii ale bratelor.
Din asezat pe pat, cu antebratul sprijinit pe masa plana cu degetele rasfirate, executa presarea
fiecarui deget pe masa. Acest exercitiu este indicat pentru pacientii cu tetraplegie.
Din asezat pe scaun, pacientul muta pe masa obiecte de diferite marimi si grosimi. Din asezat cu
genunchii extinsi pacientul executa flexia trunchiului incercand sa ajunga cu degetele mainilor la
degetele picoarelor, pentru tetraplegici mana partial afectata prinde mana afectata.
Din patrupedie, pacientul ridica alternativ cate un membru superior, transferand greutatea pe
cealalta jumatate a corpului.Kinetoterapeutul sta in spatele pacientului cu prize pe soldurile
pacientului, pacientul incearca sa-si treaca greutatea pe hemicorpul opus iar kinetoterapeutul
opune rezistenta.Din patrupedie, pacientul executa miscari de balansare inainte-inapoi in lateral si
in diagonala, amplitudinea va creste progresiv. Kinetoterapeutul in spatele pacientului imprima

miscari de dezechilibrare in sens anteroposterior si lateral.Din patrupedie pacientul executa mersul


inainte, inapoi, in lateral.
7)exercitii de mers la paralele
8)exercitii de mers cu orteze pn membrele inferioare
9)exer de mers fara spriginul miinilor

pricipii de tratam kinetic in tvm :posturarea


,imobilizarea,verticalizarea,transferuri :
transferul-de pe pat in fotoliu rulanr.
Transferuri :-cu anutorul a 2pers calificate,knt si infirmiera
-cu ajutorul knt ,fara ajutorul pacientului
-cu ajutorul knt si cu participarea acriva a.pacientului.Ajutorul dqt de knt poate fi:totalmaxim,mare ,moderat,mic. sau transferul se poate face fara anutorul knt el fiind doar
asistat
-cu ajutorul knt care poate folosi diferite dispozirive ajutatoare.Transferul pacientului
din fotoliu rulant la un aparat,daca pacientul lucreaza la mai multe aparate,transferul
se face va face de citeva ori in timpul unui program.Transferul pacientuluo de la un
aparat in fotoliu rulant.Transferul din fotoliu rulant pe masa de verticalizare si
invers.Transferul din sezind in fotoliu rulant pe pat de catre knt.
Verticalizarea-din pozitia sezind in ortostatism cu sau fara ajutor
-din pozitia sezind in cea ortostatica,in stading
-din p.i d.d pe pat ,transferul pacientului de catre 1-2knt,pe targa si de pe targa pe pat.
-din sezind transfer pe masa basculanta de verticalizare.mobilizarea fiind progresiva
pina la 90grade.
-din sezind mobilizarea la spalier,in pozitia verticala cu sau fara ajutor
Posturile:se fac de la celea cu o baza de sjstinere la.mare la posturi xu o baza de
sustinere mica.Se realizeaza posruri de tipul :papusii joase,papusii
inalte,postura.asezat,,stind pe genunchi etc.
Imobilozarea:progresiva la pat, in sezind la marginea patului cu ajutor mare
,moderat,mic sau fara,asigurat sau supravegheat de knt

Program kinetoterapeutic in artrita reumatica a mainii.


Kinetoterapia intra in actiune concomitent cu celelalte mijloace recuperatorii, in
cadrul planului terapeutic general, fara a exclude alte terapii, iar scopul programelor
kinetoterapeutice este ca prin aplicarea lor pacientii sa se reintegreze in viata socioprofesionala de la care au fost oarecum privati. Actualmente, tratamentele disponibile
sunt capabile sa aduca o scadere a durerilor survenite ca si manifestare a bolii,
scaderea intr-un anumit grad a inflamatiei cat si imbunatatirea circulatiei periferice.
Procesul inflamator ca si durerea articulara sunt cauze directe care limiteaza miscarile
inca din primele faze ale bolii. Atentie, tratamentul kinetoterapeutic se aplica in
functie de cele patru stadii ale bolii si de starea clinica in care se afla
pacientul. Depasirea redorilor articulare matinale se poate face prin exercitii de
gimnastica, miscari active, executate inainte de ridicarea din pat a blonavului.
Important este ca miscarile sa se execute pe toata amplitudinea si pe toate directiile de
miscare in ritm lent. Pentru mentinerea sau cresterea fortei musculare recomandate
sunt exercitiile in regim de izometrie care nu implica in nici un fel articulatia, acestea
avand si avantajul de a fi foarte simple, de durata scurta, nu necesita instalatii
deosebite si pot fi executate oricand si oriunde. Exercitiile izometrice executate cu
regularitate vor ameliora nu numai forta musculara ci si rezistenta muschiului.
Exercitiile fizice de intensitate mare sunt interzise.
Tratamentul prin masaj are de asemeni un rol deosebit in tratamentul bolnavului cu
PR, efectele benefice ale acestuia fiind resimtite la nivelul tegumentelor, al circulatiei
periferice de retur si asupra starii psihice ale bolnavului inducandu-i o stare de bine si
comfort emotional.
Terapia ocupationala joaca un rol foarte important in rutina recuperarii, aceasta
urmarind refacerea mobilitatii articulare sub toate componentele ei: amplitudinea
articulara, forta si rezistenta musculara si abilitatea miscarilor in scopul castigarii unei
maxime independente la domiciliu cat si la locul de munca. Recuperarea functionala
prin terapie ocupationala se poate face fie intr-o institutie specializata fie la domiciliu
pacientului caz in care pacientul trebuie instruit cu mijloacele necesare imbunatatirii
starii lui de sanatate. Activitatile recomandate pacientului cu PR sunt: lucrul la masina

de cusut cu pedala, roata olarului, mers pe bicicleta, cusutul la gherghef, crosetat,


impletit, desenat, etc. Activitatile ocupationale nu trebuie sa produca durere si
oboseala musculo-articulara. Intreg tratamentul kinetoterapeutic trebuie asistat si
indrumat de catre un specialist, kinetoterapeut sau terapeut ocupational.

Program kinetoterapeutic in spondiloza cervicala


Spondiloza cervicala reprezinta afectiunea degenerativa a vertebrelor, caracterizata
prin aparitia si evolutia unor procese degenerative la nivelul corpurilor vertebrale si a
discurilor intervertebrale, insotita de reactii de reparare (osteofite) la nivelul corpilor
vertebrali.Kinetoterapia se aplica dupa efectuarea masajului, musculatura fiind
incalzita, relaxata, durerea atenuata, astfel ca mobilizarile coloanei vertebrale vor
putea fi executate mai usor, iar exercitiile vor fi mai eficiente.
Ationeaza direct asupra cauzei (asupra degenerarii vertebrelor si discurilor
intervertebrale ajutand la rehidratarea acestora).
Obiective kinetoterapiei:
-ameliorarea durerilor.
-cresterea mobilitatii coloanei vertebrale.
-mentinerea tonusului si a fortei musculare.
-asigurarea unei circulatii sangvine adecvate.
I din pozitia decubit dorsal cu genunchii indoiti si talpile pe sol :

Ex. 1 ducerea barbiei in piept , fara ridicare capului de pe sol ( impingerea


barbiei in sus ) de 10 ori;
Ex. 2 inclinarea capului spre dreapta si spre stanga cu tendinta de a lipi
urechea de umar de 10 ori;
Ex. 3 rasucirea capului spre dreapta si spre stanga de 10 ori ( miscarea se
realizeaza descriind un arc de cerc cu barbia, de la un umar spre celalalt );
Ex. 4 ridica barbia coborand umerii pe sol, apoi coboara barbia cu ceafa
lipita de sol si ridica umerii de pe sol de 8 ori;
Ex. 5 exercitii de ridicare a omoplatilor si de oborare a omoplatilor ( cu ceafa
lipita de sol, cu capul in rotatie si urechea pe sol se apropie barbia de umar, din

rotatie dreapta apoi stanga se ridica usor capul de pe sol cu barbia proiectata
inainte ) toate de 10 ori;

Ex. 6 cu mainile sub ceafa , ridica capul si intinde bratele de 10 ori ;


II din pozitia decubit ventral ( culcat pe abdomen ) mainile incrucisate sub
barbie:

Ex. 1 asezarea succesiva a barbiei si a fruntii pe maini de 10 ori ;

Ex. 2 ducerea barbiei spre umarul stang, apoi spre cel drept de 10 ori;

Ex. 3 cu bratele intinse si fruntea sprijinita pe sol se ridica capul de pe sol, cu


dubla barbie de 10 ori;
III din pozitia decubit lateral:

Ex. 1 ridicarea capului cu tendinta de a apropia urechea de umar de 8 ori ;

Ex. 2 capul sprijinit pe o mana , apasarea capului in jos de 8 ori;


* aceste exercitii se executa pe partea dreapta si pe partea stanga
IV exercitii de gimnastica medicala corectiva:

Ex. 1 mers cu o carte pe cap 10 m ;


Ex. 2 mers fandat cu un baston fixat la nivelul omoplatilor 5 m;
Ex. 3 cu bastonul tinut la spate de la capete , executa mers cu extensia bratelor si
ducerea bastonului inapoi 10m;
Ex. 4 din mers , executa extensii a bratelor cu arcuire sus si lateral de 10 ori pe
distanta de 8 10 m;
Ex. 5 - cu bastonul tinut la ambele capete, executa ducerea bastonului sus , cu
arcuirea bratelor ( privirea urmareste bastonul ) de 10 ori ;
Ex. 6 bastonul sprijinit pe omoplati , executa aplecarea trunchiului inainte la 40
50, cu arcuire si capul sus revenire de 10 ori;
V - din pozitia pe genunchi si sprijin pe palme (patrupedie ):

Ex. 1 indoirea coatelor cu coborarea pieptului si ridicarea capului cu privirea


inainte si intinderea coatelor de 10 ori;

Ex. 2 indoirea coatelor cu ridicarea alternativa a unui picior intins inapoi


revenire de 10 ori ( capul sus );

Ex. 3 ridicarea bratului si piciorului opus revenire de 10 ori, (se repeta cu


membrele de cealalta parte ) capul sus;

Ex. 4 mers in patru labe, cu capul sus si privirea inainte de 10 ori.


Se vor evita exercitiile de flexie ale trunchiului si se va corecta permanent pozitia
spatelui, care trebuie sa se mentina drept, cu umerii trasi in jos si spre inapoi.

Exercitiile vor fi facute de 4 ori pe saptamana cu o zi pauza intre ele ( o zi da , o zi nu


).
Dupa 30 de zile se vor face 2 sedinte pe zi cu doua zile pauza ( de 3 ori pe
saptamana ).
Functie de simptome se va stabili programul pentru cea de-a III-a luna .
Nu se recomanda manipulari cu exceptia tractiunii usoare in ax(Sohier). In faza
dureroasa se foloseste electroterapia antalgica. Se face masaj decontacturant .

Program kinetoterapeutic in spondiloza lombara


Obiectivele kinetoterapiei:ameliorarea durerilor, cresterea mobilitatii coloanei vertebrale, mentinerea
tonusului si a fortei musculare, asigurarea unei circulatii sangvine adecvate. Miscarile folosite sunt
de mai multe feluri: active, pasive, pasiv-active in functie de necesitati si de capacitatea bolnavului
de a le executa.Exercitii de extensie
Initial pacientul se aseaza in plan orizontal, in decubit ventral (culcat pe burta) si executa miscari de
extensie ale coloanei vertebrale. Apoi continua exercitiile de extensie in ortostatism (in picioare).
Rolul acestor exercitii este: de a calma durerile coloanei, de a reduce tensiunea asupra radacinii
nervilor, de a modifica presiunea din interiorul discurilor intervertebrale si de a mobiliza anterior
nucleul pulpos.
Exista totusi si contraindicatii ale exercitiilor de extensie: hernii de disc pronuntate, tulburari motorii
si senzoriale bilaterale, hipermobilitate, accentuarea durerilor si a tulburarilor senzoriale in timpul
efectuarii acestor exercitii.2. Exercitii de flexie (exercitiile Williams)
Constau in exercitii de flexie ale coloanei vertebrale. Rolul lor este de a reduce presiunea in partea
superioara a discului si largesc gaura intervertebrala. In majoritatea cazurilor aceste exercitii sunt
bine tolerate de bolnavi.3. Tractiuni vertebrale manuale
Presupun executarea unor tractiuni ale coloanei vertebrale. Prin aceste manevre se reduce presiunea
in interiorul discului intervertebral cu 20-30%, fiind eficiente in sindroamele dureroase de origine
discala. De asemenea determina intinderi ale muschilor, scaderea presiunii asupra radacinilor
nervoase prin distantarea corpurilor vertebrale si marirea gaurii intervertebrale.
Exercitii pe care le puteti efectua acasa daca suferiti de spondiloza:
- asezat in decubit dorsal (culcat pe spate), pe un plan tare (de exemplu: pe podea), cu genunchii
flectati, capul sa fie in acelasi ax cu corpul (sa nu fie miscat intr-o parte), umerii in contact cu
podeaua, barbia situata initial in unghi drept cu gatul, apoi executati miscari de flexie ale capului
urmarind aplatizarea curburii cervicale ale coloanei
- asezat in decubit ventral (culcat pe burta), cu bratele pe langa corp, cu fata privind podeaua
Ridicati capul de pe sol cativa centimetri, se executa intinderea axiala a gatului, se roteste capul o
data spre dreapta, apoi o data spre stanga, exercitiul terminandu-se prin lasarea capului in jos si

revenirea la pozitia initiala.


- asezat in decubit dorsal (culcat pe spate), cu bratele intinse pe langa corp si executati aduceri
repetate ale genunchilor la piept
- asezat in decubit dorsal (culcat pe spate) si efectuati flexii ale gambelor pe coapsa, apoi ale
coapselor pe bazin, cu fiecare membru inferior separat si apoi cu ambele membre deodata
- asezat in decubit ventral (culcat pe burta) si executati extensii ale membrelor inferioare, cu
genunchii in extensie (intinsi, fara sa-i indoiti)
- asezat in pozitia sezut, cu genunchii flectati si efectuati repetate flexii anterioare ale trunchiului.

Particularitatile organizarii metodice in petrecerea sedintei de kinetoterapie in perioada sarcinii.


Modificarile morfofunctionale a le org matern in timpul sarcinii apar in consecinta
adaptarii acestuia la cerintele create de prezenta si necesitatile fatului,determinind o
stare fiziologica speciala.
Sist. Ostio-artrio-mio-kinetic.- in timpul sarcinii scade continutul de Ca din oase dar
in acelasi timp creste elasticitatea lor.Articulatiile devin mai laxe. Cu cresterea in
greutate a uterului explica si modificarea staticii gravidei. Cu accentuarea lordozei
lombare pozitionarea inadecvata a umerilor precum si instabilitatea echilibrului.
Sist. Nervos- in primul trimestru al sarcinii este caracteristica agitatia, iritabilitatea,
fluctuatiile de indispozitie. Pot interveni rareori si stari de depresie, care ajung deja la
limitele psihozei. In al doilea trimestru survine un echilibru in activitatea s.n. precum ca
in trimestru 3 sa apara iarasi modificari.
Sist. Cardiovascular- cordul prezinta modificari privind pozitia si dimensiunile lui ca o
consecinta directa a ascensiunii diafragmului. Apar unele modificari ale
electrocardiogramei datorita schimbarilor de pozitie si asupra solicitarii. Debitul cardiac
creste incepind cu a 10-a saptamina, si revine la normal dupa 6 saptamini de la
nastere.
Aparatul digestiv- in primele saptamini de sarcina gravida prezinta inapetenta,
greata, varsaturi din cauza s.n. vegetativ. O problema destul de fregventa este
pirozisul.
Aparatul excretor- in timpul sarcinii filtrarea renala creste aprox. 40%. In primele si
ultimile saptamini de sarcina se poate constata o dilatare a vezicii urinare. Cresterea
uterului ii v-a accentua deformatia vezicala.
Aparatul genital- uterul sufera cele mai mari modificari in dimensiune, vascularizare,
masa musculara, greutate. Masa musculara uterina creste fibrele musculare in lungime
de 10-40 ori, in diametru aprox. de 3 ori

Program kinetoterapeutic in gonartroza.


Tratamentul kinetoterapeutic al gonartrozei
Acest tratament este alcatuit dintr-un program de exercitii pasive, active, active cu
rezistenta, program elaborat in functie de evolutia bolii si de stadiul acesteia, de catre
un kinetoterapeut. In nici un caz sedintele de kinetoterapie nu se pot desfasura la
domiciliul pacientului fara supravegherea medicala a unui kinetoterapeut.
Obiectivele tratamentului kinetoterapic sunt: Combaterea
durerii si a inflamatiei .
Evitarea deformrilor si a posturrilor vicioase
Pentru mentinerea sau refacerea fortei musculare Refacerea
stabilittii
Exercitiu pentru tonifierea muschiului cvadriceps: Reluarea
mersului.
Reguli de profilaxie secundara care alcatuiesc igiena ortopedica a genunchiului:
Mentinerea greutatii corporale normale
Evitarea ortostatismului si a mersului prelungit
Mersul cu sprijin in baston
Evitarea pozitiilor de flexie maxima
Evitarea mentinerii prelungite a unei anumite pozitii a genunchiului
Miscari libere de flexie-extensie dupa un repaus mai prelungit si inainte de trecerea in
ortostatism
Corectarea cu sustinatoare plantare a piciorului plat
Evitarea tocurilor inalte
Evitarea traumatismelor directe
Sporturi recomandate: inot, ciclism, canotaj.
Ridicarea piciorului in extensie (cvadriceps izometric).
Culcat pe sol, cu fata n sus, indoim un genunchi, iar pe cellalt l intindem, avand varful degetelelor
indreptat spre tavan. Ridicam ncet piciorul ntins ct putem de sus, ncercnd sa inem incordat
cvadricepsul (muschiul de pe partea anterioara a coapsei) 5 secunde.Coboram piciorul i repetam
exerciiul cu celalalt picior.n poziia sezand, flexionam genunchiul.

