Sursa de inspiratie

Aceasta lucrare de licenta reprezinta o colectie

vestimentara,idea care isi ia aparitia din obserarile
si meditatiile asupra femeei ,,tiganci,,.Pornind de la
acest chip,tipaj de femee, am ajuns sa-mi definesc
felul meu de a crea prin reprezentarea unui stil
unic,contopirea motivelor inspirate din acest stil si
a liniilor mai voluminoase.Odata cu studierea
acestui stil am ajuns la concluzia ca fiecare neam
au traditiile lor,din care te poti inspira si da nastere
la ceva nou si original.Toate acestea mau inspirit sa
impletesc doua stiluri, ,,Clasic,, de la care am luat
camasa
si
stilul
,,Tiganesc,,
redat
prin
broderii,volum,bijuterii si culoare.
Stilul tiganesc a intrat in moda in anul 1976.Atunci
el prima data a ajuns in moda inalta,atunci a
deveit foarte popular stilul Carmen.Stilul tiganesc a
avut un impact serios asupra desidnerilor si
colectiile lor.Acest stil nu accepta haine ce incurca
miscarii,tiganii intodeauna purtau haine lejere iar
cele mai populare din aceste haine erau fustele
colorate cu lungimea pina la podea,adesea ele sunt
cusute numai dintr-o
singura bucata de
materie,uneoori sunt infrumusetate cu volane,pot
consta din mai multe benzi de tesaturi ,avind o
culoare contrasta si pot fi pozitionate vertical sau
orizontal.

Stilului tiganesc ii este caracteristica prezenta unor

imprimeuri luminoase si grafica fantastica ,aceasta
se refera bluzelor ,basmalelor sau fustelor.
Basmaua este conceputa pentru a sublinia
aparenta stilului,ele pot fi purtate pe umeri sau pe
solduri,sau la talie,in plus ele pot fi legate ca
geanta.incaltamintea ar trebui sa fie cu o multime
de curele ,catarame,sau margele etc.
Vorbind despr par legat in codite si legat cu bnai si
cu panglci colorate ,cu bluza care are de obicei
minicele lungi,de fusta incretita,foarte colorata si
inflorata atunci inseamna ca vorbesc despre
femeile tiganci,in acest caz femeia
apartine
romilor nomazi cunocuti si ca tigani e satra sau
satrari.Argentina Barbulescu(muzeograf),spune ca
cei care si-au conservat cel mai bine traditia in cee
ace priveste costumul vestimetar sunt cei nomazi
,in timp e romii de vatra se imbraca ca orice satean
,impromutind portul specific zonei,comunitatii in
care traesc.Tiganii de sat care sunt in curs de
integrare,adopta portul rominesc.In Fagaras,intr-un
mediu
urban,ei
adopta
un
costum
specific:costuml,,Romitelor,, pe care il imbraca
numai la maial si la petreceri cu caracter
festiv.Romitele sunt fetele tinere in perspectiva de
a se marita .Ele singure au un port specific:rochiile
largi care se tirie dupa ele ca slaiarul de
mireasa,apoi vesta de matase alba,legata in fata
si in spate cu funda rosie.Parul ondulat.Sort rosu
sau albastru.Tinerele poarta rochie de culoare

inchisa si cu flori marunte.Ele nu poarta nimic pe

cap,in timp ce femeile poarta baticuri de culoare
rosie sau galbena.Acest tip da costum e imbracat
de fete la 15 ani si este pastrat pina la 50 de
ani.Banii din par este zestrea dupa maritis.Femeile
lor obisnuesc sa poarte in cosite monede de
metal.Banii in par se poarta pina cind fata se
marita si are copii,din acel moment banii sunt dati
jos si constitue,cu timpul, un fond din care va
rezulta dota pentru fete.Doar cerceii de aur sunt
pastrati pina la adinci batrineti.La sold nu lipseste o
traista din materie de sac in forma de buzunat in
care carturaresele purtau cartile de ghicit norocul
si ghiocul.Pentru confectionarea fustelor si
sorturilor sunt femei special ,di rindul lor.Tot aceste
femei confectionau un fel de iconite ,pe care erau
brodete toata familia sau toata satra.Aceste iconite
erau date in semn de protectie fiilor si sotilor cind
plecau la furat cai,in semn de protectie si
incurajare.
Femeile poarta fustele lungi pina in pamint sau sub
genunchi,din motivul ca alt barbat nu avea voia
savada
picioarele
femeiei,este
vorba
de
sfintenie.Apoi
nu
se
pune
problema
machiajului:fara
machiaj,dar
se
mai
fac
exceptii,doar in cazul unor evenimente specific.
Tiganii au reprezentat intodeauna o comunitate cu
o cultura originala si cu o strategie de viata de tip
simbolic,caracterizata
prin

marginalizare,descriminare ,saracie.Strategia de
viata
a romilor a prezentat avantajul de a
supravietui secolelor de descriminare si prigoana
,dar a devenit si o bariera in calea modenizarii.Inca
din istorie,aceste comnitati si-au dezvoltat un set
de obiceiuri legate de evenimente importante ale
vietii ,cit si o productie artistica e tip folcloric
specific.Dar cea mai mare importanta din viata
tiganilor o are familia. Totul graviteaza in jrul
familiei:relatii sociale si economice,educatie si
transmiterea mestesugurilor si traditiilo,securitatea
si protectia individului.Din acest motiv,casatoria in
cmunitatile tigaesti se face la virsta frageda:17-18
ani pentru baieti si 13-15 ani pentru fete.Casatoria
timpurie la tigani rezida din traditia veche Indiana
,tipurile de casatorie fiind ierarhizate de codul lui
Manu.,,Cui ii place aceasta fata si are
copil
mic,face legamintul si la 15 ani se marita.Dar
baiatul trebuie sa fie la fel ca ea.,,In casatoria
dintre romi se respecta decizia parintilor.De multe
ori copii nu se cunosc,nu s-au intilnit nici o data
pina in momentul casatoriei.Parintii sunt cei care
aleg partenerul copilului,care intodeauna trebuie sa
fie de acelasi rang.La petit merg ambele parti,sa
vada daca fata e buna si harnica.De asemenea ,in
familie de romi sa pus dintodeauna accent pe
stabilitatea
casatoriei.Odata
legat
juramintul,barbatul poate divorta doar in doua
situatii:dac timp de sapte ani femeia nu ia daruit
nici un copil sau daca,timp de unsprezece an

femeia a nascut doar fete ,in alte situatii divortul

este interzis .Femeia nu are dreptul sa divorteze.
De celemai multe ori tiganii sunt marginalizati de
societate ,sunt considerati hoti,sunt aratati cu
degetul pe strada.Majoritatea oamenilor se grabesc
sa ii condamne,insa putini sunt cei care le cunosc
trecutul,obiceiurile,traditiile si modul de viata.