Stand cu spatele drept pe un scaun, ridicam un picior perfect ntins cu laba ndreptat spre tavan,
apoi l indoim ct putem de mult. l inem n aer 5 secunde, apoi l coboram ncet. Repetam cu
cellalt picior.
Intindem partea posterioara a piciorului.
Ne putem folosi de un scaun pentru a ne menine echilibrul. Stand in picioare, flexionam un
genunchi, celalalt picior rmnand n urma ntins i cu calcaiul pe pmnt. Mentinem aceasta poziie
20 de secunde, dup care schimbam piciorul.
Pe varfuri.
i pentru acest exerciiu ne putem folosi de un scaun ca punct de sprijin. Cu corpul perfect drept, ne
ridicam pe varfuri i ne mentinem n aceasta poziie 5 secunde. Facem pauza 10 secunde, dupa care
repetam de 10 ori., cu pauze intre exercitii.
Echilibru i sprijin pe un picior.
Obiectivul acestui exerciiu este s-l realizam fr sprijin, dar se poate realiza i cu ajutorul unui
scaun ca s ne fie mai uor. Ne lasam cu toat greutatea pe un picior ntins, n vreme ce pe cellalt l
ridicam, flexionandu-l de la genunchi. Il mentinem in aer 10 secunde, dupa care schimbam piciorul.
Repetam exercitiul de 10 ori pentru fiecare picior.

21. Program kinetoterapeutic in coxartroze.


1.Exemplu de mobilizare pasiv pentru micarea de extensie
Regula general: n timpul forrii extensiei articulaiei coxofemurale genunchiul
rmne extins.
Pacientul n decubit dorsal, cu membrul inferior opus flectat la maximum (genunchiul
cu coapsa pe piept); bascularea puternic a bazinului extinde ea nsi articulaia
afectat i eventual asistentul accentueaza extensia. n mobilizarea autopasiv,
pacientul menine cu minile genunchiul membrului opus la piept, membrul afectat
fiind ntins pe un plan nclinat.

2. Exemplu de exerciiu pentru tonifierea ischiogambierilor


Pacientul n decubit dorsal, cu articulaia coxofemural flectat, genunchiul aproape
extins (poziia genunchiului este important nu trebuie extins complet, ci att ct
intr n aciune ischiogambierii); pacientul face extensia coapsei, kinetoterapeutul
contrnd la nivelul talonului.
3. Exemplu de exerciiu pentru tonifierea muchiului cvadriceps.
Pacientul in asezat , cu membrele inferioare atarnand , la marginea patului;se executa
extensia genunchiului avand o greutate atarnand la nivelul gleznei .
4. Exemplu de exerciiu pentru tonifierea muchiului triceps sural.
Pacientul n decubit dorsal, cu membrul inferior ntins i glezna n flexie dorsal;
kinetoterapeutul prinde n mn clciul pe faa lui posterioar i se opune ncercrilor
pacientului de a extinde piciorul. Deoarece nu exist rezistena pe degete sau
antepicior, nu va intra n activitate dect tricepsul sural .
5. Exemplu de exerciiu pentru tonifierea muchiului fesier mijlociu.
Pacientul n decubit contralateral, cu membrul inferior opus flectat i membrul afectat
cu genunchiul flectat; pacientul execut abducie n timp ce kinetoterapeutul opune
rezistan pe faa lateral a genunchiului.
Terapie ocupationala va tine seama de evitarea ortostatismului; exercitii pe bicicleta
ergometrica prin pedalaj normal si retropedalaj; exercitii pe placa prevazuta cu rotile;
Hidrokinetoterapie avantajul descarcarii de greutate, efect usor sedativ, miorelaxant:
posturare pentru flexum TFNP contractie-relaxare, mobilizari pasive, active,
reeducarea stabilitatii, echilibru si coordonare;
Metode complementare: baston, carje canadieneProgramul de exercitii kinetice
stabilit in vedere recuperarii coxartrozei este mult mai complex si implica stabilirea
si urmarirea anumitor pasi in functie de evolutia si patologia acesteia .De asemeni
acesta trebuie sa se desfasoare sub supravegherea unui specialist pentru a evita
eventualele complicatii si pentru ca recuperarea sa fie completa.
Gestionarea pe termen lung (inclusiv adaptarea mediului la domiciliu, initierea unui
program de recuperare ambulatorie sau la domiciliu, tratamentul in statiune etc)
Este deosebit de important sa educam pacientul sa respecte regulile de profilaxie
secundara care alcatuiesc igiena ortopedica a soldului:
Mentinerea unei greutati corporale normale
Evitarea ortostatismului si a mersului prelungit pe jos
Evitarea mersului pe teren accidentat, urcatul/coboratul scarilor

Mersul cu sprijin in baston care se pune pe sol pe aceiasi linie cu piciorul


afectat; pentru SI si SE ca si pentru majoritatea cazurilor din SF in mana
opusa; in cazuri severe din SF cu dureri si disfunctionalitate accentuate in
mana homolaterala;
Evitarea schiopatarii printr-un control volitional al mersului
De cel putin doua ori pe zi repaus postural la pat cu coxofemuralele intinse
Se vor prefera deplasarile pe bicicleta
Se vor purta pantofi cu tocuri moi
Corectarea inegalitatii membrelor inferioare (de la diferente de 2 cm in sus)
Se va executa de cel putin 2 ori pe zi un program special de gimnastica pentru
sold compus din exercitii de mobilizare si tonifiere musculara
Sporturi premise: natatie, ciclism, schi, calorie.
Particularitatile de reabilitare a traumelor musculare la sportivi.
D a c p e n t r u m a j o r i t a t e a i n d i v i z i l o r e x e r c i i u l f i z i c e s t e u n f a c t o r d e meninere
a strii de sntate, pentru sportivii de performan acesta Poate
deveni, n anumite condiii, un factor duntor. n cursul practicrii exerciiilor fizice i
a.Traumatologia sportiv prezint anumite aspecte caracteristice, i anume :traumatismele se produc
la grupe de vrst tnr, la indivizi cu potenial biologic crescut i care n general nu prezint
afeciuni asociate, de ordin local sau general;
cauzele i mecanismele de producere a traumatismelor nactivitatea s
p o r t i v s u n t d e p e n d e n t e d e t i p u l d e s p o r t , d e antrenor, de greeli de
organizare a competiiei, de carenele alimentare ale sportivului sau de defectele de
echipament.
in timpul de vindecare n cazul traumatismelor survenite la sportivi trebuie s fie mult mai scurt
dect n cazul nesportivilor
deoareceo r i c e n t r e r u p e r e m a i l u n g a p r e g t i r i i s p o r t i v e d e t e r m i n s c
d e r e a c a p a c i t i i d e e f o r t c u i m p a c t n e g a t i v a s u p r a performan
ei;
n cazul traumatismelor la sportivi mijloacele de tratament i cile de administrare a
medicamentelor trebuie s fie ct mai eficiente,ct mai puin traumatizante organic i psihic
i trebuie s in cont de natura medicamentelor, unele dintre acestea fiind incluse pe listele
doping, deci interzise sportivilor;

n cazul sportivilor scopul final este obligatorie vinde-careacomplet anatomo-funcional,


spred e o s e b i r e d e n e s p o r t i v i , l a c a r e p o t r m n e m i c i s e c h e l e posttraumatic
e, corectabile sau nu n timp;
n cazul sportivilor repausul general pe durata tratamentului
r e b u i e r e c o m a n d a t n u m a i n c a z u r i e x c e p i o n a l e s a u n u m a pentru un interval
de timp ct mai scurt, mult mai frecvent fiindrepausul segmentar;
recuperarea funcional a sportivului traumatizat implic
attv i n d e c a r e a p e r f e c t a s e g m e n t u l u i l e z a t , c t i r e s t a b i l i r e a c a p a c i t
i i d e e f o r t l a p a r a m e t r i i a v u i n a i n t e a a c c i d e n t u l u i traumatic;
obiective ale traumatologiei sportive sunt i prevenirea produceriitraumatismelor i diagnosticarea i
aplicarea tratamentelor ncdin stadiul preclinic al afeciunii sau tratarea afeciunilor n stadiileuor
reversibile
Frecvena accidentelor traumatice a crescut semnificativ n ultima sut deani paralel cu dezvoltarea
activitilor sportive. n S.U.A., de exemplu, mai multde 10 milioane de sportivi sunt tratai anual
pentru leziuni traumatice produse n timpul activitilor sportive.Recuperarea medical n sport
este reprezentat de folosirea dirijat a unui complex de factori naturali sau artificiali, ct mai
precoce i intensiv posibil, n scopul restabilirii anatomofuncionale a unui organ sau a unei funciiperturbate de efortul sportiv, n vederea reinseriei ct mai
rapide a sportivului nactivitatea de antrenament i a obinerii unei capaciti de efort
S t a b i l i r e a p r o g r a m u l u i d e r e c u p e r a r e n g e n e r a l i a a f e c i u n i l o r traum
atice ale sportivului n special este direct determinat de diagnosticul cliniccu care pacientul se
prezint la kinetoterapeut, dar i de diagnosticul
funcionalp e c a r e a c e s t a l s t a b i l e t e . D e a l t f e l , p e p a r c u r s u l n t r e g u l u i
p r o c e s d e recuperare, evalurile iniial i intermediare pe care kinetoterape
u t u l e s t e obligat s le fac, vor sta la baza structurrii programului kinetic, ca urmare
afaptului c acesta este caracterizat prin dinamic, prin adaptare permanent ladisponibilitile
funcionale ale organismului.

Ptoza; -este coborirea organului in urma scaderii tonicitatii acestuia.Etiologie.Ptoza se poate dezvolta in
urma unui efort fizic marit,atrofia muschilor abdominali in cazul patologiilor innascute.Slabire
brusca;dereglari ale tinutei;nasteri complicate si des repetate;viata sedentara.Tabloul clinic.-Senzatia de
plenitudine;senzatia de greutate in abdomen;constipatie;dureri abdominal in reg.lombara in special dupa

efort.;ameteli;greata;balonari.Tratament:-profilactic;curativ;balnear.Obiectivele k-piei:-tonifierea
musculat.peretelui abdominal cu precadere a musch.tranversal abdominal.-reeducarea coordonarii miscarii
voluntare de respiratie cu cele ale abdomenului.-tonifierea musch.difragmei ameliorind parametrii
respiratorii.-reglarea tranzitului intestinal.-imbunatatir.circulatiei sangvine.-crearea unei stari psihice
optime.Indicatii.K-pia se incepe doar cu avizul medicului.Se evita munca si poz.stind care agraveaza si
favorizeaza ptoza viscerala.P.i recomandate:d d cu picioarele ridicate la 90 grade,stind pe
omoplati.Contraindicatii-ex.indeplinite din poz.suspendate,ex.ce produc trepitatii la nivel
abdomenului.Sarituri,alergari,transportarea greutatilor.K-pia in ptozaI-perioada-Mijloacele k-pieiMobilizarea
globala ale segmentelor mari care se executa din p.i d.d,stind pe omoplati.Aceasta etapa incepe in prima
sapt.de tratament cind bolnavul se afla in regim locomotor la pat.Sedinta de k.dureaza 15-20 min si se
executa o data in zi.Tempoul e mediu iar amplitude completa.Durata etapei a II este de 4 sapt.Forme de
lucru:gim matinala si medicala care include ex.active-pasive;ex .pt muschii diafragmei.ex.respiratorice.Se
executa din p.i:d.d;sezind;stind pe omoplati;patrupedie.Sedinta tine 15-30 min.Program kinetic se repeta de 2
ori /zi.Prima sedinta se executa dimineata ,iar urmatoarea peste 2-3 ore dupa luarea mesei.Tempoul executarii
este lent.III perioada Formele de lucru:Gim.matinala care cuprinde elemente globale ale
gimnasticii.Gim.medicala care cuprinde ex.active ,pasive,cu rezistenta,respiratorice.Se fac ex.din
dd;dl;dv;patrupedie;sezind;stind.Tempoul este mediu iar durata sedintei de 30-35 min.

ARGUMENTAREA CLINICO- FIZIOLOGIC Indicatii: k-pia se incep doar cu


avizul medicului, se evita munca in pozitie stind care favorizeaza si agraviaza ptoza
viscerala, p.i. recomandate d.d cu picioarele ridicate la 90 sau stind pe omoplati.
Contraindicatii: sunt contraindicate ex. ce produc crepitatii la nivelul abdomenului,
sarituri, alergari, transportarea greutatilor. Se va executa gimn medicala care include
ex. active pasive, ex pentru muschiul diafragm, ex. respiratorice, se executa din p.i.
d.d, sezind stind pe omoplati, patrupedie. Programul kinetic se repeta de 2 ori pe zi.
Prima sedinta se executa dimineata, urmatoarea peste 2-3 ore dupa luarea mesei.
Tempoul executarii este lent.
PTOZ

program kinetoterapeutic in recuperarea piciorului plat longitudinal.


Obiectivele kinetoterapiei sunt :
formarea reflexului de asezare corecta a piciorului pe sol ;
tonificarea si scurtarea musculaturii plantare;
combaterea contracturii musculare in espe si in mers;
imbunatatirea circulatiei sanguine si limfatice in acest segment;
1. eznd, rulm talpa nainte i napoi pe rotiele de lemn, aproximativ 3-5
minute.
2. eznd, cu picioarele pe un baston mai scurt, cu ambele picioare rulm

bastonul nainte i napoi, aproximativ 3-5 minute.


3. eznd, prindem un serveel cu degetele de la picioare l ridicm n aer i
apoi i dm drumul, 30 de repettri.
4. eznd, cu talpa pe o minge mai moale, rulm nainte i napoi piciorul, dup
care prindem mingea cu degetele i o ridicm de pe sol, 30 de repetri.
5. eznd, prindem o minge cu ambele picioare, o ridicm de la sol i apoi
revenim, 30 de repetri.
6. eznd, alegem i prindem cte o pietricic cu degetele de la picioare i o
mutm n lateral, pn terminm toata grmada i apoi le mum napoi cu
cellalt picior.
7. eznd, ridicm clciul de pe sol i rmnem n sprijin pe vrfuri, 30 de
repetri.
8. eznd, strngem un prosop prin tragerea lui cu degetele de la picioare, 5-10
repetri.
9.eznd, strngem o sfoar cu degetele de la picioare, 5 repetri/ picior.
10. Mers cu pai mici n lateral pe un baston i / sau pe un cerc, 5 repetri.
11.Mers pe vrfuri, 5 min.
12. Mers pe partea extern a labei piciorului, cu degetele strnse ( innd o
pietricic ntre degete), 5 min.
13. Urcat i cobort pe scara fix (spalier),treapt cu treapt, pind pe mijlocul
tlpii, 5 repetri.
14. Sprijin pe genunchi, ducerea alternativ a picioarelor ntinse napoi, cu
vrfurile bine ntinse i pstrnd contactul cu solul, 30 repetri.
15. Stnd pe genunchi, minile pe old, vrfurile ntinse, trecerea n aezat pe
clcie, 30 de repetri.
16. Mers pe vrfuri pe un plan nclinat, 5 min.
17. Biciclet de camer, 10-15 minute.

Program kinetoterapeutic in recuperarea piciorului plat transversal.


Obiectivele kinetoterapiei sunt :

formarea reflexului de asezare corecta a piciorului pe sol ;

tonificarea si scurtarea musculaturii plantare;

combaterea contracturii musculare in espe si in mers;

imbunatatirea circulatiei sanguine si limfatice in acest segment;

1.

Mers pe varfuri pe o distanta de 8-10m.

P.I. Culcat pe spate cu bratele in lungul trunchiului, cu genunchii indoiti si cu talpile


sprijinite pe podea.
T1- flexia plantara a piciorului stang cu mentinere cu mentinere 3 secunde, varfurile piciorului
ramanand pe podea iar calcaiul se ridica
T2 revenire
T3- flexia plantara a piciorului drept cu mentinere 3 secunde
T4- revenire
E repeta de 8-10 ori.
P.I. Culcat dorsal, cu genunchi flectati si talpile sprijinite pe sol, alunecarea simultana
inainte cu ajutorul degetelor, care se flecteaza, piciorul nu se ridica de pe podea.
Se continua alunecarea pana cand genunchii sunt aproape intinsi.
Se repeta de 4-5 ori.
4.Culcat dorsal cu genunchii indoiti si talpile pe sol.
T1- aplicarea talpii piciorului stang pe fata dorsala a piciorului drept, cu alunecarea ei pe gamba
si pe genunchiul piciorului drept
T2- revenire tot prin alunecarea talpii pe genunchi si pe gamba
T3- la fel cu piciorul drept
T4- revenire tot prin alunecarea talpii pe genunchi si pe gamba
Se repeta de 6-8 ori.

5. Culcat dorsal cu genunchii indoiti si talpile pe sol. Tararea pe spate prin impingerea corpului
cu varfurile picioarelor.
Se realizeaza pe o distanta de 2-5 m.
Culcat ventral cu mainile sub barbie, gambele flectate pe coapsa la 90 0. Ducerea varfurilor
picioarelor spre regiunea fesiera, prin flexia plantara a acestora. Mentinerea pozitiei 5-10
secunde.
Se poare espect si cu ingreuiere, KT opunandu-se miscarii de flexie plantara prin aplicarea
palmelor la nivelul partii anterioare a labei piciorului.
Se executa 12-15 repetari.
7. Culcat dorsal, ridicarea bazinului cu sprijin pe varfurile picioarelor si pe regiunea toracala.
Tarare inainte si inapoi in aceasta pozitie, impingand cu varfurile picioarelor, pe o distanta de 2-3
m.
8. Sezand, cu piciorul stang pe genunchiul drept. Ducerea picioarelor in supinatie fortata si
indoirea boltii plantare prin flexia degetelor, mentinerea pozitiei 5-10 secunde.
Cu pumnul de la mana dreapta se poate apasa in talpa, mergand de la degete spre
calcai. Inversarea piciorului.
Pe genunchi, cu sprijin pe palme, dosul picioarelor sprijinit pe podea, cu varfurile bine
intinse.
T1- ridicarea picioarelor spre fese, cu accentuarea activa a boltii plantare prin flexia plantara a
piciorului. Mentinerea pozitiei 5-10 secunde.
T2- revenire
Se repeta de 6-8 ori.
10. Sezand pe un scaun cu talpile pe podea si avand sub talpi un cearsaf. Prin flexia degetelor se
trage cearceaful sub corp.
Exercitiul poate fi ingreuiat prin asezarea unei greutati pe celalalt capat al cearceafului.
11. Sezand pe un scaun se prinde o minge de marime si greutate potrivita intre talpi. Se
deplaseaza mingea in toate directiile, ea ramanand pe sol.
Se executa 1- 1,5 minute.12. Asezat pe un scaun, cu varful halucelui de la piciorul drept se
deseneaza opturi pe podea. Se executa de 8-10 ori dupa care se schimba piciorul.
13. Pe perechi, pacientii in decubit dorsal, cu picioarele talpa in talpa. Un pacient executa flexia
plantara a picioarelor, in timp ce celalalt se opune miscarii, dupa care se inverseaza rolurile14.

Doi pacienti, in picioare, stand fata in fata, sprijinindu-se reciproc cu palmele pe umeri. Ambii
realizeaza cumpana cu accentuarea flexiei plantare a piciorului intins inapoi.
Se repeta de 2-3 ori pe acelasi picior, dupa care se schimba piciorul de sprijin
Periodizarea kinetoterapiei in traumatologie.Raportul intre periodizarea kinetoterapiei in
traumatologie si fazele de regenerare a tesutului osos.
Dupa cum stim,Se deosebesc 3 perioade in aplicarea Kinetoterapiei pentru pacientii cu boli
traumatice:perioada de imobilizare,p.functionala si p.de antrenare
Perioada de imobilizare-aceasta perioada corespunde cu starea acuta a pacientului si dureaza din
momentul repozitii capetelor fracturate sau a 2-a zi dupa interventia chirurgiala si dureaza pina la
formarea cicatricelui osos primar si scoaterea pansamentului gipsat.Obiectivele K..in perioada de
imobilizare-ameliorarea starii psihoemotionala a pacientului,facilitarea elimnarii din organism a
toxinelor,imbunatatirea starii functionale a ap.cardio-respirator si metabolic,prevenirea
complicatiilor,accelerarea procesului de resorbtie a edemului,imbunatat.procesului de regenerare a
tesuturilor afectate,accelerarea formarii calusului .Lectia de K.in aceasta perioada este de 1030min(in dependenta de locul si de starea generala a pacientului)exercitiile se vor executa dintr-o
singura pozitie initiala.Partea pregatitoare si de incheiere dureaza 75% din timpul total al lectiei,iar
partea de baza 25%.in lectie vor fi incluse 75% ex.de dezvoltare generalafizica si respiratorice,si
25%din nr.total ex.specialeTempoul si ritmul indeplinirii ex.este incet,amplitudinea mica,nr.de
repetari a complexului de ex. va fi de 4-6ori.Lectia se va repeta 6-10ori in zi,dintre care de 2ori cu
KT.apoi de sinestatator.Perioada functionala-dureaza din momentul formarii cicatricelui osos
primar(scoaterea imobilizarii) si dureaza pina la formarea cicatricelui osos secundar Obiectivele in
perioada functionala.-asigurarea mobilitatii si elasticitatii cicatricei,grabirea procesului de
consolidare a calusului,finalizarea proceselor de regenerare a tesuturilor afectate,prevenirea
atrofiilor musculare si ontracturilor articulare,restabilirea aliniamentului corect si a mersului .Lectia
dureaza 30-45min.pacientul poate folosi 2 pozitii initiale,ritmul de indeplinire va fi
mediu,amplitudinea spre maxim dar in limitele posibilitatii pacientului.in lectie se vor folosi
50%ex.speciale si 50%ex.respiratorice si edfg.se folosesc urmatoarele
mijloace:mecanoterapia(trenajoare),ergoterapia,inotul curativ,mersul dozat,plimbari.Perioada de
antrenare-dureaza din momentul formarii cicatricelui osos secundar pina la restabilirea completa a
functiilor pierdute(daca e posibil)Obiectivele:restabilirea functiei segmentului afectat,adaptarea
organismului la effort fizic ,formarea compensatiilor si a noilor abilitati motrice in caz de
necesitate.Lectia de K.dureaza45-60min.si se va repeta 1-2h/zi.Ex.se vor indeplini din diferite
pozitii initiale.Partea pregatitoare si de incheiere dureaza 25%din timpul total al lectiei si partea de
baza 75%.sunt incluse ex.de dezvoltare fizica generala,ex.speciale inclusiv si cele respiratorice.
.Raportul intre periodizarea kinetoterapiei in traumatologie si fazele de regenerare a tesutului
osos.Deci,in prima I perioada de imobilizare are loc faza de hematoma si faza poliferia celulara,faza
hematoma se caracaterizeaza prin acumularea de lichide sinovial,singele si altle,in faza poliferia
celulara(formarea calusului fibrocartilaginos)celulele osoase incep sa se inmulteasca datorita
hematomei.Sist.Nervos-central declanseaza formarea celulelor noi.In Iiperioada functionala are loc
faza de calusare si de consolidare.cea de calusare reprezinta formarea tesutului osos primar ceea ce

inseamna ca toate celulele sau organizat structural in forma osului.si cea de conoslidare osul ajunge
la forma fiziologica a duritatii,si ultima perioada de antrenare are loc faza de remodelare osoasa are
loc 1-2ani (in dependenta de starea generala a pacientului si de locul fracturii)
Tulburari de perceptie,mintale,emotionale si comportamentale
*Tulburari de perceptie apar in leziuni ale lobului parietal drept.Acesti pacienti au o tulburare a
imaginii propriului corp,o neglijare a partii afectate,apraxie,nu pot distinge anumite segmente ale
unui obiect.Ei nu sesizeaza pericolele si se pot accidenta usor,Kt trebuie sad ea comenzi scurte si
precise in activitatea pe care o desfasoara cu pacientul.tulburari mintale,emotionale si
comportamentale- memoria de scurta durata este afectata,pe cand cea de lunga durata ramane intact.
Cei cu hemiplegie de stinga nu-si recunosc adeseori handicapul,sunt impulsive,repeziti. Cei cu
hemiplegie dreapta sunt nesiguri,lenti,anxiosi,ezitanti,necesita support in toate activitatile. Apar
tulburari ale inteligentei, poate aparea dementa in cazuri repetate de AVC,tulburarile de personalitate
pot disparea in decurs de un an.
Tulburari de sensibilitate si coordonare
*tulburari de coordonare- spasticitatea afecteaza coordonarea care trebuie combatuta
*tulburari de sensibilitate- afecteaza feetbackul senzitiv ce conditioneaza raspunsul motor si face
imposibila utilizarea membrului respective, chiar si atunci cand functia motorize este restabilita.
Traumatisme vertebra-medulare:clasificare,evolutie,caracteristica sindroamelor
-sunt traumatismele coloanei vertebrale care se soldeaza cu lezarea maduvei spinarii. Leziunea medulara reprezinta
rezultatul unei agresiuni asupra maduvei spinarii, care compromite total sau partial functiile acesteia (motorie, senzitiva,
vegetativa, reflexa) .
Clasificare
Leziuni complete (deficit neurologic complet)Cea mai severa manifestare a traumatismelor vertebro-medulare
este mielopatia transversa completa sau sindromul de transsectiune medulara, in care toate functiile neurologice sunt
abolite sub nivelul leziunii, astfel incat apare paraplegie sau tetraplegie, in functie de nivelul leziunii. Sunt de asemenea
manifeste deficite ale sistemului nervos vegetativ, inclusiv tulburari ale motilitatii digestive si urinare.. Leziuni
incomplete
In cazul leziunilor medulare partiale, care afecteaza incomplet un nivel al maduvei spinarii, se pot constitui cateva
sindroame distincte, in functie de localizarea leziunii medulare. In diversele leziuni medulare partiale se pot intalni
elemente din toate aceste sindroame

Sindromul cervical antero-medular acut se datoreaza comprimarii portiunii anterioare a maduvei. Aceasta
cauzeaza leziuni la nivelul tracturilor corticospinale (piramidale) si spinotalamice, cu paralizie si pierderea sensibilitatii
dureroase, termice si tactile protopatice sub nivelul leziunii, dar cu prezervarea partiala a sensibilitatii tactile epicritice si
proprioceptive, care este transmisa prin cordoanele posterioare.

Sindromul centro-medular acut se intalneste in special in leziunile cervicale survenite pe un teren degenerativ, in
prezenta unui canal vertebral ingustat. Leziunea medulara este localizata central, cu severitatea maxima la nivelul
tracturilor situate mai spre centru, care inerveaza membrele superioare. Exista o disproportie intre deficitul motor la
nivelul membrelor superioare, care este mai pronuntat, si cel de la nivelul membrelor inferioare. Deficitul senzitiv este
de obicei minim, desi pot sa apara frecvent modificari nesistematizate.

Sindromul Brown-Squard se datoreaza hemisectiunii maduvei spinarii, de exemplu prin injunghiere, insa poate sa
apara, rar, si in cazul contuziilor. Apare paralizia membrelor sub nivelul leziunii, homolateral, alaturi de pierderea
sensibilitatii dureroase, termice si tactile protopatice sub leziune, heterolateral.

Sindromul de coada de cal, ale carui manifestari sunt produse prin leziuni nervoase date de traumatisme sub
nivelul vertebrei L2, se caracterizeaza prin paralizie flasca areflexiva, tulburari de sensibilitate si afectare vegetativa

digestiva si urinara. Leziunile complete la acest nivel au un prognostic mai nefavorabil decat cele la un nivel superior,
deoarece in cazul celor din urma persista beneficiul relativ al integritatii inervatiei locale, chiar fara control central.

Tehnicile kinetoterapeutice ,aplicate in recuperarea traumelor.Analizati Obiectivele


recuperarii K.in traumatologie(pe etape).Avem tehnicile kinetice si.akinetice.din categoria
tehnicilor akinetice fac parte:imobilizarea(de punere in repaus,de contentie,de corectie)si
posturarea(corectiva si de facilitare).Din categoria tehnicilor kinetice fac parte:tehnici kinetice
statice(contractia izometrica,relaxarea musculara)tehnici kinetice dinamice:active(reflexe si
voluntare)si pasive(prin tractiuni,prin asistenta,sub anestezie,autopasiva,pasivo-activa,prin
manipulare)in afara de acestea tehnici de baza exista tehnici speciale sau tehnici combinante,cum ar
fi:tehnici de stretching,de transfer,tehnici de facilitare neuromusculara. Obiectivele:Ameliorarea
starii psihoemotionala a pacientului,imbunatatirea starii functinale a Sistemului.R.si
metabolic,prevenirea complicatiilor,accelerarea procesului de resorbtie a edemului,imbunatatirea
procesului de regenerare a tesuturilor afectate,accelerarea formarii calusului (in cazul
fracturii),prevenirea formarii aderentelor,formarea unei cicatrice elastice si moi.
.Testarea mobilitii coloanei vertebrale.
Mobilitatea coloanei vertebrale se examineaz pentru fiecare, deoarece micarea la
nivelul fiecarei uniti morfo-funcionale a coloanei vertebrale depinde de raportul ntre
grosimea discului i nlimea discului. Acest raport la nivelul cervical este 6, la nivelul
toracic 22 i lombar 13. Cu ct raportul este mai mic cu att mobilitatea segmentului este
mai mare i invers.Segmentul cervical este cel mai mobil segment permind flexia 30450 i extensia 45-500.Goniometrul se fixeaz cu braul fix pe linia care unete lobul
urechii cu comisura bucal, iar braul mobil se deplaseaz concomitent cu aceast linie
n timpul miscarii. Unghiul de inclinare sau flexie laterala este egala cu 40-45 0. Rotaia
normal este de 45-700 .n mod practic pentru a aprecia mobilitatea coloanei cervicale
folosim anumii indici sau se folosesc msurarea n cm. Mna dreapta a examinatorului
este plasat pe vertex iar cea stng cu indexul pe apofiza spinoas C7 solicitnd
pacientului s efectueze flexia msurnd distana ntre brbie i stern. La rota ie se
msoar menton-umr. Flexia lateral msurm distana urechea-umr.Segmentul toracic
are o mobilitate redus, iar amplitudinea de micare este dificil de evaluat. Pentru
msurarea amplitudinii de flexie n segmentul dorsal folosim manevra Ott. Pacientul n
ortostatism repereaz apofizele spinoase a vertebrelor C7 i msoar n jos 30 cm, apoi
comand flexia. Aprecierea se face cu banda centimetric si se msoar alungirea
distanei dintre repere n mod normal aceast distan crete cu 6-8 cm. Extensia aceiasi,
masurarea se face i se micoreaz cu 2 cm.Coloana lombar la flexie se poate msura
distana ntre indice degetului i sol.
Din ortostatism pacientul apleac trunchiul n
anterior menionnd genunchii extini atingnd cu degetele solul. Cu ajutorul manevrei
Schober reperm apofiza spinoas a vertebrei S1 i msurm proximal 10 cm n sus, apoi
se comand flexia. n mod normal distana crete ntre repere 10 cm. Amplitudinea
nclinrilor laterale se poate msura prin unghiul format ntre vertical i linia care
unete apofizele spinoase ale vertebrelor S1-S7 i este egal n norm cu 20-350.

Deasemenea este posibil s apreciem amplitudinea nclinrilor laterale notnd nivelul


atins de degete ce alunec de-a lungul membrului inferior omolog ctre genunchi.
Acordm atenie ca picioarele s fie extinse i ca pacientul s nu fac flexia n anterior.
Tehnici de transfer.Transferul este procedeul prin care pacientului I se modifica situatia
in spatiu sau se muta de pe o suprafata pe alta.In sens mai larg notiunea include toate
secventele de miscare ce se impugn atit inainte cit si dupa realizarea transferului propriu
zis .Clasificarea tipurilor de transfer se face in functie de posibilitatea si capacitatea
pacientului de a participa la actiune de la dependent pina la independent si de la etapa de
evolutie a bolii.EXISTA 3 TIPURI DE TEHNICI PENTRU TRANSFER:-in functie de
capacitatea pacientului de a participa la actiune:1.Transferuri independente in cazul
realizarii lor de catree pacient,singur dupa indicatiile prescrise si dupa o perioada de
antrenament.2.Transferurile asistate de una sau doua persoane care ajuta ca pacientul sa
se ridice din pat si sa se aseze in scaunul rulant sau de aici pe alte
suprefette.3.Transferurile prin liftare sau scripeti se utilizeaza instalatii simple sau
complexe pentru ridicarea pacientilor si reasezarea lor.Astfel de transferuri sunt pentru
pacientii care nu au nici un fel de participare la transfer,invaliditatea lor fiind
totala.Astfel de transferuri se realizeaza in sectiile de hidroterapie cind pacientul este
liftat si apoi lasat in bazin sau cada de kineto.tehnicile de transfer descries isi propun sa
fundamenteze citeva principii de baza,urmind ca fiecare kinetoterapeut sasi adapteze
tehnice la nevoile specific bolnavului pe care il trateaza.Cele mai commune tehnici de
transfer sint:-pivot ortostatic(transfer prin pivotare din pozitie ortostatica,transfer cu
ajutorul scinsurii de alunecare,pivot flectat,transfer dependent de 2 persoane.Alegerea
uneia sau alteia din tehnicile de transfer va urmari realizarea transferului in conditii de
maxima securitate atit pentru pacient cit si pentru kinetoterapeut.CRITERIILE DE
SELECTIE A TIPULUI
DE TRANSFER:cunoasterea limitelor fizice ale
bolnavului,cunosterea capacitatilor de comunicare si intelegere a instructiunilor pe care
pacientul trebuie sa le urmeze in cursul transferului ,cunoasterea de catre kinetoterapeut
a miscarilor corecte si a tehnicilor de transfer.PRINCIPII DE UTILIZARE A UNEI
MECANICI CORECTE A CORPULUI PENTRU KINETOTERAPEUT IN TIMPUL
TRANSFERULUI:1.stai cit mai aproape de pacient.2.stai fata in fata
cu
pacientul.3.indoaie genunchii,foloseste membrele inferioare,nu spatele.4.tine coloana
vertebrala intro situatie neutral nu flecta sau arcui coloana vertebrala.5.mentine o baza
larga de sprijin,cilciiile se mentin tot timpul pe sol..nu ridica mai mult decit poti,solicita
ajutorul cuiva.7.nu combina miscarile,evita rotatia in acelasi timp cu inclinarea inainte
sau inapoi.PREGATIRE IN VEDEREA TRANSFERULUI:se va tine cont de
contraindicatii,de miscare care pacientul daca transferal se poate realiza de catre o
singura persoana sau este nevoie de ajutor sau echipament din care sau in care urmeaza
sa fie transferat pacientul,daca este in stare blocata sau functionabil,care este inaltimea
patului sau suprafetei pe care se va trasnfera in raport cu inaltimea scaunului rulant si
daca inaltimea poate fi reglata.-situaionarea scaunului rulant fata de suprafata pe care se
gaseste pacientul si pregatirea lui(blocarea,indepartarea suportului pentru brate).Mobilizarea pacientilor in pat ce cuprinde rostogolirea,rularea,pe o parte si trecerea in

asezat la marginea patului.Situationarea corporala corecta a pacientilor inainte de


transfer
vaurmari:posturarea pelvisului,alianiamentul trunchiului,stuationarea
extremitatilor.TRANSFERUL PRIN PIVOTARE ORTOSTATICA:presupune ca
pacientul sa fie capabil sa ajunga spre sau in situaie ortostatica sis a pivoteze pe unul sau
ambele member inferioare,se poate aplica in hemipareza,hemiplegie,reducerea generala
a fortei musculare,tulburari de echilibru.TRANSFERUL CU AJUTORUL SCINDURII
DE TRANSFER:se indic pacientilor care nu pot incarca membrele inferioare dau au o
forta si rezistenta suficienta la nivelul membrelor superioare.Se poate aplica in amputatii
ale membrelor inferioare,traumatisme vertebre medulare(cu forta membrelor inferioare
suficienta),hemiplegii.TRANSFER PRIN PIVOTARE CU GENUNCHII FLECTATI:se
aplica atunci cind pacientul este incapabil sa initieze sau s amentina situatia
ortostatica,se prefer mentinerea genunchilor flectati,pentru a mentine o incarcare egala si
a asigura un support optim pentru extremitatea inferioara si trunchi pentru
pivotare.TRANSFERUL PACIENTILOR CU GRAD CRESCUT DE DEPENDENTA:se
adreseaza pacientilor cu capacitate functionala minima(traumatisme vertebra-medular
sau se adreseaza persoanelor cu dizabilitati si greutatea corporala mare,pentru aceste
categorii de pacienti posibilitatile include:TRANSFERUL CU AJUTORUL SCINDURII
DE TRANSFER:asistenta oferita de kinetoterapeut este maxima.Modul in care
kinetoterapeutul abordeaza pacientul in timpul transferului de la nivelul scapular talie
sau fesieri depend de inaltimea kinetoterapeutului sau a pacientului cit si de greutatea
acestuia si experienta kinetoterapetului.Variantele includ plasarea antebratelor sau miinii
in jurul taliei a trunchiului sau sub fese,in antebrat,axillar ,cealalta mina pina la nivelul
fesier sau cureaua pantalonilor,este contraindicate apucarea si tractionarea de la nivelul
bratelor paralizate putind cauza datorita musculaturii slabe din jurul centurii scapulare
,leziuni instabilitati,subluxatii.TRANSFERUL ASISTAT DE 2 PERSOANE:este utilizat
pentru pacientii neurologici cu grad crescut de dependent sau in cazul in care transferal
nu se poate realiza in siguranta pentru pacient doar de catre o singura persoana .Un
kinetoterapeut se plaseaza inaintea pacientului,iar celalat inapoi acestuia.TRANSFERUL
PE TOALETA:transferal din scaunul rulant pe toaleta este greu datorita spatiului
redus,neadecvat,scaunul rulant se va aseza intro situatie cit mai convenabila,chiar linga
sau in unghi ascutit fata de toaleta,pentru a creste siguranta pacientului se pot adapta
dispositive de asistare,cum ar fi bara de sprijin,inaltimea toaletei trebuie ajustata prin
aplicarea pe aceasta a unor inaltatoare special.TRANSFERUL CU AJUTORUL
LIFTULUI MECANIC:unii din pacienti din cauza marimii corporale,gradul mare de
dizabilitate necesita utilizarea liftului mechanic pentru transfer,exista o varietate de
dispositive mecanice de liftare care pot fi utilizate pentru pacientii cu greutate corporalla
diferita,cit si pentru situatii diferite,transfer de pe o suprafata pe alta,transfer in cada de
baie.

Tehnici pentru promovarea mobilitatii controlate :in cadrul acestei etape se urmaresc urmatoarele
obiective:tonifierea muscular ape parcursul miscarii disponibile,obisnuirea pacientului cu
amplitudine functionala de miscare,antrenarea pacientului de asi lu singur diferite
posturi.TEHNICILE CE SE UTILIZEZA PENTRU MOBILITATEA CONTROLATA
SINT:Inversarea lenta reprezinta contractii concentrice ritmice ale tuturor agonistilor si
antagonistilor dintro schema de miscare ,pe toata amplitudinea fara pauza intre inversari;rezistenta
aplicata miscarilor este maximal,cel mai mare nivel al rezistentei ce lasa ca miscarea sa se poata
executa).Prima miscare se face in sensul actiunii musculaturii puternice(contractia concentrica a
antagonistilor,muschii hipotoni)determininduse in acest fel un efect facilitator pe agonistii
slabi.Inversarea lenta cu opunere in care se introduce contractia izometrica la sfirsitul amplitudinii
fiecarei miscari atit pe agonist cit sip e antagonist.Inversarea agonistilor se executa contractia
concentric ape toata amplitudinea apoi progresiv se introduce contractia excentrica.Secventialitatea
pentru intarire se realizeaza cind un component dintro schema de miscare este slab,se executa o
contractie izometrica maxima in punctual optim al musculaturii puternice normale.Aceasta
musculature se allege din grupa muschilor care intra in lantul kinetic cu muschiul vizat de preferinta
de allege un grup muscular mare situate mai proximal ori este acelasi muschi de pe partea colaterala
odata ce aceasta contractie izometrica sa maximalizat,se mentine aceasta izometrie adauginduse
contractia izotona impotriva unei rezistente maximale a musculaturii slabe.Punctul optim pentru
crearea superimpulsului variaza pentru:muschii flexori este in zona medie iar pentru extensori in
zona scurtata.Contractiile repetate se aplica in 3 situatii diferite cind muschii schemei de miscare au
forta 0 sau 1.Segmentul se situationeaza in situatie de eliminare a actiunii gravitatiei,iar musculature
s afie in zona alungita si se fac intinderi rapide scurte ale agonistului,ultima intindere este insotita de
o comanda verbal ferma de contractie a muschiului respectiv,miscari voluntare I se opune o
rezistenta maximal,este foarte importanta sincronizarea comenzii care trebuie facuta inainte de a
efectua ultima intindere,astfel incit contractia voluntara sa se sumeze cu efectul reflexului
miotatic.Cind muschii sint de forta 2 sau 3 contractia izotonica pe toata amplitudinea de miscare
iar din lok in lok se aplica intinderi rapide,scurte.Cind muschiul are forta 4-5 dar fara sa aiba o forta
egala peste tot,se face contractia izotonica pina la nivelul golului de forta undse face izometrie
urmata de relaxare ,se fac apoi intinderi scurte rapide ale agonistului,apoi se reia contractia izotonika
cu rezistenta maxima trecinduse de zona golului de forta.

Tehnici FNP pentru ridicareaa tonusului muscular: Inversarea lenta reprezinta contractii
concentrice ritmice ale tuturor agonistilor si antagonistilor dintro schema de miscare ,pe toata
amplitudinea fara pauza intre inversari;rezistenta aplicata miscarilor este maximal,cel mai mare
nivel al rezistentei ce lasa ca miscarea sa se poata executa).Prima miscare se face in sensul actiunii
musculaturii puternice(contractia concentrica a antagonistilor,muschii hipotoni)determininduse in
acest fel un efect facilitator pe agonistii slabi.Inversarea lenta cu opunere in care se introduce
contractia izometrica la sfirsitul amplitudinii fiecarei miscari atit pe agonist cit sip e
antagonist.Inversarea agonistilor se executa contractia concentric ape toata amplitudinea apoi
progresiv se introduce contractia excentrica.Secventialitatea pentru intarire se realizeaza cind un

component dintro schema de miscare este slab,se executa o contractie izometrica maxima in
punctual optim al musculaturii puternice normale.Aceasta musculature se allege din grupa muschilor
care intra in lantul kinetic cu muschiul vizat de preferinta de allege un grup muscular mare situate
mai proximal ori este acelasi muschi de pe partea colaterala odata ce aceasta contractie izometrica sa
maximalizat,se mentine aceasta izometrie adauginduse contractia izotona impotriva unei rezistente
maximale a musculaturii slabe.Punctul optim pentru crearea superimpulsului variaza pentru:muschii
flexori este in zona medie iar pentru extensori in zona scurtata.Contractiile repetate se aplica in 3
situatii diferite cind muschii schemei de miscare au forta 0 sau 1.Segmentul se situationeaza in
situatie de eliminare a actiunii gravitatiei,iar musculature s afie in zona alungita si se fac intinderi
rapide scurte ale agonistului,ultima intindere este insotita de o comanda verbal ferma de contractie a
muschiului respectiv,miscari voluntare I se opune o rezistenta maximal,este foarte importanta
sincronizarea comenzii care trebuie facuta inainte de a efectua ultima intindere,astfel incit contractia
voluntara sa se sumeze cu efectul reflexului miotatic.Cind muschii sint de forta 2 sau 3 contractia
izotonica pe toata amplitudinea de miscare iar din lok in lok se aplica intinderi rapide,scurte.Cind
muschiul are forta 4-5 dar fara sa aiba o forta egala peste tot,se face contractia izotonica pina la
nivelul golului de forta undse face izometrie urmata de relaxare ,se fac apoi intinderi scurte rapide
ale agonistului,apoi se reia contractia izotonika cu rezistenta maxima trecinduse de zona golului de
forta.

Traumele compresionale ale C.V.Recuperarea kinetica (probele functionale).evaluarea


coloanei lombare.traumele compresionale apar in urma caderii de la inaltime,pe picioraele
extinse,caderii pe bazin sau trauma compresionala capatata din cauza osteoporozei si a unui effort
fizic mare,in toate cazurile pacientul va fi plasat pe un pat functional.Tratamentul poate fi efectuat
prin 2 modalitati:1.tratament kirurgical-cind are loc repunerea capetelor fragmentate printr-o singura
miscare,apoi pacientul este imobilizat la pat.2.Tratamentul conservativ.-care consta din extinderea
scheletara pe o perioada mai indelungata.in toate cazurile K.va incepe a 2-a zi dupa repozitie in caz
de extindere scheletara care se face cu ajutorul nor curele de extindere care sunt fixate prin fosele
axilare ale pacientului si de marginea patului.Patul de la capul pacientului va fi ridicat cu
aprox.40cmpt.extinderea scheletara sub greutatea proprie a pacientului.Obiectivele K:restabilirea
psihoemotionala a pacientului,imbunatatirea circulatiei sangvine si limfatice in segmentul
afectat,micsorarea durerii,restabilirea functionala organelor interne.Kinetoterapia consta
din:mobilizari active pt.grupele mici de muschi,flexia-extensia ,adducerea-abducerea a
extrimitatilor.In cadrul acestor traume vom indeplini mai multe miscari cu
memeb.sup.,ex.respiratorice ,ex.resp.diafragmale,ex.active speciale care sunt reprezentate de
ex.pt.memb.inf.cum ar fi:flexia-extensia in art.talocrurala,in art.genunchiului, initial fara ridicarea
talpii de din ziua la asternut,iar ziua a 7-a cu ridicarea talpii de la asternut.Fiecare ex.se va repeta de
4-6ori,iar complexul de 8-10ori in zi.Tempoul indeplinirii este incet,pacientul va lucra numai cu
KT.in mod individual iar mai apoi va deveni de sine statator aceste exercitii.I perioada se va
incheia atunci cind pacientul va putea indeplini urmatorul test functional:1.pacientul ridica
ambele picioare de la sternut sub un unghi de 45grade si le poate mentine in aceasta pozitie11,5min.Perioada functionala incepe din momentul cind pacientul poate mentine ambele picioare
sub un unghi,in acest moment pacientul I se permite sa se intoarca pe abdomen pt.aceasta pt.aceasta
el se deplaseaza catre o margine a patului scote mina din curea se apuca cu aceiasi mina de curea
minii opuse si prin incrucisare piciorului de ceiasi parte ,executa o miscare de intorcere pe

abdomen.Obiectivele in aceasta perioada:intarirea musculaturii zonei afectate,restabilirea fortei


musculare si a amplitudinei de miscare in aceasta zona.Ex.se vor indeplini din pozitia
initiala:D.D,L.,V si partupiedie in limitile patului.Perioda functionala se vafinisa atunci cind
pacientul va putea indeplini urmatorul test motric din p.dv el va face o extensie a intregului corp iar
kt.isi fixseaza o mina pe omoplatii pacientului si alta mina pe osul sacru balasind pacientul daca o
fost fracurat o singura vertbra atunci pacientul trebuie sa mentina pozitia data1-2min ,iar daca a
fost fracturate 2 sau mai multe vertebre atunci pozitia trebuie mentinuta 2-3 min. Din acest moment
pacientului I se permite sa se ridice din pat din pozitia partupedie el se va deplasa spre marginea
patului inaintind cu spatele .Va cobori mai intii picioarele apoi isi va dezdoi spatele .Perioada de
atrenare incepe din momentul cind pacientul se ridica in picioare si dureaza pina cind pacientul I se
permite sa se aseze in toate cazurile de fracturi in perioada de 12-18 luni sint contra indicate sarituri
peste obstacole sarituri in lungime sau de la inaltime. evaluarea coloanei lombare. Vom masura
distanta intre degete miinii si sol.Din ortostatism pacientul apleaca trunchiul in anterior mentinind
genunchii extinsi aatingem cu degetele de sol. CU ajutorul manevrei SHOBER reperam apofiza
spinoasa a vertebrei S1 masuram proximal (sus)10cm apoi se comanda flexia in mod normal
distanta in repere creste cu 5cm ,(de la 10 ajunge 15)invers extensia se micsoreaza cu 3cm .

Traumatismele articulare .Obiectivele kinetoterapeutice in recuperarea traumatismelor


articulare. Articulatiile sunt organele de legatura dintre oase. In functie de gradul de libertate a miscarilor pe
care le permit, ele se impart in fixe: articulatiile oaselor bazinului, craniului etc. si mobile (glezna, genunchi,
cot etc.).
Cele mai expuse traumatismelor sunt articulatiile mobile. Mobilitatea lor este asigurata de forma capetelor
osoase, la care se adauga inzestrarea cu structuri tisulare care asigura alunecarea si plierea lor. Se descriu
astfel: cartilajul care acopera suprafetele osoase ce se articuleaza, capsula ce imbraca articulatia si
ligamentele formate dintr-un tesut conjunctiv dens si elastic care se comporta ca niste cabluri solide care
leaga segmentele osoase ce se articuleaza.
Toate aceste elemente fibroase au rolul sa dirijeze miscarea in articulatie, in limitele necesare bunei
functionari. Intr-un fel ele pazesc articulatia de suferintele unor miscari de amplitudine excesiva.
In cazul unor caderi sau miscari necontrolate, care mobilizeaza capetele oaselor ce formeaza articulatia, peste
limita normala, aceste formatiuni elastice se rup. Este vorba de entorsele articulare, care pot fi usoare, daca
rupturile se limiteaza la cateva fibre conjunctive ale capsulei sau ligamentelor, sau care pot fi foarte grave,
cand acestea din urma se rup complet, pe intinderi variabile. Daca ruptura este atat de mare incat unul din
oase poate parasi articulatia, pierzand contactul, partial sau total, intre suprafetele articulare, se instaleaza asanumita subluxatie, cand suprafetele articulare mai pastreaza un contact partial, sau luxatie, cand suprafetele
au pierdut complet contactul intre ele.
Deoarece, uneori, fara examen radiografic, entorsa nu se poate deosebi de o subluxatie, este bine ca atunci
cand un accidentat se plange de dureri la nivelul unei articulatii traumatizate (glezna, genunchi, sold, cot,
umar etc.), sa tratam leziunea ca pe o fractura, deci sa imobilizam provizoriu membrul, utilizand unul din
procedeele descrise mai inainte si sa trimitem bolnavul la specialist.
Luxatiile articulare, sau pierderea completa a contactului dintre capetele osoase ce formeaza o articulatie sunt
usor de recunoscut, pentru ca deformeaza evident regiunea. Si in aceasta situatie, interventia nespecialistului
trebuie sa se reduca la imobilizarea articulatiei in acelasi mod si trimiterea accidentatului la
medic.Imobilizarea articulatiilor, atat in entorse cat si in luxatii, are un dublu rol: pe de o parte, este prevenita
extinderea distrugerilor, ce poate fi provocata de mobilizarea articulatiilor care au suferit aceste accidente, iar
pe de alta parte durerea, care este provocata si amplificata de fiecare miscare; este mult diminuata.

Traumatisme Vertebro Medulare -clasificarea ;evolutia ;caracteristica :


Caracteris : leziunea elementelor neurale in canalul medular are ca reuzultat in functie de nivelul lezional
tertraplegia sau paraplegia.
Clasificarea : Clasificarea traumatismele vertebro-medulare n funcie de interesarea lezional a
maduveispinarii :
a)traumatismele vertebrale mielice cu leziuni meningo-medulare
b) traumatismele vertebrale amielice fr lezarea mduvei spinrii.
Conform clasificarii lui Chirossel si colab. (1995) leziunile medulare se clasifica astfel :
1. Grupul leziunilor disco-ligamentare
a) Dislocatii pure:- unilaterale;- bilaterale;- ruptura disco-ligamentara se poate petrece fara subluxatia
articularelor. b) Fractura apofizelor articulare sau fractura - dislocatie: - fractura apofizelor articulare
superioare sau inferioare asociata cu leziune disco - ligamentara; - fractura blocului articular.
2. Grupul leziunilor disco corporale: - fracturi tasate- fracturi cominutive 3. Grupul leziunilor mixte fractura tear - drop ( asocierea fracturilor de corp si dico-ligamentara )
Evoluia unui traumatism vertebro-medular este variabil. n cazuri grave poate duce la moarte, fie direct prin
lezarea bulbului sau prin edem medular ascendent (n traumatismele coloanei cervicale), fie secundar prin
complicaii, n special de ordin septic (meningite, mielite, bronhopneumonii, etc.). n caz de supravieuire pot s
apar tulburri neurologice sechelare cu constituirea unor infirmiti i/sau invaliditi.

Torticolisul. Etiopatogenia. Clinica torticolisului.


Torticolis= afectiune localizata la nivelul gitului si caracterizata prin scurtarea muschiului
sternocleidomastoidian, inclinarea capului spre partea afectata, intoarcerea fetei spre partea
sanatoasa. Torticolisul poate fi congenital si capatat.
Torticolisul congenital este foarte frecvent intilnit si constituie pina la 12% din nr.total de afectiuni
innascute ale ALM. Mai frecvent apare pe dreapta, decit pe stinga; mai frecvent la fete decit la
baieti, dar se intilneste si bilateral.
Etiopatogenia
1

3
4
5
6
7
8

Torticolis congenital-se produce in timpul vietii intrauterine si se presupune ca apare din


cauza pozitiei vicioase a capului, sau din cauza presiunii exercitate de cordonul ombelical
asupra gitului;
T. Obstretical-sunt cele mai tipice si frecvente forme si dunt provocate in timpul nasterilor
complicate, din cauza tractiunilor manuale brutale care produc intinderea sau chiar ruperea
muschiului sternocleidomastoidian;
T. Auditiv-apare la copiii care prezinta o surditate inegala, obligindu-i pe acestia sa-si
orienteze permanent urechea sanatoasa spre sursa sonora;
T. Ocular-are la baza acelasi principiu si se prezinta ca o atitudine compensatorie pentru a
corecta un deficit unilateral de vedere;
T. Paralitic-apare prin contractarea muschiului sternocleidomastoidian de partea sanatoasa,
opus celui paralizat si cu timpul imbraca simptomele torticolisului;
T. Simptomatic-reprezinta una din simptomele anumitor boli;ex.trauma coloanei vertebrale;
T. Banal-foarte des intilnit si se produce in urma unei miscari bruste sau a unei pozitii
inadecvate in timpul somnului;
T. Spasmoidic- cauza aparitiei nu se cunoaste, dar apare frecvent in cadrul unor boli cu
distonii, boli in decursul carora contracturile musculare provoaca pozitii anormale ale
corpului; ex.in urma unor curenti de aer;Clinica torticolisului

Daca torticolisul este unilateral, atunci capul va fi inclinat spre partea bolnava, fata intoarsa spre
partea sanatoasa si putin inclinata in posterior, centura scapulara si scapula de partea afectata sunt
putin ridicate, este prezenta asimetria fetei, care se manifesta prin urmatoarele: urechile sunt de
dimensiuni diferite si pozitionate asimetric, sprincenele sunt asimetrice, sprinceana si calciiul de
partea afectata sunt putin coborite.In caz de torticolis mediu sau grav se constata intirzieri in
dezvoltarea psiho-motrica, capul este putin turtit la ceafa, iar din partea afectata este putin aplatizat.
Daca nu s-au luat masuri pentru recuperare, toate eceste asimetrii devin deosebit de pronuntate la
virsta de 3-6ani.
In caz de torticolis bilateral-capul este inclinat in posterior, iar fata este orientata in sus, miscarile de
rotatie a capului sunt limitate puternic. In partea superioara a toracelui se formeaza o cifoza, iar
lordoza lombara se adinceste compensatoric.

Notiunea de boala reumatismala: etiopatogeneza, clinica.Elaborati program


kinetic de recuperare.
Reumatismul nu se refera la o singura afectiune - exista peste 100 de afectiuni care se
regasesc sub termenul de reumatism. Adesea, oamenii asociaza reumatismul
cu artritele sau febra reumatica (complicatie astreptococului de grup A) care pot afecta
functia inimii.Reumatismul sau bolile reumatice sunt boli inflamatorii cronice si
dureroase, care afecteaza oasele, articulatiile, muschii, tendoanele si ligamentele. De
asemenea, reumatismul poate afecta si organele interne, inclusiv
inima,rinichii, plamanii sau pielea. Umflarea, roseata, rigiditatea, caldura si durerea
sunt simptome de inflamatie specifice bolilor reumatice.
Etiopatogeneza
Factori care favorizeaza aparitia afectiunilor reumatice:
- prezenta in sange a unor toxine din cauza functionarii necorespunzatoare
a metabolismului,digestiei sau excretiei;
- ereditatea;
- infectii la nivelul dintilor, amigdalelor si a veziculei biliare;
- expunerea la frig sau umiditate.
Clinica
Semnele si simptomele bolilor reumatice includ:
- febra;
- inflamatie;
- durere;
- rigiditate musculara.
Exercitiul 1
Stand departat, inclinati lent capul pe umarul stang, pana atingeti umarul, apoi
reveniti. Repetati si pentru partea dreapta.
Se repeta de 10 ori.
Exercitiul 2
Stand departat, cu mainile pe solduri, se roteste capul spre stanga si spre dreapta.
Se repeta de 10 ori.

Exercitiul 3
Stand departat, se intind mainile in lateral, la nivelul umerilor si se fac miscari circulare cu miinile.
Se repeta de 10 ori.
Exercitiul 4
Stand in fata unei mese( la 20-30 cm), se pun mainile pe masa si ne aplecam inainte in flotare.
Se repeta de 10 ori.
Exercitiul 5
Stand departat, fara a indoi genunchii, incercati sa atingeti virful piciorului drept si apoi al celui
stang cu mainile de aceeasi parte.
Se repeta de 10 ori.
Exercitiul 6
Culcat pe spate, se flexeaza genunchii si se ridica mainiile deasupra capului. Se aduc mainile spre
stanga, iar genunchii spre dreapta, dupa care repetati miscarea invers.
Se repeta de 10 ori.
Exercitiul 7
Sezand ghemuit, ne ridicam pe varfuri, sprijinindu-ne cu mainile de sol.
Se repeta de 10 ori.
Exercitiul 8
Stand pe sol, ne asezam cu picioarele stranse sub noi, la inceput spre stanga, apoi spre dreapta.
Se repeta de 10 ori.
Exercitiul 9
Culcat inainte, se ridica trunchiul si incercam sa prindem picioarele cu mainile.
Se repeta de 6 ori.
Exercitiul 10
Stand, se executa genuflexiuni cu ridicare pe varfuri, bratele se ridica intinse deasupra capului.
Se repeta de 10 ori.

Obezitatea-este o afectiune nutritional metabolic caracterizata printr-un exces ponderal pe seama acumularii tesutului
adipos ce depaseste cu 20 % greutatea ideala.Etiologia :factorii endogeni;genetic;dereglari endocrine;dereglari de
metabolism.Factorii exogeni:alimentar;familiari;sociali;culturali.Tabloul clinic:exces ponderal;dispnee de
effort;edeme;dureri articulare.k-pia in obezitate:tratament;dietic;medicamentos;chirurgical;psihoterapie;kpie.Obiectivele:-Stimularea proceselor catabolice-ameliorarea parametrilor respiratorii-ameliorarea circulatiei vasculare
generate-cresterea fortei si rezistenta musculara.-ameliorarea capacitatea de efort-inducerea si mentinerea unui regim de
viata activ.-activarea lipolizei.Clasificarea obezitatii.Obezitatea poate imbraca un aspect generalizat sau
segmentar.Obezitate de tip Android- in care tesutul adipos predomina la nivelul trunchiului si cefei.(tip mar)mai des
intilnit la barbati.Obezitate de tip Ginoid cu o predominanta a tesut adipos in jumatatea inferioara a corpului(tip
para)mai des intilnit la femei.Unele forme ale obezitatii se intilnesc in cadrul sindroamelor genetice.De asemenea
obezitatea exista ca o manifestare secundara in cadrul unor afectiuni sau sindroame endocrine.Clasificarea obezitatii in
dependent de indicele de masa corporala.(IMC)Subponderal-18.5%Normoponderali intre 18.5-24.9%Supraponderali de
la 25-29.9%Obezitate de gradul I-30-34.9 Gradul II 35-39.9 %Gradul III sau morbid indicele depaseste mai mult de
40%.Evaluarea obezitatii IMC Quelete este cea mai comuna forma de evaluare a obezitatii. IMC=G(kg) T(m)la puterea
2.Aceasta formula nu tine cont de continuitatea de tesut adipos cid oar de excesul in greutate.Aceasta formula nu este
potrivita pt femei insarcinate,copii,virstnici si maturi.(Greutatea ideala sau GI )50+0.75*(h-150)+virsta -20 4
rezultatul obtinut este valabil pt barbati.In cazul femeilor acest rezultat trebuie de * cu 0.9.Valorile normale pt intervalul
de virsta 17-65 la barbate este de 17-24%,iar la femei 20-27% (17-65ani)Evaluarea obezitatii se mai poate face prin
aprecierea grosimii pliului cutanat in reg.subscapulara,biceptala,suprailiaca.Grosimea normal a pliului la nivelul
reg.tricepsului este de 15 mm(fem) si 6-7mm(barbate).La nivelul abdomenului limitele normale sunt:30mm la femei si
20 mm la barbati.Circumferinta taliei este necesara determinarea ei pt a aprecia distributia tesutului adipos.Circumferinta
se masoara la jumate de distant dintre rebordul costal si creasta iliaca.Valorile sub 80 cm arata o greutate normal si un
risc scazut a bolilor card.vasc.Valorile intre80-87 cm arata o obezitate de grad I sau II si un risc probabil a afectiunilor
card.vasc.K-pia in obezitate :tratament;dietic;medicamentos;chirurgical;psihoterapie;k-pie.Obiectivele -stimularea
proceselor catabolice-ameliorarea parametrilor respiratorii-ameliorarea circulatiei vasc.generate-cresterea fortei si
rezistentei musculaturii-ameliorarea capacitatii de effort-inducerea si mentinerea unui regim de viata activ-activarea
lipolizei. K-pia este impartita in 3 perioade.I-per.(lipolitica)Obiective:activarea consumului de energie a
obezului;activarea lipolizei.Mijloacele si formele k-piei:gim.de intretinere;gim.medicala;masaj;EDFG-ex.cu efect
lipolitic sau aerobic

OBEZITATE PROGRAM KINETIK DE RECUPERARE. PERIOADA LIPOLITICA:


1)Abdomenul incordat,fesele contractate,bratele ridicate si intinse la nivelul umerilor.Sarituri usoare,rotind bazinul stingadreapta fara a cobori bratele.(2-3 seturi a cite 8 sarituri). 2)Abdomenul incordat,spatele drept,minile pe solduri.Picioarele sunt
departate astfel incit atunci cind fandati intre coapsa si gamba se formeaza un unghi drept.Inspirati cind coboriti,expirati cind
va ridicati.3)Pas in forma de V in picioare,abdomenul incordat,talpile apropiate si minile pe linga trunchi.Pasiti in piciorul drept
spre dreapta si fandati usor,apoi cu piciorul drept si apoi cu stingul in pozitia de start. 4)Din pozitie de fandare,tineti abdomenul
incordat si intindeti minile spre spate fara sa extindeti spatele.Mentineti o sec,reveniti pe picioare cu bratele pe linga trunchi si
coatele indoite.Apoi cu celalat picior. 5)Pozitia de fandare,bratele intinse la nivelul umarului.Epirati ,incordati abdomenul si
fesele si ridicati genunchiul la cotul opus,bratul celalalt este intins lateral,revenre lenta la PI. 6) DD,minile pe sol,picioarele pe
mingea de gimnastica.1Ridicarea bazinului cu lunecarea picioarelor pe minge.2Revenirea.7)Intinderea bratelor susmstind cu
picioarele departate la nivelul umerilor,minile pe umeri,degetele strinse in pumni.Se intend pe rind bratele in sus,corpul se tine
drept,privirea inainte.PERIOADA MUSCULO-POETICA: 1)Cardio cicloergometru 20minute.2)Fandari stingu/dreptu 4 seturi
cite 12ori. 3) DD,ridicarea bazinuluin 2 seturi cite 12 repetari. 4)Patrupedie.Ridicarea piciorului sting/drept ,repetari 15 ori.
5)Sezind,sprijin cu minile inapoi.Flexia bratelor in articulatia cotului.PI. 2 seturi cite15 ori.6)Pi Sprijin in genunchi si
palme.Flexia bratelor in articulatia cotului.PI 2seturi cite 15 ori. 7)Sezind,picioarele extinse.Cu bratele atingem virfurile
degetelor,mentinem 5-10 sec.8) Ortostatism,minile in lacat,mers pe loc,pe virf,bratele sus.PI. PERIOADA DE
INTRETINERE:1)Flectarea ghenunchiului.Bratele indoite in coate cu greutati.Ridicarea bratelor. 2)Aceeasi pozitie a
picioarelor.Ridicarea in fata a cite un brat.PI,minile in jos. 3)PI,picioarele putin departat.Minile sus cu greutate.Ducerea in spate
a greutatilor.Extensia bratelor. 4)DD,picioarele ridicate la la 90 grade.Minile extinse inainte.Ridicarea trunchiului(sus/jos) 5)
DD,Picioarele sus picior peste picior.Minile pe linga corp.Coborim picioarele fara a atinge solul.Ridicarea sus cu tot cu bazin.
6)Dl,Abducerea piciorului.PI.DL.Abducerea piciorului sting. 7)Genuflexiuni cu greutati.8)Fandari cu greutati.
9)Cicloergometru- 30 min.

OBEZITATE .

KINETOTERAPIA I, II, III

PERIOADA

1. Perioada lipolitica-avem ca ob.-

activarea consumului de energie a obezului activarea lipolizei( proces de ardere a grasimii). Mij si form
kpiei Gim.de intretinere, gim.medi., masaj. EDFG,exer cu efect lipolitic sau aerobic( fara pauze) executate
in tempou rapid ,intercalate cu pauze si exer de relaxare ,exer libere de trunchi si membre,exer cu obiecte
portative si la aparate,exe din mers,elemente din sport( alerg,sarituri) ,In aceasta etapa sedinta de kpie
,incepe de la 15-20 min ptr persoanele care nu au mai facut sport si ajunge pin la 30 min.Intensitatea
efortului in aceasta etapa trb sa fie submaximala si programul kinetic este individual tinind cont de
capacitatile functionale ale organismului.Frecventa cardiaca maximala este 120/180 b/min. Etapa
musculo poetica- Ob kpie Dezvoltarea morfologica si functionala a musculaturii . Mij kpie : Exer ptr
trunchi si membre, Exer cu obiecte portative, Exer la aparate,exer de respiratii,cu rezist ,activitati cu
caracter ocupational recreativ. Sedinta de kpie dureaza intre 45-60 min,sedinta poarta un caracter al
efortului submaximal ,exer fiind aerobe. Etapa de intretinere-ob.-pastrarea si consolidarea rezultatelor
obtinute si prevenirea recidivilor . Form si mij kpie Gimn de intretinere,masaj,program de gimn.
medic.axat petonifierea gr. muschilare mari si mijlocii. Program de antrenament sportiv,activitati cu
caracter recreativ si ocupational. Durata sedintei kpie-60 min.

OBEZITATE .

ARGUMENTAREA CLINICO- FIZIOLOGIC Metodica kpie Kpia implica


efectuarea exer fiz si antrenam fizic sub control medical.intru cit pot aparea modificari la
acesti subiecti in timpul practicarii exer fiz.La obezi gimn medic incepe cu 2 sedinte pe
saptamina a cite 30-45 min fiecar,crescinduse treptat durata sedintei si nr antrenamentelor .
Ca activitati sportive se recomanda alergarea ,mersul,si unile tipuri de sport ,Consumul
energetic trb sa fie de 700 kcal /ora ceea ce permite ca intro saptamina scaderea ponderala
sa fie intre 0,5-1 kg. Consumul energetic ptr a scadea in greutate trb sa fie 1000 -1500 kcal
pe zi ,pe cind la o persoana neobeza este de 2000-2500 kcal. Ptr pacientii a caror obezitate
eset asociata cu afectiuni cardiovasculare,respiratorii,sau osteoarticulare se interzic exer fiz
intense indicinduse doar miscari usoare in functie de toleranta fiecarui bolnav .In nici un
caz nu se renunta complet la efort deoarece sedentarismul agraveaza toate aceste
complicatii ale sedentarismului . Pentr aceasta categorie de pacienti se indica miscari
simple de gimn.repetate pina la atingerea unui program zilnic de exer.Nu sunt recomandate
la inceput eforturile fiz mari intrucit se pot complica cu febra musculara ,astenie,cresterea
apetitului ,sete exagerata . Febra musculara limiteaza continuitatea activitatilor fizice
.Cresterea apetitului este o consecinta nedorita care solicita mult vointa fiecarui obez
obisnuit sasi sadisfaca placerile gustative.In acest sens trb distras atentia pacientilor de la
aceasta preocupare . Astenia fizica contribuie si ea la limitarea duratei programului ktic sau
chiar la intreruperea acestuia .Eficienta maxima a obtinerii deficitului ponderal se
realizeaza prin antrenamente zilnice practicate toata viata .

OBEZITATEA. ETIOLOGIA.PATOGENEZA .TABLOUL CLINIC Obezitate-este o afectiune nutritional


metabolica caracterizata printrun exces ponderal pe seama acumularii tesutului adipos ce depaseste cu
20% greutatea idiala . Frecventa obezitatii-este in crestere odata cu virsta fiind mai mare la sexul feminin
prin complicatiile care le produce .Obezitatea scurteaza durata vietii cu circa 9-10 ani. Suferinta
emotionala este cea mai dureroasa parte a obezitatii.Societatea adesea ori adreseaza atractivitatea siluietii
mai ales la femei .Asemenea meszje fac persoane supraponderale sa se simta neatractive . Emotiile si
stresul pot modifica apetitul si senzatia de satietate . Etiologia-1 factorii endogeni Factorul genetic
Dereglari endocrine sau de etabolism 2 .Factorii exogeni Factorul alimentar Factorii familiali,sociali si
culturali Mecanismele de producere a obezitatii Cresterea aportului alimentar- se intilneste in majoritatea
situatiilor,sist de control a ingestiei alimentare include un centru al satietatii situat in hipotalamusul centrul
medial si un centru al foamei situat in hipotalamusul lateral .O excitare a centrului satietatii determina
inhibitia centrului foamei si intreruperea ingerarii de alimente.Excitarea centrului foamei induce cresterea
aportului alimentar. Reducerea consumului energetic -este realizat prin scaderea cheltuielilor datorate
efortulii fizic ( lipsa de. miscare) Perturbarea metabolismului adipocitar-include reducerea
lipolizei,sporirea continutului de colesterol Tabloul clinic- exces ponderal Dispnea de efort Palpitatii
Edeme Dureri articulare.
CLASIFICAREA, STADIILE . Obezitatea poate imbraca un aspect generalizant sau segmentar.
1 tip antroid-in care tesutul adipos predomina la nivelul trunchiului si cefei( tipul mar) mai des la barbati.
2 tipul ginoid-cu o predominanta a tesutului adipos in jumatatea inferioara a corpului tipul para ( mai
frecvent femei. Unele forme ale obezitatii se intilnesc in cadrul sindroamelor genetice .Deasemenea
obezitatea exista ca o manifestare seundara in cadrul unor afectiuni sau sindroame endocrine . Clasific
obezit in dependenta de indicile de masa corporala ( IMC) . Subponderal-indicile este m.mic de cit
18,5%. Normoponderal18,5-24,9%. Supraponderal-25-29,9%. Obezitate de gr 1 -30-34,9%. Obezitate de
gr 2-35-39,9%. Obezitate de gr 3 sau morbida - atunci cind IMC m.mult 45%
OBEZITATII

OBEZITATII ,

EVALUAREA IMC. 1 .IMC sau numit Quelete-indica la pers mai mult de 18 ani-este cea
mai comuna forma de evaluare a obezitatii . IMC=G( kg)/T la patrat ( m)( inaltimea T) Aceasta formula nu
tine cont de cantitatea de tesut adipos ci doar de excesul de greutate .A easta nu este potrivita ptr copii
femei insarcinate ,virstnici si sportivi. Greutatea ideala sau GI 50+0.75(h( cm)-150)+virsta-20/4
Rezultatul ibtinut este valabil ptr barbati in cazu femeilor acest rezultat trebuie * cu 0,9. Ecuatia
deuremberc-aceasta formula estimeaza % de tesut adipos si % tesut adipos este egal ci
1,2*IMC+0,23*virsta -10,8*Sexul(0 pentru sexu feminin si 1 ptr masculin )-5,4. Valorile normale pentru
intervalul de virsta 17-65 de ani la barbati este intre 17-24%,la femei 20-27 %. Evaluarea obezitatii se
mai poate face prin apreciarea grosimii pliului cutanat in regiunea subscapulara
biciptala,suprailiaca.Grosimea normala a pliului la nuvelul regiunii tricepsului este de 15 mm la femei si
6-7 mm la barbati.La nivelul abdomenului limitile normale sunt de 30 mm la femei si 20 mm la barbati.
Circumferenta taliei-este necesara de determinarea ei ptr a aprecia distributia tesutului
adipos.Circumferenta se masoara la jumatatea distantei dintre rebordul costal si creasta iliaca.Valorile sub
80 cm arata o greutate normala si un risc cazut a bolilor cardiovasculare . Valorile intre 80-87 cm arata
obezitate de gradu 1 sau2 si cu un risc probabil a afectiunilor cardiovasculare .Parametrii m.mari de 88 cm
arata o obezitate de gradul 3 si un risc crescut a afectiunilor cardiovasculare .Valorile normale ptr barbati
sunt intre 90-100 cm .Obezitate gradu 1-2 100-107 cm si obezitate de gradu 3 m.mult de cit 107 cm.
Metoda indicile abdominal-repr raportul dintre circumferenta taliei in cm si h tot in cm.Daca indicile
abdominal este m.mare de 0.5 pacientul este obez.

Obiectivele si parcticularitatile metodice ale kinetoterapiei si kinetoprofilaxiei,aplicarea ei in perioada


de dupa nastere.
Obiective: -refacerea modificarilor suferite de organism in timpul sarcinii,si la nastere;-prevenirea unor
tulburari circulatorii interne si profilaxia trombozei;-ameliorarea tonusului postural;tonifierea peretelui pelviperineal;-antrenarea respiratiei abdominale;-asigurarea suportului fizic.
Modificarile specific perioadei de lauzie:-uterul involuiaza de la greutatea de 1000 gr. La 100 gr.;-dupa
eliminarea placentei pot aparea anumite complicatii;-pigmentatia de la nivelul pielii dispare;
Indicatii metodice: -programul kinetic este individualizat in functie de obiectivele urmarite, si de reactia
organismului. Se va creste progresiv intensitatea efortului fizic, nr.de repetari si durata. Nu se executa ec.cu
greutati, efortul fizic nu va crea discomfort sau durere.Fiecare sedinta se finalizeaza cu masajul membrelo
superioare si cu relaxarea musculaturii si psihicului.
Mijloacele:- Ex.pu tonifierea musculaturii abdominale;
-ex.pu tonifierea musculaturii memb.superioare si inferioare;
-ex.de antrenare a respiratiei abdominale si toracale;
-ex.active,libere ale capului,trunchiului,memb. Superioare si inferioare.

Obiectivele si particularitatile metodice ale kinetoterapiei si apicarea ei in perioada de


dupa operatie de dupa cezariana.Elaborati program de recuperare kinetica. Cezariana est
interventie kirurgicala prin care se deschide peretele abdominal si peretele uterin in vederea
extractiei fatului. Cauzele care ne orienteaza spre o nastere prin cezariana:1)corduonul ombilical
este rasucit in jurul gitului copilului ceea ce poate duce la un pericol in timpul nasterei normal .
2)placenta este rupta .3)copilul nu se angajeaza pentru nastere, fie ca pentruca cervexul a incetat sa
se dilate fie din alte motive.. Cezariana prograata:1)copilul este intro pozitie dificila .2)exista mai
multi fetisi .3)mama are pozitia plevia (placenta este asa de jos implantata in uter incit blokeaza
esirea copilului).4)exista in antecedente operatii uterine sau multiple ezariene.Kinetoterapia dupa
nasterea prin cezariana: Indicatii metodice: ex se vor incepe atunci cind este posibil, se realizeaza
mobilizari active ale gleznei , genunchiului,si membrelor inferioare, precum si mersul, pentru
stimularea circulatiei si prevenirea stazei venose. Ex pentru respiratie sunt utilizate pntru prevenirea
coplicatiilor pulmonare. ex abdominale se vor incepe cu precautie . Ex. corective pentru diastazul ,
pentru muschii drepti abdominali, se realizeaza initial prin ex simple, apoi se creste progresivitatea
progresiv in functie de toleranta. . Rdresarea posturii corecte si tonifierii musculaturii abdominale si
pelviene. antrenarea respiratiei diafragmale pentru a asigura o ventilatie pulmonara
corespunzatoare..Obiectivele kinetoterapiei :ameliorarea tonusului muscular, prevenirea stazelor
sanguine refacerea tonusului muscular abdominale . antrenarea respiratie abdominale . Continutul
sedintei de kietoterapie : edfg, ex voluntare pentru controlul perienal si vezical lmixiunii.,ex pentru
mebrele inferioare , ex respiratorice, exercitii pentru muschiii bazinului si perineului, ex pasive .

Osteoporoza este o afectiune a scheletului osos ce se caracterizeaza prin scaderea masei osoase, in
paralel cu deteriorarea structurii tesutului osos. Instalarea osteoporozei duce la scaderea rezistentei
osoase, crescand simtitor riscul fracturilor, atat spontan cat si la traumatisme minime.TipuriPoate fi
primara sau secundara.
La randul ei, cea primara poate fi :
Osteoporoza de tipul I ( osteoporoza post menopauza) Apare de regula dupa 50 de ani, ca
urmare a piederii de estrogeni datorate instaurarii menopauzei. Acest tip de afectiune produce efecte
in special asupra osului trabecular, ce cuprinde marea parte a coloanei vertebrale.
Osteoporoza de tipul II (osteoporoza varstei) Se datoreaza procesului de imbatranire, ea aparand
dupa varsta de 70 de ani. Acest tip de osteoporoza afecteaza atat trabecular, cat si pe cel cortical.
Cea secundara se datoreaza in principal unor alte afectiuni, printre acestea enumerand : Bolile
tractului gastrointestinal boala Crohn
Bolile care afeceteaza sistemul endocrin hipertiroidismul sau hiperparatiroidismul
Menopauza prematura
Afectiunile ficatului
Deficitul de vitamina D
Deficitul de estrogeni amenoreea
Alcoolismul
Nutritie deficitara
In momentul in care s-a instalat aceasta afectiune, masa osoasa nu mai poate fi refacuta. In plus,
daca nu este complicata de o fractura (prin compresia soldului, compresie vertebrala, compresie de
bazin sau de humerus).
Fracturile prin tasare vertebrala apar de cele mai multe ori la eforturi foarte mici, cum ar fi ridicari
usoare, rotiri sau chiar aplecari, acestea fiind localizate de cele mai multe ori in zona lombara
superioara sau in zona toracica medie si inferioara. In aceste cazuri durerile sunt violente, cu iradieri
laterale si in fata, ele scazand ca intensitate in urma tratamentului. Persoanele afectate care prezinta
mai multe fracturi sunt mult mai expuse si riscului deformarii coloanei vertebrale (apar lorzodele
cervicale si cifozele dorsale), cu pierderea in inaltime.
Fracturile de sold sunt cele mai des intalnite. Ele se pot produce la simple cazaturi pe o parte, sau
chiar inaintea aceastora. Din pacate, fracturile de sold genereaza deseori o incapacitate fizica severa.

Scopul si obiectivele Kinetoterapiei in caz de amputatii a membrelor.Amputatiile-reprezinta o


interventie chirurgicala de inlaturare a unui segment la nivelul articulatiei.Segmentul ramas dupa
amputare se numeste Bont.Kinetoterapia se face cu scopul de a preveni contracturile
articulare,atrofiile muscular,cat si bontul trebuie sa aiba o forma corecta avind capacitatea de
sprijin,restabilirea mobilitatii in articulatiile ramase dupa amputare.Obiectivele:Preintimpinarea

complicatiilor postoperatorie cum ar fi:pneumonia,atonie intestinala,tromboza,imbunatatirea


circulatiei sangvine in bont,prevenirea atrofiilor muschilor la nivelul trunchiului,stimularea
proceselor degenerative in bont.

Structura unui program de kinetioprofilaxie


Un program de antrenament bine structurat si condus trebuie sa realizeze cresterea conditiei fizice a
individului .Incetinirea proceselor de degradare a capacitatii functionale.Programul de antrenamentmonmentul de pregatire,momentul de antrenament propriu zis,momentul revenirii organismului
dupa effort.Din punt de vedere fiziologic organismal in timpul activitatii sufera citeva modificari ai
indicilor functionali.
Momentul pregatirii organismului catre effort-in acesta etapa are loc cresterea temperaturii corpului
cu 1-2 grade.Creste t muschiului,consumul de o2,dilatarea capilarelor,scaderea riscului accidentului
muscular.
Caracteristicile acestei parti-frecv cardiac trebuie sa fie 120b minut
Durata 10=15 minute ,tipurile de activitati,exercitii de stretching,varietati de mers si
alergare,antrenamentul propriu zis
Determinantele sale de baza-intensitatea duyrata,tipul de antrenament.
Se efectueaza exercitii cu o solicitare submaximala ca tipul de effort sa ramina aerob.Exercitiile se
efecueaza ritmic pentru grupele mari musculare.Nr de repetari 10-15 care este individualizat atit
dupa metoda de antrenament .Suprasolicitarea intervine la persoanele neantrenate dupa a 5 zi de
antrenament..de aceea este recomandat acelas program pe parcursul de 3 zile
Pregatirea organismului-pentru effort trebuie sa fie gradate si suficienta pentru a creste temperstura
musculara fara a obtine oboseala si o scadere esentiala a rezervelor energetice
Momentul revenirii organismului dupa effort-Scopul de a preveni stagnarea singelui in extremitati
prin continuarea contractiei musculare si favorizarea circulatiei de retur.De a preveni complicatiile
prin oxidarea deseurilor
Caracteristicile acestui moment-dyrata 5-8 minute,frecventa cardiac sub 100 batai minut,tipurile de
activitati utilizate ,exercitii de stretching,exercitii de edgf,varietati de mers sau alergare

Schimbarile fiziologica in organismul femeii gravide in primul trimestru al


sarcinii.
Momentul fecundarii nu se poate determina cu exactitate, in practica medicala durata
sarcinii se calculeaza pornind de la prima zi a ultimei menstruatii, astfel in prima zi a
ultimului ciclu incepe prima luna de sarcina.
Ovulul cind intilneste spermatozoidul, vor forma zigotul. Daca ovulul a fost fertilizat
acesta v-a ajunge in uter, si in scurt timp se v-a diviza in 2 parti:
1. Placenta
2. Viitorul copil
La mama apar simptomele: oboseala, urinary fregventa, greturi, varsaturi, senzatii de
greutate in partea de jos a abdomenului. In aceasta perioada gravida respecta regim
alimentar bogat in vitamine si legume, fructe evitind dulciurile.
Schimbarile fiziologice in organismal femeii gravide in al 2-lea trimestru de
sarcina.
Evolutia fiziologica a sarcinii in trimestrul 2.
Fatul incepe sa aiba dimensiunea 4-6 cm, si masa 14-20 gr. Copilul este ocupat cu
innotul in lichidul amniotic. La sfirsitul semestrului toate organelle sunt formate si se
poate afla sexul copilului.
Schimbarile fiziologice in organismal femeii gravide in al 3-lea trimestru de
sarcina.
Copilul clipeste doarme se trezeste la intervale regulate de timp. Auzul I se
perfectioneaza, cantitatea de lichid amniotic scade, spatiu din uter fiind ocupat in mare
parte de fat.
Are reflexe deja formate de a apuca lucrurile, de a ridica si de a intoarce capul.
Dimensiunile copilului sunt 39-52 cm, si masa 3,2 - 3,5 kg.

Structura anatomo-functionala a piciorului. Afectiunile ortopedice ale piciorului.


Piciorul reprezinta, dupa coapsa si gamba a treia pirghie principala a membrului
inferior structurata si adaptata functiilor complexe care ii revin. Fiind o pirghie

terminala, talpa reprezinta punctul de legatura dintre corp si sol in timpul mersului,
alergarilor sau a altor pozitii statice.Funcional, piciorul trebuie inteles ca o structura
complexa alcatuita din diferite formatiuni anatomice independente.
Scheletul piciorului este format din 26 oase scurte, care se imbina intr-un sistem
arhitectonic complex. Oasele sunt legate intre ele cu ligamente sau formatiuni
fibroase scurte, dar foarte rezistente si realizeaza 32 articulatii. Pe oasele piciorului
sunt inserati cei 11 muschi gambieri din 12 existenti, la care se mai adauga si 20
muschi proprii piciorului. Cele 26 oase ale piciorului sunt repartizate in 3 grupe:
- 7oase tarsiene
- 5oase metatarsiene
- 14falange
Structura arhitecturala a piciorului este sustinuta de 2 aponevroze plantare-superioara
si inferioara. Bolta scheletica a piciorului are sarcina de a sustine greutatea
schimbatoare a corpului, deoarece liniile de forta nu sunt intotdeauna aceleasi, iar
punctele de sprijin sunt si mai putin constante. Astfel, bolta piciorului este comparata
cu o bolta realizata tehnic in ce priveste forma anatomica, iar din punct de vedere
functional, piciorul trebuie privit ca un organ dinamic. Bolta nu este fixa si rigida, dar
mai degraba un sistem multiplu articulat. Bolta prezinta o portiune numitabolta
scurta sau transversala a piciorului si altabolta lunga sau longitudinala a piciorului.
Talpa copiilor difera de cea a maturilor. Ea este mai scurta, mai lata, ingustata la calcii
si in forma de evantai-partea anterioara(degetele). Talpa este moale, cu un strat gros
de tesut adepos subcutanat. Mobilitatea miscarilor in articulatii este mai mare din
cauza elasticitatii sporite a aparatului ligamentar-muscular, din aceasta cauza talpa
copiilor oboseste usor si de deformeaza. De aceea, specializarea timpurie sportiva
poate duce la suprasolicitarea articulatiilor, ligamentelor si muschilor, care deseori
duc la apartia talpii plate. La inceput apare platipodia functionala, apoi structurala.
Trebuie de retinut ca bolta plantara la copii de 4-5 ani poate fi mai mica deoarece este
o etapa intermediara in dezvoltare si nu trebuie corectata, dar fortificarea ALM este
necesara de la o virsta timpurie.
Afectiunile ortopedice ale piciorului
Picior plat-cea mai frecventa deformare a piciorului, caracterizata prin prabusirea
boltii plantare interne. Poate fi insotita de dureri, contracturi, tulburari circulatorii. Se

observa mai ales in copilarie si adolescenta; la adulti poate surveni in legatura cu


profesia(cei care stau mult in picioare).
Picior scobit- accentuarea boltii piciorului prin apropierea punctelor de sprijin dintre
calcaneu si metatarsian. Poate fi de natura congenitala sau datorita unor afectiuni
neuromusculare. Mai frecvent, deformatia aparae in jurul virstei 10-12 ani, mai
frecvent la baieti, unilateral. Deformatia se instaleaza treptat si determina tulburari in
timpul mersului.
Picior in varus- forma cea mai frecventa de picior strimb congenital, care poate fi atit
unilateral cit si bilateral. Muschii interni ai gambei sunt scurtati, iar cei externi sunt
slabiti si intinsi. Formele simple de picior in varus sunt foarte rare, de obicei se
asociaza cu picior ecvin sau talus.
Picior valg- insoteste de regula piciorul plat si se transforma cu timpul in picior platvalg. Cauza cea mai frecventa este rahitismul, in timpul mersului se calca pe partea
interna a piciorului.
Piciorul ecvin- este de obicei asociat cu piciorul in varus, foarte rar este de natura
congenitala si este determinat de paralizia musculaturii gambei. Se caracterizeaza prin
aceia ca bolnavul in mers se sprijina pe virf si numai in pozitia sezind-pe toata talpa.
Piciorul talus=picior calcaneu-se intilneste foarte rar, de obicei fiind vorba de un
picior rahitic sau determinat de poliomelita. Se caracterizeaza prin marirea
calcaneului si disparitia reliefului tendonu lui Ahile. In formele grave calciiul este
mult marit
Kinetoprofilaxia platipodiei.
Prevenirea piciorului plat trebuie sa inceapa dupa varsta de 2,5 ani sub forma de :
igiena, incaltaminte fiziologica, sustinator plantar, mers cu picioarele goale,
kinetoterapie, manipulari corectore.
EXERCITII SI MIJLOACE DE PREVENIRE SI CORECTARE A PICIORULUI
PLAT
Exercitiul nr.1
Pi.

Asezat rezemat si cu palmele pe sol, cu picioarele intinse, executam :

T1-4 ducerea picioarelor in arc de cerc in ambele sensuri, descriind un semicerc cu


calcaiele ,T5-8 lent, revenire la Pi, relaxare. Executam de 3 ori acest exercitiu .

Exercitiul nr. 2.
Pi. Asezat rezemat, cu palmele pe sol si genunchii in flexie maxima ( flexia gambei
pe coapsa)
T1-4 intinderea picioarelor, lent , cu calcaiele lipite de sol si maleolele interne
apropiate
T5-8 revenire lenta la Pi. Executam de 3 ori acest exercitiu. O varianta a acestui
exercitiu : rularea talpilor pe un baston de gimnastica, sucitorul de bucatarie sau
rollerul de presupunctura, cu respectarea acelorasi timpi.

Exercitiul nr. 3
Pi. Asezat rezemat si cu palmele pe sol, cu picioarele intinse, executam :
T1-4 flexia genunchilor cu orientarea spre sol , spre exterior si concomitent
apropierea talpilor picioarelor pana la obtinerea prizei talpa in talpa ,
T5-6 mentinrerea prizei 10-15 sec.
T7-8 revenire la Pi. Executam cel mult de 3 ori . O varianta a acestui exercitiu este
cu o minge prisa intre talpile picioarelor :
Exercitiul nr. 4
Pi. Asezat pe sol, sprijin pe palme, pcioarele apropiate :
T1-T8 miscari de dorsi-flexie a picioarelor . Repetam de 10 ori , relaxam. O varianta
a acestui exercitiu : T1-T8 forfecari ale picioarelor cu varfurile degetelor perfect
intinse.
Exercitiul nr. 5
Pi. Asezat pe scaun inalt tip bar , pentru sprijin mai bun apucam cu mainile
marginea scaunului, picioarele intinse si apropiate, executam :
T1 departam picioarele
T2 aducem picioarele fara deslipirea talpilor de pe sol, pana la picioarele din fata ale
scaunului

T3 flexia genunchilor si alunecarea talpilor pe picioarele scaunului cat mai sus


posibil
T4 mentinerea prizei talpilor in aceasta pozitie max. 10 sec.
T4 alunecarea lenta a talpilor cu priza in jos pe linia piciorului scaunului
T5 asezarea talpilor pe sol
T6 alunecarea talpilor pe sol cu mentinerea flexiei piciorului pe gamba
T7-8 apropierea picioarelor pana la atingerea malelolelor interne si cu mentinerea
talpilor pe sol, relaxam. Varianta a ex. : stand, tinem un baston de gimnastica, vertical
si alunecam talpile pe lungimea bastonului intai cu p.drept, apoi cu stangul.
Kineto terapia in fractura proximala a humerusului.evaluarea (perioade)De cele mai multe ori
se intalneste fractura colului chirurgical mai 4rar a colului anatomic.Fracturile pot fi atit
In abductie cit si in adductie.In toate cazurile minna se fixeaza in legatura lui DREVING
(autorului).Antebratul fiind efectuat sub un unghi de 90grade,si fixat in pansamentu lui Dreving
linga trunchi si legat de git.Perioada de imobilizare.K.incepe a 2-a zi dupa repozitia si dureaza pina
la formarea tesutului osos primar si scoaterea llegaturii lui DREVING(pansamemtului
gipsat)Obiectivele k:ameliorarea circ.sangv.si limfatice in segmentul afectat,preintimpinarea atrofiei
musculare si contracturii articulatiei umarului,scoaterea sindromului dureros.Lectia de k.va dura 1015min.exercitiile se vor indeplini dintr-o pozitie initiala.P.i-pozitia stind piciorul din fata mainii
bolnave un pas inainte,trunchiul putin flectat in anterior si inclinat spre mina bolnava,cu mina
sanatoasa scoatem mina bolnava din pansament si fixam locul traumei. se vor indeplini urmatoarele
miscari1.balansarea membrului inainte-inapoi,dreapta-stinga,miscari circulare cu bratul in directia
acelor cesorrnice si imotriva acestora,incrucisarea anterioara a membrelor si ducerea lor spre
piept(mina sanatoasa sub mina bolnava).Acelasi lucru in posterior la spate,flexia-extensia
degetelor(stringerea mainii in pumn)aducerea si abducerea degetelor ,mina se fixeaza in
pansamentul lui Dreving si se indeplinesc urmatoarele miscari:ridicarea concomitent a
umerilor(retropulsia sau lipirea omoplatilor)fiecare ex.se repeta 6-10ori,iar complexul se va repeta
de 10-12ori in zi.Perioda functionala.Dureaza de la formarea tesutului osos primar si scoaterea
legaturii lui DREVING,si dureaza pina la formarea cicatricelui tesutului osos
secundar.Obiectivele:restabilirea mobilitatii in articulatiile imobilizate,restabilirea functionalitatii
intregului organism,restabilirea amplitudinii miscarilor in toate articulatiile.In aceasta perioada k.se
petrece in diverse forme-gimn.de inviorare,inotul curtativ,in lectie se vor folosi 2pozitii de baza1.P.Istind aceleasi exercitii din prima perioada doar ca marim nr.de repetari stind cu diferite obiecte in
mina-bastoane de gimn.mingi medicinale,fitness bool(minge).In perioada functionala pt.marirea
amplitudinii miscarii se permite miscari pasive si autopasive.Perioada de antrenarr.Dureaza din
momentul formarii cicatricelui osos secundar si dureaza pina la restabilirea totala a functiilor
pierdute(daca e posibil)obiectivul de baza:restabilirea functionarii intregului organism.K.se va

petrece sub urmatoarele forme:1elemente din jocuri sportive,jocuri dinamice,inotul curativ,lectia de


K.In lectie se vor folosi diferite pozitii initiale ,se intrebuinteaza pe larg
mecanoterapie,ergoterapie,recuperarea de munca survine peste aprox.3luni,pt.antrenamentele
sportive4-5luni
Kinetoterapia in fracturile epifizare ale antebratului pe etape(locul tipic).evaluarea
functionala .Elaborati program de recuperare kinetica perioada II,III.Antebratul reprezinta un
schelet alcatuit din 2oase lungi:radiusul si ulna,ambele oase sunt solidarizate prin articulatiile radiocubitala.Evaluarea consta din:testarea bilantului articular si cel muscular,inclusiv si amplitudinea de
miscare.in testarea bilantului articular vom testa supinatia
antebratului(amplitudinea90grade)pronatia antebr.avind o amplitudine de 85-90grade,flexia
pumnului(de la0-85grade)extensia(0-70)abductia(20-30grade)adductia(40-45grade).Fracturile pot fi
atit in abductie cit si in adductie ,in toate cazurile mina se fixeaza in legatura lui
DREVING(autorului),antebratul flectat sub un unghi din 90grade si si fixat in pansamentu lui
Dreving linga trunchi si legat de git.In perioada IIfunctionala Dureaza de la formarea tesutului osos
primar si scoaterea legaturii lui DREVING,si dureaza pina la formarea cicatricelui tesutului osos
secundar.Obiectivele:restabilirea mobilitatii in articulatiile imobilizate,restabilirea functionalitatii
intregului organism,restabilirea amplitudinii miscarilor in toate articulatiile.In aceasta perioada k.se
petrece in diverse forme-gimn.de inviorare,inotul curtativ,in lectie se vor folosi 2pozitii de baza1.P.Istind aceleasi exercitii din prima perioada doar ca marim nr.de repetari stind cu diferite obiecte in
mina-bastoane de gimn.mingi medicinale,fitness bool(minge).In perioada functionala pt.marirea
amplitudinii miscarii se permite miscari pasive si autopasive. Perioada de antrenarr.Dureaza din
momentul formarii cicatricelui osos secundar si dureaza pina la restabilirea totala a functiilor
pierdute(daca e posibil)obiectivul de baza:restabilirea functionarii intregului organism.K.se va
petrece sub urmatoarele forme:1elemente din jocuri sportive,jocuri dinamice,inotul curativ,lectia de
K.In lectie se vor folosi diferite pozitii initiale ,se intrebuinteaza pe larg
mecanoterapie,ergoterapie,recuperarea de munca survine peste aprox.3luni,pt.antrenamentele
sportive4-5luni.
Kinetoterapia in fracturile de bazin cu dezintegrarea inelului bazinului. Traumele bazinului se
considera cele mai grave afectiuni ale A.LM.fracturile bazinului pot aparea in urma compresiei a tit
in plan sagital cit si frontal.Fracturile bazinului se caracterizezaza prin Sindromul clcilor alipite
deaorece pacientul nu poate singur ridica picioarele de la asternut.Fracturile de bazin pot fi:fracturi
izolate a unui os,fractura a2-a -3oase,fractura in forma cartii deschise,fractura cu dezintegrarea
inelului bazinului.In toate cazurile izolate ale oaselor bazinului se culca pe un pat dur
functional,picioarele sunt fixate pe un valatuc,genunchii adusi,iar calciile impreuna numite pozitia
de broscutaKinetoterapia se imparte in 3perioade:Perioada de imobilizare-dureaza din momentul
repozitiei capetelor fracturate si dureaza pina la momentul formarii cicatricelui osos primar(stadiul
de hematom,stadiul de proliferara celulara,stadiul de calusare)perioada de imob.se incheie din
momentul cind pacientul I se permite sa se intoarca pe abdomen in mediu peste10-16zile din
momentul traumei.Toate ex.din aceasta perioada se vor executa din decut dorsal cu plasarea
valatucului sub genunchii pacientului,bolnavul se intoarce pe abdomen si indeplineste urmatorul
test,ridica ambele picioare le mentine 10-15sec.din momentul cind poate realiza acest test se

considera ca pacientul poate trece la acea de a2-a perioada.perioada functionala.incepe din


momentul formarii cicatricelui osos primar si dureaza pina la formarea cicatricelui osos
secundar(stadium de calusare si consolidare)pt.traumele bazinului aceasta coincide cu momentul de
intoarcere a bolnavului pe abdomen si dureaza pina in momentul cind bolnavul I se permite sa se
ridice din pat.Exercitiile se prescriu de mai multe pozitii initiale:D.D,D.V(la intoarcerea P.pe
abdomen sub bazin se pune o perna),stind pe genunchi si maini ,pe coate si semisezind.Trecerea
Bolnavului din pozitia culcat si pozitia stind se permite peste 4-8saptamin din momentul traumei,dar
pt.aceasta pacientul trece un test:Ridica ambele picioare de la asternut le duce la verticala,flecteaza
coapsele pe abdomen,le abduce departindule si le adduce apropiindule in pozitia initiala.Ridicarea
din pat se face in felul urmator:din pozitia Culcat pe abdomen pacientul se ridica din sprijin pe miini
si genunchi si se deplaseaza apoi spre marginea patului cu spatele inainte.din acest moment poate
incepe a 3-a perioada.perioada de antrenare-incepe din momentul formarii cicatricelui osos secundar
si dureaza pina la recuperarea functiilor pierdute(stadiul de consolidare,de remodelare)in cazul
traumei date aceasta perioada coincide cu momentul de cind pacientul se ridica in picioare si
dureaza pina la momentul cind bolnavului I se permite sa se aseze.aceasta perioada se finiseaza in
momentul cind bolnavul I se permite sa se aseze.Pt.aceasta pacientul trebuie sa treaca urmatorul
test:aflarea timp de 2ore in pozitia ortostatica si lipsa de durere in locul traumei sau gravitate in
picioare.daca acesta realizeaza testul dat,I se permite sa se aseze.Durata lectiei este de 50-60min,iar
reabilitarea pt.munca are loc aprox.3luni.Obiectivele:antrenarea sau reeducarea mersului
corect,antrenarea musculaturii memb.inf,recuperarea amplitudinii miscarilor in articulatia coxofemurala,formarea tinutei corecte.
.Kinetoterapia in traumele ligamentelor incrucisate in articulatia genunchiului.Evaluarea
functional.Se manifesta prin durere,isi pierde configuratia ,apare edemul,si se deregleaza functia
acumularii lichidului sinovial +dereglarea circuitului sangvin in articulatie,in perioada de
imobilizare la lectia de gimn.medicala pe forme E.D.F.G cu ex.respiratorice se fac urmatoarele
ex.speciale:flexie-extensie degetelor piciorelor,ridicarea bazinului,jok de patela.Dupa scoaterea
extensiei scheletare piciorul afectat este imobilizat in pansament de gips de la treimea superioara a
degetelor pina la plica glutee inca pe un termen de 1-15 luna,spre sfirsitul perioadei bolnavul este
invatat sa mearga cu ajutorul cirjei,la inceput fara sprijin apoi cu sprijin pe piciorul afectat.Din
exercitiile speciale se fac:extensia degetelor,incordarea statica a muschiului cvadriceps,toate
miscarile posibile in art.coxofemurala.ex.se indeplinesc din D.D. D.L.Perioada functional dureaza
din momentul scoaterii imobilizarii pina cind bolnavul merge fara sa se sprijine in
cirja.Obiectivele:invatarea mersului correct,restabilirea mobilitatii in toate art.,resstabilirea
coordonarii,echilibrului si stabilitatii corpului.Se indeplinesc ex.din D.D,L.pe partea sanatoasa stind
in sprijin pe cirja ,stind fara cirja si din mers(6-8 ori se repeat,complexul 3-4ori in zi)Perioada
dureaza 1-2luni.Perioada de antrenare.Obiectivele:intrenarea functiei de suport a piciorului
fracturat,antrenarea mersului fara sprijin,antrenarea mersului,recuperarea functiei de sprijin a
piciorului afectat.Contraindicatiile:sariturile,salturile,alergatul.Piciorul se imbraca intr-un pansament
de gips de la 4-8luni,iar mai tirziu bolnavul la incarcarea statica poarta un pansament de tifon elastic
pe parcursul inca a 8luni. Evaluarea functional. Flexia gambei-este efetuata de bicepsul
femoral,semitendinos,si semimembranos.Pozitia D.V.cu membru netestat extins ,iar cel testat usor

flectat in art.genunch.si sustinut de gamba de catre testator.F1-se palpeaza tendoanele flexorilor.F2pozitia-D.L,membrul netestat sustinut de testator cel testat pe masa extins ,pacientul executa flexia
genunch,.F3-D.V gambele extinse,coapsa fixata ,subiectul efectueaza flexia gambei pe toata
amplitudinea.F4-F5-aceiasi insa metodistul opune rezistenta in treimea distala a vambei
(dorsal)extensia gambei-este efectuata de cvadriceps femoral,croitor.Decubit L-.genunchiul afectat
la 90grade memb.opus sustinut de testator.F1-se palpeaza tendoanele .F2-subiectul din pozitia de
testat executa extensia pe toata amplitudinii,alunecind pe planul de testare,(sezind gamba atirna la
marginea patului.F3-subectul indeplineste extensia gambei pe toata amplit.F4-F5 aceiasi insa
metodistul opune rezistenta miscarii in treimea distala a gambei.
Kinetoterapia in traumele de menisc.Evaluarea functionala. Meniscurile - sunt formate din
fibrocartilaj - protejeaza cartilajul articular de traumatismele repetate - joaca un rol important in
stabilitatea genunchiului, mai ales in flexie de 90 Leziunile de menisc sunt frecvente in fotbal,
handbal ,lupte, gimnastica , volei, reprezentand 50% din totalul leziunilor de genunchi in
traumatologia sportiva. Mecanismul de producere al leziunilor tip ruptura de menisc este in cele mai
multe cazuri o combinatie intre torsiune si stres de impact la nivelul genunchiului; se mai pot
produce rupturi ale capsulei meniscale cu fragmentarea cartilajului. Tabloul clinic include : dureri efuziune articulara - limitarea miscarilor si uneori blocaj articular la mobilizare ruptura de menisc
are indicatie operatorie,majora,caci pe deoparte nu se poate sconta pe o vindecare spontana,iar pe de
alta parte ruptuara de menisc grabeste instalarea procesului degenerativ al
genunchiului.Postoperator,timp de circa10-12zile pacientul nu se sprijina pe memb.inferior,purtind o
atela sau un bandaj compresiv care limiteaza mobilitatea genunchiului ,inca din a2-a zi se incep
exercitiile de tonifiere a musculaturii prin exercitii izometrice ale cvadricepsului si
ischiogambierilor,miscarii libere active de pompaj cu piciorul flexiei pasivo-active din sold.
(Genunchi intins)dupa scoaterea firelor se trece la remobilizarea genunchiului.Unele opinii
considera ca genun.nu trebuie flectat decit dupa vindecarea perfecta locala,cel mai mic semn de
iritatie articulara cu artroza amanind inceperea exercitiilor de flexie,o atentie deosebita se va da
exercitiilor pentru recistigarea stabilitatii si coordonarii genunchiului in lantul kinetic al
memb.inferior.Treptat se trece la programul de exercitii descrise pt.genunchi.Se merge in baston cu
sprijin partial pe membr.afectat;la 3-4saptamaini de la operatie bastonul este abandonat.Urcatul si
coboritul scarilor sint permise dupa saptamina a 4 de la operatie.Obiectivele:reducerea durerii
,obtinerea stabilitatii care este de fapt principala functie a genunch.obtinerea mobilitatii,coordonarea
miscarii memb.inferior
Kinetoterapia in traumele articulatiei cotului(pe etape)Evaluarea functional.In toate cazurile de
fracturi a art.cotului ,mina se fixeaza in longeta de gips posterioara sub un unghi 90140grade.contraindicatiile:miscarile passive,masajul,ex.de atirnat,sprijin in transportarea greutatilor
deoarece se pot forma oseofiti care duc la aparitia durerilor,deformarea articulatiei,mobilitatii
articulare si chiar osificarea acestuia.In perioada de imobilizare la rindul sau se imparte in
2etape:ETAPA DE IMOBILIZARE ABSOLUTAsi ETAPA DE IMO BILIZARE RELATIVA.
In prima etapa de imob.absoluta avem urmatoarele obiective:Micsorarea sindromului
dureros,ameliorarea circuit.sangv.si limfatice in segmental afectat,preintimpinarea atrofiilor
muscular si contracturii articulare.K.se indeplineste sub forma de lectie individuale,in cadrul

lectiilor se folosesc posturi antideclive sau poclive(schimbarea pozitiei a memb.afectat);miscari


active atit de ordin general pt.toate articul.libere de imobilizare precum si ex.respiratorii,ex.speciale
pt.membr.afectat,toate miscarile posibile in art.umarului,Etapa de imobilizare relativa se deosebeste
de prima etapa prin aceea ca mina pacientului este scoasa din bndaj pina la art.cotului si la toate
ex.indeplinite in prima etapa se mai adauga flexia si extensia in art.cotului in limitele pansamentului
gipsat.Perioada functional-incepe de la formarea tesutului osos primar pina la formarea tesutului
osos secdunar,mina este scoasa din gips.Obiectivele:restabilirea functionalitatii
memb.afectat,antrenarea,antrenarea musculaturii,recuperarea functionalitatii intregului
organism.Exercitiile :flexia-extensia din art.cotului,pozitia sezind bratul pe masa fixat,sezind-bratul
orizontal pe masa in mina un obiect rotund cu mina sanatoasa seplasam mina bolnava dreaptastinga,stind-exercitii la scripete,stind-exercitii cu obiecte,bastoane,mingi de fitness,sau alte aparate
usoare,ex.in apa calda temp-35-36grade C timp de 15min de 2ori in zi.Perioada de antrenare,incepe
dupa formarea cicatrielui osos secundar si dureaza pina la refacerea toatala a functiei
pierdute.Obiectivele:refacerea mobilitatii in art.cotului,si restabilirea functionalitatii membrului
sup.in lectie de K.vor fi incluse toate ex.din perioada functional se vor mai adauge inotul curative,si
elemente din jocuri sportive.Reabilitarea survine aprox.in 6luni,poate dura 1an in dependent de caz.
Evaluarea functional. D.D-bratul in abductie 90 grade in rotatie externa bratul fiind fixat de
testator.F1-papeaza tendonul biceps brahialF2-subiectul indeplineste flexia alunecind antebratul pe
masa pe toata amplitudinea.F3-subiectul flecteaza corpul pe toata ampltud.iar testatorul opune
rezistenta in treimea distala a antebratului.F4-F5-executa flexia .miscarea de extensie-este efectuata
de tricepsul brachial,pozitia D.D.bratul abdus 90grade in rotatie interna se va stabiliza
humerusul.F1-palpeaza tendonul triceps-brachial ,F2-subiectul executa extensia pe toata
amplit.alunecind pe masa de testare.F3-pozitia-antigravitational-.subiectul executa extensia pe toata
amplitudineaF4-f5-aceiasi miscare,testatorul opune rezistenta deasupra pumnului.

Kinetoprofilaxia deficienelor de atitudine.


ncepe n perioada prescolara si dureaza pina la virsta adolescentei.Cea mai
favorabila perioada pentru aparitia deficientelor de atitudine si fixarea acestora este
perioada de crestere si dezvoltare accentuata a organismului, dar si la persoana adulta
pot aparea dezechilibrari si deposturari daca persoana in cauza are activitati
profesionale care genereaza pozitii vicioase.Mai adaugam la aceasta posibilitate si
scaderea treptata a fortei musculare din lipsa exercitiului organizat.

Principalele dezechilibrari se intilnesc la nivelul lordozei cervicale(cap aplecat),


la nivelul umerilor(umeri rotati anterior), nivelul curburii toracale si
lombare.Deficientele membrelor inferioare ocupa locul 2 dupa statistica medicala.
Kinetoprofilaxia primara a deficientelor de atitudine va consta din:
1 Imbunatatirea dezvoltarii fizice a copilului folosind mijloacele si formele de
lucru a KT;
2 Respectarea regimului locomotor static si dinamic, respectarea regimului
igienic, de munca si de odihna a copilului;
3 O insemnatate mare la dezvoltarea corecta a copilului o au conditiile
mediului ambiant: copilul sugar trebuie la timpul cuvenit intors de pe spate
pe o parte, pe cealalta si pe abdomen, trebuie stimulat reflexul de tirire,
reflexul ortostatic si de mers corect;
4 Copiilor de virsta prescolara li se educa un stereotip dinamic corect de
atitudine in ortostatism si in pozitie sezind.La aceasta virsta copilului i se
inlatura deprinderile de pozitie comoda vicioasa(sprijin pe un singur picior,
lordozare puternica a zonei lombare cu proeminarea abdomenului,
deprinderi de a dormi colacel).
5 Copiilor de virsta scolara li se va organiza corect locul de munca, atit la
scoala cit si la domiciliu, vom fi atenti la inaltimea mesei si a scaunului, in
dependenta de inaltimea copilului. Copii vor fi schimbati cu locurile in banci
prin rotatie o data pe saptamina.Vom respecta igiena ghiozdanului prin
corectia lungimii cureluselor, astfel ca acesta sa fie lipit de spate.
6 Se va respecta igiena somnului prin aceea ca se va selecta un pat dur, cu
saltea ortopedica, o perna cu inaltimea de 3cm si lungimea patului va fi
minim 10-15 cm mai mare decit lungimea copilului.
Este necesar de a respecta acest regim profilactic pe parcursul intregii vieti, dar
mai ales in perioada de crestere accelerata(virsta 6-7 ani si 12-15 ani).
Exercitiile folosite cu scop profilactic se folosesc de obicei, sub forma de
gimnastica de inviorare(dimineata 5min in timpul lectiei, la recreatii sau dupa
lectii, la scoala) si sub forma de plimbari la lectii de gimnastica medicala in aer
liber.
Exercitii se fac :1.cu scop de ameliorare a circulatiei sangvine si limfatice
pentru imbunatatirea schimbului de substante;2. Pentru formarea reflexului de
tinuta corecta, prin exercitii in fata oglinzii, cu obiecte pe cap; 3. In caz de

hiperlaxitate cor fi contraindicate miscarile care maresc mobilitatea in coloana


vertebrala sau alte articulatii.
In procesul de profilaxie trebuie sa participe atit copilul, cit si parintii acestuia,
profesorul de educatie fizica si dirigintele

kinetoterapia in miopie : oBIECTIVELE :1) INTARIREA SANATATII ,2) CRESTEREA


niveluluide dezvoltare fizica3) profilaxia miopiei;4)tonifierea muschilor aculari si inbunatatirrea
circuitului sanguine la nivelul okilor. Formele kt :gim. matinala gim pt ochii;automasajul. Indicatii
Metodice :sedintele de kt trebuie executate sistematic de 3-4oripe saptamina , gimnastica medicala
pentru ochi se executa in fiecare zi , ex si metodica executarii trebuie sa corespunda virstei si
pacientului, ex se repeta la inceput de 4-5 ori ca mai apoi sa ajunga la 10-12 repetari . metodica
elaborarii sedintei de kinetoterapie:sedinta de kinetoterapie se imparte in 3 etape: introducere ,baza
si inkeiere . sunt incluse varietatile de mers cit si ex de respiratie,edfg,ex speciale pt muschii okilor
automasajul musculaturii okilor si regiuni cervicale ex respirtorice.

Kinetoterapia in recuperarea persoanelor cu osteoporoza: OBIECTIVELE KINETOTERAPIEI N


OSTEOPOROZA LA VRSTA A III-A 1. Influentarea simptomatologiei algice cauzate de suferinte
degenerative ale coloanei vertebrale folosind metodologia complex (ortezare, terapie
medicamentoas ti fizical-kinetic) 2. Educarea pacienilor privind posturarea corect, cu evitarea
poziiilor statice lordozante sau cifozante prelungite, ct si nvtarea modalittii corecte de ridicare a
unei greutati n ideea protejrii coloanei vertebrale. 3. Educarea pacientilor privind riscurile de
cderi si fracturi, prin elaborarea unor programe individualizate pentru cresterea stabilittii,
cuprinznd exercitii de crestere a fortei musculare. 4. Prevenirea fracturilor prin influentarea riscului
de cdere, datorat deficientelor de coordonare si echilibru, a vederii slabe, hipotoniei musculare,
confuziei si consumului de medicamente care au ca efect secundar hipotensiunea arterial sau
alterarea simtului senzorial. 5. Reducerea perioadelor de odihn ineficient. Pentru a obtine rezultate
bune, se recomand a se efectua o dat sau de dou ori pe zi, de cel putin patru ori pe sptmn. A.
Exercitii de reeducare postural: a. Reeducarea posturii de repaus Pozitie n ortostatism, umerii si
fesele lipite de perete, cu picioarele la 5 pn la 8 cm de perete. Se relaxeaz umerii si se trage
brbia spre piept, ncordnd musculatura abdominal si fesier. Se preseaz spatele de perete, lsnd
spaiu pentru palm s intre ntins ntre curbura lombar si perete. b. Reeducarea posturii de mers
Mersul tonific musculatura membrelor inferioare, antreneaz cordul si amelioreaz echilibrul.
Pentru a mentine o postur corect n mers, se tine capul ridicat, spatele si gtul ct mai drepte
posibil, brbia paralel cu solul. Se ncordeaz usor musculatura abdominal. Se las umerii s se
mite liber si natural. B. Exercitii de stretching a. Exercitii de stretching pentru trunchi 1. Exercitiu
pentru tonifierea musculaturii cervico-dorso-lombare si a abdomenului. Stnd cu fata la perete,

membrele superioare pe lng corp, membrele inferioare se deprteaz ntre ele aproximativ 15 cm
si la 15 cm distantate de perete. n timpul inspirului, se contract abdomenul si se ridic membrele
superioare nct s ating peretele. n expir se aduc ambele membre superioare jos n poziia
initial. n timpul inspirului, se ridic membrul superior drept n asa fel nct s ating peretele si se
ntinde membrul superior stng n jos. Urmeaz expirul si se aduce membrul superior drept n
pozitia iniial. Se schimb membrele superioare. n timpul inspirului se ridic membrul superior
stng si se ntinde membrul superior drept n jos. 2. Exercitiu pentru tonifierea musculaturii
cervicale ti a umerilor. n pozitia seznd, privirea se ndreapt anterior. Se flecteaz capul anterior,
continund a privi nainte. Se mpinge cu minile n coapse pentru a ajuta la tonifierea musculaturii
cervico-dorsale. Se menine aceast poziie pentru cteva secunde. Se va simti o ntindere pe partea
posterioar a gtului. Acest exercitiu se va repeta de cinci ori. 3. Exercitiu pentru ameliorarea
posturii toracale Din poziia seznd, se st cu plantele lipite de podea si cu spatele drept, privind
nainte. Se face abductia membrelor superioare, men- tinndu-le la nivelul umrului. Urmeaz
flexia bratului pe antebrat, aducnd palmele spre torace. Se repet de cinci pn la zece ori, n
functie de abilitatea fiecruia.Profilaxia osteoporozei : Profilaxia osteoporozei cuprinde: expunerea
la soare, regimul alimentar corespunztor, oxigenare, meninerea masei corporale corespunztoare
vrstei, meninerea nivelurilor serice de calciu si vitamina D n limitele normale, corectarea
tulburrilor de ciclu menstrual. Dac n ciuda m- surilor profilactice apare scderea masei osoase
(demonstrat prin osteodensitometrie sau cresterea nivelurilor de produsi de degradare ai
colagenului) trebuie initiat tratamentul curativ. Forma de tratament aleas depinde att de masa
osoas, ct si de factorii de risc individuali .
Kinetoprofilaxia obiective scop:ntrirea strii de sntate; mrirea rezistentei naturale a
organismului fat de agentii patogeni din mediul extern; stabilirea unui echilibru psiho-fizic normal
ntre organism i mediu; pentru copii, obiectivul cel mai important const n asigurarea conditiilor
pentru creterea i dezvoltarea normal i armonioas a organismului i, implicit, prevenirea
aparitiei deficientelor fizice i a contactrii unor boli care le-ar putea afecta dezvoltarea normal.
Obiectivele-obtinerea unei stari de sanatate si forta organismului obtinuta prin realizarea unor
modificari dirijate cu ajutorul antrenamentului aerob asupra starii morfologice si functionale ale
tuturor aparatelor si sistemelor organismului.
Kinetoprofilaxia clasificare 1)primara se aplica copiilor si femeilor in situatii biologice speciale cit
si persoanelor care lucreaza in conditii grele de munca si sunt predispuse pentru a contacta anumite
afectiuni;2) secundara se aplica persoanelor cu afectiuni cronice cu potentiale evolutiv unde se va
urmari prevenirea agravarii afectiunii , fie oprirea aparitiei altor deficite cu caracter invalididant

REABILITAREA COPIILOR CU DIZABILITI AUDITIVE. Def.senzoriale-tulburari la


niv.principalelor analizator vizuali si auditivi care au influente majore asupra desfasurarii
normale asupra vietii normale a individului si proceselor lui psihice.Stiinta care se ocupa cu
HA-Surdologia.Depistarea precoce auditive e o conditie importanta pentru a evita aparitia
motitatii.Astfel def.auditive influenteaza negative asupra proceselor de formare a limbajului

si gindirii.Un copil surd e mai dezavantajat c u un orb deoarece absententei


comunicarii.Def.de auz sunt rezultatul unor malformatii sau deregl.anatomofiziolofice.
CLASIFICAREA: -surditate de transmisie:din cauza defectelor timpanului,blocarea
canalului auditiv cind undele sonore nu trec din exterior la urechea interna -surditate de
perceptive(neurosenzoriale)e provocat de leziuni a nivelului urechii interne nervului auditiv
sau centrilor nervosi la niv.scoartei cerebrale -surditate mixta consecinta a unor traume
Dupa grad def.auditiv se clasifica: -hipoacuzie usoara(def.de auz leger)o pierdere de auz
10-40 decibeli -hipoacuzie medie 40-70 decibeli -hipoacuzie severa 70-90 decibeli
-Surditate peste 90 decibeli Dupa momentul aparitiei: -def.ereditare transmise genetic
-def.dobindite prenatale,neonatal,postnatale Depistarea e de dorit sa fie cit mai timpuriu de
regula se observa la primul an de viata(reactia la zgomot),de la 3 ani poate fi aplicata
audiometriasi anumite teste Rene,Shvabah Comunicarea -mimicogestituala e cea mai
comoda forma folosita -labeolectura(citit pe buze) Sunt proteze; -se poarte la nivelul
corpului se indica la hipoacuzie severa -se poarta la niv.urechii in spatele ei se folosesc in
pierderi de auz usoare -proteze intraauriculare sunt instalate in conductul pavilionului
urechii.
REABILITAREA COPIILOR CU DIZABILITI DE VEDERE. Trifelopedagogia-stiinta care
are ca obiect de studio legile specific,fenomenele care caracterizeaza dez.diverselor
structure a persoanelor cu deficient vizuali(nevazatorisi amgliopobi)a instruirii si educarii
acestor cu scop de a fundamenta stiintific metodele menite la recuperarea si integrarea
sociala a acestora. HV produce un dezechilibru la niv.comportamental influentind negative
relatiile subiectului cu mediul inconjurator.Este important crearea unui spatiu sau a unui
mediu pentru ca evolutia individului sa duca la o cit mai buna integrare si la un comfort
psihic a lui. Dez.psihofizica a HV Este relativ normala.Tulburarile de ordin somatic sunt
prezente de obicei cu cele psihice si se manifesta diferit in f-tie de momentul aparitiei
acestui handicap in f-tie de educatie,virsta.Ele nu apar la toate categoriile la HV dar se
clasifica: 1.Deformarea craniului se observa o poz vicioasa a capului datorita absentei nevoii
de a explora spatial cu privirea la ceea ce face astfel capul e indrepta spre piept 2.Deseori
abateri la metabolismul apei si glucidelor 3.Disfunctii hipofizare 4.Expresia specifica a fetei
5.Ticuri 6.Def.de atitudine 7.Mers slab coordonat Randamentul mintal e scazutdatorita
intirzierii gindirii.Volumul,forta,cantitatea,calitatea reprezentarilor sunt in decalaj fata de
cunostintele verbal,ce se observa in recunoasterea unor obiecte sau fenomene. Atentia e bine
dez. ,memoria la fel.Se folosesc urmat.metode p\u dez.compensarii :psihoanaliza,
psihoterapia, meloterapia, ludoterapia, dansoterapia. Adaptarea colar a elevilor cu
deficien de vz * elevii cu deficien de vedere trebuie s fie aezai n prima banc, s fie

ncurajai s se mite prin clas, pentru a intra n posesia unor materiale sau informaii; *
necesit aranjamente speciale pentru evaluare i predare (dimensiuni mai mari ale
documentelor scrise) ; *mbunirea calitii iluminrii este o cale eficient pentru creterea
gradului de utilizare a vederii; * antrenarea i reeducarea percepiei vizuale se realizeaz n
corelaie cu valorificarea altor modaliti receptive i n primul rnd cu cea tactilkinestezic; * adecvarea materialelor didactice : folosirea celor cu caractere grafice mari i
clare; * limbajul are un rol considerabil n compensarea deficienelor de vedere i este o
form principal de transmitere i mbogaire a experienei cognitive; * ncurajarea
independenei i, n acelai timp, a muncii n echip; se recomand aprecierea verbal sau
atingerea tactil, deoarece aprecierea vizual nu este totdeauna accesibil elevului.
neurita de nerv median:etiol clinica programClinic deficitul motor intereseaza: pronaia i
flexia
pumnului,
flexia policelui, abducia acestuia i opozabilitatea lui ceea ce d aspectul de m n
simian.
Nu
se
poate
face
fl e x i a
pumnului,
p re h e n si u n e a,
fl e x i a ultimelor 2 falange i nici pensa bidigital police-index, policeauricular; pensa tricipital i cea de for digito-palmarEtiol :leziuni axilare ;luxatii ale
humerusului
Obiectivele
programului
de
recuperare:
1.Evitarea,instalarii redorilor articulare;2.Prevenirea si corectarea deviatiilor;3
.Mentinerea fortei musculare neafectate;4.Reeducarea,musculaturii,paralizate;5.Re
facerea abilitatii si coordonarii;6 . Re f a c e r e a s e n s i b i l i t a t i i .

Pentru atingerea obiectivelor propuse vom folosi ca procedee, metodesi tehnici:orteze


pentru
conservarea
pozititei
functionale;aplicatii
de
caldura;electroterapia;masajul;manevre
de
intindere
pasiva;mobilizari
pasive
analitice;diagonalele Kabath in care se promoveaza activarea flexorilor;folosind
diagonalele D1F si D2E;exercitii globale ale m.s. se efectueaza prin tripla
flexie;hidrokinetoterapia;tehnici de facilitare neuro muscular i proprioceptiv
(IR,CR, IL, ILO, MARO, IzA, SI);exercitii imaginative;ex. de respiratie libera asociate cu
mobilizari ale m.s. si m.i.;ex. cu obiecte si aparate portative;ex. la aparate;ex. pentru
reeducarea sensibilitatii si stereognoziei;scripetoterapia; ex. contralaterale;terapia
ocupationala.Pe masura ce apare reinervarea se introduc exercitiile pasivo
active,
apoicele
active
conduse,
urmate,de.cele,cu rezistenta.V i t e z a d e r a f a c e r e a n e r v u l u i m e d i a n e
s t e d e 1 , 5 m m / z i . Refacerea sensibilitatii se anunta printr-o senzatie greu
de defi nit: bolnavulsimte ca mana este din nou a lui, desi testele de
sensibiliate sunt negative.Apoi apar furnicaturile si durerile. Sensibilitatea la
intepatura de ac apare la 6 s a p t a m a n i . L a 3 l u n i a p a r e s e n s i b i l i t a t e a

t a c t i l a s i i n fi n a l c e a t e r m i c a . Aproximativ intr-un an sensibilitatea globala


revine la normal.